Legislație națională
PLAN · 0 · 2006
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 26 iulie 2006 în domeniul ocupării PNAO - 2006
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Guvernul · ID sursă 74392
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 26 iulie 2006 în domeniul ocupării PNAO - 2006 EMITENT GUVERNUL Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 15 august 2006
+
Capitolul I Evolutii privind politicile de ocupare A. Planuri Naţionale de Acţiune 2002-2005 În contextul procesului aderării la Uniunea Europeană, Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei a început în anul 2001 elaborarea politicilor destinate creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă din România. Din aceasta perspectiva, în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională PHARE RO9908, derulat de Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei în colaborare cu Ministerul Federal al Muncii şi Afacerilor Sociale din Germania şi Ministerul Afacerilor Sociale şi Ocupării din Olanda a fost elaborat primul Plan Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 1. Primul Plan Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă-PNAO, adoptat prin H.G. nr. 759/2002 , a stabilit obiective şi măsuri de realizat în perioada 2002-2003. Documentul a avut o structura ampla având în vedere faptul ca astfel s-a realizat o primă analiza la nivel guvernamental a situaţiei ocupării forţei de muncă din România, cu participarea tuturor ministerelor şi a celorlalţi parteneri sociali. Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă a prezentat o analiza a evolutiilor macro-economice din perioada 1990-2001, a evoluţiei pieţei muncii în perioada 1990-2001 şi a stabilit obiectivele şi măsurile necesare pentru creşterea gradului de ocupare, conform celor 4 Piloni ai Strategiei europene de ocupare a forţei de muncă, respectiv ale celor 18 linii directoare. Astfel, pentru Pilomul I - Îmbunătăţirea capacităţii de angajare au fost definite un număr de 45 obiective şi 93 de măsuri, pentru Pilonul II - Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi crearea de locuri de muncă au fost stabilite un număr de 22 obiective şi 40 de măsuri, pentru Pilonul III - Promovarea capacităţii de adaptare a întreprinderilor şi a amgajatilor acestora au fost stabilite un număr de 10 obiective şi un număr de 21 de măsuri iar pentru Pilonul IV - Asigurarea egalităţii de sanse între femei şi bărbaţi au fost definite un număr de 11 obiective şi 21 de măsuri, rezultând pentru PNAO 2002-2003 un număr total de 88 de obiective şi 175 de măsuri. Implementarea măsurilor stabilite în cadrul Planului Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă a fost monitorizata periodic. În anul 2004, a fost realizată analiza datelor statistice care au reflectat evoluţia contextului economic, demografic şi al ocupării, cuprinse mai ales în Anchetele asupra forţei de muncă în gospodării AMIGO, din anii 2002-2003, publicate de INS. S-a constatat ca în anii 2002-2003, respectiv în perioada de aplicare a primului PNAO, economia a evoluat pozitiv: creşterea PIB-ului real a fost de 5,1% în 2002 şi 5,2% în anul 2003; sectorul serviciilor contribuind în 2003 cu 46,4% la PIB; ponderea sectorului privat în PIB a ajuns în anul 2003 la 67,7%, faţă de 69,4% în 2002 respectiv, 68% în anul 2001; salariul minim brut pe ţara a crescut în termeni reali cu 32,7%. Din punct de vedere al contextului demografic, în aceeaşi perioadă, procesul de scădere a populaţiei totale a României a continuat mentinandu-se sporul natural negativ şi tendinta de imbatranire a populaţiei. Este de menţionat un aspect metodologic important privind populaţia activa, populaţia ocupată şi somajul: începând eu unul 2002, definiţiile principalilor indicatori ai ocupării şi somajului au fost revizuite pentru deplina conformitate cu datele internaţionale şi ale EUROSTAT, iar comparatii cu anii anteriori sunt posibile numai din punct de vedere calitativ. Din punct de vedere al pieţei muncii, rata de ocupare a rămas relativ constanta, datele statistice au înregistrat o scădere totală a acesteia de 0,1 puncte procentuale, pe sexe - o creştere cu 0,1 puncte pentru bărbaţi şi o scădere de 0,4 pentru femei iar pe grupe de vârsta - o creştere cu 0,6 puncte procentuale pentru 35-54 ani şi o scădere de 0,4 pentru 25-34 de ani. Pe medii de rezidenţă, pentru populaţia ocupată, analiza efectuată pentru perioada dintre trimestrul IV 2002 şi trimestrul IV 2003, a arătat unele cresteri, astfel: - pentru mediul urban - o creştere totală de 79,7 mii persoane, majoritatea (45,1 mii persoane) fiind ocupate în activităţi din industria prelucratoare, iar restul în învăţământ, tranzacţii imobiliare şi alte servicii, hoteluri şi restaurante, industria extractiva, intermedieri financiare. - pentru mediul rural creşterea numărului de persoane ocupate s-a înregistrat mai ales în activităţi din construcţii 20,7 mii persoane precum şi între 5 şi 9 mii de persoane în activităţi de transport depozitare şi comunicaţii, comerţ, sau industria prelucratoare. În ceea ce priveşte somajul, perioada analizata a fost aceea dintre trimestrele III ale anilor 2003 şi anului 2002, prezentându-se o reducere a numărului şomerilor BIM cu 140 de mii persoane, din care 80 mii bărbaţi şi 60 mii femei. 2. Al doilea Plan Naţional de Acţiune pentru Ocupare 2004-2005 a fost elaborat în conformitate cu Strategia Europeană pentru Ocupare, stabilită prin Decizia Consiliului European 2003/578/EC cu privire la cele 10 Linii Directoare pentru politicile de ocupare şi a fost adoptat de Guvern prin Hotărârea nr. 588/2004 . La elaborarea PNAO 2004-2005 au fost analizate priorităţile naţionale stabilite în cadrul altor documente elaborate în contextul corelării politicilor naţionale cu politica europeană în domeniu, respectiv cu prevederile: - Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006, prioritatea 3 - "Dezvoltarea Resurselor Umane"; - Programului Economic de Preaderare - PEP 2003; - Documentului Comun RO-UE de Evaluare a Politicilor de Ocupare - JAP. În concordanta cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi cu priorităţile naţionale stabilite în documentele sus-menţionate PNAO 2004-2005 a stabilit următoarele trei obiective strategice interdependente: I. Ocuparea deplina II. Calitatea şi productivitatea muncii III. Coeziune şi incluziunea socială Implementarea celor trei obiective majore s-a preconizat a se realiza prin 37 Obiective specifice liniilor directoare şi anume prin realizarea a 127 Măsuri de către cele 20 de instituţii cu responsabilităţi în domeniul ocupării care au şi colaborat la elaborarea planului. Elaborarea planului s-a făcut prin consultări permanente cu partenerii sociali; forma completa a documentului a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei Naţionale pentru Promovarea Ocupării, precum şi în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul ministerului muncii iar observaţiile acestora au contribuit la finalizarea documentului. Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2004-2005 a fost de asemenea monitorizat periodic pentru evaluarea stadiului de implementare a măsurilor stabilite, constatandu-se îndeplinirea acestora de către instituţiile responsabile. Datele statistice au arătat atât pentru anul 2004 cat şi pentru anul 2005 scaderi uşoare ale populaţiei ocupate totale de 1,1 şi, respectiv, 0,2 puncte procentuale (la 9 luni faţă de anul anterior); pentru populaţia ocupată în vârsta de muncă o scădere nesemnificativa de 0,1 puncte procentuale şi o stagnare în 2005; pentru populaţia ocupată de peste 64 ani scăderea puternica din 2004 faţă de 2003 de 15,5 puncte procentuale s-a atenuat în 2005 la 2,5 puncte procentuale. B. Programul de Guvernare 2005-2008 Prioritati conţinute în Programul de Guvernare 2005-2008 Principiile acţiunii în domeniul ocupării forţei de muncă sunt: - Implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor şi strategiilor pentru implementarea unor programe speciale în domeniul ocupării; - Sanse egale pentru toţi furnizorii de servicii de pe piaţa muncii (furnizorii de consiliere, formare profesională şi de ocupare); - Deplasarea centrelor de decizie către unităţile locale pentru a se trece la un management competitiv, care să conducă la creşterea responsabilităţilor locale şi la optimizarea folosirii resurselor. Obiectiv - creşterea gradului de ocupare şi scăderea reală a ratei somajului Măsuri pasive - Modificarea cuantumului indemnizaţiei de şomaj în funcţie de stagiul de cotizare şi contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj. - Stimularea insertiei pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, a şomerilor care sunt părinte unic sustinator al familiei monoparentale sau persoane în vârsta de peste 45 de ani. Măsuri active - Creşterea constanta a ponderii măsurilor de stimulare a ocupării în totalul cheltuielilor sociale de şomaj. - Promovarea unor programe speciale în parteneriat pentru diminuarea somajului de lungă durata, atât în rândul tinerilor cat şi a persoanelor care au depăşit vârsta de 45 de ani, precum şi din rândul persoanelor care au dificultăţi de integrare. Măsuri instituţionale - Crearea autonomiei decizionale şi de conducere a ANOFM. C. Planul Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării - PNAO 2006 - măsura prioritara pentru integrare europeană Planul de măsuri prioritare al Guvernului pentru integrare europeană a stabilit pentru anul 2006, în domeniul Ocuparea Forţei de muncă, ca una dintre măsurile necesare pentru pregătirea deplina a aderării, elaborarea celui de-al treilea Plan Naţional de Acţiune pentru Ocupare - PNAO 2006. Prezentul Plan Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării - PNAO 2006 are o abordare pragmatica a procesului de elaborare a politicilor privind piaţa muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocupării din mediul rural şi insertia pe piaţa forţei de muncă a persoanelor de etnie roma. Măsurile de implementare a politicilor de ocupare au ca scop creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, prin îmbunătăţirea calităţii şi productivitatii muncii şi având ca rezultat consolidarea coeziunii sociale şi teritoriale în concordanta cu liniile directoare integrate. Astfel, cu scopul realizării unui impact efectiv al măsurilor preconizate şi pentru încurajarea modificării structurii economice din mediul rural şi multiplicarea oportunitatilor de angajare în sectorul de servicii, au fost stabilite, pentru anul 2006, următoarele Prioritati generale: - Consolidarea capacităţilor instituţionale existente la nivel naţional, regional şi local; - Ocuparea forţei de muncă din mediul rural; - Insertia pe piaţa forţei de muncă a persoanelor de etnie roma; - Ameliorarea discrepantelor zonale şi regionale şi utilizarea cat mai eficienta a fondurilor comunitare, în special a Fondului Social European.
+
Capitolul II Direcţii naţionale şi europene privind politica de ocupare A. Documentul Comun de Evaluare - JAP O evaluare a prioritatilor, pe termen relativ scurt, cu privire la politicile de ocupare şi piaţa forţei de muncă din România conţine Documentul Comun de Evaluare (JAP) elaborat de Guvernul României, în coordonarea Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei, în colaborare cu Comisia Europeană, Direcţia Generală Ocupare şi Afaceri Sociale, document semnat în luna octombrie 2002. Priorităţile stabilite prin JAP reprezintă obiectivele politicilor de ocupare în vederea transformarii pieţei forţei de muncă din România şi adaptării politicilor de ocupare pentru asigurarea implementarii Strategiei Europene de Ocupare, după aderarea la Uniunea Europeană. Implementarea acestor prioritati strategice este evaluată în mod regulat, un prim Raport de progrese fiind elaborat în aprilie 2004 urmat, la solicitarile Comisiei Europene, de un Raport complementar, furnizat în august 2004. Activitatea de evaluare a fost preluată de Direcţia Politici Forta de Muncă, din luna martie 2005, în conformitate cu Ordinul Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nr. 199/2005 care a stabilit grupul permanent de lucru şi sarcinile acestuia de monitorizare şi evaluare a progreselor înregistrate cu privire la priorităţile JAP. Cel de-al doilea Raport de Progrese a fost elaborat în anul 2005 cu perioada generală de referinţa mai 2004 - mai 2005, fiind utilizaţi indicatorii ce corespund anului 2004 şi trimestrului I 2005. Cele doua concluzii principale ale celui de-al doilea Raport de Progrese s-au referit la: I. Influenţa redusă a creşterii economice asupra evoluţiei ratelor de ocupare, şi insuficienta consolidare a creşterii economice pentru a contribui suficient la generarea de locuri de muncă. II. Consolidarea sistemului legislativ şi instituţional, corespunzător pieţei forţei de muncă, pe următoarele domenii: continuarea eforturilor de flexibilizare a relaţiilor de muncă, diminuarea poverii fiscale asupra locului de muncă, facilitarea integrării absolvenţilor în munca şi îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă (încurajarea educaţiei şi formării profesionale pe întreg parcursul vieţii), adaptarea la nevoile, în continua schimbare, ale şomerilor. Urmare analizei evolutiilor economiei şi a influentelor acestora pe piaţa muncii au fost evidentiate următoarele aspecte importante pentru viitoarele politici privind ocuparea: - Nivelul relativ scăzut al ratei somajului se datorează orientarii excesului de forta de muncă rezultat din restructurarea economiei către agricultura de subzistenta şi către piaţa forţei de muncă din ţările UE 15. - O economie stabilă în ceea ce priveşte mediul economic şi de afaceri, care atrage investiţii în sectoarele cu valoare adăugată ridicată şi extinde piaţa interna poate genera locuri de muncă suficiente în industrie şi servicii. - Delocalizarea locurilor de muncă din ţările UE 15 către noile state membre, inclusiv România, datorită nivelului salariilor mult mai mic decât cel din vest, poate determina o creştere reală a ocupării în următorii doi sau trei ani. B. Noile linii directoare europene şi politica de ocupare din România Priorităţile politicii de ocupare din România au fost definite pe termen scurt şi mediu prin al doilea Raport de Progrese privind implementarea JAP, corespunzător Liniilor directoare integrate 17-24 pentru politicile de ocupare din Uniunea Europeană (conform Deciziei Consiliului 2005/600/CE), astfel: Linia directoare integrată 17 - Implementarea politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplina, îmbunătăţirea calităţii şi productivitatii muncii şi consolidarea coeziunii sociale şi teritoriale: - menţinerea actualelor tendinte de imbunatatire a ratelor de activitate şi ocupare pentru populaţia în vârsta de muncă (15-64 ani); - consolidarea tendintei de creştere a ponderii ocupării în sectorul serviciilor şi al industriei; - încurajarea modificării structurii economice din mediul rural pentru a se asigura creşterea productivitatii muncii în sectorul agricol şi multiplicarea oportunitatilor de angajare în servicii. În conformitate cu situaţia şi perspectivele României, priorităţile identificate pentru îndeplinirea obiectivelor generale conţinute în linia directoare 17 vor fi abordate prin măsurile corespunzătoare următoarelor linii directoare, astfel: Linia directoare integrată 18 - Promovarea unei abordari a muncii care are în vedere întregul ciclu al vieţii: - încurajarea ocupării tinerilor prin stimularea angajatorilor şi a tinerilor, prin pregătirea tinerilor pentru intrarea pe piaţa forţei de muncă (consiliere profesională şi creşterea relevantei sistemului de învăţământ pentru nevoile pieţei forţei de muncă); - creşterea sustenabilitatii financiare a sistemului de pensii şi corectarea disfunctionalitatilor legate de modul de calculare a acestora (finalizarea procesului de recorelare); Linia directoare integrată 19 - Asigurarea unei pieţe inclusive a muncii, creşterea atractivităţii muncii şi valorizarea muncii pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv grupurile dezavantajate, şi persoanele inactive: - reforma sistemului de asistenţa socială în sensul focalizarii pe persoanele aflate în dificultate; - creşterea capacităţii, la nivel local, a serviciilor de asistenţa socială şi de ocupare a forţei de muncă pentru crearea de parteneriate în vederea identificarii persoanelor aflate în riscul capcanelor saraciei extreme şi oferirii unor soluţii de integrare pe piaţa forţei de muncă, acompaniate de servicii sociale adecvate; Linia directoare integrată 20 - Îmbunătăţirea corelării cu nevoile pieţei muncii: - Consolidarea capacităţii ANOFM de a furniza servicii adaptate clienţilor, în special grupurilor defavorizate pe piaţa forţei de muncă (romi, beneficiari ai venitului minim garantat, şomeri de lungă durata); - Evaluarea impactului imigratiei forţei de muncă şi crearea unor mecanisme de reglare a necesităţilor în termeni de calificări şi resurse umane în anumite domenii; Linia directoare integrată 21 - Promovarea flexibilitatii combinata cu securitatea ocupării şi reducerea segmentarii pieţei muncii, ţinând cont de rolul partenerilor sociali: - Colaborarea constanta cu mediul de afaceri, reprezentanţii lucrătorilor şi ai asociaţiilor profesionale pentru reglementarea eficienta a relaţiilor de muncă; - Diminuarea muncii nedeclarate prin întărirea capacităţii instituţiilor de control a relaţiilor de muncă şi prin campanii de constientizare; - Cooperarea cu mediul de afaceri în vederea anticiparii schimbărilor în plan economic şi adoptării unor scheme de suport social; Linia directoare integrată 22 - Asigurarea unor dezvoltări favorabile ocupării ale costurilor muncii şi mecanismelor de stabilire a salariilor: - Elaborarea strategiei fiscale, în care se prevede scăderea cotelor la sistemele de asigurări sociale; - Consolidarea sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor; Linia directoare integrată 23 - Extinderea şi îmbunătăţirea investiţiei în capitalul uman şi Linia directoare integrată 24 - Adaptarea sistemelor de educaţie şi formare profesională ca răspuns la noile cerinţe în ce priveşte competentele: - Îmbunătăţirea calităţii sistemului de educaţie şi formare iniţială şi continua, mai ales prin creşterea relevantei faţă de nevoile pieţei, - Consolidarea infrastructurii educaţionale în mediul rural, - Consolidarea capacităţii administrative a Autorităţii Naţionale pentru Calificări, - Încurajarea creşterii numărului de furnizori de formare profesională, în toate regiunile şi multiplicarea programelor de formare pe care le oferă; - Creşterea constanta a ponderii schemelor de formare profesională în totalul măsurilor active implementate de ANOFM. Al doilea Raport a fost apreciat de experţii Direcţiei Generale Ocupare şi Afaceri Sociale a Comisiei Europene, care au initiat o serie de acţiuni comune în vederea unei analizei detaliate şi pentru formularea de recomandări eficiente, pe baza prioritatilor JAP, privind politicile pe termen scurt şi mediu privind ocuparea forţei de muncă din România, Ulterior, în toamna anului 2005 şi primavara anului 2006 au fost organizate la Bucureşti, Piatra Neamt şi Sibiu, de către Comisia Europeană, prin DG Ocupare şi TAIEX, împreună cu Ministerul muncii solidarităţii sociale şi familiei, prin Direcţia politici forta de muncă, patru reuniuni tematice cu rolul de a aprofunda priorităţile asumate prin JAP şi de a evalua situaţia reală, inclusiv la nivel regional şi local. Aceste reuniuni au avut ca tema: - Accesul egal pe piaţa forţei de muncă a grupurilor dezavantajate - Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural - De la munca nedeclarata la ocupare reglementată - Politici active pe piaţa muncii C. Cadrul Strategic naţional Politicile adresate pieţei forţei de muncă, pe care România le implementeaza, se circumscriu Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2004 - 2010 şi Strategiei pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continua 2005 - 2010. 1. Strategia naţionala pentru ocuparea forţei de muncă, 2004 - 2010 a fost elaborata ca un document cadru, care a identificat principalele probleme ale pieţei muncii precum şi priorităţile strategice naţionale ale politicii de ocupare, a stabilit noua domenii de acţiune cu rezultatele lor asteptate. Elementele principale ale Strategiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă 2004 - 2010, sunt: Probleme principale ale pieţei muncii: - ponderea semnificativă a populaţiei ocupate în agricultura; - nivelul ridicat al somajului de lungă durata şi al somajului în rândul tinerilor; - insuficienta fondurilor şi a măsurilor de stimulare fiscală, adresate atât angajatorilor cat şi angajaţilor, în domeniul formării profesionale continue; - mecanisme de stabilire a salariilor insuficient dezvoltate pentru a reflecta corespunzător productivitatea şi nivelul de calificare; - insuficienta monitorizare a impactului măsurilor active asupra grupurilor lor ţinta, necesară pentru planificarea politicilor în domeniul ocupării. Prioritati strategice naţionale ale politicii de ocupare a forţei de muncă: - Promovarea adaptabilitatii forţei de muncă, a învăţării pe parcursul întregii vieţi şi a formării profesionale continue; - Combaterea efectelor somajului structural; - Promovarea coeziunii şi incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile (romi, tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, persoane cu handicap). Domenii principale de acţiune cu rezultate asteptate: 1. Consolidarea nivelului de ocupare a forţei de muncă, tinzând spre atingerea obiectivelor europene stabilite la Lisabona; 2. Promovarea adaptabilitatii şi mobilitatii forţei de muncă; 3. Îmbunătăţirea capacităţii de integrare pe piaţa muncii şi prelungirea vieţii active; 4. Combaterea efectelor somajului structural şi reducerea ratei somajului; 5. Reducerea ratei somajului pentru grupurile vulnerabile; 6. Asigurarea egalităţii de sanse pe piaţa muncii; 7. Consolidarea parteneriatului social; 8. Creşterea eficientei activităţii instituţiilor cu responsabilităţi pe piaţa muncii; 9. Reducerea semnificativă a disparitatilor regionale în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. Impactul implementarii acestei strategii s-a considerat ca se va inregistra: - La nivel macroeconomic - prin consolidarea mediului economic şi social şi prin crearea de condiţii favorabile pentru promovarea şi dezvoltarea de noi afaceri; - La nivel regional - prin reducerea disparitatilor regionale şi promovarea unei dezvoltări economice durabile; - La nivelul beneficiarilor - prin mărirea capacităţii de integrare pe piaţa muncii a grupurilor vizate, ca urmare a implicarii în programe specifice, fapt ce va putea fi evaluat prin monitorizarea următoarelor aspecte: - numărul persoanelor care se reintegrează pe piaţa muncii şi a celor care iniţiază activităţi pe cont propriu; - nivelul salarial al persoanelor după implicare în programe specifice; - nivel ridicat al atractivităţii muncii. 2. Strategia pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continua 2005 - 2010 Strategia pentru formarea profesională continua (FPC) urmăreşte dezvoltarea unui sistem transparent şi flexibil, care să asigure creşterea ocupabilitatii, adaptabilitatii şi mobilitatii forţei de muncă şi care să răspundă nevoilor companiilor privind forta de muncă calificată. Strategia stabileşte doua obiective strategice, realizate prin direcţii de acţiune specifice şi direcţii de acţiune transversale: Obiectivul strategic 1: O participare crescută la FPC şi facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, cu următoarele direcţii de acţiune specifice: - Constientizarea cu privire la beneficiile FPC pentru persoane, angajatori şi alţi factori interesaţi; - Creşterea investiţiilor publice şi private în FPC şi eficientizarea lor; - Dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil şi transparent, bazat pe competente, integrat Cadrului Naţional al Calificarilor; - Îmbunătăţirea reţelei de informare, consiliere şi orientare profesională; - Asigurarea condiţiilor necesare pentru evaluarea/validarea şi recunoaşterea experienţei şi învăţării anterioare, inclusiv a competentelor dobândite în contexte de invatare non-formale şi informele; Obiectivul strategic 2: Creşterea calităţii şi eficientei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate, cu următoarele direcţii de acţiune specifice: - Consolidarea structurilor instituţionale şi a parteneriatelor în FPC; - Implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii; - Direcţiile de acţiune transversale sunt: - Realizarea de studii, analize şi statistici pentru FPC; - Adaptarea cadrului legal pentru elaborarea şi implementarea noului sistem de FPC. D. Raportul de monitorizare Raportul de monitorizare realizat de serviciile Comisiei Europene, document de importanţa deosebită adoptat de Parlamentul European şi publicat în luna noiembrie 2005 a menţionat pentru România în domeniul politicilor privind ocuparea forţei de muncă următoarele recomandări: - eforturi suplimentare pentru implementarea eficienta a prioritatilor identificate în Documentul Comun de Evaluare a Prioritatilor Politicii de Ocupare (JAP); - integrarea grupurilor minorităţilor etnice, în special a celei rome, pe piaţa muncii; - îmbunătăţirea eficacitatii şi eficientei serviciului public de ocupare a forţei de muncă; - activarea eficienta a măsurilor de pe piaţa muncii.
+
Capitolul III Piaţa forţei de muncă în anul 2005 şi tendintele acesteia A. Aspecte macroeconomice România a continuat sa înregistreze ritmuri ridicate de creştere economică, chiar în condiţiile în care acţiunea factorilor restrictivi s-a extins pe 3 trimestre din anul 2005. Astfel, produsul intern al anului 2005 a înregistrat o majorare cu 4,1% faţă de anul 2004. Principalul factor de creştere economică a rămas consumul de piaţa al gospodariilor (cumpărările de mărfuri şi serviciile), cu toate ca formarea bruta de capital fix îşi menţine ritmul ridicat de creştere. O caracteristica importanţa a creşterii economice în anul 2005 o reprezintă tendinta de modificare a structurii economiei în favoarea sectorului serviciilor, care a înregistrat o creştere cu 8,1%. Contribuţia ramurilor economice la creşterea reală a produsului intern brut - procente -
2003
2004
2005
Industrie
1,2
1,6
0,6
Agricultura
0,6
2,2
-1,8
Construcţii
0,4
0,5
0,6
Servicii
2,5
3,2
3,7
Alte componente (SIFIM şi impozite nete)
0,5
0,9
1,0
Produsul intern brut
5,2
8,4
4,1
Sursa: INS Notă: Începând din 2004 s-a procedat la realocarea SIFIM pe ramuri de activitate. B. Piaţa muncii - Evolutii recente 1. Utilizarea forţei de muncă în primele 9 luni ale anului 2005 s-a caracterizat în principal prin reducerea populaţiei ocupate totale cu 0,2% (de la 9184 mii persoane la 9169 mii persoane) şi menţinerea numărului populaţiei ocupate în vârsta de muncă. - modificări procentuale faţă de anul anterior -
9 luni 2004
9 luni 2005
Populaţia ocupată totală
Populaţia ocupată în vârsta de muncă
Populaţia ocupată peste 64 ani
-1,1
-0,1
-15,5
-0,2
0,0
-2,5
Sursa: Comisia Naţionala de Prognoza Populaţia ocupată în sectorul primar al economiei naţionale înregistrează reduceri importante astfel, din anul 2004, a început sa scada ponderea populaţiei ocupate în agricultura care nu mai deţine în prezent majoritatea. În ceea ce priveşte dinamica populaţiei ocupate din sectorul secundar, menţionăm ca aceasta s-a redus continuu până în anul 2002, după care tendinta a fost de creştere. Se observa, în acelaşi timp, o extindere a ocupării în sectorul serviciilor. - % -
9 luni
2003
9 luni
2004
9 luni
2005
Populaţia ocupată totală
Sector primar
Sector secundar
- Industrie
- Construcţii
Sector tertiar
100,0
36,2
29,5
25,0
4,5
34,3
100,0
31,9
31,1
25,9
5,2
37
100,0
32,4
30,3
24,8
5,5
37,3
Sursa: Comisia Naţionala de Prognoza Activităţile cu o dinamica peste medie privind ocuparea au fost comerţul, tranzacţiile imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor, hotelurilor şi restaurantelor. Alte tendinte economice pozitive sunt reprezentate de creşterea constanta a ponderii ocupării în sectorul privat şi mixt (76,3% în 9 luni 2003, 76,6% în 9 luni 2004 şi 78,8% în 9 luni 2005), urmată de reducerea corespunzătoare a ponderii ocupării în sectorul public (23,7% în 9 luni 2003, 23,4% în 9 luni 2004 şi 21,2% în 9 luni 2005). Numărul şomerilor definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii a scăzut de la 799 mii persoane în 9 luni 2004, la 718 mii persoane în 9 luni 2005, iar rata somajului în mod corespunzător de la 8,0% la 7,3%. Numărul şomerilor înregistraţi la finele lunii decembrie 2005 a fost de 523 mii persoane, în comparatie cu 558 mii persoane la finele anului 2004, iar rata somajului a scăzut, în mod corespunzător, de la 6,3% la 5,9%. Femeile au reprezentat în decembrie 2005 41,9% din numărul total de şomeri înregistraţi, aceasta pondere fiind mai redusă decât în decembrie 2004 (42%). Rata somajului feminin a fost de 5,3%, mai redusă decât în decembrie 2004 (5,6%). Media anuală a ratei somajului înregistrat în anul 2005 a fost de 5,8%, evoluţia acesteia fiind relativ constanta, cu un nivel de maxim atins în luna ianuarie (6,4%) şi cel de minim (5,6%) fiind înregistrat în lunile mai, iunie, iulie şi septembrie. 2. În anul 2005, au fost adoptate doua măsuri legislative care determina influente pe termen mediu asupra pieţei muncii, şi anume relaxarea fiscală şi modificarea Codului Muncii. Modificările aduse Codului Muncii, prin Ordonanţa de Urgenta nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii şi prin Legea nr. 371/2005 , au vizat, în principal liberalizarea pieţei forţei de muncă şi asigurarea libertăţii contractuale în domeniul stabilirii şi negocierii relaţiilor de muncă. Procesul de modificare şi completare a Codului Muncii s-a fundamentat, în buna măsura, pe negocieri bipartite între sindicate şi patronate. Modificările vizează, printre altele, următoarele: - reanalizarea condiţiilor şi modalităţilor de încheiere a contractului individual de muncă, - revizuirea prevederilor referitoare la clauza de neconcurenta, - simplificarea procedurilor de evidenta a salariaţilor, - flexibilizarea procedurilor privind concedierile individuale şi colective, - relaxarea restrictiilor privind contractele individuale de muncă pe durata determinata, - stabilirea duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare în condiţiile unei economii de piaţa functionale, - reexaminarea modalităţilor de cooperare dintre angajatori şi sindicate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea normelor de muncă, - revizuirea prevederilor referitoare la formarea profesională a angajaţilor, - revizuirea sistemului de contravenţii şi sancţiuni în vederea combaterii muncii ilegale. 3. Reforma fiscală, prin introducerea cotei unice de impozitare, aplicată de la începutul anului 2005, a avut efecte pozitive, concretizate în creşterea numărului de salariaţi din economia oficială şi inversarea evoluţiei anterioare a numărului de salariaţi, respectiv precum şi un venit suplimentar la bugetele asigurărilor. Numărul salariaţilor la sfârşitul lunii decembrie 2005, a fost de 4501,2 mii persoane, cu 102,9 mii mai mare decât în decembrie 2004. Din aceasta creştere, cea mai mare parte (164,5 mii) revine activităţilor prestatoare de servicii şi 27,4 mii construcţiilor. În agricultura, datorită condiţiilor climaterice, s-a produs o reducere cu 7,6 mii a numărului de salariaţi, iar în industrie cu 81,4 mii. C. Aplicarea politicilor privind piaţa muncii Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în calitate de serviciu public de ocupare, a preluat măsurile prevăzute în PNAO 2004-2005 şi le-a prevăzut în cele doua instrumente de programare a măsurilor de ocupare şi formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (Programul de Ocupare a Forţei de Muncă şi Planul Naţional de Formare Profesională) sau altor grupuri de persoane (Programul de Ocupare a persoanelor marginalizate social). Actionand într-un context economic favorabil Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă a putut să-şi stabilească şi să-şi realizeze obiectivele esenţiale în domeniul ocupării cu atingerea unui grad de ocupare a locurilor de muncă vacante de 83,5%, prin includerea în anul 2005 a 747.225 de persoane în măsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă. Ponderea cheltuielilor cu măsurile active implementate prin program au reprezentat, în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, cca. 19% faţă de 17% în anul 2004. Ponderea şomerilor participanţi la cursurile de formare profesională organizate, inclusiv a şomerilor care au început o formă de pregătire încă din anul 2004 (51.444 şomeri) în numărul mediu de şomeri existenţi în evidentele Agenţiei la finele fiecărei luni din perioada de raportare (513.721), este de 10,0%, cu 2 puncte procentuale mai mult decât a fost programat pentru anul 2005. D. Tendinte privind piaţa forţei de muncă Implementarea politicilor active de ocupare, alături de celelalte măsuri prevăzute în Programul de Guvernare, menite a asigura o creştere economică sustenabila, vor asigura pe termen mediu o imbunatatire a ocupării atât prin prisma creşterii numărului de salariaţi cat şi a ratei de participare a populaţiei în vârsta de muncă.
2005*)
2006
2007
2008
- modificare procentuală faţă de anul anterior -
Populaţia activa totală
Populaţia ocupată totală
Salariaţi
-0,2
-0,1
1,0
-0,2
-0,1
0,8
-0,3
-0,1
0,6
-0,2
-0,0
0,3
- % -
Rata de participare a populaţiei în
vârsta de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârsta
de muncă
Productivitatea muncii
Rata somajului BIM
63,3
58,0
63,3
5,8
7,9
63,4
58,3
63
6,1
7,8
63,5
58,5
6,4
7,6
63,6
58,6
6,5
7,4
Sursa: Comisia Naţionala de Prognoza. *) Date preliminare decembrie 2005. Evoluţia ocupării va fi influentata de cativa factori contradictorii. - Pe de o parte, fluxul de investiţii străine va genera noi locuri de muncă. Întreprinderile mici şi mijlocii se asteapta să aibă, de asemenea, o contribuţie pozitiva, localizata mai ales la nivelul muncii nesalariale. - Pe de altă parte, continuarea procesului de restructurare şi privatizare va induce presiuni asupra ocupării. De asemenea, în ciuda unei cresteri economice relativ ridicate, piaţa locurilor de muncă rămâne tensionata, în principal din cauza structurii calificării şomerilor. - Ca un rezultat agregat al acestor factori, prognoza macroeconomica estimeaza posibilitatea reducerii ratei somajului până la circa 7,4% în 2008.
+
Capitolul IV Capacitatea instituţională de administrare a pieţei forţei de muncă A. Actorii Organizaţionali Instituţiile care contribuie la realizarea atât a cadrului de reglementare cat şi a măsurilor complexe de reglare a pieţei forţei de muncă sunt: - Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, prin Direcţia Politici Forta de Muncă - în colaborare cu ministerele şi instituţiile relevante, elaborează politicile şi strategiile în domeniul ocupării forţei de muncă, inclusiv în ce priveşte domeniul formării profesionale continue. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării - împreună cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei asigura articularea învăţământului profesional iniţial şi formarea profesională iniţială şi continua şi să fie în concordanta cu nevoile pieţei muncii. - Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă - implementeaza şi finanţează, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, măsurile active pentru stimularea ocupării forţei de muncă, inclusiv cele de consiliere, orientare şi formare profesională. - Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA) - organism tripartit, cu rol consultativ în elaborarea politicilor şi a strategiilor pentru formarea profesională a adulţilor, format din reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor şi sindicatelor. Totodată, CNFPA coordonează la nivel naţional activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor, de elaborare a standardelor ocupationale şi de evaluare şi certificare a competentelor dobândite prin formare profesională continua. Din anul 2005, i s-a atribuit rolul de Autoritate Naţionala pentru Calificări, cu scopul de a crea un sistem transparent de calificări în formarea profesională. - Furnizorii de formare profesională, de stat sau privati - au rolul de a organiza, implementa şi evalua programele de formare profesională care trebuie să răspundă nevoilor de competente ale companiilor şi ale persoanelor. - Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - coordonează asistenţa de preaderare în domeniul de competenţa al ministerului, prin atribuţiile de autoritate de implementare pentru, componenta "Dezvoltarea resurselor umane" a Subprogramului PHARE 2003 "Coeziune economică şi socială" şi de agenţie de implementare pentru componenta "Dezvoltarea resurselor umane" a Subprogramului PHARE 2004 - 2006 "Coeziune economică şi socială. - Partenerii sociali - cu sarcini şi responsabilităţi, atât la nivel naţional, cat şi sectorial şi de unitate economică; implicarea lor din ce în ce mai puternica a impulsionat modificarea şi adaptarea cadrului legislativ. B. Serviciul public de ocupare Crearea unui Serviciu public de ocupare modern s-a realizat în România prin intrarea în vigoare a Legii nr. 145/1998 privind infiitarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu modificările şi completările ulterioare, instituţie care funcţionează în temeiul principiului tripartitismului. Urmare adoptării Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare. Agenţia Naţionala pentru Ocupare şi Formare Profesională devenită Agenţia Natioeala pentru Ocuparea Forţei de Muncă - ANOFM a schimbat radical conceptia de utilizare a bugetului asigurărilor pentru şomaj, cu un accent deosebit pus pe măsurile active pentru ocuparea forţei de muncă reglementate de lege. În anul 2005, în conformitate cu prevederile programului de guvernare, s-a elaborat un proiect de lege privind funcţionarea ANOFM cu scopul principal de a dezvolta capacitatea instituţională a Agenţiei şi de a crea autonomia decizionala şi de conducere a instituţiei. Proiectul de lege este adoptat de Senatul României şi a intrat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, camera decizionala, urmând a fi adoptat. În ultimii ani structura teritorială a ANOFM a fost puternic dezvoltata, fiind în momentul de faţa una dintre instituţiile guvernamentale cu răspândire până la nivel local, astfel, în anul 2005 cele 3.475 posturi erau repartizate astfel: 204 posturi în aparatul propriu central; 3.156 posturi în agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti şi 115 posturi pentru centrul de formare a personalului propriu. Agenţia funcţionează ca furnizor de servicii care îşi stabileşte ca tinte naţionale ocuparea şi formarea profesională a unui număr de persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă. Activitatea viitoare a ANOFM trebuie să se concentreze pe acţiuni de creştere a gradului de adresabilitate către instituţie a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, apropierea valorii ratei somajului înregistrat de valoarea ratei somajului BIM, astfel încât Agenţia sa devină principalul factor de dinamizare a tendinţelor de evoluţie a pieţei forţei de muncă. Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă a continuat demersurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor care asigura calitatea serviciilor SPO şi, astfel s-a obţinut certificatul de calitate al sistemului de management, conform ISO 9001/2001, pentru sediul central al ANOFM şi pentru un număr de 36 agenţii locale. Dezvoltarea instituţională a ANOFM în anul 2006 În subordinea Agenţiei, pe lângă agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti (agenţii teritoriale) funcţionează centrele regionale de formare profesională a adulţilor (centre regionale). Centrul Naţional de Formare Profesionaia a Personalului Propriu va fi operational în cursul anului 2006. Începând cu luna ianuarie 2006 numărul total de posturi al ANOFM a crescut, urmare aplicării prevederilor OUG nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României, ajungând la 3.545 posturi structurate astfel: 205 posturi pentru aparatul propriu central; 3.051 posturi pentru agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti, Structura Organismului Intermediar pentru Programul Operational Sectorial de dezvoltare a resurselor umane s-a mărit de la 24 posturi la 30 posturi, prin redistribuire de la unităţile subordonate. La nivel regional, 115 posturi sunt alocate pentru centrele regionale pentru formarea profesională a adulţilor şi 174 de posturi alocate pentru cele 8 OI POS DRU care, de la 1 ianuarie 2007, vor funcţiona în subordinea ministerului, pentru o eficienta sporită a gestionării Fondului Social European. Activitatea agentiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti s-au reorganizat astfel încât din totalul de 3.051 posturi, 2.241 posturi sunt ocupate cu funcţionari care lucrează direct cu publicul ceea ce reprezintă 71% din numărul total de posturi. În cursul anului 2006, în cadrul Proiectului Phare, Sprijin pentru întărirea capacităţii instituţionale a A.N.O.F.M. s-au derulat 4 programe de instruire cu un număr de 380 participanţi de la nivel central şi local. În prima etapa, 320 funcţionari publici care lucrează direct cu publicul au fost instruiti avându-se în vedere: transmiterea de cunoştinţe în vederea dezvoltării competentelor transversale; eficienta comunicării; responsabilizare şi disciplina; lucrul în echipa. Instruirea la care au participat 60 de directori de la nivel central şi local a abordat următoarele teme: stilul de conducere; comunicarea; formarea continua a personalului propriu. C. Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor În ceea ce priveşte etapele educaţionale ulterioare absolvirii sistemului de educaţie iniţial, în România sunt definite mai multe concepte şi o serie de instituţii dezvoltate pe baza acestora care funcţionează împreună în scopul agregarii unui sistem de invatare pe tot parcursul vieţii care să susţină o creştere sanatoasa a cantităţii şi calităţii cererii şi ofertei locurilor de muncă pentru forta de muncă românească. Până în prezent sistemul nu este funcţional şi rezultatele sunt disparate, România prezentând, la nivel european, una din cele mai mici rate de participare la formele de educaţie continua. Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA) funcţionează din anul 1999 în conformitate cu Legea nr. 132/1999 privind înfiinţarea organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, republicată, modificată şi completată în anul 2004 prin Legea nr. 559/2004 ca organism tripartit. Din luna decembrie 2004, Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA) a primit calitatea de Autoritate Naţionala a Calificarilor, cu scopul realizării în România a unui sistem naţional coerent al calificarilor, aplicabil atât în formarea profesională iniţială, cat şi în formarea profesională continua. În aceasta calitate, CNFPA dezvolta şi implementeaza metodologii privind dezvoltarea, validarea şi certificarea calificarilor, elaborează şi actualizează Registrul Naţional al Calificarilor, sprijină înfiinţarea Comitetelor sectoriale şi coordonează activitatea acestora. Rolul comitetelor sectoriale consta în dezvoltarea, actualizarea şi validarea calificarilor, prin participarea partenerilor sociali, la nivelul sectoarelor de activitate. În februarie 2005, Primul-ministru şi reprezentanţi ai guvernului, ai confederatiilor patronale şi sindicale reprezentate în CNFPA au semnat Acordul Tripartit privind Cadrul Naţional al Calificarilor pentru constituirea comitetelor sectoriale. Corelarea Cadrului Naţional al Calificarilor cu cel european va contribui la creşterea mobilitatii forţei de muncă şi va facilita transferul şi recunoaşterea calificarilor în ţările membre UE. Prioritate PNAO 2006 Consolidarea capacităţilor instituţionale existente la nivel naţional regional şi local Obiective şi măsuri pentru anul 2006 ┌───────────────────┬───────────────────────────────────────────┬────────────┐ │ Obiective │ Măsuri │ Instituţie │ │ │ │responsabilă│ ├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Consolidarea │Organizarea de sesiuni de pregătire pentru │ MMSSF │ │capacităţii │elaborarea, implementarea şi monitorizarea │ │ │administrative a │politicilor de ocupare în contextul │ DPFM │ │MMSSF - DFFM │viitorului sistem de planificare şi │ │ │ │monitorizare în conformitate cu noile linii│ │ │ │integrate pentru dezvoltare şi ocupare. │ │ ├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Consolidarea │Implementarea legii privind înfiinţarea, │ ANOFM │ │capacităţii ANOFM │organizarea şi funcţionarea ANOFM şi a │ │ │de a furniza │hotărârii de guvern privind Statutul │ │ │servicii care sunt │Agenţiei Naţionale. │ │ │adaptate ├───────────────────────────────────────────┤ │ │clienţilor, în │Continuarea implementarii proiectelor cu │ │ │special grupurilor │finanţare externa: Phare "Sprijin pentru │ │ │defavorizate pe │întărirea capacităţii instituţionale a │ │ │piaţa forţei de │A.N.O.F.M."; Banca Mondială "Dezvoltarea │ │ │munca │sectorului social" │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Formarea celor 20 de consilieri care │ │ │ │urmează sa lucreze în sistem EURES │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Operationalizarea Organismului Intermediar │ │ │ │pentru Programul Operational │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Implementarea Programului anual de │ │ │ │pregătire profesionata a personalului │ │ │ │propriu │ │ ├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Consolidarea │Înfiinţarea de noi Comitete sectoriale │ CNFPA │ │capacităţii │pentru 6 domenii de activitate │ Parteneri │ │administrative a │ │ sociali │ │Autorităţii ├───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Naţionale pentru │Creşterea numărului de centre autorizate de│ CNFPA │ │Calificări │evaluare de competente │ │ ├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Creşterea │Sprijinirea activităţii comitetelor │ CNFPA │ │capacităţii de │sectoriale şi pregătirea membrilor │ Comitete │ │creare de │comitetelor sectoriale, prin participarea │ sectoriale │ │parteneriate la │acestora la diferite proiecte şi la acţiuni│ │ │nivel sectorial şi │cu caracter de informare/instruire │ │ │consolidarea ├───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │comitetelor │Diseminarea bunelor practici ale │ CNFPA │ │sectoriale │activităţii comitetelor sectoriale │ Comitete │ │existente │înfiinţate, în vederea stimulării │ sectoriale │ │ │interesului partenerilor sociali şi │ │ │ │infiintarii de noi comitete sectoriale │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │Participarea Comitetului Sectorial Turism, │ ANT │ │ │Hoteluri, Restaurante la definirea unui │ CNFPA │ │ │document unic de referinţa care să │ │ │ │stabilească corespondenta între │ │ │ │Clasificarea Ocupatiilor din România şi │ │ │ │Nomenclatorul Calificarilor │ │ └───────────────────┴───────────────────────────────────────────┴────────────┘
+
Capitolul V Piaţa forţei de muncă din mediul rural - creşterea ocupării formale A. Situaţia actuala Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei româneşti, iar dezvoltarea rurală a căpătat o atenţie deosebită în contextul aderării României la Uniunea Europeană. Din anul 2005 politica privind agricultura românească are ca ţinta reformarea şi modernizarea sectorului prin punerea în aplicare a programelor care să ducă la o agricultura eficienta, o agricultura de piaţa. Obiectivul cel mai important al eforturilor de reformare a agriculturii româneşti este acela ca rezidentii din mediul rural să fie incurajati sa rămână sa dezvolte activităţi economice specifice care să ducă la un standard de viaţa mai ridicat. Astfel, s-a trecut de la sistemele de subventionare, la aplicarea în principal a doua programe cheie Programul Fermierul şi Programul Renta Viageră, obiectivul ambelor programe fiind, pe termen mediu şi lung, crearea unor ferme pe model european, cu potenţial economic şi de piaţa. Prioritatea Ministerului Agriculturii Pădurii şi Dezvoltării Rurale pentru perioada următoare este mărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, fonduri cu care se pot duce la îndeplinire programele de dezvoltare rurală. În cadrul acestui minister, a fost organizat sistemul de administrare a fondurilor europene prin înfiinţarea unei Autorităţi Competente, organismul central responsabil pentru cele 2 Agenţii de Plati şi pentru Organismul de Coordonare al acestora, după cum urmează: - Agenţia de Plati şi Intervenţie în Agricultura (APIA) funcţionează, cu un număr total de 2.015 persoane angajate, la nivel central, judeţean şi local. Acţiunile prioritare ale agenţiei sunt axate pe procedurile de plati directe, de mecanisme comerciale, de intervenţie pe piaţa cerealelor şi pentru organizarea şi funcţionarea Agenţiei. La nivel judeţean personalul Agenţiei are atribuţii de implementare a strategiei în domeniu, implementarea sistemului pentru înregistrarea şi controlul sprijinului acordat agricultorilor, verificarea datelor în Registrul electronic al fermelor şi controlul cererilor. Majoritatea personalului este angajat la nivel local unde are ca principale atribuţii primirea şi prima verificare administrativă a cererilor. Experienta SAPARD a creat un precedent pentru fondurile care se vor derula începând din anul 2007, prin crearea unor capacităţi instituţionale atât la nivel central, cat şi la nivel regional, impunând atât o disciplina financiară, cat şi promovarea conceptului de investiţii, prin participare publică şi privată, ca urmare Agenţia SAPARD a fost nucleul unei noi agenţii. - Agenţia de Plati pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) urmare adoptării OUG nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plati pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionează de asemenea pe 3 nivele: nivelul central şi cel regional, preluate de la Agenţia SAPARD, precum şi nivelul judeţean, prin preluarea Serviciilor Tehnice Delegate din cadrul MAPDR. Cele 8 Birouri Regionale de Implementare a Programului SAPARD au fost transformate în 8 Centre Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. De asemenea, este în curs de realizare Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS), întreaga suprafaţa a României fiind acoperită cu zboruri în vederea obţinerii de orto-fotoplanuri pe care le finalizează şi livreaza Agenţia Naţionala de Cadastru şi Publicitate. În octombrie 2005 a început campania de înregistrare a fermelor agricole pentru completarea Registrului Fermelor iar până în prezent au fost înregistrate 1.247.140 ferme (în total o suprafaţa de 7.212.664 ha), respectiv 83% din total, iar 48% din acestea au fost introduse în baza de date. În timpul procesului de înregistrare fermierii au fost informati cu privire la principiile de baza ale plăţilor directe şi la procedurile de înregistrare. Campania de informare a inclus conferinţe de presa, articole publicate în ziar şi în reviste agricole, broşuri, postere, sesiuni de informare la nivel local şi în cadrul sesiunilor generale adresate fermierilor. În anul 2006, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultura, susţinerea producătorilor agricoli în sectorul vegetal este orientata spre susţinerea produselor agricole competitive şi realizarea cotelor negociate cu Uniunea Europeană. Totodată, se urmăreşte adaptarea formelor de sprijin la sistemul european de plati. Beneficiarii sprijinului sunt producătorii agricoli şi aceştia trebuie să facă dovada utilizării de seminţe certificate, să asigure culturile conform legislaţiei în vigoare şi să facă dovada dreptului de proprietate/folosinţă asupra terenurilor înscrise în Registrul agricol. Uniunea Europeană investeste pentru a sprijini instituţiile din România în vederea implementarii Politicii Agricole Comune a UE, dintre acestea sunt de menţionat în ceea ce priveşte creşterea capacităţii administrative, proiectele: - "Consolidarea capacităţii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale de a elabora politici", cu o durată de 21 luni şi un buget total de 991.819 Euro, pentru consolidarea capacităţii de analiza economică, aplicarea şi evaluarea optiunilor alternative de politica, stabilirea de abordari optime precum şi pentru dezvoltarea de mecanisme necesare stabilirii şi monitorizarii impactului politicii cu parteneri din Austria şi Germania. - "Continuarea sprijinului pentru implementarea completa a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS)", cu o durată de 21 de luni şi un buget total de 1.332.760 Euro, va sigura consolidarea structurii administrative a IACS astfel încât până la data aderării sa existe un sistem deplin funcţional. Rezultatele concrete ale proiectului includ cadrul instituţional şi legislativ pentru IACS, Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole, baza de date IACS/GIS, manuale de proceduri, instruirea personalului şi asigurarea de informaţii pentru fermieri cu privire la plăţile directe ale UE şi IACS. Proiectul va beneficia de experienta şi competenţa profesională a experţilor de la Ministerul Federal pentru Agricultura, Alimentaţie şi Protecţia Consumatorilor din Germania şi Ministerul Agriculturii şi Pădurilor din Italia. B. Forta de muncă din mediul rural În anul 2004, corespunzător Anchetei Forţei de Muncă - AMIGO efectuată de INS, populaţia rezidenţă în mediul rural a reprezentat un procent de 46.1% din totalul populaţiei României, iar populaţia ocupată era de 46.4% din total, respectiv 9158 mii. persoane. Începând cu anul 2004 populaţia ocupată în agricultura nu mai deţine ponderea majoritara. Proporţia populaţiei ocupate în agricultura a fost de 31.0% din total, iar la grupa de vârsta de 15-64 ani, proporţia scade la 27,5%. Ratele de activitate şi de ocupare sunt înregistrate ca mai mari în mediul rural faţă de mediul urban pentru tineri (15-24 ani) şi pentru persoanele de 55 de ani şi peste. Din perspectiva statutului profesional, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremunerati au reprezentat 32.3% din totalul populaţiei ocupate în 2004 şi 90.8% dintre aceştia erau rezidenţi în mediul rural. Mai exact, în mediul rural, au fost înregistrate 1.364 mii persoane ca lucrători pe cont propriu în agricultura, păduri, vânătoare, silvicultura s.a. iar 1.195 mii persoane ca lucrători familiali neremunerati, în aceleaşi feluri de activităţi economice, în timp ce numai 125 mii de persoane au fost înregistrate ca salariaţi. Fermierii şi lucrătorii calificaţi în agricultura, silvicultura, vânătoare şi pescuit, precum şi persoanele care lucrau în artizanat şi mestesuguri detineau 66,41% din ocupare (54,8% şi respectiv 11,6%), În ceea ce priveşte rata somajului între urban/rural disparitatile sunt importante (vezi grafic). Rata somajului BIM Urban/Rural Pe grupe de vârsta, se observa diferenţe constante în toate grupele de vârsta între 15 ani şi 54 de ani, cu excepţia grupei de vârsta de 35-44, unde ratele coincid (63%). Pentru persoanele în vârsta de 55 şi peste rata somajului în mediul rural este practic imperceptibila (0,6%), aceasta grupa de vârsta declarandu-se "ocupată". Diferenţa înregistrată pentru grupa de vârsta de 55-64, constanta între 2002-2004, ne arata ce provocare extraordinară este "activarea" pe piaţa formala a muncii a populaţiei de vârsta apropiată celei de pensionare, mai ales a celei din mediul rural. Faptele prezentate mai sus sunt o imagine clara a sub-ocupării populaţiei din zonele agricole şi caracterul dominant al activităţilor economice de subzistenta. Având în vedere rata scăzută a ocupării, provocarea rezida în alegerea justa a măsurilor active pentru îmbunătăţirea stării sociale generale şi pentru includerea acestei populaţii pe piaţa formala a muncii (inclusiv în activităţi cu valoare adăugată crescută). La 31.12.2005, la nivel naţional, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistraţi un număr de 310.346 de şomeri care provin din mediul rural. În ceea ce priveşte inactivitatea, procentul de persoane casnice (femei), din mediul rural a fost de 56,2% din totalul de 1264 mii persoane inactive. Cele mai mari diferenţe între urban şi rural pentru rata de inactivitate se înregistrează la grupele de vârsta 65-69 de ani (+ 37,3 puncte procentuale) şi, respectiv, 60-64 ani (+36,5 puncte procentuale), cu valori mai mari pentru urban faţă de rural. Din totalul persoanelor inactive de 15 ani şi peste (8202.000 mii persoane), 752 mii au declarat ca sunt în căutarea unui loc de muncă, dar nu sunt disponibili sa înceapă lucrul sau nu cauta de lucru dar sunt disponibili sa înceapă lucrul. În ultimii ani, transformările din industria românească au avut un impact profund asupra raportului de populaţie ocupată în mediul rural, astfel aceasta a manifestat o creştere numerică, în special datorită disponibilizarii de personal din sectoarele industriale restructurate. C. Propuneri de creştere a ocupării În cadrul cooperării bilaterale cu Comisia Europeană, în contextul procesului de implementare a prioritatilor din Documentul Comun de Evaluare a prioritatilor politice de ocupare (JAP), Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a organizat în anul 2005 o reuniune tematica cu tema Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural, cu participarea unor experţi europeni şi români. Au fost identificate dificultăţi cu care se confrunta mediul rural în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, educaţia şi formarea profesională, subliniindu-se necesitatea continuării eforturilor de intarire a capacităţii instituţionale a administraţiei în general şi crearea unui cadru adecvat pentru implementarea politicilor de ocupare, formare profesională şi dezvoltare rurală la nivel regional şi local (inclusiv prin utilizarea fondurilor structurale). Din dezbateri a rezultat faptul ca îmbunătăţirea calităţii resurselor umane disponibile este cheia lansării procesului de dezvoltare în mediul rural, proces care se poate sprijini pe o creştere pe trei dimensiuni a capacităţii instituţionale de coordonare a politicilor adresate mediului rural. Cele trei direcţii fiind: - abordarea integrată (parteneriat efectiv între direcţiile de muncă, agricultura şi inspectoratele şcolare; diagnoza locală, responsabilitatea asupra proiectelor de dezvoltare şi asumarea unui viitor propriu); - cooperarea inter-instituţională; - implicarea actorilor de la nivel local (gestionare la nivel local a procesului de dezvoltare a zonelor rurale prin asigurarea durabilitatii din punct de vedere cultural şi a responsabilităţii colective. Este necesară o pregătire în plan strategic la nivel naţional, prin elaborarea de proiecte şi perfecţionarea mecanismelor de implementare, având în vedere rolul de facilitare a circulaţiei ideilor şi de sprijin financiar asumat de Comisia Europeană (aprox. 6-10 mld. Euro vor fi alocate obiectivului de dezvoltare a resurselor umane din totalul de circa 22 mld. Euro care va constitui sprijinul financiar al UE în perioada 2007-2013 pentru România). În domeniul dezvoltării mediului rural şi pentru ca procesul să fie durabil, priorităţile trebuie să fie axate pe: - relationarea ocupării în agricultura cu creşterea nivelului productivitatii muncii în acest sector, creşterea investiţiilor în formarea resurselor umane în zona rurală, consolidarea avantajului natural comparativ al României şi transformarea acestuia în avantaj competitiv (în sensul producţiei de valoare adăugată); - menţinerea ratei de creştere economică pe termen lung, determinând o imbunatatire a perceptiei asupra predictibilitatii economiei şi încurajând investitorii. Generarea de locuri de muncă va asigura dislocarea unei părţi a ocupării din agricultura şi va orienta forta de muncă spre servicii cu o valoare adăugată ridicată; - creşterea investiţiilor în infrastructura zonelor rurale (drumuri, comunicaţii, şcoli) şi dezvoltarea unor sectoare economice bazate pe activitatea agricolă de astăzi, dar care să asigure prelucrarea şi furnizarea unor produse competitive şi de calitate sporită; - asigurarea unui stoc suficient de competente profesionale prin investiţii în dezvoltarea resurselor umane în mediul rural (mai ales prin investiţii în infrastructura de formare şi orientarea pe formarea de competente în ocupaţii cerute în mediul rural). România trebuie să adopte măsuri suplimentare pentru asigurarea accesului, creşterea participării şi calităţii învăţământului secundar, inclusiv măsuri pentru îmbunătăţirea tranzitiei de la şcoala la munca şi a celor destinate reducerii părăsirii premature a sistemului educaţional. Pentru anul 2006 Ministerul Agriculturii Pădurii şi Dezvoltării Rurale îşi propune şi măsuri specifice cu efecte asupra creşterii gradului de ocupare în mediul rural: - Asigurarea resurselor financiare necesare pentru angajarea de personal şi desfăşurarea activităţii Agenţiei de Plati şi Intervenţie în Agricultura; - Derularea de campanii de informare cu privire la schemele de plati ale Uniunii Europene acordate fermierilor şi operatorilor; - Susţinerea producătorilor în crearea unor organizaţii de producători în diferite sectoare; - Campanie de informare a producătorilor de lapte; - Dezvoltarea capacităţii de implementare a acţiunilor de dezvoltare rurală, adaptate la acquis-ul comunitar; - Continuarea pregătirii personalului pentru implementarea programelor de dezvoltare rurală aferente perioadei de post-aderare; - Continuarea implementarii măsurii 3.4 a Programului SAPARD denumita "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative" în vederea asigurării unei diversificari sporite a activităţilor agricole; - Sprijinirea turismului rural şi a altor activităţi precum dezvoltarea mestesugurilor şi artizanatului; - Promovarea în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 de măsuri pentru dezvoltarea serviciilor în mediul rural: consultanţa, contabilitate, etc.; - Stabilirea ca obiective importante ale Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013: instalarea tinerilor fermieri şi formarea unor exploataţii moderne, măsura corelata cu Programul renta viageră. Prioritate PNAO 2006 Ocuparea forţei de muncă din mediul rural Obiective şi măsuri pentru anul 2006 ┌───────────────────┬───────────────────────────────────────────┬────────────┐ │ Obiective │ Măsuri │ Instituţie │ │ │ │responsabilă│ ├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Asigurarea │Derularea de campanii de informare cu │ MAPDR │ │dezvoltării rurale │privire la schemele de plati ale Uniunii │ │ │prin pregătirea │Europene acordate fermierilor şi │ │ │populaţiei │operatorilor │ │ │rezidente în mediul├───────────────────────────────────────────┤ │ │rural pentru │Susţinerea producătorilor în crearea unor │ │ │utilizarea │organizaţii de producători în diferite │ │ │fondurilor şi │sectoare │ │ │programelor ├───────────────────────────────────────────┤ │ │europene aferente │Dezvoltarea capacităţii de implementare a │ │ │perioadei de │acţiunilor de dezvoltare rurală, adaptate │ │ │postaderare │la acguis-ul comunitar │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Continuarea pregătirii personalului pentru │ │ │ │implementarea programelor de dezvoltare │ │ │ │rurală aferente perioadei de post-aderare │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Continuarea implementarii măsurii 3.4 a │ │ │ │Programului SAPARD denumita "Dezvoltarea şi│ │ │ │diversificarea activităţilor economice care│ │ │ │sa genereze activităţi multiple şi venituri│ │ │ │alternative" în vederea asigurării unei │ │ │ │diversificari sporite a activităţilor │ │ │ │agricole; │ │ ├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Îmbunătăţirea │Continuarea implementarii celor 3 │ MEdC │ │calităţii │Componente ale Proiectului pentru │ │ │infrastructurii │Învăţământul Rural, finanţat de Banca │ │ │educaţionale şi a │Mondială, în scopul îmbunătăţirii accesului│ │ │resurselor umane │elevilor din mediul rural la un învăţământ │ │ │disponibile în │de calitate │ │ │mediul rural ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Implementarea Componentei I 3 a Proiectului│ │ │ │pentru Învăţământul Rural - Reabilitarea │ │ │ │şcolilor din mediul rural, pentru │ │ │ │asigurarea condiţiilor minime igienico- │ │ │ │sanitare în şcolile din zonele sarace, │ │ │ │mobilarea a 1500 de şcoli │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Implementarea proiectului Phare 2004-2006 │ │ │ │"Dezvoltarea Formării continue a │ │ │ │personalului din învăţământul │ │ │ │preuniversitar" │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Implementarea programului "Educaţia pentru │ │ │ │informaţie în mediul rural defavorizat" │ │ │ │pentru promovarea unei pedagogii inovante │ │ │ │şi asigurarea accesului liber la informaţie│ │ │ │şi cultura a comunităţilor locale │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │Derularea de activităţi de formare pentru │ MEdC │ │ │directorii şi responsabilii cu asigurarea │ CTVET │ │ │calităţii din 177 de şcoli (122 şcoli din │ │ │ │programul Phare TVET 2002 şi 55 şcoli din │ │ │ │mediul rural asistate prin programele Phare│ │ │ │TVET 2003 şi 2004-2006. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Stagii de formare privind monitorizarea │ │ │ │procesului de implementare a instrumentelor│ │ │ │de asigurare a calităţii pentru inspectorii│ │ │ │generali adjuncţi din judeţele în care se │ │ │ │afla localizate şcolile implicate TVET │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Seminarii de formare adresate directorilor │ │ │ │şi cadrelor didactice din 50 de şcoli din │ │ │ │mediul rural asistate prin programul Phare │ │ │ │TVET 2003 cu următoarele tematici; │ │ │ │invatarea centrata pe elev; Management │ │ │ │şcolar; Reţele şcolare şi parteneriat │ │ │ │social; Invatare individuală în vederea │ │ │ │integrării elevilor cu CES; Elaborare de │ │ │ │curriculum în dezvoltare locală. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Livrări de echipamente pentru pregătirea de│ │ │ │specialitate pentru 111 şcoli asistate prin│ │ │ │proiectele Phare TVET 2001 şi 2002. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Livrările de echipamente IT şi birotica │ │ │ │pentru 150 de şcoli asistate prin │ │ │ │programele Phare TVET 2003 şi 2004 - 2006. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Aplicarea Strategiei de dezvoltare a │ │ │ │învăţământului rural 2005 - 2009, cu │ │ │ │proiectie pentru anul 2013 │ │ ├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Consolidarea │Aplicarea prevederilor Programului de │ ANOF │ │capacităţii ANOFM │ocupare a forţei de muncă pentru anul 2006 │ │ │de a furniza la │al ANOFM prin ocuparea a 140.365 persoane │ M │ │nivel local │din mediul rural, reprezentând 36,9% din │ │ │servicii adaptate │numărul total de 380.000 de persoane │ │ │clienţilor │programate a fi încadrate în anul 2006. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Formarea, prin Planul Naţional de Formare │ │ │ │Profesională a cca. 15.000 de persoane din │ │ │ │mediul rural, respectiv 30% din total │ │ │ │persoane programate a fi cuprinse la │ │ │ │cursuri de formare. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Desfăşurarea Caravanei Ocupării Mediului │ │ │ │Rural pentru informarea populaţiei din │ │ │ │mediul rural de facilităţile prevăzute de │ │ │ │ Legea nr. 76/2002 şi oferirea de servicii │ │ │ │de către ANOFM. │ │ ├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Creşterea │Constituirea "Conferintei permanente a │ ANT │ │capacităţii │turismului rural", ca instanţa de schimburi│ │ │instituţionale a │şi acorduri între diferitele organisme din │ │ │ANT de sprijin a │turismul rural. │ │ │turismului rural ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Organizarea de caravane formative în zone │ │ │ │turistice cu potenţial pentru asistenţa de │ │ │ │specialitate organelor din administraţia │ │ │ │publică locală în dezvoltarea turismului │ │ │ │rural cu prezentarea profilelor │ │ │ │ocupationale, a oportunitatilor │ │ │ │investitionale actuale şi de perspectiva │ │ │ │(fonduri structurale, fonduri pentru │ │ │ │agricultura şi dezvoltare rurală). │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │Sesiuni de diseminare a exemplelor de "bune│ │ │ │practici" şi "istorii de succes" │ │ └───────────────────┴───────────────────────────────────────────┴────────────┘
+
Capitolul VI Probleme ale insertiei pe piaţa forţei de muncă a persoanelor de etnie roma A. Evaluare generală Proporţia romilor în cadrul populaţiei din România este importanţa, aceştia plasandu-se pe locul doi ca minoritate, după maghiari. Recensământul din 2002 înregistrează 2,5% din populaţie ca fiind romi, conform propriei lor identificari etnice declarate (peste 535 persoane). În schimb, în Raportul de ţara formulat în 2004 de Comisia Europeană se estimeaza ca populaţia de etnie roma este cuprinsă între 1,8 şi 2,5 milioane. Populaţia roma se plaseaza la un nivel extrem de ridicat de saracie, în 2003 riscul de saracie fiind de 3 ori mai ridicat faţă de cel de la nivel naţional. O parte semnificativă a comunităţilor de romi cumulează o serie de neajunsuri sociale: participare scăzută la educaţie, lipsa calificării şi a experienţei pe piaţa muncii, o istorie de neparticipare la economia formala, număr mare de copii începând de la varste ţinere ale mamelor, lipsa locuinţei sau condiţii proaste de locuit, concentrarea comunităţilor în zone defavorizate fie din mediul urban fie în mediul rural B. Politici guvernamentale, cadrul legal şi instituţional În România, populaţia de etnie roma beneficiază, fără discriminare, de aceeaşi legislaţie ca şi populaţia română sau populaţia din celelalte etnii. În luna aprilie 2001, prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2001 , s-a adoptat Strategia Guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, iar prin OUG 78/2004 s-a înfiinţat Agenţia Naţionala pentru Romi (ANR), având sarcini de a monitoriza acţiunile specifice ale ministerelor implicate. Organizarea şi funcţionarea ANR au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului 1703/2004. În anul 2005 prin o noua Hotărâre a Guvernului cu nr. 1124/2005 , instituţiei i-au fost extinse atribuţiile, astfel ca, în prezent, aceasta aplica, coordonează, monitorizează şi evalueaza măsurile din domeniile de intervenţie socială cuprinse în Strategia Guvernului României de imbunatatire a situaţiei romilor. În principal rolul Agenţiei Naţionale pentru Romi este acela de a: - elabora politica şi strategia Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii romilor; - coordona, monitoriza şi evalua măsurile sectoriale de intervenţie socială, cuprinse în Strategie; - iniţia, participa şi promova, împreună cu instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale specializate, acţiuni şi programe sectoriale, destinate îmbunătăţirii situaţiei romilor. De asemenea, în contextul procesului de aderare Uniunea Europeană de transpunere a principiilor, valorilor şi legislaţiei comunitare, a fost înfiinţat la 1 august 2002 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii, urmare a adoptării Oodonantei Guvernului 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare, având misiunea de a promova şi apara drepturilor stabilite prin legislaţia anti-discriminare. Urmare petitiilor primite CNCD a analizat şi soluţionat în anul 2005 un număr de 360 de cazuri. Criteriile de discriminare cele mai intalnite în petitiile adresate CNCD au fost: categorie socială (90), etnie (85), naţionalitate (39), handicap (21), convingeri (19), vârsta (17), religie (11), HIV/SIDA (10), gen (9), orientare sexuală (9), categorie defavorizată (6). De asemenea, în cazul celor 48 de autosesizari soluţionate, cele mai multe au vizat criterii precum etnie (26), gen (15), naţionalitate (8), vârsta (5), categorie socială (4). Pentru criteriul etnie au fost aplicate un număr de 22 de sancţiuni de la avertismente la amenzi (cuantum maxim de 40 de milioane ROL). Petitiile care au ca obiect discriminarea persoanelor aparţinând etniei romilor se referă la: interzicerea accesului în locurile publice, tratamentul verbal jignitor, limitarea accesului la angajare în munca. C. Principalul factor determinant al defavorizarii sociale pentru populaţia roma-gradul scăzut de cuprindere în sistemul educaţional Conform unor cercetări finalizate în 2002 în cadrul comunităţii roma, aproape 12% dintre copiii în vârsta de 7-16 ani au întrerupt şcoala înainte de finalizarea invatamantulai obligatoriu, iar 18% sunt nescolarizati. Per total, peste 80% dintre copii nescolarizati sunt romi şi 38,6% dintre romi sunt analfabeti funcţional. Analfabetismul funcţional, ca fenomen în cadrul populaţiei rome este acuzat de faptul ca locuieşte, de regula, în cartiere marginase iar şcolile în care învaţă copiii romi au condiţii de invatare inferioare. În şcolile în care sunt preponderent elevi romi rata repetentiei atinge valoarea de 11,3% (aproape de trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem de învăţământ). Datorită nivelului calitativ scăzut al şcolii, aproape 20% din elevii romi ajunsi în clasa a IV-a sunt analfabeti funcţional. În anul şcolar 2002-2003 elevii romi au reprezentat 4,23% din numărul total de elevi înscrişi la nivel naţional. Participarea la educaţie a atins la nivelul liceului un procent de 1,04% din populaţia şcolară de aceeaşi vârsta. Pe lângă cauzele materiale, nivelul de educaţie al generaţiilor anterioare contribuie şi el la gradul scăzut de participare şcolară al generaţiilor actuale de copii romi. De asemenea, lipsa educaţiei preşcolare şi deficientele de cunoaştere a limbii române de către mulţi copii romi le afectează performanţele şcolare. Toate aceste aspecte au drept rezultat incapacitatea multor copii romi de a se integra în mediul educaţional, fapt ce conduce la o frecventa scăzută la şcoala, diminuarea motivatiei pentru actul învăţării şi apariţia abandonului şcolar. Cauzele comune pot fi sintetizate în: - insuficienta resurselor materiale şi financiare care să asigure un trai decent în special în mediul rural şi suburbiile oraşelor; - gradul de cultura scăzut al familiilor din care provin copii/elevii care se manifesta printr-o atitudine negativa, uneori ostila faţă de actul educaţional organizat; - migratia forţei de muncă spre alte zone ale tarii sau în statele din UE, care conduce la copii ce nu mai beneficiază de supravegherea părinţilor. Se constata creşterea gradului de cuprindere a elevilor romi în învăţământ, în anul şcolar 2004-2005 faţă de anii anteriori şi datorită unor măsuri precum plata alocaţiei pentru copiii de vârsta şcolară prin intermediul instituţiilor de învăţământ sau programe de tipul "Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate", "Cornul şi laptele" sau, pentru adulti, "A doua sansa". În 2004-2005, cea mai ridicată rata de cuprindere şcolară a populaţiei Roma se înregistrează în judeţul Iaşi (28,76%), urmat de Bacau (14,86%) şi Botosani (14,42%); cea mai scăzută rata de cuprindere în sistemul de educaţie a populaţiei roma se inregistra în cazul jud. Suceava (7,91%). D. Eficienta serviciilor publice care sprijină includerea pe piaţa muncii a romilor Politicile publice pentru romi în ceea ce priveşte Ocuparea, domeniu de acţiune prioritar, sunt cuprinse în documente naţionale strategice, precum: > Planul General de măsuri la Strategiei Guvernamentale de imbunatatire a situaţiei Romilor aprobat în anul 2001 şi actualizat în 2006; > Planul de activităţi al Deceniului de Incluziune al Romilor 2005-2015; > Memorandumul de Incluziune Socială; > Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, > Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, > Programul de Incluziune Socială al Băncii Mondiale. Este necesară o analiza a aspiratiilor etniei, cerinţelor şi asteptarilor în materie de ocupare, la nivelul indivizilor şi comunităţilor, a metodelor celor mai eficiente de stimulare şi atragere a lor pe piaţa muncii, aceasta analiza, facuta pe baze ştiinţifice interdisciplinare, sociologice, etnologice, antropologice. Politicile publice pentru romi iau în considerare, încă, doar normele şi măsurile generale dovedite valabile pentru majoritatea populaţiei fără particularizari specifice şi, posibil şi din acest motiv, cu rezultate nesemnificative pe piaţa formala a muncii. Principalele probleme pe care le intampina agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă cu privire la includerea în măsurile active a persoanelor de etnie roma sunt: - Nedeclararea apartenentei la etnia roma. - Persoanele de etnie roma se lasă greu antrenate în programele de formare profesională; - Chiar şi în rândul celor care se înscriu la programele de formare profesională, rata de abandon este mare; - Lipsa educaţiei iniţiale (4 sau 8 clase) împiedica accesul persoanelor de etnie roma la programe de calificare. Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă este instituţia guvernamentală cu rolul principal în aplicarea Strategiei de imbunatatire a situaţiei romilor în privinta creşterii gradului de ocupare al acestora, astfel, din anul 2001 Agenţia elaborează şi implementeaza programe de ocupare care se adresează populaţiei de etnie roma. În anul 2004, prin Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă implementat de ANOFM, au fost încadrate în munca 9079 persoane de etnie roma, iar în primul trimestru al anului 2005 au fost încadrate 3625. Pe parcursul întregului an 2005, este planificata încadrarea a 6845 persoane de etnie roma. Principalele măsuri care au condus la încadrarea în munca a romilor în anul 2004 au fost: - încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere - 4286 persoane; - încadrarea prin ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrări publice de interes comunitar - 3819 persoane; - ocuparea forţei de muncă prin acordarea de alocaţii pentru somerii care se încadrează înainte de expirarea somajului - 681 persoane. În scopul creşterii gradului de ocupare a romilor şi, mai ales, atragerea acestora pe piaţa formala a muncii ANR şi ANOFM au încheiat un parteneriat în august 2005 care prevede realizarea comuna a următoarelor acţiuni: - Înfiinţarea grupurilor de lucru pentru creşterea ratei de ocupare a populaţiei de etnie roma pe lângă Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă - AJOFM - "Caravana ocupării", realizată de către ANOFM pentru populaţia de etnie roma în parteneriat cu ANR - Bursa locurilor de muncă pentru persoanele de etnie roma, realizată în fiecare luna de care AJOFM-uri, cu Birourile regionale ale ANR. Urmare implementarii programelor de ocupare pentru persoanele de etnie roma, în ultimii 2 ani ANOFM a avut următoarele rezultate: > În anul 2004 - au fost încadrate în munca 9079 persoane de etnie roma; - au fost cuprinşi în cursuri de formare profesională 282 persoane de etnie roma, 98 dintre aceştia fiind încadraţi în munca. - au participat 9.845 persoane la bursa a locurilor de muncă pentru persoanele de etnie roma fiind oferite 11.304 de locuri de muncă şi au fost încadrate 2.257 persoane. > În anul 2005 - s-au încadrat în munca, 10.366 persoane de etnie roma, din cele 6.440 persoane de etnie roma prevăzute a fi încadrate până la sfârşitul anului 2005 - au fost cuprinse în programe de formare profesională 1.601 persoane de etnie roma din care 561 femei. - au participat 5.788 persoane la bursa locurilor de muncă pentru romi, din care au fost încadrate 1.129 persoane. Programele de formare la care au fost cuprinse cele mai multe persoane de etnie roma au fost: lucrator în comerţ; zidar rosar tencuitor; lucrator în creşterea animalelor; asamblor articole din textile; operator confectioner industrial îmbrăcăminte; dulgher; lucrator în cultura plantelor. Principalele meserii aferente cursurilor de calificare la care au fost înscrise persoanele de etnie roma sunt: - zidan pietrar, tencuitor - confectioner asamblor articole textile - iucraior în comerţ - ospatar (chelner) - lucrator în structuri pentru construcţii - lucrator în cultura plantelor - peisagist floricultor La nivelul fiecărui judeţ, în luna martie 2004, ANR şi AJOFM au încheiat protocoale de colaborare cu consilierii pentru romi din cadrul prefecturii şi cu organizaţii neguvernamentale de nivel local care au ca obiect de activitate problematica romilor. Aceste protocoale au fost reînnoite în anul 2005 pentru o perioadă nedeterminată de timp. Protocoalele stabilesc principalele acţiuni întreprinse pentru realizarea unei mai bune colaborări între comunitatile de romi şi instituţiile publice locale în scopul de a creşte numărul de persoane de etnie roma încadrate în munca. Caravana ocupării în comunitatile de romi a demarat în august 2005 cu sprijinul tuturor instituţiilor implicate în problematica romilor la nivel local: consiliile locale, primării, prefecturi. Până la sfârşitul anului 2005, în cadrul acestei acţiuni, au avut loc deplasări în 515 localităţi cu importante comunităţi de romi, din cele 42 judeţe. Deplasarile efectuate s-au concretizai prin următoarele rezultate: - Persoane participante: 11.408, din care femei: 4.875; - Persoane înscrise în baza de date: 4.898, din care femei: 1.600; - Număr persoane programate a fi cuprinse în măsuri active: 3.979, din care femei: 1.128; - Număr persoane ocupate: 1.496, din care femei: 330. E. Programe aflate în desfăşurare, cu finanţare din fonduri europene, destinate etniei rome Agenţia Naţionala pentru Romi are preocupări permanente pentru atragerea de fonduri pentru susţinerea financiară a măsurilor prevăzute în Strategia naţionala de imbunatatire a situaţiei romilor, inclusiv a celor din domeniul ocupării forţei de muncă. > Programul PHARE 2002/000-586.01.02, "Sprijin pentru strategia naţionala de imbunatatire a situaţiei romilor" în valoare totală de 7,6 Meuro, cu doua componente principale: - consolidarea capacităţii instituţionale a structurii de implementare a Strategiei şi a altor parteneri cu care aceasta colaborează; - investiţii, în valoare de 4,8 MEURO (prin "Schema de grant-uri" au fost finanţate până în prezent un număr de 65 proiecte pe domenii grupate astfel: sănătate, locuire, mica infrastructura şi activităţi aducatoare de venit, pregătire profesională). > Programul PHARE Multianual 2004-2006 - Sectorul minorităţi prevede doua prioritati: "Consolidarea capacităţii instituţionale şi construirea de parteneriate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţa ale romilor şi a imaginii acestora" şi "Îmbunătăţirea accesului la educaţie al comunităţilor dezavantajate". Ministerul Educaţiei şi Cercetării derulează în cadrul Programului PHARE 2003 005 551 01 02- > Programul "Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate", cu valoare de 11,330 mil Euro, în scopul prevenirii şi combaterii excluziunii sociale şi crearea unui mecanism pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate. Obiectivele programului urmăresc: - Îmbunătăţirea condiţiilor, la nivelul educaţiei preşcolare, pentru copiii din grupuri dezavantajate - Stimularea participării şcolare şi îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale acestor copii pe parcursul învăţământului obligatoriu - Stimularea înscrierii tinerilor care au depăşit vârsta legală, pentru finalizarea învăţământului primar şi secundar inferior, în programe tip A doua sansa. Prioritate PNAO 2006 Insertia pe piaţa forţei de muncă a persoanelor de etnie roma Obiective şi măsuri pentru anul 2006 *Font 9* Obiective
Măsuri
Instituţia
responsabilă
Îmbunătăţirea accesului la
educaţie al grupurilor
dezavantajate
Derularea Programelor Phare "Accesul la
educaţie al grupurilor dezavantajate",
respectiv programul 2003 005 551 01 02 (cu
valoare de 11,330 mil Euro) şi programul
2004/016 - 772.01.01.02 (cu valoare de 5
mil Euro), în scopul prevenirii şi comba-
terii excluziunii sociale şi crearea unui
mecanism pentru îmbunătăţirea accesului la
educaţie al grupurilor dezavantajate.
MEdC
Promovarea, măsurilor de
integrare a populaţiei
rome pe piaţa muncii,
inclusiv prin combaterea
discriminarii
Desfăşurarea Caravanei ocupării în
comunitatile de romi,cu implicarea tuturor
instituţiilor cu responsabilităţi în pro-
blematica romilor de la nivel central şi
local;
ANOFM,
ANR, ANT
Îndeplinirea măsurii din Programul de
ocupare a forţei de muncă al ANOFM
pentru anul 2006:
- ocuparea a 10.000 persoane de etnic roma
în urma aplicării măsurilor active preva-
zute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor de şomaj şi stimularea ocu-
parii forţei de muncă, cu modificările şi
completările ulterioare;
Îndeplinirea măsurii din Planul Naţional
de Formare Profesională ANOFM pentru
anul 2006:
- cuprinderea în programe de formare
profesională a 1.661 de persoane de etnie
roma, din care: 515 femei;
Încheierea unui Acord de colaborare între
partenerii din sectorul turism, hoteluri,
restaurante şi ANOFM, ANR la nivel central
şi local privind oportunitatile de formare
şi ocupare a persoanelor de etnie roma
Organizarea de intalniri ale ANT la nivel
judeţean pentru definirea unui Normativ
operativ al ocupatiilor pentru formarea de
personal de etnie roma pentru sectorul
turism, hoteluri, restaurante.
Organizarea Bursei lunare a locurilor de
munca pentru persoanele de etnie roma
Consolidarea capacităţii
instituţionale a Agenţia
Naţionala pentru Romi, în
special la nivel teritorial
Iniţierea şi desfăşurarea, de către ANR, a
zece programe de dezvoltare comunitara, cu
prioritate de acţiune în domeniul ocupare
+
Capitolul VII Soluţii de ameliorare a discrepantelor zonale şi regionale prin utilizarea cat mai eficienta a Fondului Social European A. Cadrul legal şi instituţional În conformitate cu Hotărârea Guvernului 497/2004, privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, cu modificările şi completările ulterioare, MMSSF este Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POS DRU). Conform Hotărârii Guvernului 412/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, AM POS DRU este organizată la nivel de direcţie generală şi este structurată în Agenţia de Implementare Phare şi Direcţia Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. În cadrul AM POS DRU s-a înfiinţat structura denumita Şef de Misiune pentru Fondul Social European, dispunând de 6 posturi şi având ca principala responsabilitate coordonarea la nivel tehnic şi financiar a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) şi a Programului Operational Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA). Prin Memorandumul nr. ADB/34256/13.12.2005, initiat de Ministerul Integrării Europene, şi aprobat de Primul-Ministru al României, a fost suplimentat numărul de posturi alocate organismelor dedicate gestionării fondurilor comunitare. În acest sens, pentru Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei au fost aprobate 31 de posturi suplimentare. Prin Hotărârea Guvernului 138/2O06 privind modificarea unor acte normative, Hotărârea Guvernului 412/20.05.2005, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, a fost modificată pentru introducerea celor 31 de posturi alocate AM POS DRU, în numărul total de posturi al MMSSF. Pentru anul 2006, în cadrul AM POS DRU este prevăzut un număr de 75 de posturi. Atribuţiile Autorităţii de management sunt, în principal, următoarele: a) Elaborarea POS DRU în parteneriat cu toţi factorii interesaţi, asigurarea corelării cu obiectivele din PND şi a complementaritatii cu celelalte POS-uri, elaborarea Programului Complement; ... b) Transmiterea POS DRU la Comisia Europeană în vederea negocierii şi aprobării acestuia, precum şi asigurarea legăturii permanente cu CE; ... c) Coordonarea şi managementul general al POS DRU; ... d) Delegarea de responsabilităţi OI-urilor privind programarea, monitorizarea şi implementarea proiectelor pe baza contractuală şi asigurarea respectării acestora; ... e) Asigurarea selectării proiectelor în conformitate cu criteriile de selecţie aprobate de Comitetul de Monitorizare al POS DRU; ... f) Furnizarea, deschis şi nediscriminatoriu, potenţialilor beneficiari de proiecte şi tuturor celor interesaţi informaţii privind POS DRU, criterii de selecţie ale proiectelor, formulare de aplicaţii; ... g) Pregătirea unui portofoliu viabil de proiecte şi lansarea, în coordonare cu OI-urile, de solicitări de propuneri de proiecte şi sprijin beneficiarilor selectaţi în pregătirea tehnica a proiectelor; ... h) Avizarea tehnica a documentelor de licitaţie şi atribuirea contractelor de servicii şi lucrări pentru proiecte; ... i) Asigura un management adecvat la nivel de proiect şi semnează cu OI-urile şi Beneficiarii Finali, Acorduri de Implementare; ... j) Asigura, conformitatea cu regulile comunitare şi naţionale în domeniu a tuturor cheltuielilor efectuate pentru produsele şi serviciile furnizate în cadrul proiectelor sunt; ... k) Asigura ca OI-urile realizează verificările on-the-spot conform procedurilor şi în primii 2 ani vor participa împreună cu OI-urile la cel puţin 50% din verificările on-the-spot efectuate; ... 1) Transmite toate informaţiile necesare Autorităţii de Plata pentru certificare; m) Efectuează plata către Beneficiarii Finali prin intermediul Unităţii de Plata; ... n) Asigura colectarea tuturor datelor privind implementarea, necesare pentru managementul financiar, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor şi introducerea acestora în SMIS; ... o) Asigura, la nivelul Unităţii de Plata şi la Beneficiarii Finali ai proiectelor funcţionează un sistem separat de contabilitate sau un cod de contabilitate adecvat pentru toate tranzacţiile legate de proiect; ... p) Elaborează Manualele de Implementare / procedurile pentru POS DRU şi se asigura ca toate instituţiile implicate în implementarea POS DRU şi-au insusit prevederile acestora şi utilizează procedurile de lucru conforme; ... q) Elaborează şi, după aprobarea de către Comitetul de Monitorizare, transmite Comisiei rapoartele anuale de implementare a POS DRU precum şi raportul final; ... r) Asigura conformarea cu cerinţele de informare şi publicitate ale POS; ... s) Constituie comitetul de monitorizare al POS DRU, cu respectarea principiilor parteneriatului, reprezentativitatii şi egalităţii de sanse între femei şi bărbaţi; ... t) Conduce şi asigura secretariatul Comitetului de Monitorizare. ... Organisme Intermediare (OI) Pentru îndeplinirea funcţiei de organism intermediar (OI) pentru POS DRU, prin Hotărârea Guvernului nr. 1179/2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, au fost desemnate Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC) şi Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Cele doua OI au structuri la nivel regional corespunzător celor 8 regiuni de dezvoltare. AM POS DRU este responsabilă pentru implementarea POS DRU iar cele doua organisme intermediare implementeaza axele prioritare. AM POS DRU deleagă atribuţii către organismele intermediare, aplica mecanismele de coordonare şi control ale acestora, dar AM POS DRU rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate. Prin aprobarea de către guvern a modificării Hotărârii Guvernului nr. 412/05.05.2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cele 8 Unităţi de Implementare a Programului (UIP) organizate la nivel regional, subordonate Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, se transforma în Organisme Intermediare Regionale pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane şi trec în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, începând cu data de 1 ianuarie 2007. B. Fondul Social European (FSE) Domeniile de acţiune al FSE 2007 - 2013 se referă la: a). Creşterea adaptabilitatii forţei de muncă, a întreprinderilor şi a antreprenorilor: i. invatarea pe tot parcursul vieţii: - creşterea investiţiilor în resursele umane din întreprinderi şi în special IMM-uri prin implementarea de sisteme şi strategii la locul de muncă, inclusiv ucenicia, care va asigura îmbunătăţirea accesului la FP, mai ales pentru lucrătorii necalificati şi lucrătorii în vârsta; - dezvoltarea calificarilor şi competentelor, diseminarea competentelor din domeniul TIC, e-learning, al noilor tehnologii (eco-friendly) şi management; - promovarea antreprenoriatului şi inovarii şi a afacerilor pe cont propriu (business start-up). îi. dezvoltarea ocupării specifice, pregătire şi servicii suport, inclusiv reinsertia profesionaia în caz de restructurare a sectorului (elaborarea şi diseminarea formelor inovatoare şi productive de organizare a muncii); - îmbunătăţirea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă; - identificarea viitoarelor cerinţe privind calificarile şi profilul ocupational; sprijinirea reinsertiei profesionale în contextul restructurarilor de sector. b). Creşterea participării pe piaţa muncii (îmbunătăţirea accesului la ocupare şi integrarea durabila pe piaţa muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi a persoanelor inactive, prevenirea somajului, în special a somajului de lungă durata şi a somajului tinerilor, prelungirea vieţii active): i. modernizarea şi consolidarea instituţiilor PM, în special SPO şi a altor instituţii relevante; îi. măsuri active şi preventive (identificarea nevoilor prin planuri individualizate, FP, căutarea unui loc de muncă, mecanisme flexibile pentru reconcilierea vieţii familiale cu cea profesională); iii. integrarea dimensiunii de egalitate între femei şi bărbaţi - acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea accesului la ocupare şi creşterea participării femeilor pe PM; - reducerea segregarii pe bază de gen; iv. ocuparea migrantilor şi întărirea integrării sociale, facilitarea mobilitatii geografice şi profesionale şi integrarea PM în zonele transfrontaliere,. c). Consolidarea incluziunii sociale prin integrarea pe PM a grupurilor vulnerabile: i. integrarea şi reintegrarea profesională a persoanelor vulnerabile şi care ingrijesc persoane dependente (excluziune socială, abandon şcolar, minorităţi, dizabilitati) - prin accesul la învăţământ şi formare profesională, sprijin social etc; îi. acceptarea diversitatii şi combaterea discriminarii la locul de muncă (campanii de sensibilizare, implicarea comunităţilor locale şi a întreprinderilor şi promovarea iniţiativelor locale). d). Îmbunătăţirea capitalului uman, pentru a promova: i. reforme ale sistemelor de educaţie şi FP - îmbunătăţirea relevantei formării iniţiale şi profesionale pentru PM; - actualizarea competentelor formatorilor în contextul economiei bazate pe cunoaştere; îi. dezvoltarea de reţele între instituţiile de învăţământ superior, centrele de cercetare tehnologice şi întreprinderi. e). Dezvoltarea de parteneriate şi crearea de reţele (actori sociali, ONG-uri) la nivel naţional, regional, local şi transnational, pentru promovarea unei PM inclusive. C. Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007 - 2013 POS DRU stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementarii asistenţei financiare a Uniunii Europene prin Fondul Social European (FSE), în cadrul Obiectivului "Convergenta", pentru perioada de programare 2007-2013, conform priorităţii naţionale de dezvoltare "Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale sl dezvoltarea capacităţii administrative" identificate în Planul Naţional de Dezvoltare. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivitatii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive. Axele prioritare ale Programului Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007-2013 au fost stabilite după cum urmează: 1. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domenii majore de intervenţie - Educaţie şi formare profesională iniţială de calitate în sprijinul creşterii economice şi ocupării; - Educaţia universitară în sprijinul societăţii bazate pe cunoaştere; - Capital uman competitiv în educaţie şi cercetare; - Asigurarea calităţii în FPC. 2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Domenii majore de intervenţie - Tranzitia de la şcoala la locul de muncă; - Părăsirea timpurie a şcolii şi educaţia de tip "a doua sansa"; - Creşterea accesului şi participării la FPC - Promovarea tranzitiei de la şcoala la viaţa activa; - Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii şi "educaţia de a doua sansa"; - Îmbunătăţirea accesului şi participării la FPC. 3. Creşterea adaptabilitatii forţei de muncă şi a întreprinderilor Domenii majore de intervenţie - Promovarea culturii antreprenoriale - Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilitatii - Dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali 4. Modernizarea Serviciului Public de Ocupare Domenii majore de intervenţie - Întărirea capacităţii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare; - Formarea personalului propriu. 5. Promovarea măsurilor active de ocupare Domenii majore de intervenţie - Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de ocupare activa - Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale în ce priveşte resursele umane şi ocuparea 6. Promovarea incluziunii sociale Domenii majore de intervenţie - Dezvoltarea economiei sociale; - Dezvoltarea unei reţele de servicii sociale integrate; - Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile la sistemul de educaţie şi pe piaţa muncii; - Promovarea egalităţii de sanse pe piaţa muncii; - Initiativele transnationale pe piaţa incluziva a muncii. 7. Asistenţa tehnica - Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POS DRU; - Sprijin pentru comunicare şi promovarea POS DRU. Beneficiari - Organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii; - Organizaţii sindicale şi patronale; - Agenţiile judeţene de ocupare; - Autorităţile publice locale; - Furnizorii de educaţie; - Furnizorii de formare profesională acreditaţi; - Instituţii de învăţământ superior; - Companii de stat sau private, IMM-uri; - Entităţi care activează în domeniul economiei sociale. Până la data aderării, AM POS DRU va continua pregatirile în vederea intaririi capacităţii sale administrative de a coordona, implementa şi gestiona instrumentele structurale corespunzătoare. Prioritate PNAO 2006 Ameliorarea discrepantelor zonale şi regionale şi utilizarea cat mai eficienta a fondurilor comunitare, în special a Fondului Social European. Obiective şi măsuri pentru anul 2006 *Font 9* ┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────┐ │Obiective │Măsuri │Instituţia │ │ │ │responsabilă │ ├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Continuarea pregătirilor │Angajarea de personal, astfel încât la │MMSSF │ │în vederea intaririi │sfârşitul anului 2006, numărul total al │AM POS │ │capacităţii administrative │persoanelor angajate să fie conform Planu-│Dezv. │ │a MMSSF-AMPOSDRU pentru │lui uni de acţiune │Resurselor │ │coordonarea, implementarea ├──────────────────────────────────────────┤Umane │ │şi gestionarea fondurilor │Intensificarea colaborării în procesul de │ │ │structurale, în special a │programare şi de identificare a portofo- │ │ │Fondului Social European │liului de proiecte (prin misiuni în teri- │ │ │ │toriu, organizare de dezbateri şi consul- │ │ │ │tari pe documente de programare), între │ │ │ │Autorităţile de Management şi Organismele │ │ │ │Intermediare pe de-o parte şi structurile │ │ │ │regionale pe de altă parte │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┤ │ │ │Organizarea şi desfăşurarea unor cursuri │ │ │ │de pregătire profesională pentru toate │ │ │ │autorităţile de management şi organismele │ │ │ │intermediare (AN) │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┤ │ │ │Finalizarea Programului Operational DRU şi│ │ │ │transmiterea la Comisia Europeană (AN) │ │ │ │termen - │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┤ │ │ │Dezvoltarea unui portofoliu solid de │ │ │ │proiecte ce urmează a fi finanţate cu │ │ │ │ajutorul Fondului Social European │ │ └───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────────┘
+
Capitolul VIII Iniţiative transversale - Egalitatea de Sanse între Femei şi Bărbaţi În contextul aderării la Uniunea Europeană, politicile României în domeniul ocupării vor avea în vedere şi armonizarea acţiunilor pentru atingerea tintelor de la Lisabona. Astfel este prevăzut ca Statele Membre sa încurajeze participarea femeilor pe piaţa muncii şi sa realizeze reduceri substanţiale a ponderii discriminarii de gen în rata de ocupare, rata de şomaj şi sistemul de salarizare, până în anul 2010. În vederea elimiinarii discriminarii de gen, politicile vor avea ca scop obţinerea, până în anul 2010, a unei reduceri substanţiale a diferenţelor de salariu între femei şi bărbaţi în fiecare Stat Membru printr-o abordare complexa a factorilor care determina aceasta situaţie, incluzând aici segregarea sectoriala şi ocupationala, educaţia şi formarea profesională, clasificarea ocupatiilor şi sistemele de plată, creşterea constientizarii şi a transparenţei. Cadrul legal care asigura premisele promovării conceptului egalităţii de sanse dintre femei şi bărbaţi este asigurat de Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi. Obiectivele principale stabilite pentru asigurarea egalităţii de sanse între femei şi bărbaţi în domeniul muncii sunt următoarele: - Stimularea creşterii gradului de ocupare al femeilor; - Modificarea raportului de participare a femeilor şi bărbaţilor în unele sectoare de activitate economică; - Urmărirea reducerii diferenţelor de venit, la munca de valoare egala, între femei şi bărbaţi în sectorul privat; - Evaluarea impactului politicilor salariale asupra diferenţelor de remunerare între bărbaţi şi femei. Instituţia responsabilă pentru coordonarea politicilor naţionale referitoare la egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi este Agenţia Naţionala pentru Egalitate de Sanse între Femei şi Bărbaţi, înfiinţată conform Legii 202/2002, republicată, privind egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi. Agenţia Naţionala pentru Egalitatea de Sanse între femei şi bărbaţi (ANES) este autoritatea de stat care asigura promovarea principiului egalităţii de sanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi asigura integrarea activa a perspectivei de gen în toate politicile şi programele naţionale. ANES are ca obiective principale: fundamentarea şi elaborarea strategiei şi politicilor guvernului în domeniul egalităţii de sanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, aplicarea acestora, armonizarea cu reglementările UE a cadrului legislativ din domeniu. ANES este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Strategia Naţionala pentru Egalitate de Sanse între Femei şi Bărbaţi (2006-2009) şi Planul General, de Acţiuni pentru implementarea Strategiei au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 319/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270/24.03.2006. În conformitate cu aceste documente, precum şi cu priorităţile generale aprobate pentru PNAO - 2006, Agenţia Naţionala pentru Egalitate de Sanse între Femei şi Bărbaţi îşi propune realizarea următoarelor măsuri în colaborare cu autorităţile responsabile cu elaborarea şi implementarea politicilor de ocupare: a) În sprijinul programelor de dezvoltare a resurselor umane ... - Campanii de informare a femeilor şi bărbaţilor privind drepturile egale pe piaţa muncii - Promovarea accesului egal la formare iniţială şi continua pentru femei şi bărbaţi - Campanii de informare privind oportunitatile de angajare pentru femeile aflate în situaţie sau risc de marginalizare - Campanii de informare a femeilor (în special a celor din mediul rural) privind protecţia maternitatii la locul de muncă, prin diseminarea informaţiilor la nivel regional/local - Promovarea accesului femeilor în activităţi economice unde au o reprezentare scăzută - Promovarea măsurilor care permit flexibilizarea timpului de muncă - Promovarea creării unui sistem de invatare prin internet (e-learning) care să poată stimula munca la domiciliu, mai ales pentru femeile care nu îşi pot părăsi locuinta. - Încurajarea propunerilor de proiecte privind aplicarea unor măsuri active de ocupare pentru femei, care să poată fi finanţate din Fondul Social European, începând cu ianuarie 2007 - Promovarea implementarii unor măsuri active de ocupare pentru femei la nivel regional/local, în funcţie de nevoile de ocupare identificate - Încurajarea proiectelor care presupun dezvoltarea de servicii sociale în comunitate pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente din familie - Stabilirea unui sistem de indicatori care să permită identificarea factorilor principali care determina diferenţele de salarizare între bărbaţi şi femei, precum segregarea ocupationala, valoarea socială atribuită ocupatiilor reflectată în nivelurile de salarizare, accesul la formare profesională de nivel înalt. b) Soluţii preconizate: ... - Utilizarea indicatorilor de gen în cadrul implementarii şi monitorizarii programelor regionale care au în vedere aplicarea măsurilor active de ocupare - Aplicarea unor măsuri active de ocupare pentru femei, ca urmare a evaluării nevoilor regionale/locale - Încheierea de parteneriate la nivel local în vederea dezvoltării de servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente din familie - Organizarea de burse de locuri de muncă pentru femeile aflate în situaţie sau risc de marginalizare - Organizarea unor cursuri pentru pregătirea profesională continua a femeilor şi bărbaţilor în vederea accesului lor egal în toate sectoarele de activitate - Iniţierea unor programe speciale de reconversie profesională a forţei de muncă feminine inactive - Aplicarea unor măsuri active care să permită femeilor accesul în sectoarele de activitate unde au o reprezentare scăzută Rezultate asteptate: - O mai buna cunoaştere a realităţii economico-sociale a femeilor şi bărbaţilor şi aplicarea măsurilor active de ocupare promovand principiul egalităţii de sanse între femei şi bărbaţi - Creşterea numărului de femei angajate pe piaţa muncii, în regiunile în care rata somajului feminin este mai mare în comparatie cu cea a somajului masculin - Înfiinţarea unor grădiniţe şi centre de îngrijire a copiilor şi persoanelor dependente din familie - Creşterea numărului de femei angajate şi menţinute în munca, în urma aplicării unor măsuri active de ocupare - Creşterea numărului de femei încadrate în munca prin mediere, în urma organizării burselor de locuri de muncă. Programul naţional multianual 2005-2008 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANIMMC nr. 49/2006 , publicat în M.Of. nr. 173 din 23 februarie 2006. Programul este derulat în prezent de ANIMMC la nivel naţional cu finanţare de la bugetul de stat şi care este deja apreciat la nivel UE ca model de Best practice. Obiectivul Programului îl constituie promovarea unui sistem de informare şi instruire care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicarii lor în structuri economice private, în contextul problemelor legate de menţinerea echilibrului dintre obligaţiile familiale şi cele profesionale şi a prejudecatilor existente la nivel local. Pentru anul 2006 este alocat un buget de 500000 RON. La punctul (b) - soluţii preconizate, rezultate asteptate: - campanii de informare denumite "Zilele femeilor antreprenor" şi schimburi de experienta cu durata de o zi, organizate în 9 localităţi din ţara (Tulcea, Bacau, Suceava, Cluj Napoca, Targu Mures, Sibiu, Arad, Craiova, Pitesti) - se preconizeaza participarea a peste 500 de femei şi a peste 9 structuri asociative ale femeilor antreprenor - cursuri antreprenoriale pe durata a 5 zile organizate în 7 judeţe (Brăila, Vaslui, Bistrita-Nasaud, Harghita, Hunedoara, Mehedinti, Prahova), cu câte 25 locuri pentru fiecare locatie, 20% din locuri fiind rezervate femeilor din mediul rural, celor cu dizabilitati şi minorităţilor etnice - publicarea şi distribuirea gratuita a 5 broşuri informative destinate femeilor manager, câte 600 de exemplare / titlu - organizarea Conferintei "Antreprenoriatul feminin în România", cu participarea reprezentanţilor entitatilor guvernamentale şi neguvernamentale implicate în promovarea / sprijinirea mediului de afaceri şi a egalităţii de sanse şi a organizaţiilor internaţionale de sprijin. Programul destinat femeilor antreprenor este un program de succes, fapt pentru care poate fi continuat şi multiplicat în anii următori, sub o formă adecvată accesarii Fondului Social European. Se preconizeaza ca asociaţiile reprezentative ale femeilor manager şi alte structuri ale mediului de afaceri local/judeţean/regional, sa propună proiecte similare pentru dezvoltarea competentelor antreprenoriale ale femeilor. Se estimeaza o rata de creştere anuală de 5% a numărului femeilor manager instruite prin acest program.
+
Capitolul IX Monitorizare PNAO 2006 şi Programul Naţional de Reforma A. Monitorizare PNAO 2006 Elaborarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării PNAO - 2006 a fost efectuată de un colectiv aflat în coordonarea directorului Direcţiei Politici Forta de Muncă, numit de către ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Coordonator naţional prin ordinul nr. 893 din decembrie 2005 . Pe parcursul procesului de elaborare, Direcţia a cooperat, în principal, cu Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii, Agenţia Naţionala pentru Romi, Agenţia Naţionala pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie, Autoritatea Naţionala pentru Turism, Agenţia Naţionala pentru Egalitatea de Sanse între femei şi bărbaţi - ANES, Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic. Urmărirea îndeplinirii angajamentelor asumate de PNAO 2006 se va realiza de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în cooperare cu instituţiile susmenţionate pe baza unor indicatori de monitorizare. Indicatorii de monitorizare a influentelor asupra pieţei muncii a rezultatelor acţiunilor derulate de instituţiile cu responsabilităţi în aplicarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării PNAO - 2006 care se vor urmări, sunt următorii: Indicatori calitativi: > Rata de activitate a populaţiei în vârsta de muncă (15-64 ani): ponderea populaţiei active în vârsta de muncă (15-64 ani) în totalul populaţiei de aceiaşi vârsta, exprimată procentual > Rata somajului BIM: raportul dintre numărul şomerilor definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) şi populaţia activa totală, exprimat procentual > Rata somajului înregistrat: raportul procentual dintre numărul de şomeri înregistraţi şi populaţia activa civilă. > Rata de participare a adulţilor (25-64 ani) la educaţie şi formare profesională: ponderea persoanelor în vârsta de 25-64 ani care au participat la o formă de educaţie şi formare profesională (într-o perioadă de referinţa) în numărul total al persoanelor de aceeaşi vârsta, exprimată procentual > Rata de participare a şomerilor înregistraţi la cursuri de formare profesională: proporţia şomerilor cuprinşi în cursuri de formare profesională, în totalul şomerilor înregistraţi, exprimată procentual. > Ponderea cheltuielilor pentru formarea profesională a şomerilor, în totalul cheltuielilor din bugetul asigurărilor pentru şomaj (%): cheltuielile publice cu formarea profesională din bugetul asigurărilor pentru şomaj (BAS) exprimate ca raport procentual în totalul cheltuielilor din BAS > Costul mediu pe somer-beneficiar de cursuri gratuite de formare profesională: suma medie a cheltuielilor finanţate din BAS pentru formarea profesională a unui somer prin cursuri gratuite Indicatori cantitativi: > Numărul de acţiuni realizate de fiecare instituţie responsabilă > Numărul de şomeri înregistraţi de serviciul public de ocupare > Numărul de şomeri înregistraţi care au obţinut un nou loc de muinca > Numărul de şomeri înregistraţi care participa la cursuri de formare profesională B. Programul Naţional de Reforma Procesul de cooperare cu Comisia Europeană în domeniul prioritatilor de ocupare s-a bazat, până în prezent în principal, pe rapoartele anuale de progres cu privire la priorităţile identificate în Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare (JAP). În acest moment, România se afla în procesul de pregătire pentru înscrierea în noul ciclu comunitar de programare a politicilor de atingere a tintelor de la Lisabona, respectiv de pregătire a primului Plan Naţional de Reforma. Programul Naţional de Reforma se va realiza din toamna anului 2006, după o consultare prealabilă cu toate organismele implicate atât la nivel local cat şi regional, în concordanta cu necesităţile naţionale. Pentru îmbunătăţirea coordonării interne a fost numit un Coordonator Naţional al Strategiei Lisabona şi au fost desemnaţi responsabili Lisabona la nivelul fiecărei instituţii. Programul naţional de reforma reprezintă un document politic orientat către viitor, care trebuie să includă o strategie pe trei ani pentru dezvoltare şi creare de locuri de muncă. Programele naţionale de reforma vor descrie modul de răspuns la priorităţile identificate în partea introductivă. Prezentarea se va face pe trei direcţii: - Priorităţile macro-economice (vor fi luate în discuţie mai detaliat programele de stabilitate şi convergenta); - Priorităţile micro-economice (aceasta parte va înlocui rapoartele Cardiff); - Priorităţile de ocupare (aceasta parte va înlocui planurile naţionale de acţiune pentru ocupare). În acest nou context de restructurare a liniilor directoare în domeniul ocupării şi, mai ales, de corelare mai strânsă cu prioritati legate de mediul macro şi micro economic, România trebuie să-şi adapteze, în special, mediul intern de cooperare inter şi intra-instituţională, precum şi cu partenerii sociali, în vederea producerii de politici şi acţiuni în domeniul ocupării care să asigure atingerea tintelor asumate pe plan european. O atenţie deosebită trebuie acordată mecanismului de coordonare şi corelare între diferitele planuri prioritare, precum şi asupra mecanismului de raportare către UE. Utile pentru reliefarea principalelor necesitaţi de acţiune în domeniu sunt tintele şi indicatorii de progres stabiliţi în cadrul Strategiei Europene de Ocupare, pe care statele membre şi le-au asumat în 2003 şi care rămân, în continuare, valabile: - Fiecare somer va beneficia de un "nou început" înainte de a atinge 6 luni de şomaj, în cazul tinerilor, şi 12 luni, în cazul adulţilor, sub forma unui program de formare, perfecţionare, practica în munca, loc de muncă sau alta măsura de imbunatatire a capacităţii de ocupare, acompaniat, dacă e cazul, cu o asistenţa permanenta pentru căutarea unui loc de muncă; - 25% din somerii pe termen lung ar trebui sa participle până în 2010 la o măsura activa sub forma unui program de formare, perfecţionare, practica în munca, loc de muncă sau alta măsura de imbunatatire a capacităţii de ocupare (employability), cu scopul atingerii mediei înregistrate în cele mai avansate trei state membre; - Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, din întreaga Uniune Europeană, să fie capabili sa consulte toate anunţurile de locuri de muncă, publicate prin serviciile de ocupare ale statelor membre; - O creştere de cinci ani, la nivelul UE, a vârstei medii de ieşire de pe piaţa muncii, până în 2010 (comparata cu valoare de 59,9 ani în 2001); - Asigurare facilităţilor de îngrijire a copiilor, până în 2010, pentru cel puţin 90% din copiii între 3 ani şi vârsta obligatorie de înscriere la şcoala şi pentru cel puţin 33% pentru copiii sub 3 ani; - O rata medie UE de până în 10% a părăsirii timpurii a sistemului şcolar; - Cel puţin 85% a persoanelor în vârsta de 22 de ani din UE trebui sa fi urmat ciclul superior al învăţământului preuniversitar; - Rata medie a UE de participare la invatarea pe întreg parcursul vieţii să fie de cel puţin 12,5 % din populaţia adulta în vârsta de muncă (grupa de vârsta 24 - 64) Instituţii participante la elaborarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării PNAO - 2006 - Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de muncă - Agenţia Naţionala pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie; - Autoritatea Naţionala pentru Turism - Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor - Agenţia Naţionala pentru Egalitatea de Sanse între femei şi bărbaţi - Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii - Agenţia Naţionala pentru Romi - Comisia naţionala de prognoza - Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - Parteneri sociali --------- Preluat: 2026-09-24T20:21:04.901963+00:00 · SHA256: 4914551a391d70ec93502a170973c779852edae62d4857fbbf40479b0ca38aff