GHID din 17 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 GHID din 26 iulie 2006 
 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*)  
    EMITENT     MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE  MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 730 bis din 25 august 2006  
   
 ANEXĂ 

 G H I D  
 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitățile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar și aerian din vecinătatea aeroporturilor 
  
     

     
 Capitolul 4   Linii directoare privind folosirea Sistemelor de Informare Geografică  (  GIS  ),  În cartarea zgomotului 

 Capitolul 1 Introducere 
  
 1n conformitate  cu prevederile H.G. 321/2005  privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, art. 6 alin.(3) lit.a) şi anexa nr.3, s-a elaborat prezentul ghid, care fumizează informaţii cu privire la metodele de calcul a indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul produs de activităţiile din zonele industriale, de traficul rutier, de traficul feroviar şi de traficul aerian din vecinătatea aeroporturilor civile, ţinându-se cont de recomandările Comisiei Europene în acest domeniu. 
 Comisia Europeană a recomandat statelor membre care nu au metode naţionale de calcul a indicatorilor de zgomot, utilizarea urmatoarelor metode interimare de calcul: 

 Pentru zgomot industrial  : ISO 9613-2 : "Acustica - Diminuarea propagării sunetului în aer liber, Partea a doua : Metoda generală de calcul''.  
 Informaţiile despre emisii de zgomot adecvate (date de intrare) pentru aceasta metodă pot fi obţinute din măsurările efectuate în conformitate cu una din urmatoarele metode : 
    -  ISO 8297 : 1994 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustică de la unităţile industriale multe surse, pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în mediul înconjurator - metoda mecanică".     -  EN ISO 3744 : 1997 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică. Metoda tehnică în condiţii apropiate de cele ale unui camp liber, deasupra unui plan reflectant".     -  EN ISO 3746 : 1998 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere a acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică. Metoda de control care utilizează o suprafaţă de măsurare înconjuratoare, deasupra unui plan reflectant".   
 Pentru zgomotul produs de traficul aerian:  ECAC.CEAC Doc. 29 "Raport privind metoda standard de calcul a contururilor de zgomot în jurul aeroporturilor civile "1997, (Report on Standard Method of Computing Noi se Contours around Civil Airports", 1997). Din abordările diferite ale modelarii căilor aeriene, va fi folosită tehnica de segmentare menţionată în sec unea 7.5 a ECAC.CEAC Doc 29.  
  Pentru  zgomotul produs de traficul rutia-  :  metoda na onală franceză  de calcul "mAPB Routes-96  (SETRA-CERTU-LCPC-CSTB)", menţionată în Hotărârea din 5 mai 1995 referi toare 1a zgomotul produs de tr afieul pe infrastru cturil e rutiere,  J um al ul Oficial  din 1 O  mai 1995, Articolul  6 şi în  standardul francez "JCPS 31-133". Pentru datele de intrare referitoare 1a emisii, aceste documente se referă 1a "Ghidul zgomotului produs de transporturile terestre, fascicul a previziunea ni velei or sonore, CETUR 1980''  Pentru zgomotul produs de traficul feroviar:  metoda na onală olandeză de calcul pu 61 icat a  în   "R eken-en   Meetvoorschri ft   R ail verkeersl awaai   '96,   Ministeri e V olkshui svesti ng, Rui mteli jke Or dening en Mil ie ubeheer, 20 noi embrie 1996" -  (Rl\.1R).  
 Români a nu are metode de cal eul naţionale pentru cal eulul indicatorilor de zgomot aşa cum sunt defini aceştia în Directiva 2002/49/EC şi în H.G. 321/2005, ca urmare este obligatorie utilizarea metodelor interimare de cal eul recomandate de Comisia Europenă începând cu anul 2006 în vederea realizări hărţilor strategice de zgomot pentru drumurile princip ale, căile ferate principale, aeroporturile mari şi aglomerările urbane din România. 
 Utilizarea în România a acestor metode interimare de cal eul recom an date de Comisia Europeană, se va face atât timp cât nu va fi dezvoltată, probată şi validată 1a nivel naţional, o metodă de calcul naţională propie, care să îndeplinească cerinţele impuse de 
 art. 6 alin. (2) din Directiva 2002/49/EC, care să aibă rezultate mai precise decât cele date de metodele interimare de calcul şi al cărui algoritm de calcul să poată fi introdus în software-ul utilizat de sistemul na onal de monitorizare al Agen ei N ati onale pentru Protec a Mediului şi să existe surse de finanţare pentru realizarea acestui lucru. 
 D easemen ea, acest e metode interim are de calc ul re comandate de Cornisi a Europe ană, se utilizează în România până la data la care Comisia Europeană va revizui anexa II a Directivei 2002/49/EC, conform art. 6 alin. (2) şi a proce durii din art. 13 alin. (2) din Directiva 2002/49/EC şi va stabili astfel metode definitive de cal eul a indicatorilor de zgomot Lzsn şi Ln, pentru toate statele membre ale Uni unii Europene. 
 In conformitate cu prevederile H.G. 321/2005 indicatorii de zgomot folosi pentru realizarea hăr lor strategice de zgomot sunt Lzsn (Lden în limba engleză), Lnoapte şi după caz Lzi şi Lseară. 
     
 1 
 O 

 Indicatorul Lden (Lzsn - nivel ul de zgomot zi-seară-noapte în deci beli) este definit cu ajutorul urmatoarei relaţii: 
 O 

  Li   n   =  1 O Ig -  1  _   (  _. 12  *   1O  i   I  
 24 
  +  4  *  1O 
 unde: 
    a)  Lday (Lzi) este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform defini ei din SR ISO 1996-2: 1995, determinat pentru suma perioadelor de zi dintr-un an;     b)  Levening (Lseară) este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de seară dintr-un an;     c)  Lnight (Lnoapte) este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an.   

 Tabel  1.  Intervale  de  timp  dintr-o  zi  calendaristică  pentru  determinarea indicatorilor de zeomot. 
    Perioada dintr-o zi calendaristică    Indicator    Interval de timp      Zl    Lzi    07.00 - 19.00      seară    Lseară    19.00 - 23.00      noapte    Lnoapte    23.00 - 07.00    

 Indicatorul Lzi (indicator de zgomot pentru zi) este asociat disconfortului din timpul zilei. 
 Indicatorul Lseară (indicator de zgomot pentru seară) este asociat disconfortului din timpul serii. 
 Indicatorul Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) este asociat disconfortului din timpul noptii, cand se poate poate produce tulburarea somnului. 
 Indicatorul Lzsn (indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte) este asociat disconfortului general, pe o durată de 24 de ore. 
 Acesti indicatori de zgomot sunt determinaţi pentru toate perioadele de zi, seară şi noapte dintr-un an calendaristic. 

 Capitolul 2 - Linii directoare cu privire la recomandăriile Comisiei În conformitate cu revizuirea metodelor interimare de calcul pentru zgomotul industrial, aviatic şi cel produs de traficul rutier şi feroviar, asociate cu datele de emisie. 

     2.1.  Linii directoare privind metoda interimară de calcul recomandată de Comisia Europeană, NMPB -Routes 96 şi standardul francez XPS 31-133, privind calculul indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul provocat de traficul rutier.     2.1.1.  Prezentare generală  In calcul indicatorilor Lzsn, Lzi, Lseară şi Lnoapte prin aceasta metoda de calcul, se ţine cont de:     a)  tipurile vehiculelor;     b)  vitezele de circulaţie;     c)  tipul de flux de trafic;     d)  tipul profilului longitudinal al drumului;     e)  tipurile de suprafeţe ale carosabilului.       a)  Tip vehicul.  Vehicul usor - vehiculul cu o greutate< 3500 Kg; Vehicul greu - vehiculul cu o greutate::: 3500 Kg.     b)  Viteză de circulaţie  Pentru a determina nivelul de zgomot pentru un interval lung de timp, este suficient să cunoaştem viteza medie a unei coloane de vehicule.  Viteza medie a unei coloane de vehicule poate fi descrisă astfel:     1)  viteza medie V50, sau viteza atinsă sau depăşită de 50 % din totalul vehiculelor care rulează in trafic;     2)  viteza medie V50 + jumatate din deviaţia standard a vitezelor.  Dacă datele disponibile nu permit o estimare precisă a vitezei medii, se poate considera urmatoarea regulă generală:     3)  pentru fiecare segment de drum este folosită viteza maxima admisă, iar un nou segment  de  drum  este  definit  de  fiecare  dată  când  se  modifica  viteza maximă admisă.  Pentru toate vitezele inferioare valorii de 20 Km/h, acestea sunt stabilite la 20 Km/h.         c)  Tipuri de fluxuri de trafic  Fluxul  de  trafic  este  un  parametru  complementar  vitezei,  care  sintetizează interdependenţele dintre acceleraţie, deceleraţie, solicitarea motorului, precum şi tipul de mişcare - pulsatorie sau continuă.  Se disting patru tipuri de flux de trafic:     1.  Flux fluid-continuu  Vehiculele se mişcă cu o viteză aproximativ constantă pe secţiunea de drum în cauză.  Este continuu, pentru că fluxul este stabilit atât în timp cât şi în spaţiu pentru perioade de cel puţin 10 minute.  Se observa variaţii dar fără să fie ritmice sau abrupte.  Acest tip de flux de trafic corespunde unui trafic pe o autostradă, drum interurban, pe un drum urban în afara orelor de vârf şi pe drumurile mari dintr-un mediu urban.     2.  Flux continuu pulsatoriu:  Vehiculele sunt într-o proporţie semnificativă în stare tranzitorie, (atât acceleraţii cât şi deceleraţii), fără stabilitate în spaţiu şi timp, realizându-se variaţii mari ale fluxului pe intervale scurte de timp, cu concentraţii neregulate de vehicule pe secţiunea de drum în cauză.  Se poate defini o medie a vitezei globale pentru acest tip de flux care este stabil şi repetativ pentru o perioadă de timp suficient de lungă.  Acest tip de flux de trafic se regaseşte pe arterele oraşelor, pe drumuri de legatură cu intersecţiile, în parcări, la trecerile de pietoni şi pe aleile dintre case.     3.  Flux pulsatoriu accelerat:  In acest caz, o proporţie semnificativă a vehiculelor se află în accelerare, ceea ce înseamnă că viteza nu este stabilă în momentul deplasării.  Acest tip de flux de trafic se regăseşte pe arterele mari după o intersecţie, imediat după punctul de taxare al unei autostrăzi cu plată sau pe un drum lateral al unei autostrăzi.     4.  Flux pulsatoriu decelerat:    In acest caz, o proporţie semnificativă a vehiculelor se află în decelerare, ceea ce înseamnă că viteză nu este stabilă în momentul deplasării.  Acest tip de flux de trafic se regăseste pe arterele mari înainte de o intersectie, imediat înainte de punctul de taxare al unei autostrăzi cu plată sau la intrarea de pe un drum lateral al unei autostrăzi, pe autostradă.     d)  Tipuri de profil longitudinal  Se disting trei tipuri de profil longitudinal     1.  Un drum orizontal al cărui gradient în direcţia fluxului de trafic este mai mic de 2%;     2.  Un drum în urcare, al cărui gradient crescător în direcţia fluxului traficului este mai mare de 2%;     3.  Un drum în coborâre, al cărui gradient descrescător în direcţia fluxului de trafic este mai mare de 2%.    Aceste tipuri de profil longitudinal sunt direct aplicabile în cazul unui drum cu un singur sens, iar în cazul unui drum cu două sensuri se impun calcule separate pentru fiecare sens de mers în parte şi însumarea ulterioară a rezultatelor pentru a obţine o estimare precisă.  Standardul francez ăXPS 31-133" prezintă nomograme ce oferă valoarea nivelului de zgomot  Leq  (lh), in dB(A), care mai este cunoscută ca emisie de zgomot (E).  Acest nivel de zgomot este prezentat separat pentru un vehicul uşor (E1v) şi pentru un vehicul greu (Ehv), ca urmare E este o funcţie de viteză, flux de trafic şi profil longitudinal.       e)  Tipuri de suprafeţe ale carosabilului:    Tipurile de suprafaţă ale drumului se definesc astfel:     1.  Asfalt fin ( beton sau mastic): este suprafaţa de referinţă pentru drum, definit conform EN ISO 11819 - 1. Acest tip de suprafaţă de drum are o textură fină, este densă, fie din asfalt - beton, fie din piatră - mastic asfalt, din bucăţi cu o granulaţie maximă de 11-16 mm;     2.  Suprafaţa poroasă: Acest tip de suprafaţă de drum, este o suprafaţă cu goluri în volum în proporţie de cel puţin 20%,  cu o vechime mai mică de 5 ani ( deoarece suprafeţele poroase au tendinţa de a deveni mai puţin absorbante pe măsură ce aceste goluri în volum se umplu);     3.  Beton cimentat şi asfalt striat (ondulat): Acest tip de suprafaţă de drum include atât betonul pe bază de ciment, cât şi textura aspră a asfaltului;     4.  Textura fină cu pietre de pavaj: Acest tip de suprafaţă de drum include pietre de pavaj cu o distanţă mai mică de 5 mm între pietrele de pavaj;     5.  Textura grosieră cu pietre de pavaj: Acest tip de suprafaţă de drum include pietre de pavaj cu o distanţă mai mare sau egală cu 5 mm între pietrele de pavaj.    Nivelul zgomotului prezentat în nomograma  1  şi în nomograma 2 nu înclude nici o corecţie pentru tipul de suprafaţă a drumului, ca urmare se recomandă urmatoarea schemă pentru corecţia de suprafaţă:    Tabel 1.  -  Schema pentru corecţia pentru tipul de suprafaţă a drumului     Tipul de suprafată a drumului    Corectia nivelului de zeomot în dB (functie si de viteza de circulatie) 'P        0-60 km/h    61-80 km/h    81-130 km/h      Suprafaţă poroasă    -1 dB    -2 dB    -3 dB      Asfalt fin (beton sau mastic)    O dB      Beton cimentat si asfalt striat (ondulat)    +2dB      Textura fină cu Pietre de pavai    +3 dB      Textură grosieră cu pietre de pavai    +6dB          2.1.2.  Condiţii meteorologice  Conform metodei de calcul NMPB - Routes 96 şi a standadului francez XPS 31-133, sunt luate în consideraţie două tipuri de condiţii meteorologice diferite si anume:     a)  condiţii meteorologice favorabile;     b)  condiţii meteorologice omogene.  In general, proporţia dintre cele două tipuri de condiţii meteorologice, rezultă din observaţiile meteorologice locale.  NMPB/XPS 31-133 nu dă nici o indicaţie privind intervalul de timp definit în H.G. 321/2005 ca fiind perioada de seară dintr-o zi calendaristică.  Din punct de vedere meteorologic perioada de ăseară" este perioada de ,,noapte" în timpul iernii şi perioada de ăzi" în timpul verii.  °     1.  Condiţii de propagare favorabilă a zgomotului:  Direcţia vântului face un unghi de± 45  cu direcţia care uneşte centrul sursei dominante de zgomot cu centrul regiunii specifice a receptorului;  Vântul bate de la sursa către receptor; Vânt calm sau alternativ;  Inversiune de temperatură la sol moderată, bine definită, cum se întamplă de obicei în nopţile calme şi senine.     2.  Condiţii de propagare mai puţin favorabile a zgomotului (vânt lateral):  Văntul bate fie dintr-un sector intre 45° si 135°, fie dintr-un sector intre 225° si 315° măsurat faţa de direcţia ce uneşte centrul sursei dominante de zgomot şi centrul receptorului specificat;     3.  Condiţii de propagare nefavorabile a zgomotului:    Direcţia vântului face un unghi de ± 45  °  cu direcţia care uneşte centrul sursei  dominante de zgomot cu centrul regiunii specifice a receptorului; Vântul bate de la receptor către sursă;  Ca atare se vor grupa în categoria condiţiilor meteorologice omogene, ,,condiţiile de propagare nefavorabile ale zgomotului" şi ăcondiţiile de propagare mai puţin favorabile a zgomotului (vănt lateral)" prezentate mai sus.  Pentru aplicarea acestui ghid în realizarea hărţilor strategice de zgomot se consideră urmatoarele:  Tabel 2. Proporţia de ăcondiţii favorabile" dintr-o perioadă de zi calendaristică:     Perioada dintr-o zi calendaristică    Proporţia de ăcondiţii favorabile" dintr- o perioadă de zi calendaristică      Zl    50%      seară    75%      noapte    100%       Conform H.G. 321/2005 intervalul de ,,zi" are 12 ore, intervalul de ăseară" are 4 ore iar intervalul de ,,noapte" are 8 ore.  Astfel, folosind atât aceste definiţii ale intervalelor de ,,zi", ,,seară" şi ănoapte", cât şi tabelul 2, vom avea: 12 x 0,5 + 4 x 0,75 + 8 x 1 = 17 ore, reprezentând numărul total de ore cu condiţii favorabile de propagare dintr-o zi calendaristică.         2.1.3.  Calculul emisiilor acustice ale vehiculelor cu ajutorul nomogramelor 1 si 2  Cu ajutorul nomogramelor 1 si 2 se determină emisiile acustice ale vehiculelor în funcţie de: vitezele autovehiculelor, tipul vehiculelor, tipurile de profil longitudinal ale drumului şi tipurile de fluxuri de trafic.  Diferenţa dintre nomograma 1 şi nomograma 2, este că nomograma 2 este aproximată cu linii drepte pentru a putea fi folosită mai uşor în programele de calcul.  Pentru calculul emisiei acustice E a unui vehicul, se măsoară presiunea acustică  LAmax   la trecerea vehiculului pe un traseu situat la 7,5 m de punctul de măsurare.  Măsurările pot fi efectuate fie pe vehicule singure izolate în trafic, fie pe circuite de trafic specifice, în conditii controlate.  Viteza vehiculului trebuie măsurată cu un radar Doppler cu o precizie de aproximativ 5% la viteză redusă.  Tipul de trafic este determinat prin observare subiectivă (accelerat, decelerat sau fluid) sau prin măsurare.  Microfonul este poziţionat la 1,2 m deasupra solului şi la 7,5 m pe orizontală, de la axa traietoriei vehiculului.  Emisia acustică se defineşte cu ajutorul relatiei:    E  =  Lw  -  10 log V  -  50 (1)    Unde:  Lw  reprezintă nivelul de putere acustică; V reprezintă viteza vehiculului.   Nivelul de putere acustică se defineşte cu ajutorul relatiei:    Lw  =  Lp  +   25,5  (2)     Unde:  Lp reprezintă nivelul de presiune acustică măsurat.  Emisia acustică este nivelul de presiune acustică, ponderat A, continuu, echivalent, exprimat în dB(A) pe izofona de referinţă la trecerea unui singur vehicul într-o oră.  Nivelul de putere acustică al unei surse punctiforme ăi", intr-o bandă de o octavă ,,j" se calculează pornind de la nivelurile de emisie individuale pentru vehicule uşoare şi grele obtinuţe din nomograma 2, utilizând urmatoarea relaţie:     LAwi   =   LAw/m   +  10 lg  (lj)   +  RU)  +  1P (3)    Unde:  LAw/m  reprezintă nivelul global al puterii acustice pe metru lungime de-a lungul liniei­ sursă, în dB(A);   RG) reprezintă valoarea spectrală  in  dB(A), pentru banda de octava ,,j"(tabel 3);  'I'  reprezintă corecţia nivelului de zgomot pentru suprafaţă drumului (tabel l);   lj  reprezintă lungimea secţiunii liniei-sursa reprezentată de o componentă punctuală a sursei, măsurată în metri.     Tabelul 3: Spectrul zgomotului de trafic  -  RG) corecţia pentru ponderare A       j    Octava (frecvenţa centrală, în  Hz)    Valori ale lui RG), în dB      1    125    -14.5      2    250    -10.2      3    500    -7.2      4    1000    -3.9      5    2000    -6.4      6    4000    -11.4        LAw/m  =   10 lg   (lO(Elv+   10 Ig Qlv)/10 +  10   (Ehv+ 101g Qhv)/1°) +  20  ( 4 )    Unde:  Elv reprezintă emisia acustică pentru vehiculele uşoare conform nomogramei 2; Ehv reprezintă emisia acustică pentru vehiculele grele conform nomogramei 2;  Qlv reprezintă volumul traficului uşor în timpul intervalului de referinţă dintr-o z1 calendaristică;  Qhv reprezintă volumul traficului greu în timpul intervalului de referinţă dintr-o z1 calendaristică.                             10  J   -   -F  f  !  fr     4             '1  1   !P'      •  r       .   -::-    -.d::---  x  -  :                       dB    I  A  )             50  -            j  -   .   .            Vehicule grele  :t=                                             . -      ::-=-       == : - ;o·-  • -         -   J..:     ... 1     -:-:     40  =f--=                       llilliiiillliiiiiiiiiii&  ifli.f!!il[t[[[Îl[r== h =i l,u u l s e F-                                                               -g   30                                                                a i , 1  o   · - .,, -                       :   -  i  _  iillltl ttmJmft f! +--   - ;ic'.     :i=i1:  ::J   u    -          1.2   131   ==.=.E.1: . : ...   !a!,,! , : "t:t:fc:lc :"l- :!'I             : .  :    2   2    2 l   J  _  S   _   t:t   I  l  f     :-f-1  -  l   i   -+-'--+-  +-  c-'---'--   20  Ţ    ' -    _                                           3 .   l    3  2   _  F       _,  ;r     33  : t ;   43  -:=    ...;     T  ,  :  J;f  - .,   -         -1:t:tmJJ.  :  ţl:ţf37f[  if±tiffiDllIITfT.iTiiJITTirrrîiC   •  f        -=   XI            .)I)          00         so       60      ;o      !Xl         100    1  10    120    13l   1.-0   150   Viteza [km/h]       Nomograma 2         2.2.  Linii directoare privind metoda interimară de calcul recomandată de Comisia Europeană, publicată În "Reken-en Meetvoorschrift Railverkeerslawaai '96, Ministerie Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer, 20 noiembrie 1996"- ( RMR), privind calculul indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul provocat de traficul feroviar.    2.2.1 Prezentare generală    Aceasta metoda de calcul al zgomotului produs de traficul feroviar are două metode diferite de calcul si anume:  SRM I - STANDAARDREKENMETHODE !(metoda simplificată); SRM II -  ST  ANDAARDREKENMETHODE II (metoda detaliată).  STANDAARDREKENMETHODE - METODA STANDARD DE CALCUL    Tabel  1.   Categoriile de trenuri existente în baza de date a metodei de calcul RMR      Categorie    Descrierea trenului      1    Trenuri de persoane dotate cu frâne cu saboţi      2    Trenuri de persoane dotate cu frâne cu discuri şi saboti      3    Trenuri de persoane dotate cu frâne cu discuri      4    Trenuri de marfă dotate cu frâne cu saboţi      5    Trenuri tractate cu locomotivă Diesel dotate cu frâne cu saboti      6    Trenuri tractate cu locomotive Diesel dotate cu frâne cu discuri      7    Metrou urban şi tramvaie rapide dotate cu frână cu discuri      8    Trenuri tip InterCity şi cele de mică viteză dotate cu frâne cu discuri      9    Trenuri de mare viteză dotate cu frâne cu discuri şi saboţi      10    Trenuri de mare viteză de tipul ICE-3 (M), (HST East)      11...    Altele...       Incepând cu categoria  11  ăAltele" din tabelul 1 se pot adăuga noi categorii de trenuri conform celor trei proceduri pentru determinarea caracteristiciilor noilor categorii de trenuri, prezentate de această metodă de calcul interimară recomandată de Uniunea Europeană.  Procedura A, este o procedură simplificată, care fumizează o cale pentru a determina dacă un vehicul de cale ferată poate fi încadrat în una din categoriile din tabelul 1 şi care ţine cont în special de sistemul de propulsie (diesel, electric, hidraulic) şi de sistemul de frânare (disc sau saboţi). Deasemenea, această procedură poate fi folosită şi pentru vehicule noi (sau în construcţie) pentru care este imposibil să efectuezi măsurători ale zgomotului.  Procedura B, descrie o metodă pentru obţinerea datelor privind emisile de zgomot ale vehiculelor de cale ferată care nu se regăsesc în una din categoriile din tabelul  1.  Datele obţinute cu această procedură, ţin cont în mod individual de fiecare vehicul, de radiaţia zgomotului căii ferate, de rugozitatea căii ferate şi a roţilor materialului rulant. Deasemenea, diferitele tipuri de zgomot -  zgomotul de tracţiune, de rulare şi aerodinamic -  sunt luate în considerare în funcţie de înălţimile diferitelor surse de zgomot al ansamblului vehicul - cale ferată. După stabilirea datelor privind emisiile de zgomot prin această procedură se poate introduce astfel o nouă categorie de tren în tabelul  1.  Procedura C, descrie o metodă pentru determinarea caracteristicilor acustice ale unei căii ferate. Această procedură se bazează pe faptul că, aceste caracteristici acustice ale căii ferate, în benzile de o octavă, sunt independente de tipul sau viteza vehiculului ce circulă pe o cale ferată. Pentru a verifica acest aspect, este necesară efectuarea unor măsurători, într-o locaţie la două viteze suplimentare, (astfel încât la una diferenţa să fie mai mare de 20%, iar la cealaltă mai mare de  30%). Diferenţele dintre caracteristicile calculate ale căii ferate sunt sub 3 dB în fiecare dintre benzile de octavă. In cazul în care corecţia depinde şi de viteză se realizează o cercetare suplimentară şi va rezulta o caracteristică dependentă de viteză.    2.2.2. Calculul emisiilor acustice ale vehiculelor  Atunci când calculele sunt efectuate urmând schema simplificată SRM I, valorile de emisie în dB(A) sunt determinate de formula:         Unde:  Enr,c reprezintă termenul de emisie pe categoria de vehicule pentru trenuri în regim nefrânat;  Er,c reprezintă termenul de emisie pentru trenuri în regim frânat; c reprezintă categoria de trenuri (in acest caz c=l );  y reprezintă numărul total de categorii prezent.    Valorile emisiei pe categorie de vehicule pe şine sunt determinate din:    Enr,c =ac+  he   lg  Vc +  10 lg  Qc + Cbc     (2)            Unde valorile de emisie standard ac, bc, br,c sunt date în RMR.    Când calculele sunt efectuate urmând schema detaliată SRM II, atunci pentru fiecare categorie de trenuri şi pentru diferite înălţimi ale sursei de zgomot (până la 5 valori), se determină valorile de emisie în banda de o octavă.  Emisia pentru diferite sectoare ale căii ferate este calculată luând în considerare trecerile diferitelor categorii de trenuri ( şi luând în considerare că nu toate categoriile de trenuri au surse de zgomot la toate înălţimile). Deasemenea se ţine seama dacă trecerile diferitelor categorii de trenuri sunt în regim frânat sau nefrânat.    Factorul de emisie în banda de o octava ăi" este calculat după cum urmează:           Unde:    n este numărul categoriilor de trenuri ce folosesc linia ferată luată în considerare Ehnb,i,c (  respectiv E\r,i,c) este termenul de emisie pentru regimul nefrânat (respectiv frânat), pentru trenuri din fiecare categorie (c =  1  lan), în banda de o octava ăi" şi la înălţimea de evaluare ,,h"= O m, 0.5 m, 2 m, 4 m, 5 m - depinzând de categoria trenului şi sunt calculate cu formulele:  E h  br,i,c=   h  a  br,i,c +   h  b  br,i,c  lg  Vbr,c +  10 lg  Qbr,c + cbb,i,m,c  (5)    i,c  Unde:  E h  nb,i,c=  a h  i,c +  b h   lg  Vc +  10 lg Qc  + cbb,i,m,c       (6)  a h i,c s1 'bh   i,c (  respecti • v a h br,i,c s1 'bh  br,i,c )  sunt termenu "d  e em1 •• s1e pentru categori • a  d  e  '  '  trenuri ăc" în regim nefrânat (respectiv frânat), pentru banda de octavă ăi", la înăltimea ,h"·  ,  Qc (respectiv Qbr,c) reprezintă numărul mediu de categorii de vehicule pe şine în  regim nefrânat (respectiv frânat);  Vc (respectiv Vbr,c) reprezintă viteza medie de deplasare a vehiculelor pe şine în regim nefrânat ( respectiv frânat);  bb reprezinta tipul de şină de cale ferată;  m reprezintă estimarea apariţiilor joantelor de cale ferată ( pentru o cale ferată nesudată);  Cbb,i,m,c reprezintă corecţia pentru discontinuitatea şinelor şi ale rugozităţii căii ferate.    Tabel 2: Adaptările necesare de adus acestei metode de calcul recomandată de UE pentru a fi în concordantă cu prevederile H.G. 321/2005.     Indicator de zgomot    RMR calculează nivelurile echivalente de zgomot, dar nu calculează nivelurile echivalente de zgomot pe interval lung de timp, conform ISO 1996-2:1987. Pentru a calcula indicatorii de zgomot pe termen lung cu RMR, datele medii despre trenuri pentru anul relevant trebuie fumizate ş1 pentru perioadele de evaluare: z1, seară, noapte  s1  trebuiesc  introduse  în  conformitate cu H.G. 321/2005      Influenţa condiţiilor meteorologice la propagarea zgomotului    Nivelurile medii pe termen lung sunt calculate luând în considerare factorul de corecţie meteorologică, CM ( cu Co având valori între  O  si 3,4 dB)      Absorbţia atmosferică    In RMR este prezentată atenuarea aerului în funcţie de coeficientul de temperatură şi de umiditatea relativă. Dacă acestea nu corespund condiţiilor  din  România, aceşti coeficienţi pot avea nevoie de adaptări, care trebuiesc făcute în conformitate cu ISO 9613-1.        2.3.  Linii directorare privind metoda interimară de calcul recomandată de Comisia Europeană: ECAC.CEAC Doc. 29 "Raport privind metoda standard de calcul a contururilor de zgomot în jurul aeroporturilor civile" 1997, (Report on Standard Method of Computing Noise Contours around Civil Airports", 1997)  privind calculul indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul provocat de traficul aerian în vecinătatea aeroporturilor civile.  (Din abordările diferite ale modelării căilor aeriene, va fi folosită tehnică de segmentare menţionată în secţiunea 7.5 a ECAC.CEAC Doc 29)    2.3.1 Prezentare generală  Anexa 11.2 din Directiva 2002/49/EC privind evaluarea ş1 gestionarea zgomotului ambiental, stabileşte folosirea ătehnicii segmentării" la care se fac referiri în secţiunea  7.5 a ECAC.CEAC Doc.29. (Vezi tabel 1).    2.3.2. Prezentarea tehnicii segmentării    Conform ECAC.CEAC Doc.29 traiectul de zbor (atât pentru sectoarele rectilinii cât şi pentru cele curbe), este împărţit în segmente, fiecare dintre ele fiind aproximat cu un segment de dreaptă, cu valori medii constante pentru putere şi viteză pentru aeronavă.  Valoarea minimă a lungimii unui segment este 3 m.  Pentru fiecare arc elementar sunt calculate 3 puncte în coordonate (x,y), aceste 3 puncte definind 2 segmente.            2.3.3 Calculul nivelurilor globale de zgomot    Pentru o mişcare pe un traiect de apropiere sau de urcare, informaţiile privind poziţia aeronavei şi puterea corectată a motoarelor sunt calculate pe diferite segmente ale traiectului de zbor.  Pornind de la un punct ales (de coordonate x,y) aparţinând reţelei de calcul alese pentru aeroportul analizat, se calculează cea mai scurtă distanţă faţă de traiectul de zbor şi se face o interpolare a datelor de zgomot (L) pentru distanţa (d) şi puterea (i;).  Informaţiile asuprea poziţiei aeronavei vor trebui să ţină seama de o anumită deviere laterală de la ruta teoretică, aşa cum se poate observă în practică.  Corecţiile sunt aplicate pentru a ţine cont de atenuarea suplimentară a zgomotului pe direcţia perpendiculară pe traiectoria de deplasare a aeronavei A(P,I), de directivitatea în spatele punctului de plecare în rulajul de accelerare pentru decolare  L'l1  şi în cazul nivelului de expunere sonoră, de viteza aeronavei ilv şi de diferenţa de durată a nivelului de zgomot cel mai ridicat atunci când traiectoria presupune un viraj  L°ly.  Prin urmare, se calculează nivelul de zgomot L(x,y) produs de aeronavă în punctul din reţeaua de calcul considerată.  Expresia matematică de calcul este următoarea:    SEL(x,y)  =  SEL(s,d)v,rer-A(f},I) +AL+ Av  +  AT  (1)    Unde  A1  este evaluat numai în spatele punctului de plecare pentru rulajul de accelerare pentru decolare, valoarea să fiind nulă pentru alte situaţii, în timp ce  Av  şi  AT  sunt evaluate numai în cazul când parametrul descriptor SEL este nivelul de expunere acustică.  In funcţie de intervalul de timp (o oră, o zi, un an, etc) pentru care se doreste să se evalueze nivelul de zgomot se foloseste relatia:     Leq,  y(x,y)  =  SEL(x,y)  +  lO*lg(To/T)        (2)     unde:  T  este durata pentru care este necesară evaluarea Leq (24  h, 1  an, etc) To= 1 s     Acest proces este repetat în acelaşi punct al reţelei de calcul pentru toate mişcările aeronavelor de toate tipurile observate al curbelor de nivel de zgomot în perioada aleasă de calcul, apoi pentru toate celelalte puncte ale reţelei de calcul.  Nu totdeauna este posibil să se ţină cont separat de fiecare tip de aeronavă, în calculul p ro filelor de zbor şi al nivelurilor de zgomot.  In anumite situaţii, diferite tipuri de aeronave pot avea caracteristici acustice şi performanţe asemănătoare în cazul unui anumit aeroport şi vor putea fi grupate ş1 considerate ca aparţinând aceleaşi categorii pentru aeroportul respectiv.  Aceasta situaţie se întâlneşte frecvent în studiile bazate pe o anumită configuraţie prognozată pentru un parc/ o flotă de aeronave.  In aceste condiţii, calculele de mai sus vor fi efectuate numai o singura dată şi nivelurile de zgomot obţinute în fiecare nod al reţelei de calcul vor fi multiplicate cu un factor care va depinde de numărul de mişcări ale aeronavelor aparţinând aceleiaşi categorii.  Înainte ca nivelul de expunere acustică, într-un punct de calcul al traficului total să poată fi determinat, trebuie să fie calculat nivelul de expunere acustică (SEL) pentru fiecare mişcare de aeronavă individuală, după cum urmează:     1.  Când calculul se bazează pe date SEL - NPD pentru o viteză de referinţă ( de obicei 160 noduri pentru aeronavele cu reacţie şi 80 de noduri pentru aeronavele mici cu elice):  SEL(x,y) = SEL(-1;,d)v,rer - A(l},I) + AL+ Av + AT   (3)        2.  Când calculul se bazează pe LA,max date NPD:    SEL(x,y)  =  LA(<;,d)v,rer-A(l},I) +AL+ Av  +  AT   (4)    Unde:     -  SEL(s,d)v,ref este SEL într-un punct având coordonatele (x,y) produsă de o mişcare de aeronavă cu o tracţiune s la cea mai scurtă distanţă d, luată din curba Zgomot - Putere - Distanţă;     -  LA(S,d)v,ref este nivelul zgomotului într-un punct având coordonatele (x,y) produs de o mişcare pe o rută de apropiere sau decolare a unui aeronavă cu o tracţiune s la cea mai scurtă distanţă d luată din curba Zgomot - Putere - Distanţă ( Noise-Power­ Distance - NPD);     -  A( ,l) este supra-atenuarea zgomotului în timpul propagării laterale faţă de direcţia de deplasare a aeronavei, pentru distanţa laterală orizontală ăl" şi unghiul de elevaţie  ;     -  Li1 este funcţia de directivitate pentru zgomotul motoarelor măsurat în spatele punctului de start;     -  Liv este corecţia de viteză pe traiectul de zbor şi anume:        Av =  lO*lg(vrer/v)  (5)     Vref este viteza folosită în datele NPD V este viteza reală pe traiectul de zbor    i1T  este corecţia pentru lungimea finită a segmentului din traseul (traiectoria) de zbor.     Numărul mişcărilor oricăreia dintre categoriile de aeronave pe oricare dintre traiectele de zbor pe durata unui întreg an trebuie să fie determinate pentru perioadele de timp - zi, seara, noapte - separat.  Astfel indicatorii de zgomot L 2  sn   şi Ln   din  HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental sunt calculaţi astfel:  Lzsn  =   10 lg [1/86400  :[(Nz,ij +  3,16  Ns,i,j +  10  Nn,ij)  *   10  SELij/10]    (6)     Sl       (7)  Unde:    Nz,i,j este numărul mişcărilor grupului de aeronave  ,j"  pe traiectul de zbor ăi" în timpul perioadei de zi, într-o zi medie;  Ns,i,j este numărul mişcărilor grupului de aeronave  ,j"  pe traiectul de zbor ăi" în timpul perioadei de seara, într-o zi medie;  Nn,i,j este numărul mişcărilor grupului de aeronave  ,j"  pe traiectul de zbor ăi" în  timpul perioadei de noapte, într-o zi medie; Tn este durata perioadei de noapte în secunde;  SELi,j este nivelul de expunere acustica al grupului de aeronave  ,j"  pe traiectul de  zbor ăi".    Numărul mişcărilor într-o zi medie este calculat ca medie a numărului de mişcări pe un an, astfel:    Nij  =  Nan,i,/365   (8)  unde mişcările sunt numărate separat pentru  perioadele de zi, seară şi noapte şi diferenţiate prin indexul ,,z" pentru perioada de zi, ,,s" pentru perioada de seară şi ,,n" pentru perioada de noapte.  Formula pentru  Lzsn  conţine o adăugare de +5 dB pentru perioada de seară ( un factor de 3,16) şi o adăugare de+ 10 dB pentru perioada de noapte (un factor de 10).         2.3.4.  Informaţii cu privire la datele geometrice  şi  mişcările aeronavelor    Sunt necesare urmatoarele date:  date geometrice cu privire la fiecare pistă; date geometrice ale culoarelor de zbor;  numarul mişcărilor aeronavelor, pentru fiecare grup de aeronave (vezi tabel 2), pentru fiecare culoar de zbor şi pentru fiecare perioadă (zi, seară, noapte) dintr-o zi calendaristică.       2.3.5.  Abordare practică    Se recomandă strângerea tuturor datelor de la un aeroport din anul precedent, pentru a realiza un model computerizat în vederea calculării nivelurilor de zgomot şi compararea acestora cu nivelurile de zgomot măsurate dacă acestea sunt disponibile.  Punctul de plecare pentru realizarea acestui model computerizat, trebuie să fie o evidenţă cu toate tipurile de aeronave care au efectuat mişcări (aterizări sau decolări) într­ un an, pe aeroportul respectiv, urmat de includerea fiecărui tip de aeronavă într-un tabel realizat conform clasificării aeronavelor din AzB - 99 (Anexa 11.2), (deasemenea vezi  tabel 2  privind Gruparea aeronavelor).  Având ca bază acestă evidenţă, cu gruparea tuturor aeronavelor care au efectuat mişcări într-un an de zile şi ţinând cont de rutele de zbor ale acestora şi de datele geometrice ale fiecărei piste, se poate realiza un model computerizat.       2.3.6.  Informatii cu privire la imisiile de zgomot datorate mişcărilor aeronavelor  -       (date privind grila de calcul)    In interiorul limitelor specificate pentru o aglomerare urbană (vezi Punctul 21, Instrumentul 3 de la Cap. 3.2), indicatorii de zgomot  Lzsn  si  Ln  se calculează pentru un caroiaj (grilă sau raster) cu celula de bază de 10 m şi la o înalţime de 4 m.    Tabel 1: Prezentarea pe scurt a conţinutului Documentului 29 ECAC, pe fiecare capitol, cu diferentele  şi  completările necesare pentru adaptarea acestuia la cerinţele Directivei 2002/49/EC  şi  a H.G. 321/2005.     Secţiunea din Doc 29 ECAC    Completări necesare pentru adaptarea la directiva 2002/49/EC  şi  H.G. 321/2005      1. Introducere    Adaptarea la tehnică segmentării  Şl  la indicatorii de zgomot ceruţi prin Anexa II a Directivei 2002/49/EC şi a anexei III din  H.G. 321/2005      2.Explicarea termenilor  şi  a simbolurilor    Unitatea de masură pentru nivelul de zgomot, trebuie să fie nivelul de zgomot global ponderat A. Paramentrul descriptor al zgomotului trebuie sa fie nivelul de presmne acustică, ponderat A, continuu, echivalent.  Este necesară înlocuirea indexului de zgomot (noise index - unitate de evaluare a zgomotului în av1aţ1e în reglementări anterioare) cu indicatorii de zgomot din  H.G. 321/2005        3. Calculul curbelor de nivel    In Doc 29 ECAC este folosită ăperioada de câteva luni" pentru calculul zgomotului şi este necesară înlocuirea cu ăperioada de un an" pentru a reflecta cerinţele H.G. 321/2005 şi ai Directivei 2020/49/EC. Deasemnea corecţia A( ,l) -  atenuarea  laterală trebuie scăzută şi nu adunată.      4. Formatul zgomotului aviatic  şi  informaţiile despre performanţă care vor fi utilizate    In partea 4.1.3 cut-off a doc.29 ECAC, trebuie adapte nivelurile simplificate (cut­ off levels) pentru a asigura compatibilitatea cu nivelurile cele mai scăzute ale curbelor  de nivel ce trebuie calculate.      5. Gruparea tipurilor de avioane    Gruparea aeronavelor trebuie adaptată pentru a lua în considerare parcurile curente  de  nave  de  pe  aeroporturile  europene (din România). Secţiunea 5.4 a doc. 29 ECAC permite completări pentru datele de emisie, unde este cazul.  ( vezi tabelul 2: Gruparea aeronavelor).      6. Grila (caroiajul sau raster) de calcul    Grila spaţială de calcul se alege de autorităţiile competente pentru a lua în considerare cerintele impuse de realizarea hărţilor strategice de zgomot. (vezi cap.  3.1.5)      7.  Calculul de bază al zgomotului cauzat de mişcările individuale ale aeronavelor     La punctul 7.3 al doc. 29 ECAC, corecţia de durată/aprobare poate avea nevoie de adaptări depinzând de tipul datelor NPD utilizate la calculul LA.max· La punctul 7.5 al doc.29 ECAC, trebuie urmată tehnica segmentarii. Punctul 7.6 al doc. 29 ECAC este irelevant când se utilizează tehnica  segmentării.      8. Zgomotul din timpul rulărilor pentru decolare  şi  aterizare    In partea 8.2 a doc. 29 ECAC, se aplică ecuaţia (16) pentru 90<0<148,4° (pentru a evita discontinuitatea de la 148,4°) şi se precizează că  i1L  = O pentru 0 < 90°.  Ecuaţia (18) a doc. 29 ECAC pentru determinarea nivelului de expunere acustică poate avea nev01e de adaptări pentru a lua  în  considerare corecţia de durată dacă tipul de date NPD folosit se  bazează pe LA max      9. Insumarea nivelurilor de zgomot    Se introduc indicatorii de zgomot specifici Directivei 2002/49/EC şi H.G. 321/2005      10.  Modelarea  dispersei  laterale   şi   verticale pentru traseul de zbor    Nu este necesară nici o adaptare      11. Calculul nivelului de expunere acustică cu corecţia pentru geometria  pistei    Capitol irelevant dacă se foloseşte tehnica segmentării      12. lndrumări globale privind calculul curbelor de nivel de zgomot    Acest capitol de îndrumări nu are nevoie de modificări, dar trebuie citit in spiritul H.G. 321/2005,  în  special  cu  referire  la  indicatorii de zgomot             S4    Aeronava cu reacţie cu o masă maximă la decolare (J\1TOM) mai mare de 100  tone care nu corespunde cerinţelor Anexei 16 a Tratatului Internaţional al Aviaţiei Civile, Volumul 1        a)        b)      S 5 .1    Aeronave cu reacţie cu o masă maximă la decolare (J\1TOM) de până la 50 tone, ce corespunde cerinţelor Anexei 16 a Tratatului Internaţional al Aviaţiei  Civile, Volumul 1, Capitolul 3      S 5.2    Aeronave cu reacţie cu o masă maximă la decolare (J\1TOM) cuprinsă între 50 tone şi 120 tone şi cu o unitate de propulsie by - pass cu o rată mai mare de 3, ce corespunde cerinţelor Anexei 16 a Tratatului Internaţional al Aviaţiei Civile,  Volumul  1,  Capitolul 3      S 5.3    Aeronava cu reacţie cu o masă maximă la decolare (J\1TOM) cuprinsă între 50 tone şi 120 tone şi cu o unitate de propulsie by - pass cu o rată mai mică de 3 ce corespunde cerinţelor Anexei 16 a Tratatului Internaţional al Aviaţiei  Civile, Volumul  1,  Capitolul 3      S 6 .1    Aeronave cu reacţie cu două unităţi de propulsie şi cu o masă maximă la decolare (MTOM) de peste 120 tone, ce corespunde cerinţelor Anexei 16 a Tratatului Internaţional al Aviaţiei Civile, Volumul 1, Capitolul 3. Aeronava trebuie sa fie îndeplinească cerinţele cu privire la nivelul scăzut de poluare fonică pentru aeronave cu reacţie cu masă maximă la decolare (J\1TOM) mai  mare de 120 tone.( Anexa)      S 6.2    Aeronava cu reacţie cu trei sau patru unităţi de propulsie şi cu o masă maximă la decolare (MTOM) cuprinsă între 120 tone şi 300 tone ce corespunde cerinţelor Anexei 16 a Tratatului Internaţional al Aviaţiei Civile, Volumul 1, Capitolul 3 ( cu excepţia aeronavei de tip Airbus A340). Aparatul de zbor trebuie sa fie indeplinească condiţiile cu privire la nivelul scăzut de poluare fonică pentru avioane cu reacţie cu masa maximă la decolare (MTOM) mai mare de 120 tone.( anexa)  a/b) Aterizări cu aeronave din grupul de aeronave S 6.2        a)        b)      S 6 .3    Aeronava de tipul Airbus A340      S7    Aeronava cu reacţie, cu trei sau patru unităţi de propulsie şi cu o masă maximă la decolare (MTOM) mai mare de 300 tone, ce corespunde cerinţelor Anexei 16 a Tratatului Internaţional al Aviaţiei Civile, Volumul  1,  Capitolul 3  a/b) Aterizări cu aeronave din grupul de aeronave S 7        a)  Decolările cu aeronave din grupul de aeronave S 6.2 cu masă curentă la decolare este de până la 70 % din masa maximă la decolare (MTOM).     b)  Decolările cu aeronave din grupul de aeronave S 6.2 cu masa curentă la decolare este mai mare decât 70 % din masa maximă la decolare (MTOM)       a)  Decolări cu aeronave din grupul de aeronave S 7 cu masa curentă la decolare de până la 70 % din masa maximă la decolare (MTOM)     b)  Decolări cu aeronave din grupul de aeronave S 7 cu masa curentă la decolare (MTOM) mai mare decât 70 %  din  masa maximă la decolare (MTOM)         a)        b)      Hl    Elicoptere cu o masă maximă la decolare (MTOM) de până la 2.5 tone      H2    Elicoptere cu o masă maximă la decolare (MTOM) de peste 2.5 tone        2.4.  Linii directoare privind metoda interimară de calcul recomandată de Comisia Europeană, ISO 9613  -  2  -  "Acustica  -  Diminuarea sunetului la propagarea sa în aer liber, partea a doua: metode generale de calcul", privind calculul indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul provocat de activităţile industriale    
  
      2.4.1  Prezentare generală    Această metodă descrie o procedura detaliată de calcul al nivelurilor de zgomot de mediu generat de surse punctiforme, iar sursele de zgomot, de tip suprafaţă şi de tip linie, sunt împărţite în surse componente punctiforme de zgomot.    Impărţirea se face <lupa criteriul:  d  S:  2  Hmax,  obţinându-se o împărţire cu un pas de mărime variabilă care depinde de distanţa ăd" de la centrul sursei la punctul de evaluare şi de cea mai mare înălţime  Hmax  a sursei.  Pe lângă aceasta, ISO 9613 - 2 prezintă o împărţire mai strictă a surselor mari pentru a garanta faptul că sunt luate în considerare toate variaţiile condiţiilor de propagare, iar această procedură de împărţire a surselor mari în surse componente de zgomot este comună tuturor metodelor utilizate în UE.  Folosind ISO 9613 -2 se calculează nivelul de presiune sonoră, ponderat A, continuu, echivalent, (aşa cum este definit în ISO 1996-1, 3) în condiţiile meteorologice favorabile propagării dintre surse cu emisii acustice cunoscute, cât şi nivelurile de presiune sonoră, ponderate A, mediate pe interval lung de timp.  ISO 9613 - 2,  constă în algoritmi şi calculează nivelurile de zgomot mediate pe interval lung de timp în benzi de o octavă cu frecvenţele centrale nominale de la 63 la 8000 Hz, făcându-se astfel diferenţa între calculul nivelului de zgomot mediat pe interval lung de timp şi pe interval scurt de timp.  Algoritmii lucrează cu termeni specifici, atribuiţi pentru a reprezenta urmatoarele efecte fizice:  divergenţa geometrică; absorbţia atmosferică; efectul solului; reflexia pe suprafeţe;  ecranarea datorită obstacolelor.  Pe interval lung de timp, nivelurile de zgomot se calculează în direcţia vantului (propagarea favorabilă a zgomotului datorită vântului puternic de la sursă la receptor), iar pe interval scurt de timp, nivelurile de zgomot sunt calculate la fel ca şi în primul caz dar corectate cu ajutorul unui factor de corecţie meteo,  Cmet•        2.4.2  Influenţa condiţiilor meteo asupra propagarii zgomotului (sunetului)    In straturile inferioare ale atmosferei, gradientul de temperatură şi cel de viteză a vântului variază în funcţie de înălţimea faţă de sol, astfel acesta poate fi negativ (situaţie normală), sau pozitiv (inversiune de temperatură), iar gradientul de viteză a vantului creşte, în general odată cu înălţimea faţă de sol. Combinaţia acestor două gradiente, poate crea gradiente negative sau pozitive de viteză a zgomotului.  Din multitudinea de combinaţii posibile de determinare a parametrilor meteo, s-au identificat trei condiţii pentru simplificare:     1.  condiţii omogene de propagare (undele sonore sunt drepte/directe);     2.  	condiţii favorabile de propagare ( gradientul de viteză a zgomotului vertical este pozitiv, adică propagarea zgomotului se face în sensul vântului, undele sonore fiind inclinate descendent);     3.  	condiţii nefavorabile de propagare (gradientul de viteză a zgomotului vertical este negativ, undele sonore sunt inclinate ascendent).  Precizia hărţilor strategice de zgomot pentru zgomotul industrial depinde pe de-o parte de natura nivelurilor de putere acustică utilizate din sursele de zgomot industrial şi de precizia cu care a fost digitilizată geometria zonei industriale şi a împrejmurimilor, pe de altă parte. Cea mai bună precizie este obţinută pe baza măsurării efective a nivelurilor de putere acustică ale instalaţiilor industriale în întregime sau, dacă este posibil, chiar ale surselor individuale de zgomot.  Astfel Cmet se calculează pe baza înalţimii sursei, înălţimii receptorului, a distanţei dintre sursa şi receptor şi a unui factor Co. măsurat în decibeli, care depinde direct de statisticile meteorologice locale pentru viteza şi direcţia vântului.  Standardul ISO 9613 - 2 lasă operatorului determinarea efectivă a lui Co neavând o schemă de explorare statistică locală meteo pentru a determina Co şi precizează că, pentru o precizie de ±  1  dB a factorului Co este nevoie de o temeinică statistică meteorologică.  Din acest motiv pe baza evaluărilor prezentate în NMPB/XPS 31-133, care este o metodă ce foloseşte algoritmii de propagare în condiţii favorabile din ISO 9613 -2 pentru a armoniza corecţia meteo (Co), conform XPS 31-133, vom considera ăcondiţiile de propagare nefavorabile ale zgomotului" şi ăcondiţiile de propagare mai puţin favorabile a zgomotului (vânt lateral)" prezentate la capitolul 2.1. Linii directoare privind metoda interimară de calcul recomandată  de Comisia Europeană,  NMPB  -Routes  96 şi standardul francez  XPS 31-133,  privind  calculul indicatorilor  de zgomot,  pentru zgomotul provocat de traficul rutier, subpunctul 2.1.2ăCondiţii meteorologice", ca fiind grupate în categoria condiăiilor omogene de propagare.  Ca urmare, pentru calculul corecţiei Co se foloseşte urmatoarea relaţie:  Co=  -  10  lg (  pr/100  X  lOCf/lO  +  Phc/100  X  lOChc/IO  +  Phu/100  X  lOChu/IO)  (1)     Unde:  Pf, Phc şi Phu sunt procentajele condiţiilor meteo favorabile şi omogene( 50% vânt lateral si 50% vânt de la receptor spre sursă)  Cf =  O  dB; Chu = 10 dB si Chc = 1,5 dB.  Astfel C 0  are urmatoarele valori pentru perioadele de ăzi", ,,seară" si ,,noapte" clint-o zi calendaristică:  Cozi= -10 lg( 50/100 + 25/100 x 10-l,S/lO + 25/100) = - 1,4 dB;  Coseara = -10 lg (75/100  +  12,5/100  X  10 -1 ' 5/1O   +  12,5/100) = - 0,7 dB;  Canoapte = O dB.  Co reprezinta doar unul din termenii prin care se determina Cmet- Ceilalţi termeni sunt distanţa de la sursă la receptor si înalţimea lor corespunzatoare deasupra solului.         2.4.3  Alti parametrii care influenţează propagarea zgomotului     
  
    a)  Divergenţa geometrică    Atenuarea zgomotului din cauza divergenţei geometrice Activ (descreşterea zgomotului odată cu creşterea distanţei de propagare) este calculată pe baza propagării sferice de la o sursă punctiformă în câmp liber ( se exprimă în dB)    l¼iv =  [20 lg(d/do) + 11] (2)     Unde:  d - distanţa între sursă şi receptor, exprimată în metri; do- distanţa de referinţa(= lm).       b)  Absorbţia atmosferică    Atenuarea zgomotului din cauza absorbţiei atmosferice Aatm este calculată prin metoda aceceptată n mod general. Deşi ISO 9613 - 2 oferă o serie de coeficienţi pentru anumite temperaturi şi umidităţi relative, se recomandă utilizarea intregului tabel cu aceşti coeficienţi din ISO 9613 - 1. Selectarea coeficienţilor adecvaţi depinde de condiţiile climatice naţionale sau chiar regionale, (se exprimă în dB).    Aatm =  ad/1000  (3)   Unde:  a   -  coeficientul de atenuare atmosferică (se exprimă în dB/Km) pentru fiecare bandă de octavă la frecvenţa centrală a acesteia.  Recomandare: Se utilizează tabelul privind coeficienţii de atenuare atmosferică din ISO 9613 - 1, pentru valorile care nu sunt specificate în ISO 9613 - 2.       c)  Efectul de sol    Atenuarea zgomotului din cauza efectului de sol Asol este cauzată de interferenţa dintre zgomotul reflectat la sol şi zgomotul care se propagă direct de la sursă la receptor.    ASIJ 1   =   4,8-(2hm/d)[17 +(300/d)]    (4)     Unde:  hm - înălţimea medie a căii de propagare deasupra terenului, exprimată în metri;    d  - distanţa între sursă şi receptor, exprimată în metri Valorile negative ale Asa! vor fi înlocuite cu O.       d)  Difracţia  Vezi tabel 1.       e)  Reflexia    Pentru reflexie se utilizează sursele imagini. Aceste reflexii sunt datorate acoperişurilor şi suprafeţelor mai mult sau mai puţin verticale, cum ar fi faţadele clădirilor, care pot determina creşterea nivelului de presiune acustică la receptor. Aceeaşi abordare este folosită şi în metoda de calcul NMPB/XPS 31-133, ca de altfel în multe metode naţionale de calcul al zgomotului industrial. Obstacolele care au dimensiuni mai mici în comparaţie cu lungimea de undă vor fi neglijate. Nivelul puterii acustice al sursei imagine trebuie să ţină cont de coeficientul de absorbţie al suprafeţei de reflexie.       f)  Tipuri suplimentare de atenuare   
  
 ISO 9613-2 defineşte în anexa A, trei tipuri suplimentare de atenuare pentru vegetaţie (perdele de pădure, arii industriale şi arii construite). Fiecare dintre ele foloseste o atenuare  generală simplificată,  proportională  într-o  anumită  măsură  cu  înălţimea obstacolelor virtuale şi dimensiunea ariei de atenuare. 
 Nu există motive tehnice speciale pentru interzicerea utilizării acetor trei atenuări suplimentare. Totuşi este de remarcat faptul că metoda de calcul interimară pentru zgomotul produs de traficul rutier nu foloseşte aceste corecţii suplimentare. Astfel, în încercarea de a armoniza metoda de calcul al zgomotului din surse diferite este bine să nu se ia în considerare aceste trei atenuări suplimentare. 
  
 Tabel 1: Armonizarea ISO 9613-2 cu cerinţele din H.G. 321/2005 
  
    Subiectul din ISO 9613  -  2    Necesitatea armonizării cu cerintele H.G. 321/2005      Indicator de zgomot    Definiţia indicatorilor de bază este identică.  1n  calcul indicatorilor trebuie să se ţină cont de perioadele de "zi", "seară" şi "noapte" conform H.G. 321/2005.       Punct de evaluare    Nu există obiecţii pentru folosirea înălţimii de 4 ± 0,2  m   de la sol, pentru receptor.      Sursa de zgomot    Nu există obiecţii pentru folosirea normelor cerute de H.G.321/2005 pentru determinarea nivelurilor de putere sonoră şi nici pentru impărţirea sursei extinse în surse  componente punctiforme.      Influenţa condiţiilor meteo în propagarea zgomotului    Nivelurile medii pe interval lung de timp sunt calculate doar dacă se aplică factorul de corecţie meteo Cmet- Trebuie să se ţină cont de tabelul 2 din capitolul 2.1.2. Condiţii  meteorologice  privind  procentajul  apariţiei  conditiilor favorabile.      Influenţa    divergenţei    Nu este nevoie de adaptări.    
  
    geometrice în propagarea zgomotului        Influenţa absorbţiei atmosferice în propagarea  zgomotului    Se ţine cont de tabelul cu coeficienţii de atenuare atmosferică în funcţie de temperaturi şi umidităti relative  tipice pentru regiunile Europei, pe baza ISO 9613 -1.      Influenţa efectului de sol în propagarea zgomotului    Se  ţine  cont  de  termenul  Dn,  ecuaţia  (11 din ISO 9613 - 2      Influenţa  difracţiei   în  propagarea zgomotului    Trebuie să se ţină cont de corecţia sugerată în ecuaţia ( 12)  din standard care ar trebui sa fie:  Aecr  =  Dz  -  Aso1       Influenţa reflexiei în propagarea zgomotului    Nu este nevoie de adaptări      Influenţa "atenuărilor suplimentare"    Pentru armonizarea cu alte metode de calcul interimare (în special cu NMPB/XPS 31-133) ar fi necesar ca aceste "atenuări suplimentare" să nu fie luate în considerare în  cartarea zgomotului.    
  
 Trebuie menţionată că metoda NMPB/XPS 31-133 în condiţii meteo favorabile urmăreşte aproape exact metoda ISO 9613 - 2. Aceste două metode deşi sunt similare ele sunt totusi diferite. 
 Pentru alte detalii se recomandă procurarea si studierea standardului ISO 9613 - 2 

      2.4.4.  SR ISO 8297:1999 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustică pentru unităţile industriale cu multe surse, pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în mediul înconjurator - metoda tehnică"    Se recomandă SR ISO 8297:1999 pentru măsurarea datelor de intrare, ştiindu-se că metoda se aplică suprafeţelor industriale în care majoritatea echipamentelor funcţionează în exterior, de exemplu complexe petrochimice, uzine, cariere de piatră, porturi, instalaţii de sondă, metoda aplicându-se unor surse în mişcare, care efectuează operaţii periodice sau continue, cu condiţia ca măsurătorile să se poată referi la cel puţin un ciclu de funcţionare, iar dimensiunea orizontală cea mai mare a suprafeţei instalaţiei să fie cuprinsă între 16 m şi aproximativ 320 m.  Această metodă de măsurare corespunde cel mai bine pentru măsurarea zgomotului staţionar de bandă largă, dar se poate folosi şi pentru măsurarea zgomotului surselor care emit tonuri discrete sau în banda îngustă.  Metoda nu se aplică pentru măsurarea unor impulsuri izolate de energie acustică.       2.4.4.1  Definiţii    Nivel de putere acustică (Lw)  - este logaritmul zecimal al raportului dintre o putere acustică indicată şi puterea acustică de referinţă.   Puterea acustică de referinţă are valoarea:  1  pW (10- 12  W)    La stabilirea nivelului de putere acustică trebuie indicată lăţimea benzii de frecvenţă (ex: nivel de putere acustică în benzi de octavă, nivel de putere acustică în benzi de treime de octavă, etc).    Observaţie: Nivelul de putere acustică al instalaţiei, determinat conform ISO 8297:1999, poate diferi de suma nivelurilor de putere acustică ale surselor individuale din instalaţie.    Nivel de presiune acustică, (Lp)  este logaritmul zecimal al raportului dintre pătratul presiunii medii acustice a unui sunet şi patratul presiunii acustice de referinţă.   Presiunea acustică de referinţă are valoarea: 20µPa.  La stabilirea nivelului de presiune acustică trebuie indicată lăţimea benzii de frecvenţă (ex: nivel de presiune acustică în benzi de octavă, nivel de presiune acustică în benzi de treime de octavă, etc.)     Suprafaţa instalaţiei,  Sp: Suprafaţa în care sunt conţinute toate sursele din instalaţie, expn . matţ m m 2 ;  Suprafaţa de măsurare,  Sm:   Suprafaţa totală cuprinsă de conturul de măsurare,   expri • mata -  m m 2 ;    Distanţa de măsurare, d:  Distanţa de la poziţia de măsurare considerată până la punctul cel mai apropiat al perimetrului suprafeţei instalaţiei, exprimată în metri;     Distanţa dintre poziţiile de măsurare, Dm:  Distanţa dintre poziţii de măsurare adiacente, măsurată de-a lungul conturului de măsurare, exprimată în metri;     !nălţimea caracteristică a instalaţiei, H:  înălţimea medie a surselor de zgomot din instalaţie, exprimată în metri;     Nivel de presiune acustică continuu echivalent,  Leq,T: Valoarea nivelului de presiune acustică al unui sunet staţionar continuu care, pe o durată de măsurare, T, are aceeaşi presiune acustică pătratică medie, ca şi sunetul considerat al cărui nivel variază cu timpul, exprimată în decibeli.   Nivelul de presiune acustică continuu echivalent se calculeză cu relaţia:  Leq,T=  10 lg[ 1/T   f  ptfpodt], definit pe intervalul [O,T]; (5)   Unde:  Po este presiunea acustică de referinţă (=20 µPa);  PT este presiunea acustică instantanee a semnalului acustic, în pascali.          2.4.4.2.  Principiul procedeului de măsurare    Se trasează o linie închisă de formă simplă (conturul de măsurare) care înconjoară suprafaţa instalaţiei. Se măsoară nivelul de presiune acustică în poziţii echidistante ale microfonului de-a lungul conturului şi se calculează nivelul de presiune acustică mediu.  Se efectuează corecţii pentru eroarea de câmp apropiat, directivitatea microfonului şi absorbţia în aer. Se calculează aria corespunzatoare suprafeţei de măsurare luând în considerare suprafaţa închisa de contur, lungimea conturului şi înaltimea microfonului şi se utilizează aceasta pentru determinarea nivelului de putere acustică respectiv.  Daca instalaţia include surse de zgomot individuale care sunt situate la o inălţime mare faţă de sol, acestea se identifică şi se efectuează măsurări suplimentare ale nivelurilor de putere acustică ale acestor surse.  Daca instalaţia are mai multe moduri de funcţionare, pentru fiecare mod de funcţionare trebuie efectuată o serie separată de niveluri de putere acustică. Ori de cate ori este posibil, modul de funcţionare trebuie sa fie suficient de lung şi de staţionar pentru efectuarea unei serii complete de măsurări pe conturul de măsurare. Dacă acest lucru nu este posibil, modul de funcţionare trebuie sa fie atât de repetabil încât măsurările să poată fi efectuate în diferite poziţii de măsurare pe durata producerii sale succesive. Durata măsurării în fiecare poziţie trebuie să fie suficientă pentru a include toate variaţiile de zgomot emise în timpul  modului de funcţionare, inclusiv orice zgomote de impuls repetate.  Se asigură pe cât posibil, ca mediul din jurul poziţiilor microfonului sa îndeplinească urmatoarele condiţii:     a)  în afara conturului de măsurare trebuie să nu existe suprafeţe reflectante care pot afecta măsurările nivelului de presiune acustică;     b)  	nivelurile zgomotului de fond sa fie cu cel puţin 6 dB ( de preferat cu mai mult de 10 dB) sub nivelul de presiune acustică măsurat în fiecare bandă de frecvenţă;     c)  viteza şi direcţia vântului să nu se modifice semnificativ în timpul unei serii de măsurări pe conturul de măsurare.  Abaterile de la condiţiile de mai sus se trec în raport.  Notă:  sursele principale de zgomot de fond sunt instalaţiile industriale învecinate, traficul rutier şi zgomotele naturale;  influenţa zgomotului de fond poate fi redusă prin utilizarea unui microfon direcţional, dar caracteristicile de directivitate trebuie să fie astfel încât, pentru fiecare bandă de octavă, unghiul 0, la care sensibilitatea scade cu 3 dB, trebuie să fie mai mare de ±30° aplicându-se o corecţie.         2.4.4.3.  Mod de lucru    Poziţiile microfonului trebuie să se găsească pe o traiectorie închisă (contur de măsurare), în jurul instalaţiei şi trebuie să se aplice urmatoarele condiţii:       a)  distanţa medie de măsurare,  d,  trebuie să fie mai mare decât cea mai mare valoare dintre  0.os   sp  sau 5 m, dar nu trebuie sa fie mai mare decat cea mai mare valoare dintre  0.s   sp  sau 35 m; distanţa medie de măsurare,  d,  trebuie să fie distanţa maximă permisă de efectele zgomotului de fond; raportul  dl Sp  trebuie determinat cu o precizie mai bună decât ±30%;     b)  din orice punct al conturului de măsurare, suprafaţa instalaţiei trebuie să fie văzută sub un unghi de perspectivă, 0, mai mic de 180°;     c)  	 distantă, pe conturul de măsurare, dintre poziţiile de măsurare adiacente, Dm trebuie să fie mai mică de   2d.     Conturul de măsurare preliminar din jurul instalaţiei se trasează utilizând un plan de parcelare sau o hartă adecvată, astfel încât să corespundă condiţiilor  a)  şi  b)  de la modul de lucru, iar pe acest contur se notează poziţiile de măsurare astfel încât sa corespundă condiţiilor  c)  de la modul de lucru. Apoi se măsoară pe plan distanţa di în metri, de la fiecare poziţie de măsurare la cel mai apropiat punct al perimetrului instalatiei şi se determină valoarea medie  d:     d  =   1/N:Zdi (suma de la i = 1 la N) (6)     Pe cât posibil punctele de măsurare se amplasează echidistant pe conturul de măsurare; totuşi, dacă anumite poziţii trebuie omise deoarece sunt inaccesibile, aceste omisiuni trebuie raportate. Dacă numărul de poziţii de măsurare omise depaşeşte 10% din totalul poziţilor de măsurare, sau primul contur de măsurare nu indeplineşte condiţile de la punctul  a)  şi  b)  de la modul de lucru, se alege un alt contur de măsurare.  Se face o verificare finală a corectitudinii poziţiilor de măsurare pe teren.  După trasarea pe plan a unui contur de masurare satisfăcător se determină urmatoarele dimensiuni, cu o exactitate mai bună de ±5%:       a)  lungimea conturului de măsurare, l;     b)  suprafaţa de măsurare, Sm;     c)  înalţimea caracteristică a instalaţiei, H.    !nălţimea caracteristică a instalaţiei H se determină din înălţimea medie a surselor de zgomot din instalaţie, obţinută din listele de echipamente şi planurile de elevaţie, utilizând urmatoarea relaţie:  H  =  1/N Ihk  (  suma de la k = 1 lan)   (7)     Dacă instalaţia conţine zece sau mai multe surse cu inăţimea mai mică de doi metri, înălţimea medie poate fi considerată de un metru şi numarul lor în relaţia de mai sus poate fi estimat cu o precizie de ±10%.  In fiecare poziţie de măsurare, înălţimea poziţiei microfonului faţă de sol, h, trebuie să fie cea mai mare dintre valoarea de 5 m sau valoarea calculată cu relaţia:    h  =  H  +  0,025 Sm  (8)    Dacă această condiţie pentru înălţimea microfonului nu poate fi realizată în practică, microfonul se amplasează cât mai sus posibil faţă de înălţimea minimă de 5m şi acest lucru se trece în raport.  In fiecare poziţie de măsurare, direcţia de referinţă a microfonului se îndreaptă, conform indicaţiilor din CEI 60651, spre suprafaţa instalaţiei astfel încât direcţia de referinţă să fie orizontală şi perpendiculară pe conturul de măsurare.         2.4.4.4.  Măsurari ale nivelului de presiune acustică    In cazul unui zgomot staţionar, măsurările se efectuează în fiecare punct de măsurare, cu o durată suficient de mare pentru a se asigura că zgomotul este staţionar în fiecare bandă de octavă, timpul de măsurare trebuie sa fie cel puţin de 1 minut.  In cazul unui zgomot nestaţionar, variabil sau impuls, se utilizează un sonometru integrator mediator. In fiecare poziţie a microfonului se efectuează urmatoarele măsurări:       a)  	Nivelurile de presiune acustică în benzi de octavă de la 63 Hz până la 4000 Hz în timpul funcţionării instalaţiei, (se pot face măsurători suplimentare în benzile de 31,5 Hz si 8000 Hz).     b)  	Nivelurile de presiune acustică în benzi de octavă produse de zgomotul de fond, dacă funcţionarea instalaţiei poate fi oprită în timpul unei serii de măsurări. Dacă masurările zgomotului de fond se efectuează la un moment diferit al zilei faţă de măsurarea zgomotului instalaţiei ( de exemplu, noaptea), acestea sunt valabile dacă se poate arăta că zgomotul de fond nu s-a modificat. Acest lucru trebuie indicat de măsurări separate ale zgomotului de fond în poziţii în care zgomotul instalaţiei este nesemnificativ.         2.4.4.5 Corecţie pentru zgomotul de fond    Dacă nivelul zgomotului de fond se poate măsura separat, nivelul de presiune acustică măsurat al instalaţiei plus zgomotul de fond, se corectează pentru zgomotul de fond conform tabelului 2 .    Tabel 2     Diferenţa dintre nivelul de presmne acustică măsurat cu instalaţia în funcţiune  Şl  nivelul de presmne acustică datorită zgomotului de fond (valori în decibeli)    Corecţia care trebuie scăzută din nivelul de presiune acustică măsurat cu instalaţia în funcţiune pentru a obţine nivelul de presiune acustică datorat numai instalaţiei  (valori în decibeli)      <6    Măsurarea nu este valabilă      6    1      7    1      8    1      9    0,5      10    0,5      >10    o       Dacă nivelul zgomotului de fond nu se poate măsura separat deoarece instalaţia nu poate fi oprită şi nivelul de presiune acustică nu poate fi corectat, acest lucru se menţionează în raport şi se prezintă o evaluare calitativă a erorii posibile datorată zgomotului de fond.          2.4.4.6.  Calculul nivelurilor de putere acustică pentru evaluarea nivelurilor în mediul inconjurător    Etapa 1    Se calculează nivelul de presiune acustică mediu pe conturul de măsurare:           Etapa 2    Dacă o valoare a lui Lpi depaseşte media Lp cu mai mult de 5 dB, se alege un nou contur de măsurare la o distanţă mai mare de instalaţie. Dacă acest lucru nu este practic posibil, toate valorile lui Lpi care depăşesc media, Lp, cu mai mult de 5 dB se înlocuiesc cu L*pi (=Lp + 5 dB).    Etapa 3    Se calculează un al doilea nivel de presiune acustică mediu corectat pe conturul de măsurare, L *   p,  în decibeli, pentru fiecare bandă de octavă, cu următoarea relaţie:         Unde L *  pi este nivelul de presiune acustică în benzi de octavă în poziţia  i.     Etapa 4    Se calculează un termen de corecţie de suprafaţă, LiLs, în decibeli, pentru suprafaţa de măsurare ( definită in ISO 3744), cu următoarea relaţie:     ALs =  1Olg( 2  Sm   +  hl)/S 0  (dB)  (11)    Etapa 5    Se calculează  un termen de corecţie pentru  câmp apropiat,  LiLF, în  decibeli,  cu următoarea relaţie:  ALF  =  lg(d/4  Sp)  (dB)  (12)    ( este de aşteptat ca LiLF sa fie cuprins între -0,9 dB si -1,9 dB, dacă se respectă condiţiile de la modul de lucru).    Etapa 6    Se calculează un termen de corecţie al microfonului, LiLM. în decibeli, cu următoarea relaţie:    ALM  =  3(1-0/90) (dB)  (13)    Unde  ALM  =  O  pentru microfon omnidirecţional.    Etapa  7     Se calculează termenul de atenuare acustică ( datorită absorbţiei atmosferice ), L'.La, în decibeli, cu relaţia:  ALu  =  0,5  a sm (dB)  (14)    Valorile lui  â  din ISO 3891, sunt prezentate în tabelul 3.  Tabelul 3  -  descreşterea nivelului de presiune acustică la propagarea liberă datorită absorbţiei în aer     Frecventele centrale ale benzilor de octavă    a      Hz    dB/m      31    o      63    o      125    o      250    0,001      500    0,002      1000    0,005      2000    0,01      4000    0,026      8000    0,046     Valorile pentru fiecare bandă de octavă prezentate în tabelul 3 sunt valabile la temperatura de 15° C şi la o umiditate relativă medie de 70%. Dacă condiţiile atmosferice diferă mult de acestea, se utilizează valorile corespunzătoare ale absorbţiei în aer pentru temperatura şi umiditatea relativă din momentul măsurătorilor de zgomot.    Etapa 8    Se calculează nivelul de putere acustică în benzi de octavă, Lw, în decibeli, cu următoarea relaţie:           Etapa  9     Dacă este necesar, se calculează nivelul de putere acustică ponderat A,  Lw  A,  în decibeli, cu următoarea relaţie:  LwA  =   10lg:[10°'  1  (Lw+ Cj)   (dB) (16)     unde Cj este corecţia de ponderare A pentru banda de octavaj. Suma se efectuează pe benzile de octavă corespunzătoare.     2.4.4.7.  Conţinutul raportului de încercare  Raportul de încercare trebuie să conţină declaraţia că nivelurile de putere acustică pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în mediul înconjurator au fost obţinute conform condiţiilor şi procedeelor  din  standard.  Raportul trebuie să conţină următoarele informaţii:       a)  O hartă a instalaţiei şi a zonei înconjuratoare, care prezintă o schiţă a suprafeţei instalaţiei, conturul de măsurăre şi poziţiile de măsurare pe conturul de măsurare, inclusiv amplasarea surselor de zgomot de fond, o hartă a structurilor reflectante şi a obiectelor care ar putea afecta nivelurile de presiune acustică măsurate şi deasemenea trebuie raportate amplasările surselor care se măsoară independent;     b)  	O descriere a instalaţiei  privind condiţiile sale de funcţionare în timpul măsurărilor;     c)  O descriere a instalaţiei privind tipul de zgomot şi eventualele efecte de ecranare în poziţiile microfonului;     d)  Data şi ora măsurării;     e)  Condiţiile atmosferice în timpul măsurărilor şi anume:     1.  viteza si direcţia vantului;     2.  umiditatea relativă şi temperatura aerului;     3.  stratul de nori;       f)  Tipul, modelul, seria şi producătorii aparaturii;     g)  Metoda de calibrare;     h)  !nălţimea microfonului.     i)  O determinare calitativă a surselor învecinate (drumuri, căi ferate, alte instalaţii, etc) care pot afecta;     j)  toate măsurările înregistrate;     k)  	corecţiile pentru zgomotul de fond, (dacă există) şi poziţiile microfonului în care nu a putut fi măsurat zgomotul de fond;         1)  nivelurile de putere acustică calculate,  Lw  si  LwA;     m)  	nivelurile de putere acustică în benzi de octavă ale surselor individuale care au fost măsurate independent;     n)  amplasarea pozitiilor omise ale microfonului şi motivul omisiunilor;     o)  abaterile de la condiţiile pentru mediul înconjurator.    Pentru alte detalii se recomandă procurarea şi studierea standardului SR ISO 8297:1999.         2.4.5.  SR EN ISO 3744  :  1997 si SR EN ISO 3746  :  1998     
  
 SR EN ISO 3744: 1997  "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot utilizand presiunea acustică. Metoda tehnică în condiţii apropiate de cele ale unui camp liber, deasupra unui plan reflectant."  
  
 SR EN ISO 3746: 1998  "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere a acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică. Metoda de control care utilizează o suprafaţă de măsurare înconjurătoare, deasupra unui plan reflectant."  
  
 Aceste standarde stabilesc o metodă de măsurare a nivelurilor de presiune acustică pe o suprafaţă de măsurare care încojoară sursa şi o metodă de calcul al nivelului de putere acustică produs de o sursă. 
 La alegerea uneia dintre metodele din seria ISO 3740 este necesar să se aleagă metoda cea mai adecvată pentru condiţiile şi obiectivele măsurării de zgomot.  1n  ISO 3740 sunt prezentate indicaţii generale care permit efectuarea acestei selecţii. 
 Utilizarea acestor două standarde necesită îndeplinirea unor criterii de calificare. 
 De obicei, condiţiile de câmp liber nu se întâlnesc în locurile în care se instalează în mod normal sursele de zgomot. De aceea sunt necesare corecţii pentru a lua în considerare zgomotul de fond sau reflexiile nedorite. 
 Pentru a facilita amplasarea poziţiilor microfonului pe suprafaţa de măsurare, trebuie definit un paralelipiped de referinţă ipotetic. 
 Poziţiile microfonului se găsesc pe suprafaţa de măsurare, o suprafaţă ipotetică de arie S care include atât sursa cât şi paralelipipedul de referinţă şi se termină pe planul (planele) reflectant (reflectante). 
  
 Paralelipiped de referinţă:   Suprafaţa ipotetica formată din cel mai mic paralelipiped dreptunghic care poate include sursa şi care este limitată de planul sau planele de referinţă.  
  
 Amplasarea sursei încercate, suprafaţa de măsurare şi poziţiile microfonului se definesc faţă de un sistem de coordonate cu axele orizontale x şi y în planul de bază, paralele cu lungimea şi lătimea paralelipipedului de referinţă. 
  
 Tabel 4: Prezentarea comparativă a celor două standarde 
    Parametrul    SR ISO EN 3744  :  1997    SRISO EN 3746: 1998      Mediul de încercare    1n  exterior sau în interior     1n  exterior sau interior       Criteriul de mediului    calificare  a    K2  < 2 dB     K2  < 7 dB       Volumul sursei sonore    Fără restricţii - limitat numai de mediul de încercare disponibil      Caracterul zgomotului    Oricare (de banda largă, îngustă, cu frecvenţa discretă,  staţionar, nestaţionar, de impuls)      Limita pentru zgomotul de    L'lL >  6  dB (dacă este    L'lL > 3 dB;      fond    posibil mai mare de 15 dB);          K1  < 1,3 dB     K1  < 3 dB       Număr de măsurare    puncte  de    >9    >4      Exactitatea    metodei  de    CTR  <   1,5   dB      CTR  < 3 dB (daca  K2  < 5      determinare    a  lui   LwA       dB);  CTR  < 4 dB (daca 5dB <      exprimată    ca  abatere      K2  < 7 dB);     

    standard a reproductibilităţii      Dacă tonurile predomină,  valoarea lui  CTR  este cu 1 dB mai mare.      Aparatura      -Sonometru, conform cel puţin cu:    clasa 1 conform CEI 651    Clasa 2 conform CEI 651      -Sonometru integrator, conform cel puţin cu:    Clasa 1 conform CEI 804    Clasa 2 conform CEI 804      -Set de filtre de bandă de  frecvenţă, conform cu:    Clasa 1 conform CEI 225    -      K1 -  Corecţie pentru zgomotul de fond: Un termen care ţine seama de influenţa   zgomotului de fond asupra nivelului de presiune acustică pe suprafaţă, depinde de frecvenţă şi se exprimă în decibeli. In cazul ponderării A, corecţia se notează  K1A- *       K2 -  Corecţie de mediu: Un termen care ţine seama de influenţa sunetelor reflectate sau absorbite, asupra nivelului de presiune acustică pe suprafaţă, depinde de frecvenţă şi se    exprimă în decibeli. In cazul ponderării A, corecţia se notează  K 2 A.*    
 *  Corecţiile  K1  si  K2  trebuie îndeplinite în fiecare bandă de frecvenţă, în domeniul de frecvenţă de interes, pentru determinarea spectrului de putere acustică.  
 Pentru alte detalii se recomandă procurarea şi studierea standardelor SR EN ISO 3744  :  1997 si SR EN ISO 3746: 1998 

 Capitolul 3 
 Linii directoare privind realizarea hărţilor strategice de zgomot, În funcţie de aspectele de ordin general şi tehnic, ridicate de realizarea hărţilor strategice de zgomot  şi  În funcţie de modul de alegere al datelor de intrare pentru calculul indicatorilor de zgomot În conformitate cu H.G. 321/2005 şi Directiva 2002/49/EC. 

     3.1.  Linii directoare privind aspectele de ordin general şi tehnic ridicate de realizarea hărţilor strategice de zgomot       3.1.1.  Hărţile strategice de zgomot şi cartarea    1n  prima faza a cartării şi a realizării hărţilor strategice de zgomot se acceptă aproximări cu privire la :   nivelurile de zgomot atribuite clădirilor rezidentiale;  stabilirea numărului locuitorilor care ocupă clădirile rezidentiale;  determinarea nivelurilor de zgomot la care sunt expuşi locuitorii acestor clădiri rezidenţiale;  Modalitatea în care se realizează aceste aproximări, este relatată la punctele  3.1.5, 3.1.6  si       3.1.7  din acest capitol şi la punctele  18  si  19  din capitolul  3.2,  care se referă la datele demografice.  Hărţile strategice de zgomot sunt realizate pentru zone specificate.  Punctul de plecare în vederea realizării hărţii de zgomot, reprezintă un model digitalizat al acestor zone, care trebuie să conţină toate obstacolele (indiferent de natura lor) dintre  sursa de zgomot ( punctul de emisie) şi punctul de imisie care pot influenţa propagarea zgomotului (sunetului).  Calcularea se realizează în punctele de imisie,  într-un caroiaj (grilă sau raster) având celula de 10 m şi la o înălţime de 4 m, zona cartată şi specificată în harta de zgomot reprezentând interpolarea valorilor indicatorilor de zgomot.  Hărţile strategice de zgomot sunt realizate la o scară de 1:10000.  Codul culorilor în vederea reprezentării pe harta de zgomot a curbelor de nivel de zgomot:  Tabel 1: Scala de culori pentru harta de z2omot     Interval (dB)    Culoare    RGB      sub 35    verde deschis    85-190-71      35-40    verde    0-114-41      40-45    verde inchis    15-77-42      45-50    galben    228-228-0      50-55    ocru    171-162-0      55-60    portocaliu    255-95-0      60-65    cinabru    219-12-65      65-70    roşu carmin    174-0-95      70-75    lila    146-73-158      75-80    albastru    79-31-145      80-85    albastru închis    33-18-101     *  RGB(   Red - Green - Blue ) reprezintă iniţialele culorilor roşu, verde şi albastru în limba engleză şi este denumirea unui sistem de atribuire a unor valori cu ajutorul cărora se realizează reglarea şi identificarea  culorilor de bază şi a tuturor nuanţelor şi combinaţilor de culori în industria IT.   Autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice centrale care în conformitate cu H.G. 321/2005, realizează hărţile strategice de zgomot pentru aglomerările urbane, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile civile mari, au obligaţia să colaboreze şi să pună în mod reciproc la dispoziţie datele necesare pentru realizarea hărţilor strategice de zgomot.  Administraţiile aeroporturilor, care se află în interiorul aglomerărilor urbane, au obligatia să pună la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale, toate datele necesare şi pe care le au disponibile, în vederea realizării de către acestea din urmă a hărţilor strategice de zgomot.  Zgomotul emis de activităţile aeroporturilor (altele decat cele produse strict de decolarea şi aterizarea aeronavelor - mişcările aeronavei) aflate în interiorul aglomerărilor urbane şi care au sub 50.000 de mişcări de aeronave/an, sunt tratate ca zone industriale atunci când autorităţile administraţiei publice locale realizează hărţile strategice de zgomot, iar zgomotul emis de toate activităţile de decolare şi aterizare (mişcările aeronavelor) ale acestor aeroporturi, sunt luate în considerare separat în realizarea hărţii strategice de zgomot, deci cartarea lor se va face separat.  Activităţiile aeroporturilor care pot fi considerate ca activităţi industriale sunt: testarea motoarelor aeronavelor;  utilizarea generatoarelor principale şi auxiliare de energie;  autovehiculele utilizate la parcarea şi alimentarea cu combustibil a aeronavelor.  Realizarea hărţilor strategice de zgomot pentru sursele de zgomot generate de trenurile oprite în staţiile (gările) care se află în interiorul aglomerărilor urbane, se realizează de : a)     -  către autoritatea administraţiei publice locale, dacă traficul în staţia respectivă nu depăseşte 60.000 de treceri de trenuri pe an, începand cu anul 2006 si numai dacă aglomerarea urbană respectivă are peste 250.000 de locuitori;     -  către Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., dacă traficul în staţia respectivă depăseşte 60.000 de treceri de trenuri pe an, începand cu anul 2006;  b)     -  către autoritatea administraţiei publice locale, dacă traficul în staţia respectivă nu depăseşte 30.000 de treceri de trenuri pe an, începand cu anul 2011 şi numai dacă aglomerarea urbană respectivă are peste 100.000 de locuitori;     -  către Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., dacă traficul în staţia respectivă depăseşte 30.000 de treceri pe an, începand cu anul 2011.    Zgomotul produs de trenurile oprite în staţii va fi calculat şi echivalat, cu zgomotul produs de un tren aflat în mişcare cu o viteză de 40 km/h.           3.1.2.  Realizarea hărţilor de conflict    Hărţile de conflict reprezintă zonele, unde pentru fiecare valoare a indicatorilor de zgomot, se realizează depăşiri peste valorile limită ale acestora.  Pentru fiecare tip de sursă de zgomot ( drumuri principale, căi ferate principale, aeroporturi civile mari şi zone industriale), se realizează hărţi de conflict.  Hărţile de conflict sunt realizate la o scară de 1:10000.  Pentru reprezentarea hărţilor de conflict se va utiliza urmatorul cod de culori:    Tabel 2: Scala de culori pentru harta de conflict     Diferenţa de nivel  ( dB)    Culoarea    RGB      < -  5     alb    255-255-255      -  5 la O     verde    0-255-0      O la+ 5    roşu    255-0-0      >+5    albastru    0-0-255          3.1.3.  Metode de evaluare    In anexa 3 pct. (1) din H.G. 321/2005 se specifică urmatoarele:  "Valorile Lzsn şi Lnoapte se determină atât prin calcul, cât şi prin măsurare în punctul de evaluare.  Pentru prognoze sunt aplicabile numai metodele de calcul"    Indicatorii de zgomot vor fi în principal determinaţi prin calcul.  In prima etapă a realizării hărtilor strategice de zgomot (începand cu anul 2006) se utilizează metodele de calcul interimare recomandate de Comisia Europeană.  Este adevărat însă, că măsurările sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi validarea metodelor de calcul, având un rol important şi în verificarea în puncte individuale a    nivelurilor de zgomot, pentru a putea compara veridicitatea valorilor indicate de harta de zgomot (acolo unde există suspiciuni cu privire la valoarea nivelului de zgomot indicată în harta de zgomot) sau în dezvoltarea elementelor locale a planurilor de acţiune şi a evaluării implementării acestora.     3.1.4.  Faţada cea mai expusă la zgomot a unei clădiri  Faţada cea mai expusă la zgomot a unei cladiri, se consideră ca fiind acea faţadă a respectivei clădiri, expusă la cel mai mare nivel de zgomot, nivel cauzat de sursa specifică de zgomot luată în considerare ( de ex. traficul rutier).       3.1.5.  Caroiajul (grila sau raster) folosit În calcul  şi  reflexiile    In prima etapa a realizării hărţilor strategice de zgomot, Statele Membre (şi statele care se află în curs de aderare la Uniunea Europeană), vor realiza un singur tip de caroiaj (grilă sau raster) folosit în calcul, având celula cu latura nominală de 10 metri. Aceste calcule trebuie sa includă cel puţin rezultate primare. Rezultatele din grila folosită în calcul privind nivelurile de zgomot trebuie utilizate pentru producerea hărţilor de zgomot, (hărţile de contur), pentru informarea publicului şi pentru aducerea la îndeplinire a cerinţelor de raportare prevăzute de Directiva 2002/49/EC şi de HG 321/2005. In orice caz pentru a obţine atât datele privind expunerea la poluare fonică a rezidenţilor care locuiesc în apartamente,  în blocuri de locuinte,  cât şi  datele opţionale  necesare identificării faţadelor liniştite ale clădirilor, trebuie aplicată o corecţie de minus 3 dB oricărui nivel de zgomot din grila folosită în calcul,  ce sunt atribuite clădirilor rezidenţiale şi prin urmare rezidenţilor acestor clădiri, pentru a realiza estimările privind expunerea la zgomot.     3.1.6.  Stabilirea nivelurilor de zgomot ambiental pentru clădirile rezidenţiale      
  
 Pentru a determina expunerea la zgomot a persoanelor care locuiesc în clădirile rezidenţiale, nivelurile de zgomot calculate în apropierea clădirilor, trebuie atribuite acestor clădiri. 
 Recomandări: Pasul 1: 
 Trebuie scăzuti 3 dB din nivelurile de zgomot calculate în punctele grilei folosite în calcul. Nivelurile de zgomot rezultate trebuie alocate celulelor grilei aşa cum se arată în diagrama 1, folosind instrumentele din GIS. 
 De reţinut ca în exemplul din aceasta diagrama, atunci când o poziţie a grilei se suprapune cu o clădire, automat o valoare de 1O dB este atribuită poziţiei şi implicit celulei grilei. 

     
 Diagrama 1 

 Pasul 2: 
  
 Cand ori ce parte a unei celule din grilă încorporează  o el ădire sau când o astfel de celulă este într-un perimetru aflat 1a o distanţă de până 1a 2 m de cladire, val oarea atribui tă acelei celule trebuie atribui tă şi el ădirii folosind instrumentele din GIS. De aceea după cum  se vede în diagrama 2 se pot atribui mai mul te val ori acelei aşi clădiri. Prin acel aşi procedeu, poate  fi  stabili tă şi existenţa faţadei linişti te . 
  

     
 4H 4 

 , 

 t1  ..  

 -t6 

 4D  ..  

 ..  ..  

 ...  ..  

 4a 4 
  
 ,lij  4  

 . 

 46 

 46 

 .... 

 4 

 •7 

 • 

 4C 

 ., 

 ...  ..  ... ... 

 .. 

 4a 4 

 ,1 8     47   47     ,11     -K       4Ş        

  ...  ...  ..  ...  ...   ..  

 Diagrama2 

  In   exemplul de mai sus urmato arel e valori vor fi atribui te el ădirii în discuţie. Pornind de susîn sens orar, avem:  55, 51, 46, 44, 47, 49, 50, 51, 56, 59  si  59. 

 3 .1.7 Atrib uirea p opul ariei / clădirile rezidentiale 
 '             ' 
 Anexa 6 a Directivei 2 002/49/EC prevede obliga a raportării către Comisie a estimărilor numărului de 1oe uit ori a apartam entel or expus i nivel uri1or de zgomot ce se încadrează în anumite benzi de frecvenţă de zgomot . 
 Recom an dări: 
 Dacă nu există date care pot  fi  utilizate pentru estimarea satisfăcătoare a persoanelor care 1ocuies cîn el ădiril e rezidenţiale, poate fi folosit Punctul 19 Cap 3. 2 care oferă un număr de opţiuni pentru realizarea unor astfel de estimări. 

      3.1.8  Atribuirea nivelurilor de expunere la zgomot/ populatia rezidentă     
 ' 
 Punctul 19 Cap 3. 2 oferă metode pentru atribuire a nivelurilor de zgomot şi pentru estimarea populatiei care locuieşte în clădirile rezidenţiale. Această sec une stabileşte o rel a e între diferitele nivel uri de zgomot şi populaţia care locuieşte în clădirile rezi den ale. 
  
 Recom an dări: 
 Metoda recomandată pentru atribuire a nivel urilor de zgomot la care este expusă popul a a rezidentă care 1ocuie  şte  în el ădiril e rezidenţi ale este exem plificată în diagrama 3 

     
  
 Diagrama3 

 In acest exemplu, avem: 
 O celulă a gril ei în intervalul de val ori de la 40 la 44 se suprapune sau este în perimetrul de 2 m a clădirii selectate. 
 3 celule ale grilei în intervalul de valori de la 45 la 49 se suprapun sau se afla în perimetrul de 2 m a clădirii selectate 
 3 celule ale grilei în intervalul de valori de la 50 la 54 se suprapun sau se află în perimetru de 2 m a el ădirii selectate 
 4 celule ale grilei în intervalul de valori de la 55 la 59 se suprapun sau se află în 
 perimetrul de 2 m a clădirii selectate 
 In total 11 ni veluri de zgomot au fost atribui te clădirii selectate. 
  
 Dacă, spre exemplu, numărul rezidenţilor clădirii selectate a fost estimat 1a 220, aceşti reziden trebuie distribui ţi nivelurilor de zgomot ale el ădirii după cum urmează: 

 Interval ul de val ori de 1a 40 la 44 dB - 220 x l/ 11  =  20 rezi <lenţi Interval ul de val ori de 1a 45 la 49 dB - 220 x 3/11  =  60 rezi <lenţi Interval ul de val ori de 1a 50 la 54 dB - 220 x 3/11  =  60 rezi <lenţi Interval ul de val ori de 1a 55 la 59 dB - 220 x 4/11  =  80 rezi <lenţi 
  
      3.1.9.  Locuinţe    Recomandare:  1n  toate cazurile când se întâlneşte termenul "locuinţă" aceasta va include tipurile de clădiri prevăzute la pagina 75 Instrumentul 1.        3.1.10.  Determinarea numărului de apartamente/ clădire rezidenţială  şi  numărul de persoane rezidente/ apartament  Pentru determinarea sau estimarea numărului de apartamente, şi a numărului de rezidenţi  / apartament se vor utiliza instrumentele de la cap.3.2 Punctul 19       3.1.11.  Aglomerare     
 Conform H.G. 321/2005 avem: 
 Aglomerare - o parte a unui teritoriu cu o populaţie al cărei numar depaşeşte 100.000 de locuitori şi cu o densitate a populaţiei necesară îndeplinirii condiţiilor de zona urbană. 
 Vezi Punctul 20 de la cap. 3.2. 
  
 3.1.12 Zona care se cartează 
 Vezi Punctul 21 si 22 de la cap. 3.3 
  
      3.1.13.  Faţada liniştită  Faţa de o sursă de zgomot, faţada liniştită a unei clădiri, este acea faţadă care are cel puţin 20 dB sub valoarea nivelului de zgomot (Lzsn) corespunzator faţadei cele mai expuse şi obligatoriu trebuie sa fie mai mică decât 55 dB.       3.1.14.  An reprezentativ cu privire la emisia de zgomot  Anul reprezentativ pentru prima etapă a realizării hărţilor strategice de zgomot este anul 2006.  Datele cu privire la emisia de zgomot care se pot utiliza în prima etapă a realizării hărţilor strategice de zgomot, nu trebuie sa fie mai vechi de trei ani.       3.1.15.  An mediu cu privire la condiţiile meteorologice     
 Pentru a minimiza efectele condiţiilor meteorologice extreme, se recomandă ca un an tipic din punct de vedere meteorologic, se consideră luând în calcul media apariţilor diferitelor tipuri de condiţii meteorologice din ultimii 10 ani. 
 De asemenea se utilizează instrumentele de la Punctul 17 din cap.3.2. 
  
 3.1.16 Clădiri cu izolaţie fonică specială 
 Se recomandă să se indentifice aceste clădiri şi dacă sunt izolate fonic faţă de sursele externe de zgomot şi în plus dacă sunt izolate fonic corespunzator faţă de echipamentele de ventilaţie şi aer condiţionat. 
 Toată această activitate este utilă pentru: 
 satisfacerea cerinţelor de protecţie la zgomot necesare  a fi îndeplinite la construirea apartamentelor (clădirilor); 
  
 derularea unor programe de izolaţie fonică a clădirilor în scopul reducerii impactului provocat de zgomotul extern asupra persoanelor care locuiesc in apartamente (clădiri). 
 Se recomandă deasemenea, ca proiectarea apartamentelor (clădirilor) să se realizeze în aşa fel încât ferestrele aferente camerelor de locuit să nu fie în apropierea surselor de zgomot. 
  
 3.1.17. Planuri de actiune 
 Conform definiţiei din H.G. 321/2005 avem: 
 "Planuri de acţiune - planuri necesare gestionării problemei zgomotului ş1 efectelor acestuia, incluzând măsuri de diminuare clupa caz". 
  
 Inainte de adoptarea unor planuri de acţiune, este necesară examinarea situaţ1e1 reprezentate în hărţile strategice de zgomot, privind nivelurile de zgomot şi depăşirile valorilor limită a indicatorilor de zgomot. 
 Autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice centrale care în conformitate cu H.G. 321/2005, realizează planurile de acţiune pentru aglomerările urbane, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile civile mari, au obligaţia să colaboreze atunci când realizează planurile de acţiune. 
 Administraţiile aeroporturilor, care se află în interiorul aglomerărilor urbane  ( definite conform H.G. 321/2005), au obligaţia să colaboreze cu autorităţile administraţiei publice locale, la îndeplinirea măsurilor necesare pentru adoptarea planurilor de acţiune, care vizează limitarea nivelurilor de zgomot generate de activităţile aeroportuare ce depăşesc valorile limită adoptate prin lege. 
 Sucursalele regionale ale Companiei Naţionale de Căi Ferate  11 C.F.R.  11   -   S.A., pe raza cărora se afla staţiile de cale ferată care au un trafic mai mic de 60.000 de treceri de trenuri pe an şi care se află în interiorul aglomerărilor urbane cu peste 250.000 de locuitori, începând cu anul 2006 au obligaţia să colaboreze cu autorităţile administraţiei publice locale la îndeplinirea măsurilor necesare pentru adoptarea planurilor de acţiune, care vizează limitarea nivelurilor de zgomot generate de activităţile din interiorul staţilor de cale ferată, ce depăsesc valorile limită adoptate prin lege. 
 Sucursalele regionale ale Companiei Naţionale de Căi Ferate  11 C.F.R.  11   -   S.A., pe raza cărora se află staţiile de cale ferată care au un trafic mai mic de 30.000 de treceri de trenuri pe an şi care se află în interiorul aglomerărilor urbane cu peste 100.000 de locuitori, începând cu anul 2011 au obligaţia să colaboreze cu autorităţile administraţiei publice locale la îndeplinirea măsurilor necesare pentru adoptarea planurilor de acţiune, care vizează limitarea nivelurilor de zgomot generate de activităţile din interiorul staţilor de cale ferată, ce depăsesc valorile limită adoptate prin lege. 
  
 3.2 Linii directoare privind modul de alegere al datelor de intrare in funcţie de gradul de disponibilitate a acestora, pentru calculul indicatorilor Lzi, Lseara, Lnoapte si Lzsn 
  
 Pentru realizarea hărţilor strategice de zgomot cu ajutorul programelor de calcul specializate în acest sens, este necesară introducerea unor date de intrare, date care vor fi procesate de programul de calcul specializat. 
 Tipurile de date de intrare şi modul de obţinere al acestora sunt prezentate în acest capitol. 
 Punctul 1, conţine un cod al semnelor şi culorile acestor semne, cod utilizat pentru reprezentarea gradului de complexitate, acurateţe şi a mărimii costului, pentru fiecare metodă utilizată pentru obţinerea datelor necesare realizării hărţilor strategice de zgomot. Punctele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,10 conţin îndrumări cu privire la modul în care se pot obţine sau estima (în cazul în care nu sunt disponibile) datele privind sursele de zgomot, necesare realizării hărţilor strategice de zgomot. In orice caz, chiar şi pentru prima etapă (începand cu anul 2006) de cartografiere a hărţilor strategice de zgomot, se recomandă obţinerea unor date cât mai exacte privind sursele de zgomot. 
 Punctele 11, 12, 13, 14 si 15, conţin îndrumări cu privire la modul în care datele geografice, necesare realizării hărţilor strategice de zgomot, pot fi obţinute sau estimate. Punctul 16 conţine îndrumări cu privire la coeficientul de absorbţie al sunetului. 
 Punctul 17, contine îndrumări cu privire la modul în care datele meteorologice, de umiditate şi de temperatură necesare realizării harţilor strategice de zgomot, pot fi obţinute sau estimate. 
 Punctele 18 şi 19 conţin îndrumuri cu privire la modul în care datele demografice aferente zonelor cartate, pot fi obţinute sau estimate. 
 Punctul 20 conţine îndrumări cu privire la modul în care se defineşte o aglomerare urbană. 
 Punctele 21 si 22, conţin îndrumări cu privire la modul în care se stabileşte suprafaţa care va fi cartată în vederea realizării hărţilor de zgomot şi zona de influenţă din afara suprafeţei cartate. 
 Instrumentele cu acurateţe scăzută trebuie folosite doar atunci când nu există o altă alternativă. 

    1.  Codul semnelor  şi  culoarea acestora, folosit pentru reprezentarea gradului de complexitate, acurateţe  şi  a mărimii costului, pentru fiecare metodă utilizată.     Codul semnelor  şi  culoarea acestora      Complexitate    Codul  utilizat    Acurateţe    Codul  I   utilizat    Cost    Codul  utilizat      simplu    J..    slabă    J..    ieftin    J..      -    +    -    +    -    +      -    *    -    *    -    *      sofisticat    *    foarte bună    *    scump    *     Notă  - La unele dintre metodele utilizate, se precizează gradul de acurateţe în dB, astfel acurateţea cea mai bună se obţine pentru o marjă mai mică de 0,5 dB.        2.  Date privind fluxul de trafic rutier     Gradul de disponibilitate a datelor privind fluxul traficului rutier    Modalitate de actiune      Sunt disponibile datele privind fluxul traficului rutier, separat,  pentru perioada de zi, seară şi noapte dintr-o zi calendaristică    Se utilizează datele ca atare      Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier / oră    Se utilizează  instrumentul 1       Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru  două perioade ( una de zi şi una de noapte, iar împreună fac 24 ore)    Se utilizează  instrumentul 2       Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru o  saptamană lucrătoare    Se utilizează  instrumentul 3       Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru o întreaga zi calendaristică ( 24ore)    Se utilizează  instrumentul 2       Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru 7 (şapte) zile sau mai multe    Se utilizează  instrumentul 4       Nu sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier    Se utilizează  instrumentul 5         Instrumentul 1: Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier/ oră      Metoda    Complexitate    Acurateţe    Cost      Se adună datele de trafic/oră pentru fiecare perioadă de zi, seară şi noapte dintr-o zi  calendaristică    +    <0,5 dB    +          Instrumentul 2: Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru două perioade  (  una de zi  şi  una de noapte, iar acestea împreună fac 24 ore), sau privind  traficul rutier pentru o întreaeă zi calendaristică  (  24ore).      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Daca distributia acestor date este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:      Se aplică această distribuţie şi se generează datele privind fluxul de trafic rutier pentru cele  trei perioade ( de zi, de seară şi de noapte)    +    1 rtB    +      Dacă distributia acestor date nu este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:      Se aplică distribuţia acestor date conform urmatoarelor exemple:    *    1 dB    +      Exem le:        1n conformitate cu H.G. 321/2005,avem:  Perioada de zi ( 12h: 07° 0  -19° 0   );  Perioada de seară ( 4h: 19° 0   -  23° 0   );  Perioada de noapte ( 8h: 23° 0   -  07° 0  )                           o  Dacă cele două 12erioade initiale sunt: (16h zi si 8h noa12te) atunci:     -  perioada de zi va fi del2h din cele 16h de zi iniţiale;     -  perioada de seara va fi de 4h din cele 16h de zi iniţiale;     -  perioada de noapte va fi de 8h din cele 8h de noapte iniţiale         o  Dacă cele două 12erioade iniţiale sunt: (14h zi silOh noa12te) atunci:     -  perioada de zi va fi de 12h din cele 14h de zi iniţiale;     -  perioada de seară va fi de: (2h din cele 14h de zi iniţiale)+ (2h din cele 10h         de noapte iniţiale);  -  perioada de noapte va fi de: 8h din cele 10h de noapte iniţiale                o    Dacă sunt disQonibile datele Qentru        fluxul de trafic Qe o întreaga zi    +    1 dB    J..      calendaristică (24h) atunci Qentru:      traficul/24h      Instrumentul 3: Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru o saptamână lucrătoare      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se realizează prin numărarea vehiculelor, care  reprezintă fluxul de trafic rutier pentru cele trei  perioade (de zi, de seară şi de noapte) în weekend    *    <0,5 dB    *      Se aleg străzi martor, se realizează numărătoarea vehiculelor care trec pe aceste străzi martor pentru cele trei perioade ( de zi, de seară şi de noapte) şi se extrapolează datele obţinute în perioada săptămânii lucrătoare la perioada de weekend, pentru alte străzi de acelasi tip.  Străzile martor sunt străzile cu acelasi tip de flux de trafic si cu volum de trafic apropiat ca valoare cu a altor străzi din aceiaşi aglomerarea  urbană.    *    <0,5 dB    *      Se utilizează datele statistice oficiale privind fluxul de trafic rutier (claca există) pentru diferite tipuri de străzi, pentru a extrapola distribuţia fluxului de trafic rutier de la perioada săptămânii lucrătoare la weekend  pentru alte străzi de acelaşi tip.    +    <0,5 dB    J..      Se utilizează alte date (dacă există) decât cele statistice oficiale (dacă acestea nu există), privind fluxul de trafic rutier pentru diferite tipuri de străzi, pentru a extrapola distribuţia fluxului de trafic rutier de la perioada săptămânii lucrătoare la perioada de weekend  pentru alte străzi de acelaşi tip.    +    <0,5 dB    J..        o  Dacă cele două Qerioade iniţiale sunt: (12h zi si 12h noaQte) atunci:     -  perioada de zi va fi de 12h din cele 12h iniţiale;     -  perioada de seară va fi de 4h din cele 12h de noapte iniţiale;     -  perioada de nopate va fi de 8h din cele 12h de noapte iniţiale         -  perioada de zi= 70% din     -  	 perioada de seară = 20% din  traficul/24h     -  perioada de noapte= 10% din traficul/24h       Se utilizează datele privind fluxul de trafic rutier din perioada săptămânii lucrătoare şi  pentru perioada de weekend.    J...    1 dB    J...        Instrumentul 4: Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru  7  (şapte) zile sau mai multe      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se împarte fluxul de trafic rutier realizat pentru 7(şapte) zile sau mai multe, la numărul respectiv de zile (7 zile sau mai multe), apoi se utilizează  instrumentul 2.    J...    1 dB    J...          Instrumentul 5: Nu sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se realizează prin numararea vehiculelor, care este fluxul de trafic rutier pentru cele trei perioade (de zi, de seară şi de noapte)    *    <0,5 dB    *  *      Se aleg străzi martor, se realizează numărătoarea vehiculelor care trec pe aceste străzi martor pentru cele trei perioade ( de zi, de seară şi de noapte) şi se extrapolează datele obţinute la alte străzi de  acelaşi tip.    *    2 dB        Se utilizează datele statistice oficiale privind fluxul  de trafic pentru tipuri caracteristice de străzi    J...    4dB    J...      Se utilizează alte date statistice de trafic (dacă nu există date statistice oficiale) pentru tipuri  caracteristice de străzi    J...    4dB    J...      Se utilizează urmatoarele valori de flux de trafic rutier:    J...    4dB    J...  *      Tip de drum    Număr de vehicule/perioada dată        zi    seară    noapte      Drumuri rezidentiale    350    100    50      Drumuri de legatură (fac legatura intre drumurile rezidenţiale si drumurile principale)    700    200    100      Drumuri principale  ..  m1c1    1400    400    200      Drumuri principale man    Trebuie aflat fluxul de trafic rutier prin numărarea vehiculelor ce  participă la trafic    *    <0,5 dB            3.  Date privind viteza medie a fluxului de trafic rutier       Gradul de disponibilitatea a datelor privind viteza medie a fluxului de trafic rutier    Modul de acţiune      Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de  trafic rutier pentru perioadele de zi, seară şi noapte    Se utilizează  datele ca atare       Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de  trafic rutier pentru fiecare oră din ziua calendaristică    Se utilizează  instrumentul 1       Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de  trafic rutier pentru ziua şi noaptea ( impreuna fac 24h)    Se utilizează  instrumentul 2       Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru o perioadă de 18h din zi sau pentru întreaga perioadă din ziua calendaristică- 24h - ( sau  pentru o perioada mai lungă de timp)    Se utilizează  instrumentul 3       Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru perioada săptămănii lucrătoare    Se utilizează  instrumentul 4       Nu sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier    Se utilizează  instrumentul 5         Instrumentrul 1: Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru fiecare oră din ziua calendaristică      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se face un calcul aritmetic privind viteze medie a fluxului de trafic pentru fiecare perioadă de zi, seară  şi noapte    )..    <0,5 dB    )..        Instrumentrul 2: Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru "ziua" si "noaptea"  (  Împreuna fac 24h)      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se utilizează datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier de "ziua" pentru perioada de zi şi seară.  Se utilizează datele privind viteza  medie a fluxului de trafic rutier de "noapte" pentru perioada de noapte.    )..    <0,5 dB    )..          Instrumentul 3: Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic  rutier pentru o perioadă de 18h din ziua calendaristică sau pentru Întrea ă perioadă        din ziua calendaristică  -  24h  - (  sau pentru o perioadă mai luneă de timp)      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se utilizează datele disponibile privind viteza medie a fluxului de trafic rutier numai pentru perioada de zi şi de seară.  Se utilizează viteza limită legală  pentru perioada de noapte.    J..    1 dB    J..          Instrumentul 4: Sunt disponibile datele privind privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru perioada săptamanii lucrătoare      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se utilizează  instrumentul 5  pentru  a obţine datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru  perioada de weekend    Depinde de metoda folosită      Se utilizează datele disponibile privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru perioada săptămănii lucrătoare şi pentru  perioada de weekend    J..    <0,5 dB    J..          Instrumentul 5:  Nu sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier       Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se măsoară viteza vehiculelor din  fluxul de trafic rutier cu ajutorul unui radar.    *    <0,5 dB    *      Se măsoară timpul necesar vehiculelor pentru a parcurge o porţiune de drum de lungime aleasă, iar apoi se calculează viteza  medie a fluxului de trafic.    *    <0,5 dB    *      Se determină viteza medie a fluxului de trafic, conducând un vehicul martor care participă la  trafic.    *    1 dB    *      Se utilizează viteza limită legală.    +    2 dB    +      Se face o apreciere a vitezei medii a fluxului de trafic rutier pe baza unor  experienţe acumulate la alte drumuri de acelaşi tip.    J..    2 dB    J..        4.  Date privind componenţa traficului rutier (procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la trafic)       Gradul de disponibilitate a datelor privind componenţa traficului rutier      Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, separat pentru fiecare perioadă de zi, de seară şi de noapte.    Se utilizează  datele ca atare       Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numarul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru fiecare oră din cele 24h dintr-o zi  calendaristică.    Se utilizează  instrumentul 1       Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru două perioade ( una de zi şi una de  noapte, iar împreună fac 24 ore).    Se utilizează  instrumentul 2       Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule  grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru o întreaga zi calendaristică ( 24ore)    Se utilizează  instrumentul 3       Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numarul total de vehicule ce participă la traficul  rutier,  numai  pentru  perioadă  săptămănii  lucrătoare    Se utilizează  instrumentul 4       Nu sunt disponibile datele privind procentul de vehicule  grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier.    Se utilizează  instrumentul 5           Instrumentul 1: Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele/h din  numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru fiecare oră din cele 24h dintr-o zi calendaristică      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se transformă procentul de vehicule grele/h, în număr de vehicule grele/h ce participă la traficul rutier, se însumează valorile obţinute, separat pentru fiecare dintre perioadele de zi, seară  Şl  noapte, iar ap01 se calculează procentul de vehicule grele ce participă la traficul rutier pentru fiecare din perioadele de zi, seară şi  noapte    +    <0,5 dB    +        Instrumentul 2: Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din  numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru două perioade (una "ziua"  şi  una "noaptea", iar impreună fac 24 ore)          Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se utilizează datele disponibile privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier din timpul  ,,zilei" pentru perioada de  Zl Şl  pentru perioada de seară  Şl  din timpul ,,nopţii", pentru perioada de  noapte.    A    <0,5 dB    A      Daca distribuţia acestor date este cunoscută dintr-o statistic ă  oficială atunci:      Se aplică această distribuţie şi se generează datele privind componenţa traficului rutier pentru cele trei perioade ( de zi, de seară şi  de noapte)    +    <0,5 dB    +      Daca distribuţia acestor date nu este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:      Se aplică distribuţia acestor date conform urmatoarelor exemple:    *    <0,5 dB    +      ExemJ!le:        In  conformitate cu H.G. 321/2005,avem:   Perioada de zi ( 12h: 07° 0   -  19° 0   );  Perioada de seară ( 4h: 19° 0   -  23° 0   );  Perioada de noapte ( 8h: 23° 0   -  07° 0   ).   Dacă vehicule grele din componenţa traficului sunt exprimate în procente, se transformă  întăi aceste procente în numere absolute, apoi după ce acestea vor fi distribuite conform exemplelor următoare, se vor transforma înapoi în procente.                                   o  Dacă cele două Qerioade iniţiale sunt: (16h zi si 8h noaQte) atunci:     -  perioada de zi va fi de12h din cele 16h de zi iniţiale;     -  perioada de seară va fi de 4h din cele 16h de zi iniţiale;     -  perioada de noapte va fi de 8h din cele 8h de noapte iniţiale.         o  Dacă cele doua Qerioade iniţiale sunt: (14h zi silOh noaQte) atunci:     -  perioada de zi va fi de 12h din cele 14h de zi iniţiale;     -  	perioada de seara va fi de: (2h din cele 14h de zi iniţiale)+ (2h din cele 10h de noapte iniţiale);     -  perioada de noapte va fi de: 8h din cele 1Oh de noapte iniţiale.         o  Dacă cele doua Qerioade iniţiale sunt: (12h zi si 12h noaQte) atunci:     -  perioada de zi va fi de 12h din cele 12h iniţiale;     -  perioada de seara va fi de 4h din cele 12h de noapte iniţiale;     -  perioada de noapte va fi de 8h din cele 12h de noapte iniţiale.         Instrumentul 3: Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru o Întreagă zi  calendaristică  (  24ore)      Metoda                   I   complexitate   I     acuratete    I      cost      Daca distributia acestor date este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:       Se aplică aceasta distribuţie şi se     I         +     I     <0,5 dB    I      +           generează datele privind componenţa traficului rutier pentru cele trei perioade ( de zi, de seară şi  de noapte)            Daca distribuţia acestor date nu este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:      Se realizează prin numaratoare componenţa traficului rutier pentru toate drumurile, pentru fiecare  perioadă de zi, seară şi noapte    *    <0,5 dB    *      Se realizează prin numărătoare, componenţa traficului rutier, pentru drumuri martor, apoi se generează distribuţia acestor date pentru perioadele de zi, seară şi noapte pentru toate drumurile de acelaşi tip  cu drumurile martor.    *    <0,5 dB    *      Se utilizează valorile prestabilite de la  Instrumenul 5  pentru a genera distribuţia datelor, apoi se află datele pentru perioadele de zi, seară  şi noapte    +    1 dB    +      Se utilizeaza datele deţinute, pentru  perioadele de zi, seară si noapte.    A    1 dB    A        Instrumentul 4: Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din  numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, numai pentru perioada săptămânii lucratoare      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se realizează prin numărătoare componenţa traficului rutier pentru toate drumurile, pentru fiecare  perioadă de zi, seară şi noapte    *    <0,5 rtB    *      Se aleg străzi martor, se realizează numărătoarea vehiculelor care trec pe aceste străzi martor pentru cele trei perioade ( de zi, de seară şi de noapte) şi se extrapolează datele obţinute în perioada săptămânii lucrătoare la perioada de weekend, pentru alte străzi, dar de acelaşi tip.    *    <0,5 dB    *      Se utilizează datele statistice oficiale privind procentul de vehicule grele din traficul rutier (claca există) pentru diferite tipuri  de străzi, pentru a extrapola    +    <0,5 dB    A          distribuţia procentului de vehicule grele din traficul rutier, de la perioada săptămânii lucrătoare la perioada de weekend, pentru alte  străzi de acelaşi tip.            Se utilizează alte date (dacă există) decât cele statistice oficiale (dacă acestea nu există) privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier pentru diferite tipuri de străzi, pentru a extrapola distribuţia procentului de vehicule grele din traficul rutier, de la perioada saptămânii lucrătoare la perioada de  weekend, pentru alte străzi de acelaşi tip.    +    <0,5 dB    J..      Se utilizează datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier din perioada saptămânii lucrătoare şi  pentru perioada de weekend    J..    <0,5 dB    J..        Instrumentul 5: Nu sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier      Metoda    complexit ate    acuratete    cost      Se realizează prin număratoare componenţa traficului rutier pentru toate drumurile, pentru  fiecare perioadă de zi, seară şi noapte    *    <0,5 dB    *      Se aleg strazi martor, se realizează numărătoarea vehiculelor care trec pe aceste străzi martor pentru cele trei perioade (de zi, de seară şi de noapte) şi se extrapolează datele obţinute la alte străzi, dar de  acelaşi tip.    *    <0,5 dB    *      Se utilizează datele statistice oficiale privind  procentul de vehicule grele ce circulă pe diferite tipuri de drumuri.    +    1 dB    J..      Se utilizează alte date statistice decât cele oficiale, (dacă acestea nu există), privind procentul de vehicule grele ce circulă pe diferite tipuri de  drumuri.    +    1 dB    J..        Se utilizează următoarele valori procentuale de            vehicule grele din numărul total de vehicule ce            participă la traficul rutier:            Tipuri de    Procentul de vehicule grele din            drumuri    totalul vehiculelor ce participă              la traficul rutier              Zl    seară    noapte            Drumuri    2%    1%    0%            înfundate          )..    2 dB    )..      Drumuri    5%    2%    1%            rezidentiale                  Drumuri de    10%    6%    3%            legatură (fac                  legatura între                  drumurile                  rezidenţiale şi                  drumurile                  principale)                  Drumuri mici    15%    10%    5%            principale                  Drumuri mari    20%    15%    10%            principale                  Drumuri de    20%    20%    20%            centură a                  oraşelor                  Autostrăzi    25%    35%    45%                5.  Date privind tipul de suprafată al drumului     Gradul de disponibilitatea a datelor privind tipul de suprafată al drumului      Parametri acustici ai suprafeţei drumului sunt cunoscuţi prin măsurare    Se utilizează  datele ca atare       Masurări acustice ale suprafeţei drumului    Se utilizează  instrumentul 1       Tipul de suprafaţă al drumului în funcţie de propietăţiile  fizice ale acestuia    Se utilizează  instrumentul 2       Tipul de suprafaţă al drumului în funcţie de inspecţia vizuală    Se utilizează  instrumentul 3       Tipul de suprafaţă al drumului în funcţie de tipul  drumului    Se utilizează  instrumentul 4       Nu se cunosc datele cu privire la tipul de suprafaţă al drumului    Se utilizează  instrumentul 5           Instrumentul 1: Măsurări acustice ale suprafetei drumului      Metodă    complexitate  I   acurateţe  I     cost      Se realizează măsurări, pentru a determina    *    I     <0,5 dB    I       *           parametrii acustici ai suprafeţei drumului.            Se utilizează masurări statistice pentru a  determina parametrii acustici ai suprafeţei drumului.    *    <0,5 dB    *          Instrumentul 2: Tipul de suprafaţă al drumului În funcţie de propietăţiile fizice ale acestuia      Metodă    complexitate    acurateţe    cost      Propietăţile fizice ale drumului depind de  granulaţia, porozitatea şi tipul pavajului. Se va ţine cont de capitolul 2.1.1. litera e)    +    dB    +          Instrumentul 3: Tipul de suprafaţă al drumului În funcţie de inspecţia vizuală      Metodă                          I  complexitate   I   acurateţe  I      cost      Se va ţine cont de capitolul 2.1.1. litera e)     I         +      I      1 dB     I        .J..           Instrumentul 4: Tipul de suprafată al drumului În functie de tipul drumului      Metodă    complexitate    acurateţe    cost      Se clasifică drumurile in diferite categorii şi se aplică pentru fiecare tip de drum, tipul de pavaj  cel mai potrivit pentru acest tip de drum    +    2dB    .J..          Instrumentul 5: Nu se cunosc datele cu privire la tipul de suprafaţă al drumului      Metodă    complexitate    acuratete    cost      Se consideră că toate drumurile au suprafaţa de rulare din asfalt fin (beton sau mastic) - corecţia pentru tipul de suprafaţă a drumului  fiind O dB    .J..    3dB    .J..          6.  Date privind variatia vitezei la intersectiile drumurilor     Gradul de disponibilitatea a datelor privind variaţia vitezei la intersecţiile drumurilor      Se cunosc datele privind variaţia vitezei la intersecţiile  drumurilor (Secţiuni de drumuri unde fluxul de trafic prezintă accelerări şi decelerări)    Se utilizează  datele ca atare       Se cunoaşte locaţia intersecţiilor semaforizate    Se utilizează  instrumentul 1       Nu se cunosc datele cu privire la variaţia vitezei la intersecţiile drumurilor    Se utilizează  instrumentul 2           Instrumentul 1: Se cunoaşte locaţia intersectiilor semaforizate      Metodă    complexitate    acuratete    cost      Dacă sensurile de circulaţie sunt separate:  Se depistează unde există flux de trafic pulsatoriu continuu, accelerat şi decelerat.   Lungimea segmentului de drum cu flux    *    <0,5 dB    *          accelerat sau decelerat se calculează astfel:  Unde V este limita de viteză legală pe acel segment de drum( în km/h)            Dacă sensurile de circulaţie nu sunt separate:  Nu se face distincţie între fluxul de trafic pulsatoriu continuu, accelerat şi decelerat ( se consideră că exista flux de trafic pulsatoriu  continuu)    J...    1 dB    J...        -  decelerat: 3  *  V ( în metri, înainte de centrul intersecţiei)     -  accelerat: 2  *  V ( în metri, dincolo de centrul intersecţiei)         Instrumentul 2: Nu se cunosc datele cu privire la variaţia vitezei la intersecţiile drumurilor      Metodă    complexitate    acurateţe    cost      Se depistează pe teren intersecţiile semaforizate,  apoi se aplică  instrumentul 1     J...    <0,5 dB    *      Se utilizează fotografii aeriene pentru a se localiza intersecţiile semaforizate apoi se aplică  instrumentul 1    +    <0,5 dB    +      Se utilizează un program de calcul pentru detectarea automată a intersecţiilor de drumuri, care au un flux de trafic minim de 2500  vehicule/ 24 ore, apoi se aplică  instrumentul 1     *    <0,5 dB    J...      Nu se face distincţie intre fluxul de trafic pulsatoriu continuu, accelerat şi decelerat( se  consideră că exista flux de trafic pulsatoriu continuu)    J...    1 dB    J...          7.  Date privind panta drumului     Gradul de disponibilitatea a datelor privind panta drumului    Modalitate de acţiune      Se cunoaşte panta drumului pentru fiecare segment de drum    Se utilizează  datele ca atare       Se cunoaşte modelul tridimensional al terenului    Se utilizează  instrumentul 1       Se cunosc locaţiile viaductelor, tunelelor, dealurilor, etc    Se utilizează  instrumentul 2       Nu se cunosc date cu privire la panta drumului    Se utilizează  instrumentul 3           Instrumentul 1: Se cunoaşte modelul tridimensional al terenului      Metodă    complexitate    acurateţe    cost      Panta drumului se determină din modelul tridimensional al terenului    +    <0,5  dB     +             I   Instrumentul 2: Se cunosc  locaţiile  viaductelor, tunelelor, dealurilor, etc       Metodă    complexitate    acuratete    cost      Uneori sunt cunoscute si disponibile un numar mic de înalţimi ale drumului (în câteva puncte ale acestuia), dar insuficiente pentru a crea un un model al terenului complet. Realizându-se diferenţa între punctele drumului unde se cunosc înălţimile, dealungul distanţei cunoscute se poate  determina înclinarea drumului.    A    <0,5 dB    +      Când se cunosc doar locaţiile podurilor,  viaductelor, tunelelor se va utiliza următorul tabel:    A    <0,5 dB    A        Estimare vizuală    Panta          Înclinare treptată    5%        Înclinare moderată    10%        Înclinare abruptă    15 %          Instrumentul 3: Nu se cunosc date cu privire la panta drumului      Metodă    complexitate    acurateţe    cost      Se va măsura panta    +    <0,5 dB    *      Se consideră panta O %    A    3 dB    A          8.  Date privind viteza trenului (sau a tramvaiului)     Gradul de disponibilitate al datelor privind viteza trenului      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Datele privind viteza trenurilor sunt disponibile de la propietarii (sau administratorii) căilor ferate, utilizându-se în acest sens livretele de mers care se publică anual atât pentru trenurile de marfă cât şi  pentru trenurile de călători    A    *    A      Datele privind viteza trenurilor sunt disponibile de la operatorii de trafic feroviar    +    *    *      Datele privind viteza trenurilor sunt  disponibile prin efectuarea de măsurări    *    *    *      Datele privind viteza trenurilor sunt disponibile calculând viteza medie a trenurilor, cunoscand distanţele şi timpii de mers pe distanţele respective (nu se poate  realiza întotdeauna pentru trenurile de marfa)    *    A    *      Datele privind viteza trenurilor sunt disponibile luând în considerare valoarea minimă dintre urmatoarele două valori:  cale ferată (Viteza maximă impusă de    +    +    +        •  Viteza maximă a trenului;     •  Viteza maximă suportată de linia de         propietarul sau administratorul liniei de cale ferată din considerente de  siguranţă a circulaţiei);                9.  Date privind nivelul de putere acustică al tramvaielor  şi  al vehiculelor uşoare de cale ferată     Gradul de disponibilitatea a datelor privind nivelul de putere acustică al tramvaielor şi al vehiculelor uşoare de cale ferată    Modalitate de acţiune      Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, zgomotul strident (ascuţit) si zgomotul de impact, care depind de viteză si de diferitele tipuri de căi ferate şi rugozităţi ale şinelor    Se utilizează  datele ca atare       Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, care depinde de viteză şi de diferitele tipuri de căi ferate şi rugozităţi ale şinelor. Se aduc corecţii zgomotului strident (ascuţit) şi zgomotului de impact.    Se utilizează  instrumentul 1       Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, care depinde de viteză. Se aduc corecţii în funcţie de tipul de cale ferată.    Se utilizează  instrumentul 2       Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare la o viteză oarecare.    Se utilizează  instrumentul 3       Nu se cunosc datele privind nivelul de putere acustică al tramvaielor şi al vehiculelor uşoare de cale ferată    Se utilizează  instrumentul 4      Nota:  Zgomotul de impact se regăseste la circulaţia trenurilor pe linii de cale ferată cu joante sau peste macazele nesudate.   Zgomotul strident (ascuţit) se regăseste la circulaţia trenurilor in curbe si reprezintă zgomotul strident cauzat de contactul roată - şină in curbe.     Instrumentul 1: Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, care depinde de viteză  şi  de diferitele tipuri de căi ferate  şi  rugozităţi ale şinelor. Se aduc corectii zgomotului strident  şi  zgomotului de impact.      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se realizează pentru o perioadă de timp reprezentativă pentru curbe cu rază mai mică de 100 m:  - Pentru zgomotul strident (ascuţit) se aduce o corecţie de  +12 dB(A) pentru toate vehiculele. Corecţia se aplică pe secţiunea unde apare zgomotul  strident.    J...    J...    +          Pe liniile de cale ferată cu joante sau peste macaze nesudate:  - Pentru zgomotul de impact se aduce o corecţie de+ 3 dB(A). Corecţia se aplică cu 30 de metri inainte şi după începerea şi terminarea căii ferate cu joante  sau a macazelor nesudate.    Â    Â    +          Instrumentul 2: Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, care depinde de viteză  şi  de diferitele tipuri de căi ferate  şi  rugozităţi ale şinelor. Se aduc corecţii zgomotului de impact  şi   zgomotului strident (ascutit).      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Pentru calea ferată normală cu prismă de piatră spartă nu se face nici o corecţie.  Pentru şina cu canal (sau şina normală  tip UIC  pe longrine de beton) incastrată in beton sau placă de beton se aplică o corecţie  de+ 3 dB(A)    Â    Â    Â          Instrumentul 3: Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de z omotul de rulare la o viteză oarecare.      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se utilizează formula 30log(Vactua!Nref) pentru calculul nivelului de putere acustică şi formula 20log(VactuaJNref) pentru calculul emisiei/imisiei  echivalente    Â    *    Â          Instrumentul 4: Nu se cunosc datele privind nivelul de putere acustică al tramvaielor  şi  al vehiculelor uşoare de cale ferată      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se masoară nivelul de putere acustică pe unitate (tren) cauzat de zgomotul de rulare care depinde de viteză şi de diferitele tipuri de căi ferate şi rugozităţi ale  şinelor.    +    *    *      Se masoară nivelul de putere acustică pe unitate (tren) cauzat de zgomotul de impact şi  zgomotul strident (ascutit), care    *    *    *          depind de viteză şi de diferitele tipuri de căi ferate şi rugozităţi ale  şinelor            Pentru calea ferată normală (sau de tramvai) cu prismă de piatră spartă se utilizează SEL la 25 m ce corespunde o valoare de 70 dB/ boghiu cu 2 osii.  Pentru calea ferată (sau de tramvai) cu şină cu canal incastrată in beton, pe longrine de beton sau placi de beton se utilizează SEL la 25 m ce corespunde o valoare de 70 dB/boghiu cu două osii şi se utilizează corecţia de la  instrumentul 2.   Pentru ambele tipuri de căi de rulare amintite mai sus şi dacă nu există o intreţinere regulată a căii de rulare, se adoptă o corecţie de  +2dB    J...    J...    J...          10.  Date privind nivelurile de putere acustică ale surselor de zgomot din zona industrială     Gradul de disponibilitate a datelor privind nivelurile de putere acustică ale surselor de zgomot din zona industrială    Modalitate de acţiune      Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere  acustică pentru perioadele de zi, seară şi noapte    Se utilizează  datele ca atare       Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere  acustică pentru fiecare oră    Se utilizează  instrumentul 1       Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere  acustică pentru două perioade (noaptea si ziua - împreună fac 24h)    Se utilizează  instrumentul 2       Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică pentru o întreaga zi calendaristică (sau pentru o perioadă mai lunga de timp)    Se utilizează  instrumentul 3       Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere  acustică dar nu se cunosc intervalele orare în care sau înregistrat aceste niveluri de putere acustică    Se utilizează  instrumentul 4       Nu sunt disponibile datele privind nivelurile de putere  acustică    Se utilizează  instrumentul 5           Instrumentul 1: Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică pentru                                            fiecare                      oră                                                                   Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se calculează media logaritmică a nivelurilor de  putere acustică pentru perioadele de zi, seară şi noapte    J..    *    J..          Instrumentul  2:  Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică pentru două perioade (,,noaptea" şi ăziua"  -  Împreună fac  24h)       Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se verifică perioada de activitate în zona industrială şi se utilizează nivelul de putere acustică relevant din perioada de activitate din  zonă    +    *    +      Se utilizează nivelul de putere acustică din timpul ,,zilei" pentru perioada de zi. Se utilizează nivelul de putere acustică din timpul  ,,nopţii" pentru perioada de noapte. Dacă în zona industrială există activitate în timpul perioadei de seară se utilizează valorile din  timpul ,,zilei".    J..    +    J..          Instrumentul 3: Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică pentru o intreaea zi calendaristică (sau pentru o perioadă mai luneă de timp)      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se verifică perioada de activitate în zona industrială şi se utilizează nivelul de putere  acustică  din  perioada de activitate  din  zonă    +    *    +      Se utilizează nivelul de putere acustică pentru  perioada de zi, seară şi noapte    J..    J..    J..          Instrumentul 4: Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică dar nu se cunosc intervalele orare În care sau Înre2istrat aceste niveluri de putere acustică      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se verifică perioada de activitate în zona  industrială şi se utilizează nivelul de putere acustică din perioada de activitate din zonă    +    *    +      Se utilizează nivelul de putere acustică pentru  perioada de zi, seară şi noapte    J..    J..    J..          Instrumentul 5: Nu sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se determină nivelul de putere acustică utilizând ISO 8297    *    *    *      Se obţine valoarea nivelului de putere acustică de la sursă    *    *    *      Se utilizează datele fumizate de evaluarea de impact asupra mediului    +    +    +          Daca Directiva 2000/14/EC fumizează valorile limită pentru sursele de zgomot luate în  considerare, se vor folosi aceste valori    +    +    +      Se vor folosi bazele de date accesibile (publice)    *    *    +      Se utilizează urmatoarele valori la limita incintei:    J...    J...    J...      Tipuri de  industrie    valori pentru  Lw   (/m  1  )         Zl    seară    noapte      Zona cu  industrie grea    65dB(A)    65dB(A)    65dB(A)      Zona cu  industrie uşoara    60dB(A)    60dB(A)    60dB(A)      Zone cu utilitate  comercială    60dB(A)    60dB(A)    45dB(A)      Porturi    65dB(A)    65dB(A)    65dB(A)        11.  Date privind înăltimile clădirilor ce se iau în considerare la propaearea sunetului   
    Gradul de disponibilitate a datelor privind înălţimile clădirilor    Modalitate de acţiune      Se cunosc înăltimile clădirilor    Se utilizează  datele ca atare       Se cunoaşte doar numărul etajelor clădirilor    Se utilizează  instrumentul 1       Nu se cunosc datele cu privire la înălţimile clădirilor    Se utilizează  instrumentul 2     
  
    Instrumentul 1: Se cunoaste doar numărul etajelor clădirilor      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se multiplică numărul de etaje cu media  înălţimii unui etaj ( 3 m)    J...    1 dB    +    
  
    Instrumentul 2: Nu se cunosc datele cu privire la înălţimile clădirilor      Metoda    complexitate    acurate t e    cost      Se utilizează fotografii aeriene pentru a se estima înălţimea clădirilor    *    <0,5 dB    *      Se realizează numărătoarea etajelor clădirilor iar apoi se aplică  instrumentul 1     *    1 dB    *      Se utilizează fotografii aeriene pentru a se  estima numărul etajelor clădirilor apoi se utilizează  înstrumentul 1     *    1 dB    *      Se utilizează înăltimile cunoscute ale diferitelor tipuri de clădiri construite    +    2 dB    J...      Se utilizează aceiaşi înălţime pentru toate  clădirile ( de ex. 8 m)    J...    3 dB    J...    
  
   12. Date privind alte obstacole care se iau în considerare la propagarea sunetului        Gradul de disponibilitate al datelor privind înălţimile  Modalitate de acţiune 
                         şi               suprafaţa                obstacolelor                                                      
  
    Există o baza de date digitală    Se utilizează  instrumentul 1       Există hărţi sau fotografii aeriene    Se utilizează  instumentul 1 sau2     
  
    Instrumentul 1: Dacă există o bază de date digitală în format GIS urmatoarele obstacole se iau în considerare în orice model de cartare a zgomotului:      Tipul de obstacol    Se iau în calcul dacă:      Clădiri    Suprafaţa clădirii este de minim 10  m  1  iar  înăltimea de minim 2 m      Ziduri, bariere    Lungimea zidului (barierei) este de minim 3 miar înălţimea de 2 m      Val de pământ    !nălţimea este de minim 2 m    
  
    Instrumentul 2: Daca exista hărti sau foto rafii aeriene pentru clădiri      Axa de reprezentare    Se ia în calcul dacă:      Pe verticală    - clădirea are înălţimea de minim 2m      Pe orizontală    - suprafaţa clădirii este de cel puţin 50%  din mărimea suprafeţei unei celule a grilei de calcul (10 x 10 m)    
  
    Instrumentul 3: Dacă există hărti sau foto!?;rafii aeriene pentru ziduri, bariere.      Axa de reprezentare    Se ia in calcul dacă:      Pe verticală    - obstacolul are înălţimea de minim 2 m (dacă clădirea e amplasată de exemplu pe un dâmb de pământ, se însumează înălţimea obstacolului cu înălţimea dâmbului de pământ)      Pe orizontală    Obstacolul are lungimea de cel puţin două ori lungimea suprafeţei unei celule a grilei  de calcul.    
  
    Gradul de disponibilitate al datelor privind poziţiile  şi  dimensiunile defileurilor  şi   a   valurilor de pământ în cadrul modelului terenului      Se cunosc datele în format electronic cu privire la poziţiile şi înălţimile defileurilor şi a valurilor de pământ în cadrul modelului  terenului    Se utilizează  instrumentul 1       Se cunosc datele cu privire la poziţiile şi înălţimile defileurilor  Şl  a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului, dar  nu în format electronic    Se utilizează  instrumentul 2       Nu se cunosc datele cu privire la poziţiile si  înălţimile defileurilor  Şl  a valurilor de pamânt în cadrul modelului terenului    Se utilizează  instrumentul 3     

    13.  Datele privind poziţiile şi dimensiunile defileurilor  şi  a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului.       Instrumentul 1: Se cunosc datele în format electronic cu privire la poziţiile  şi   înălţimile defileurilor  şi  a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se digitalizează datele cu privire la poziţiile şi înălţimile defileurilor şi a valurilor de pământ în cadrul modelului digitalizat al terenului, după care se utilizează vizualizarea în 3D cu ajutorul programului de calcul utilizat şi se verifică cu atenţie eventualele discontinuităţi şi neconcordanţe între realitatea de pe teren şi  reprezentarea în 3D obţinută.    +    <0,5 dB    +          Instrumentul 2: Se cunosc datele cu privire la poziţiile şi înălţimile defileurilor şi a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului, dar nu în format electronic      Metoda    complexitate    acurateţe    cost         Mod de abordare în cazul defileurilor:          Se digitalizează conturul de-a lungul părţii superioare  Şl  de ambele parţi ale defileului pentru a modela zona aferentă. Se digitalizează conturul dealungul bazei ( părţii de jos) a defileului, de ambele părţi ale acestuia, pentru  a modela zona căii ferate sau zona drumului.    +    <0,5 dB    +        Mod de abordare în cazul valurilor de     pământ:   Se digitalizează conturul de-a lungul părţii superioare şi de ambele părţi ale valului de pământ pentru a modela zona căii ferate sau zona drumului. Se digitalizează conturul de-a lungul bazei (părţii de jos) a valului de pământ de ambele părţi ale acestuia, pentru a modela  zona aferentă.    +    <0,5 dB    +        Instrumentul 3: Nu se cunosc datele cu privire la poziţiile  şi  înălţimile defileurilor  şi   a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului      Metoda    complexitate    acuratete    cost      In toate cazurile:      Se realizează o vizită pe teren pentru a localiza poziţiile şi înălţimile defileurilor şi a valurilor de pământ în cadrul modelului  terenului    +    <0,5 dB    +      După aceea pentru fiecare defileu sau val de pământ:      Se realizează cu ajutorul tehnicii survolării  aeriene obţinerea datelor cu privire la poziţiile şi înălţimile defileurilor şi a    *    <0,5 dB    *          valurilor de pământ în cadrul modelului terenului.            Se verifică dacă autorităţile pot fumiza hărţi cu privire la poziţiile şi înălţimile defileurilor şi a valurilor de pământ în cadrul modelului  terenului, apoi se utilizează  instrumentul 2     +    <0,5 dB    +      Se estimează inăltimea acestora clupa o verificare pe teren şi se digitalizează poziţia acestora cu ajutorul fotografiilor aeriene,  apoi se utilizează  instrumentul 2     +    1 dB    +      Se estimează poziţiile şi înălţimile defileurilor şi a valurilor de pământ prin verificare pe teren, apoi se utilizează  instrumentul 2    J..    1 dB    J..      Se ignoră defileurile dacă nu există surse de zgomot relevante în interiorul defileului    J..    1 dB    J..          14.  Date privind înălţimea terenului     Gradul de disponibilitate al datelor privind înălţimile  terenului    Modalitate de acţiune      Se cunoaşte modelul digital al terenului inclusiv defileurile şi valurile de pământ    Se utilizează  datele ca atare       Se cunoaşte înăltimea GPS a drumului    Se utilizează  instrumentul 1       Se cunosc secţiunile transversale    Se utilizează  instrumentul 2       Nu se cunosc înălţimile terenului    Se utilizează  instrumentul 3           Instrumentul 1: Se cunoaşte înălţimea GPS a drumului      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Înălţimea drumurilor se va determina prin măsurători    +    <0,5 dB    +      Înălţimea obiectelor care pot ecrana propagarea sunetului se va determina prin  măsurare sau prin estimare    +    <0,5 dB    +          Instrumentul 2: Se cunosc secţiunile transversale      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Dacă se cunoaşte sectiunea transversală a drumului se determină înălţimea drumului    +    1 rtB    +          Instrumentul 3: Nu se cunosc înălţimile terenului      Metoda                        I     complexitate   I     acuratete  I      cost       Terenul înconjurător este considerat plat     I        J..       I      5dB      I       J..           15.  Date privind tipul suprafeţei terenului       I    Gradul de disponibilitate al datelor privind tipul         I   Modalitate de acţiune        suprafetei terenului        Se cunosc detaliile geometrice ale absorbţiei şi reflecţiei suprafeţelor    Se utilizează  datele ca atare       Se cunoaşte clasificarea utilizării terenurilor    Se utilizează  instrumentul 1       Se cunoaşte clasificarea terenului în urban/suburban şi  rural    Se utilizează  instrumentul 2       Nu se cunoaşte tipul suprafeţei terenului    Se utilizează  instrumentul 3         Instrumentul 1: Se cunoaşte clasificarea utilizării terenurilor      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Pentru hărţile realizate în GIS, suprafeţele terenurilor se pot clasifica în funcţie de coeficientul de absorbţie al solului, astfel:    +    1  B     +          Instrumentul 2: Se cunoaşte clasificarea terenului în urban/suburban şi rural      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Pentru zona urbană, suprafaţa terenului este reflectivă acustic, în zona suburbană suprafaţa terenului este 50% reflectivă acustic, iar în zona rurală suprafaţa terenului  are caracter de absorbţie al acusticii.    J..    2 dB    J..          Instrumentul 3: Nu se cunoaşte tipul suprafeţei terenului      Metoda                        I     complexitate  I     acuratete   I      cost       Se consideră teren reflectiv peste tot       I        J..       I      3dB      I       J..           Destinaţia terenului    Coef. de absorbtie      Pădure    1      Teren agricol    1      Parc    1      Teren necultivat  (plat)    1      Teren pavat    o      Urban    o      Industrial    o      Apă ( lac, baltă)    o      Zonă rezidenţială    0,5        16.  Date privind coeficientul de absorbţie acustică (ar) pentru obstacole şi clădiri       Gradul de disponibilitate a datelor privind coeficientul de absorbţie acustică (ar) pentru obstacole  şi  clădiri      Metoda    I  complexitate     I   acuratete     I    cost          Se utilizează valorile coeficienţilor de absorbţie acustică dacă se cunosc    *    <0,5 dB    +      Se măsoară valorile coeficienţilor de  absorbţie acustică    *    <0,5 dB    *      Se utilizează urmatoarele valori:    J..    1 dB    J..            Tipul structurii    Coeficientul ar              propus:            Cu     reflectare    0,0            completă   (sticlă,              oţel)              Ziduri, panouri    0,2            fonoabsorbante              Structuri de zidarie    0,4            (clădiri cu balcoane              sau foişoare)              Ziduri absorbante    Se utilizează            sau bariere de    caracteristicile date            zgomot    de fabricant.              Dacă acestea nu sunt              disponibile se              utilizează valoare: 0,6                17.  Date meteorologice, umiditatea şi temperatura care se iau  Î n considerare la propae;area sunetului     Date privind condiţiile meteorologice favorabile pentru propagarea sunetului      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se utilizează datele meteorologice locale    *    *    *      Se utilizează datele meteorologice naţionale    +    +    +      Se utilizează tabelul 2 de la cap.2.1.2.  Condiţii meteorologice    J..    J..    J..          Date privind umiditatea şi temperatura      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se utilizează valorile de umiditate şi  temperatură locale (claca aceste date sunt disponibile)    *    *    *      Se utilizează valorile date de standardul fracez XP S 31-133 şi anume temperatura de 1 s°  C şi  umiditatea relativă de 70%.  Nota:  Umiditatea şi temperatura au o influenţă mică asupra acurateţii curbelor de nivel de zgomot, în comparaţie cu alte date cum ar fi: vântul, fenomenul de inversie de temperatură   sau calitatea datelor de la sursa de zgomot)    J..    J..    J..          18.  Date demografice cu privire la numărul de rezidenţi care au reşedinţa În interiorul suprafeţei În care se realizează carto2rafierea z2omotului     Informaţii cu privire la numărul de rezidenţi care au reşedinţa În interiorul suprafetei cartate    Modalitate de acţiune      Sunt disponibile datele cu privire la numărul de persoane care au spatiul locativ în fiecare clădire din interiorul zonei cartate.  ( Se verifică disponibilitatea acestor date la Institutul National de Statistică, fiind informaţii de interes public, la birourile de evidentă a populaţiei, la asociaţiile de propietari).    Se utilizează  datele ca atare       Sunt disponibile datele cu privire la numărul de persoane care au spaţiul locativ în interiorul zonei cartate.    Se utilizează  instrumentul 1       Nu există date cu privire la numărul de  persoane care au spaţiul locativ în interiorul suprafeţei cartate (sau a unei parţi din această suprafaţă).    Se utilizează  instrumentul 2         Instrumentul 1: Date privind numărul de rezidenţi având spaţiul locativ În interiorul suprafeţei cartate (sau a unei parţi din această su11rafaţă)      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se determină numărul de rezidenţi din fiecare  clădire aflată în interiorul suprafeţei cartate (prin numărare)    *    *    *      Dacă se cunoaşte întreaga suprafaţă a zonei rezidenţiale aflată în zona cartată, atunci:      rezidenţiale aflată în zona cartată la  numărul de persoane care au reşedinţa în interiorul suprafeţei cartate şi se obţine:  suprafaţa din zona rezidenţială ce revine pe rezident;   construită din interiorul suprafeţei  cartate şi se înmulţeşte cu numărul de etaje al clădirilor şi se obţine:  suprafaţa zonei rezidenţiale construite;   din zona rezidenţială ce revine pe rezident  şi se obţine  numărul de    +    *    +        •  Se împarte întreaga suprafaţă a zonei     •  Se obţine din harta GIS suprafaţa     •   	 Se împarte  suprafaţa zonei rezidenţiale construite  la  suprafaţa          rezidenti din suprafata construită.            Dacă nu se cunoaşte întreaga suprafaţă a zonei rezidenţiale aflată în zona cartată, atunci:      din datele oficiale statistice (dacă nu se ştie cum, se utilizează  instrumentul  2);  cartate şi se înmulţeşte cu numărul de etaje al clădirilor şi se obţine:  suprafaţa zonei rezidenţiale construite;   rezidenţiale construite  la  suprafaţa  din zona rezidenţială ce revine  pe rezident  şi se obţine  numărul de rezidenti din suprafata construită    +    +    +        •  	 Se determină   suprafaţa din zona rezidenţială ce revine pe rezident      •  	 Se obţine din harta GIS suprafaţa construită din interiorul suprafeţei      •  Se împarte  suprafaţa zonei          Instrumentul 2: Nu există date cu privire la numărul de rezidenţi având spaţiul locativ În interiorul suprafeţei cartate (sau a unei părţi din această suprafaţă)      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se determină numărul tuturor persoanelor din fiecare clădire aflată în interiorul suprafeţei  cartate    *    *    *      spaţiul locativ în diferite tipuri de clădiri din interiorul zonei cartate;  suprafeţei cartate şi o listă cu acestea, iar apoi se realizează o estimare a persoanelor care  au  spaţiul  locativ  în  interiorul  suprafeţei cartate.    *    J...    +        •  Se realizează o estimare privind media numărului de persoane care au     •  Se realizează o cercetare limitată a diferitelor tipuri de clădiri din interiorul           Informaţii necesare pentru determinarea numărului de persoane/apartament care au reşedinţa În clădirile aflate În interiorul suprafeţei În care se realizează cartarea  zgomotului:      Numărul de apartamente din fiecare clădire aflată în  interiorul suprafeţei în care se realizează cartarea zgomotului:    Se utilizează  instrumentul 1       Numărul de persoane / apartament    Se utilizează  instrumentul 2         19.  Date demografice cu privire la numărul de persoane/ apartament  şi  numărul de apartamente/clădire rezidenţială din interiorul suprafeţei În care se realizează cartarea zeomotului     Instrumentul 1: Numărul de apartamente din fiecare clădire aflată în interiorul suprafeţei în care se realizează cartografierea zgomotului      Metoda    complexitate    acuratete    cost      Se numără toate apartamentele din fiecare  clădire aflată în interiorul suprafeţei în care se realizează cartografierea zgomotului.    *    *    *      Se utilizează datele obţinute de la ăServiciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor" - de pe raza careia se află suprafaţa în care se realizează cartografierea  zgomotului.    ,,l.    +    *      Se realizează o estimare ţinând cont de urmatoarele informaţii:  1. Dimensiunea şi locaţia    +    ,,l.    +      2.  Tipul  de clădire      Se extrapolează de la clădiri martor (mostre) la diferite tipuri de clădiri    +    ,,l.    +      Se utilizează date statistice pentru a se realiza o estimare cu privire la numărul de apartamente/ clădire ţinând cont de urmatoarele informaţii:  considerată;  considerată.    ,,l.    *    +        •  !nălţimea clădirii;     •  Numărul de etaje;     •  Suprafaţa etajelor;     •  Terenul utilizat.       •  Casă separată (fară pereţi comuni cu alte case);     •  Casă parţial separată (cu cel puţin un perete comun cu alte case);     •  Casă cu terasă;     •  Cladire multi-etajată.       •  Spaţiul locuibil/rezident;     •  Spaţiul locuibil/apartament;     •  Număr de rezidenţi în aria     •  Număr de apartamente în aria       Instrumentul 2: Numărul de persoane/ apartament      Metoda    complexitate    acurateţe    cost      Se realizează numărarea tuturor rezidenţilor din toate apartamentele aflate în interiorul suprafeţei în care se realizează cartografierea  zgomotului.    *    *    *          instrumentul 1;    Depinde de metodele utilizate la punctul 18 şi la instrumentul 1 din punctul 19      rezidenţi/clădire, utilizând metodele de la punctul 19;        / apartament.          •  Determinarea numărului de apartamente/ clădire utilizând       •  Se determină numărul de       •  Se realizează o distribuţie egală, a rezidenţilor /clădire sau a rezidenţilor         20.  Date privind definirea aglomerărilor urbane     Gradul de disponibiliate a datelor privind definirea ae;lomerărilor urbane      Situaţia existentă    Modalitate de acţiune      Există definirea aglomerării urbane conform Directivei  2002/49/EC    Se utilizează  datele ca atare       Există definirea existentă pentru aglomerare urbană dar nu este conform Directivei 2002/49/EC    Se utilizează  instrumentul 1       O nouă definiţie care se stabilileşte va ţine cont de  limitele administrative ale autoritătii locale    Se utilizează  instrumentul 2       O nouă definiţie care se stabilileşte va ţine cont de amplasamentele clădirilor rezidenţiale    Se utilizează  instrumentul 3           Instrumentul 1: Se adaptează definiţia aglomerării urbane în conformitate cu Directiva 2002/49/EC      Mod de abordare  -   se adaptează definiţia aglomerării urbane din Directiva 1999/30/EC   conform criteriilor de număr de populaţie (250.000 respectiv 100.000 de locuitori)      Mod de abordare  -   dacă există o definiţie complet irelevantă a aglomerarii urbane se   utilizează  instrumentul 2 sau 3           Instrumentul 2: Limitele administrative ale unei aglomerări urbane      Mod de abordare  -  Primul  pas   locală este o aglomerare urbană      Mod de abordare  -  Al doilea  pas   zonele urbane;  250.000 de locuitori.        •  Se porneşte de la definiţia autoritătii locale şi se utilizează limitele administrative ale acestei entităţi pentru a trasa perimetrul entitătii;     •  Se numără populaţia din interiorul acestui perimetru;     •  Dacă populaţia depaşeşte 100.000 respectiv 250.000 de locuitori, autoritatea       •  Pentru autorităţile locale neidentificate conform pasului anterior, se defineşte un criteriu de densitate a populaţiei ( de ex.> 300 locuitori/Km 2  ), pentru a identifica     •  Se cumulează toate zonele urbane care se află la o distanţa mai mică de 100 Km;     •  După ce se identifică aceste zone urbane (cumulate), se stabilesc ca fiind aglomerări urbane, acelea care au populaţia mai mare de 100.000 şi respectiv         Instrumentul 3: Clădiri rezidentiale      Mod de abordare        •  Un grup de clădiri rezidenţiale aflate la o distanţă definită formează o zonă urbană dacă aceasta este locuită de un număr definit de locuitori;     •  Se cumulează toate zonele urbane care se află la o distanţă mai mică decât distanţa definită;     •  După ce se identifică aceste zone urbane, se stabilesc ca fiind aglomerări urbane, acelea care au populatia mai mare de 100.000 şi 250.000 de locuitori.         21.  Date privind suprafata care va fi cartată În vederea realizării hărt , ii de zgomot          Gradul de disponibilitate al datelor privind suprafaţa care  va fi cartată În vederea realizării hărtii de ze;omot        Tipul de sursă de ze:omot              Instrumentul utilizat      Aglomerare    Se utilizează  instrumentul 1      Drum principal    Se utilizează  instrumentul 2      Cale ferată principală    Se utilizează  instrumentul 2      Aeroport civil mare    Se utilizează  instrumentul 3          Instrumentul 1: Aglomerare      Directiva 2002/49/EC defineşte aglomerarea urbană astfel: ,,aglomerarea urbană reprezintă o parte teritoriului, delimitată de statul membru, cu o populaţie mai mare de  100. OOO de locuitori şi cu o astfel de densitate a populaţiei încât statul membru o consideră a fi zona urbanizată.  Zona care va fi cartată este egală cu zona care este definită ca aglomerare de către fiecare  stat membru.          Instrumentul 2: Drumuri pricipale şi căi ferate principale ( În conformitate cu definiţia din H.G. 321/2005)      Se efectuează următorii pasi:  d = 1,5  *  max(dzsn; dn);  Nota:  Standardul XP S 31-133 are definit ca valoare limita a distanţei de valabilitate a calculelor, o distanţă maximă de 800 m.         •  	Se estimează distanţele d 2 snsi dn (utilizându-se condiţiile de câmp liber, pentru a realiza un tabel grafic în care aceste distanţe să fie reprezentate în funcţie de nivelurile de emisie ale sursei de zgomot) pentru curbele de nivel de Lzsn = 55dB şi Ln = 50dB ale sursei de zgomot;     •  	Se consideră cea mai mare distanţă dintre cele două distanţe (dzsn si dn) şi se multiplică cu un factor de siguranţă ( de 1,5):     •  Se cartează suprafaţa până la distanţa ăd"calculată de o parte şi de alta a drumului.            I  Instrumentul 3: Aeroport civil mare ( conform  definiţiei  din H.G .321/2005)         Se cartează o zonă care corespunde curbelor de nivel de:  Lzsn  = 55 dB si  Ln  = 50 dB               22.  Date privind zona (de influentă) din afara suprafetei care este cartată   
    Gradul de disponibilitate al datelor privind zona din afara zonei care este cartată      Tipul de sursă de zgomot    Instrument utilizat      Aglomerare    Se utilizează  instrumentul 1       Drumuri principale    Se utilizează  instrumentul 2       Căi ferate principale    Se utilizează  instrumentul 2     
  
    Instrumentul 1: Aglomerare urbană      Se presupune ca:  In majoritatea aglomerărilor curbele de nivel  Lzsn  mai mici de 45 dB sunt cazuri excepţionale.  Deasemenea, curbele de nivel  Lzsn  sub 40 dB (claca există), nu se iau în considerare.     Lungimile drumurilor   şi   căilor ferate care trec dincolo de limitele aglomerării   urbane:   De la punctul A (unde drumul principal în cauza traversează limita aglomerării urbane) se caută de-o parte şi de alta, drumurile principale vecine şi se localizează punctele B si C (unde acestea traversează limita aglomerării urbane). Se unesc punctele A cu B (distanţa a) si A cu C (distanţa b). Se determină care dintre distanţa este mai mare, (in cazul de faţă este b). De la cel mai avansat punct (E) al limitei aglomerării urbane, se duce lungimea b (către exteriorul aglomerării urbane), astfel încât să intersecteze drumul principal iniţial, în punctul D.  Se va lua în considerare distanţa minimă de 500 m şi maximă de 3 Km.  Denivelările de teren, obstacolele şi toate drumurile semnificative din punct de vedere al acusticii, din interiorul zonei gri deschis, se vor lua în considerare.    

         D   Zr;m11  ,   nd  11 i v11t11r I  da 1   r   n,    obn co  l  ele   t  oiri.   su1H  !   tu   ilai  ,   mnlfl!:ff   •  tie,tlui s  iîe 111c us   1 o i  n,,nţa   ml lma  :  5001111 .   Dl t11nţa  iw i111.!i  c  l  km .                 Căt de departe fată de limita aglomerării urh ane se ia în considerare zgomotul   produs  de drumur '  ile  şi    căile ferate  (  zona de  influentă):        In  majoritatea cazurilor, sursele de zgomot aflate la mai     '   mult de 1 Km, nu se iau în   considerare.Drumurile princip ale şi căile ferate principale, se vorl ua în considerare 1a o distanţa de 2 Km de limita aglomerării urbane. Numai în cazul autostrăzilor, cu un flux de trafic semnificativ, se ia în considerare până la o distanţa dincolo de 2  Km.      Cât de departe faţă de limita aglomerării urh ane se ia în considerare zgomotul   produs de zonele industriale (zona de influentă):    In  majoritatea cazurilor, sursele de zgomot aflate '  la mai mult de 1 Km nu se iau în  considerare. Sursele de zgomot proveni te din activităţile industriei grele, se vor 1ua în considerare până 1a o distanţa de 2 Km de limita aglomerării urbane.  Sursele de zgomot din zonele foarte mari ale industriei grele, cum ar fi porturile, se iau în considerare până la o distanţa de 3  Km  de limita aglomerării urbane.   Criterii alternative de alegere a zonei din afara agiomerării urhane care este   cartată:   Toate drumurile principale, căile ferate princip ale şi zonele industriale aflate la o di stanţă  de până 1a 2 Km de limita aglomerării urbane se includ în modelul de cartare de zgomot.  In  mod similar, denivelările de teren şi obstacolele aflate la o distanţa de până la 2  Km  de limita aglomerării urbane se inel ud în modelul de cartare de zgomot.    
  
    Zona  de  influenta       Aglomerare mbana.         Drum             Imagine 2:  Schema cu sursele de zgomot dintr-o aglomerare urbană şi limita zonei de inf1uentă a surselor de z omot din afara unei a lomerări urbane     
  
  Nota: Emisia de zgomot dintr-o zona industrială, se iaîn considerare, dacă, împreună cu emisia de zgomot de 1a toate celelelate industrii din zonă, determină ca valorile indicatorilor de zgomot din apropierea clădirilor reziden ale sa fie   ½n   >  50 dB si  L,,_   >  45 dB In toate cazurile când, emisia de zgomot dintr-o singură zonă industrială, determină ca v alori1e indicatorilor de zgomot sa fie  Lzsn<  45 dB si  L,,_   <  40 dB, acestea nu se iau în considerare. 

    Instrumentul 2: Drumuri princip ale şi căi ferate princip ale      In afara aglomerărilor urbane se va lua în considerare, numai zona afecată de zgomotul  produs de traficul rutier şi feroviar.    

 Capitolul4 
 Linii directoare privind folosirea Sistemelor de Informare Geografică  (  GIS  ),  în carta rea zgomotului 

     4.1  Folosirea GIS pentru aplica ile de cartare a hă lor de zgomot  Un GIS poate fi descris ca fiind un sistem format din software, hardware, date şi personal care manipulează aceste date, sistem care analizează şi prezintă informaţii care au referenţi ere geografi că (care sunt 1egate de o 1oeaţie în spaţiu).  Sistemul GIS este esenţial pentru o bună realizare a hărţilor strategice de zgomot.         J  Structura de baza a unei reprezentări cu ajutorul sistemului GIS, este reprezentată în figura 1.     •  1 1p SI  elr       
 r>:i1  '-  f  rt.:al  
 S  t argilo  

  I  Figura  1 - Structura de baz ,    a a  G  I  S  

 Tabel 1: Sistemul GIS în cartarea z2omotului 
    ...  paşi de urmat     Selectarea activităţilor care trebuie  abordate      Pas  1.  Obţinerea datelor         Obţinerea datelor de bază din surse diferite  şi  integrarea în GIS    Hărţi de teren, reţele de străzi şi căi ferate, hărţi topografice, date demografice etc. de cele mai multe ori în formate diferite (DX, reţea, formate GIS brevetate etc.), utilizând la alegere facilităţile de importare ale  datelor în GIS.      Asigurarea calităţii, managementul  şi   mentenanţa datelor în GIS    Verificarea valabilităţii, acurateţii şi aplicabilităţii datelor;  Managementul datelor în sistemul de management al bazei de date GIS.      Pas  2.  Pregătirea schemei     
  
          Identificarea  şi  asamblarea elementelor care sunt importante pentru cartarea zgomotului    Surse de zgomot, obstacole în calea propagarii zgomotului, populaţie rezidentă, etc. sunt necesare pentru cartarea zgomotului sunt extrase din datele iniţiale  obţinute în  pasul 1.         Simplificarea datelor până la minimul de acurateţe    Structuri detaliate vor fi grupate în structuri mai mari pentru a simplifica schema de calcul.  Se transformă casele parţial separate cu aceeaşi înălţime într-o singură clădire continuă.  Inlocuirea curbelor/cotiturilor drumului cu o serie de segmente drepte conectate.        Adăugarea informaţiilor suplimentare necesare cartarii zgomotului    !nălţimea clădirilor, coeficientul de absorbţie al fatadelor cladirilor şi zidurilor (sau al altor obstacole), datele de trafic, influenţa efectului de sol asupra propagării  zgomotului, etc.      Pas   3.  Legătura dintre sistemul GIS  şi  software-ul de cartare a zgomotului pentru calcularea indicatorilor de zgomot  Lzsn, Lnoapte, Lzi, Lseară         Exportă datele pregătite în sistemul GIS către software-ul folosit pentru cartarea zgomotului    Interfaţa GIS a software-ului de cartare a zgomotului, este folosită pentru a importa toate datele geometrice şi privind sursele de zgomot.  Verifică existenţa interfetei necesare în soft-ul de cartografiere a zgomotului  preferat.      Adaptarea la modelul de calcul  şi   optimizarea parametrilor de calcul    Se verifică buna interconectare a datelor importate din sistemul GIS cu software-ul de cartare a zgomotului şi se setează  metoda de calcul adecvată.        Se porneşte procesarea datelor în vederea realizării hărţii de zgomot        Se exportă rezultate obţinute în sistemul GIS    Reţelele numerice ale nivelurilor de  zgomot, hărţi grafice, nivelurile de zgomot ale faţadelor clădirilor, etc.      Pas  4.  Se analizează datele privind zgomotul în sistemul GIS       Corelarea nivelurilor de zgomot    Hărţi care arată depăşirea nivelurilor limită    
  
    calculate cu alte date geo-spaţiale din sistemul GIS    ale indicatorilor de zgomot (hărţi de conflict - se arată relaţia dintre nivelurile limită de zgomot depăşite şi zona unde există acese depăşiri), hărţi care arată nivelul de expunere a populaţiei la sursa de zgomot ( relaţia dintre nivelurile de zgomot şi ditribuţia populaţiei), calcularea următoarelor date în conformitate cu H.G.321/2005: zona cartată, număr de apartamente, numărul de rezidenţi în  fiecare bandă de frecvenţă de zgomot.        Se combină datelor parţiale/locale de cartare a zgomotului (hărţi de zgomot pentru zone cartate mai mici), pentru a realiza o hartă mai mare.    Deseori, hărţile de zgomot pentru zone cu o întindere mare, se vor realiza prin combinarea rezultatelor mai multor hărţi mai mici (ca suprafaţă), de cartare a zgomotului realizate de persoane juridice/fizice/autorităţi locale sau centrale diferite (sau aceleaşi, dacă este cazul).        Pas  5.Prezentarea rezultatelor în format GIS    Se utilizează facilităţile GIS de prezentare a datelor împreună cu poze aeriene şi alte informaţii geo-spaţiale de referinţă pentru obţinerea unei prezentări de calitate a  datelor.        Informarea Comisiei Europene    Hărţile strategice de zgomot, informaţiile legate de acestea şi planurile de acţiune adoptate, se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor în conformitate cu anexa 7 din H.G. 321/2005 şi anexa 6 din Directiva  2002/49/EC.        Informarea publicului    Sistemul GIS oferă posibilitatea prezentării hărţilor strategice de zgomot în format electronic, pe site-urile oficiale ale autorităţilor publice locale şi centrale şi în format scris ( pe hârtie şi în diverse  prezentări).    

    T ahel 2: lnterdep endenta dintre sistem ul GIS şi software-ul de z    omot      DATE  DE   INTRARE    ¼   Reţea de drumuri  şi căi ferate  (date  în  format bitmap şiisau date vectoriale) Zone ind111triale (date vectoriale)  Reţeaua spa 1ia.1ă  a zonei cartate  (date  în  format ASCII,  în  format  de  baze  de  date)   Poze aeriene  (date  în  format bitmap sau transformate  în  date vectoriale)   Sq, rafeţe de teren  (date  în  format bitmap şiisau date vectoriale)  Trafic  (distribuire spatială a  tra:ficului,  date  în  format bitmap  şi  în  format de baze  de  date)  Surse de :zgomot în zona ind111niah  a acestor surse, date  în  format bitmap  şi  în  format de baze  de  date)  Clădiri, diverse tipuri de ob:riacoJe  (date  în  format bitmap  şiisau date vectoriale)  Popuhţia  (date  în  format  de  bază  de   date)  Altele  (orie e format compatibil)    PROCESARE  -t-     GIS -  gestionare date, pregătirea  fi  analizarea acestora           i.J  (se himh de date)          DATE DE IESIRE  Hărti strateg ' ice  de zgomot Hărti  de conf '  lict  Date numerice pentru informarea publicului    
  
 4.2. Factorii care pot influent a costurile pentru realizarea hărtilor strategice de 
 zgomot              '                     '  
  
 Cele mai importante costuri pentru realizarea hăr lor de zgomot, o re prezintă procur area dat elor de intrare (baza de date)  şi   digitalizare a hăr lor; 
 Costul final, depinde foarte mult gradul de di sponi bil iat e a divers elor 
 tipuri de date şi abilitatea autorităţilor publice 1ocale  I  factorilor de decizie în a realiza baza de date; 
 Datele prezentate în format bitmap sunt folositoare pentru a ilustra situ aţi a de pe teren, dar au o utilitate mai limitată atunci cand e vorba de cartare a zgomotului 1a o scară mare; 
 Densitatea popul a ei rezidente, structura zonelor cartate sau a al tor elemente, reprezintă factori im portan  în achi ziţia datelor geografi ce; Deasemnea, gradul de acurateţe a hărţilor strategice de zgomot, reprezintă un factor important în distribuţia costurilor finale; 
 La nivelul statelor din Uniunea Europeana, în urma unui studiu, s-a arătat ca cele mai scăzute costuri pentru implementarea cerintelor Directivei 2002/49/EC le inregistrează Germania, iar printre cele mai ridicate costuri de implementare le înregistreaza Spania, Portugalia şi Italia. Acest lucru se datorează in special diferentelor dintre experienţa în acest domeniu, al statelor menţionate mai sus. 

     

     

Preluat: 2026-09-25T16:17:16.856155+00:00 · SHA256: 019d6168bc5304282c873fb1babb7fbf0da9ab0419eaeff49385e042b5f9aac6