Legislație națională

RAPORT · 0 · 2006

RAPORT din 14 februarie 2006 privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 2002-2004

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Consiliul Concuren?ei · ID sursă 75511

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

RAPORT din 14 februarie 2006
privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 2002-2004
EMITENT CONSILIUL CONCURENŢEI
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 138 bis din 14 februarie 2006

Raport al Consiliului Concurenței privind ajutoarele de
stat acordate în România în perioada 2002—2004 1–131

CUPRINS
CUPRINS ..................................................................................................................................
CONSIDERATII GENERALE ....................................................................................................
&#39;
CAPITOLUL 1...........................................................................................................................
AJUTORUL DE STAT NAŢIONAL GLOBAL ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2002-2004 ...........
1.1. CARACTERIZARE GENERALĂ ................................................................................................... 1.2. DOMENIILE BENEFICIARE ALE AJUTORULUI DE STAT ...................................................... 1.2.1. Instrumente financiare utilizate ............................................................................................. 1.3. CLASIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT ÎN FUNCŢIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL ... 1.3.1. Obiectivele orizontale ............................................................................................................. 1.3.2. Obiectivele sectoriale.............................................................................................................. 1.3.3. Obiective regionale .................................................................................................................
CAPITOLUL 2...........................................................................................................................
AJUTORUL DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE DIN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2002- 2004 ............................................................................................................
2.1. VOLUM ŞI TENDINŢE ................................................................................................................... 2.2. OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE ..... 2.2.1. Obiectivele orizontale ............................................................................................................. 2.2.2. Obiectivele sectoriale.............. . ...... . ........ . ...... . ...... . ............ . ...... . ...... . ............ . ...... . ...... . ...... . .. . 2.2.3. Obiectivele regionale..................................... . ...... . ............ . ...... . ...... . ............ . ...... . ...... . ...... . .. . 2.3. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ................................................................................
CAPITOLUL 3...........................................................................................................................
AJUTORUL DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI EXTRACTIVE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004 ................................................................................................................................
3.1. VOLUM ŞI TENDINŢE.................................................................................................................... 3.2. OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ............... 3.2.1. Obiectivele orizontale ............................................................................................................. 3.2.2. Obiectivele sectoriale pentru industria cărbunelui .............................................................. 3.3. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ................................................................................
CAPITOLUL 4...............................................................................................................................
AJUTORUL DE STAT ACORDAT ÎNTREPRINDERILOR CE AU PRESTAT SERVICII DE INTERES ECONOMIC GENERAL ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004 ...............................
CAPITOLUL 5...........................................................................................................................
AJUTORUL DE STAT ACORDAT PENTRU FORTA DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004..............................................................:......................................................................
5.1. VOLUM ŞI TENDINŢE ................................................................................................................... 5.2. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ................................................................................

CAPITOLUL 6........................................................................................................................... :
AJUTORUL DE STAT ACORDAT PENTRU SERVICII FINANCIARE, TURISM, MEDIA ŞI CULTURĂ ÎN PERIOADA 2002-2004. ..........................................................................
6.1. VOLUM ŞI TENDINŢE ................................................................................................................... 6.2. OBIECTIVELE ALOCĂRII DE AJUTOARE DE STAT ŞI SUBDOMENIILE BENEFICIARE. 6.2.1. Ajutorul de stat pentru servicii financiare ............................................................................. 6.2.2. Ajutorul de stat pentru turism ................................................................................................ 6.2.3. Ajutorul de stat pentru media şi cultură ............................................................................... 6.3. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ............................................................................... . CAPITOLUL 7 ........................................................................................................................... AJUTOARELE FISCALE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004 ........................................ CAPITOLUL 8........................................................................................................................... AJUTOARE DE STAT ACORDATE ÎN SECTORUL TRANSPORTURI, ÎN PERIOADA 2002-2004

8.1. VOLUM ŞI TENDINŢE ÎNREGISTRATE .................................................................................... 8.2. SUBDOMENIILE BENEFICIARE DE AJUTOR DE STAT ÎN SECTORUL TRANSPORTURI 8.2.1. Ajutorul de stat pentru transportul feroviar.......................................................................... 8.2.2. Ajutorul de stat pentru transportul aerian ............................................................................ 8.2.3. Ajutorul de stat pentru transportul naval.............................................................................. 8.2.4. Ajutorul de stat pentru transportul auto combinat .............................................................. 8.2.5. Ajutorul de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor ............................................... 8.3. INSTRUMENTELE FINANCIARE ................................................................................................
CAPITOLUL 9...........................................................................................................................
AJUTORUL de stat acordat agriculturii şi pescuitului în România, în perioada 2002 - 2004
9.1. VOLUM ŞI TENDINŢE ................................................................................................................... 9.1.1. Nivelul ajutorului de stat acordat pe salariat În agricultură ............................................... 9.1.2. Ponderea ajutoarelor de stat alocate agriculturii şi pescuitului În valoarea adaugată brută realizată În aceste două sectoare.......................................................................................... 9.2. DOMENII BENEFICIARE .............................................................................................................. 9.3. INSTRUMENTELE FINANCIARE UTILIZATE............................................................................
CAPITOLUL 10.........................................................................................................................
AJUTOARELE SOCIALE ŞI AJUTOARELE DE STAT CU CARACTER SOCIAL ACORDATE ÎN ROMÂNIA, ................................................................................................................................
ÎN PERIOADA 2002-2004 ........................................................................................................
10.1. AJUTOARELE SOCIALE ............................................................................................................ 10.2. ALOCAŢIILE FAMILIALE ............................................................................................................
10.3 AJUTOARELE PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR CU HANDICAP
10.4. AJUTOARELE PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR VÂRSTNICE .............................. 10.5. ALTE MĂSURI DE PROTECŢIE SOCIALĂ ............................................................................. 10.6. AJUTOARELE DE STAT CU CARACTER SOCIAL ...............................................................

CAPITOLUL 11.......................................................................................................................
PLANUL DE ACTIUNI ÎN MATERIA AJUTORULUI DE STAT- NOUA STRATEGIE EUROPEANĂ DE REFORMARE A AJUTOARELOR DE STAT................................................
CONCLUZII ŞI PERSPECTIVE ...............................................................................................
ANEXA 1 .................................................................................................................................
ANEXA TEHNICĂ ...................................................................................................................
I. SFERA AJUTOARELOR DE STAT ANALIZATE ÎN RAPORT. ..................................................................
11. CATEGORII ŞI OBIECTIVE ALE AJUTORULUI DE STAT.........................................................................
111. SURSELE OBŢINERII DATELOR SI METODELE DE EVALUARE A ELEMENTULUI DE AJUTOR ................
ANEXA 11 ................................................................................................................................
LISTA ACTELOR NORMATIVE CARE CONTIN SCHEME DE AJUTOR DE STAT SAU AJUTOARE INDIVIDUALE CARE AU GENERAT EFECTE ÎN PERIOADA 2002 - 2004 ........
ANEXA 111 ............................................................................................................................... ANEXA STATISTICĂ- SITUATII CENTRALIZATOARE.........................................................
&#39;

CONSIDERATII GENERALE
&#39;
Prezentul Raport reprezintă o situaţie a nivelului, structurii şi tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în ţara noastră în perioada 2002- 2004, fiind al şaselea raport elaborat de România de la intrarea în vigoare a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Începând cu anul 2004, sarcina întocmirii acestui raport i-a revenit Consiliului Concurenţei.

Raportul a fost elaborat pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în raportările anuale transmise de furnizorii de ajutor de stat în conformitate cu Regulamentul privind procedurile de raportare şi monitorizare, emis de Consiliul Concurentei şi publicat în M.O. nr. 443/18.05.2004. Începând cu anul 2005 a intrat în vig are noul Regulament privind procedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat (publicat în M.O. nr. 564/01.06.2005) care prevede raportări trimestriale din partea furnizorilor (decalajul informaţiilor fiind de 3-4 luni, net îmbunătăţit comparativ cu perioada anterioară, de cel puţin un an, determinată de raportările anuale prevăzute de vechiul Regulament).

S-a urmărit obţinerea unui instrument statistic util pentru informarea tuturor părţilor interesate din ţară (instituţii publice, mediul de afaceri, instituţii financiare, mass media, populaţie, etc.), şi nu în ultimul rând a Comisiei Europene, cu date de actualitate privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada analizată.

*
* *

Încheierea negocierilor între România şi Uniunea Europeană la toate capitolele în decembrie 2004, a reprezentat un moment deosebit de important pentru Consiliul Concurenţei, autoritate care administrează Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată.

Capitolul 6 - Politica În domeniul concurenţei s-a numărat printre ultimele două capitole de negocieri închise din punct de vedere tehnic şi juridic, alături de Capitolul 24 - Justiţie şi afaceri interne. Neactivarea clauzei de salvgardare referitoare la Capitolul 6 constituie, din octombrie 2005, o puternică motivaţie pentru Consiliul Concurenţei pentru intensificarea eforturilor de îndeplinire a exigenţelor Comisiei Europene, în vederea integrării ţării noastre în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Pornind de la progresele evidenţiate precum şi de la recomandările cuprinse în Raportul comprehensiv de monitorizare referitor la gradul de pregătire a României[...] pentru aderarea la Uniunea Europeană, dat publicităţii de Comisia Europeană în octombrie 2005, Consiliul Concurenţei şi-a definitivat strategia premergătoare aderării. Unul dintre principalele obiective îl reprezintă elaborarea, alături de factorii de decizie guvernamentali, a unei Strategii în domeniul ajutoarelor de stat, ce vor trebui direcţionate cu preponderenţă spre principalele

obiective orizontale, şi anume spre cercetare-dezvoltare, inovare, protecţia mediului şi economisirea energiei, susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea regională, crearea de noi locuri de muncă şi promovarea instruirii angajaţilor.

Aplicarea, anterior aderării, a acquis-ului comunitar în domeniile concurenţei şi ajutorului de stat, este necesară pentru adaptarea companiilor de stat şi a tuturor agenţilor economici la presiunile concurenţiale impuse de Piaţa internă a Uniunii Europene.

Consiliul Concurenţei depune eforturi susţinute în implementarea pro-activă a regulilor concurenţei şi a celor în materia ajutorului de stat. Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată, stabileşte atribuţiile Consiliului Concurenţei - ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurent , ei - în autorizarea,
monitorizarea, inventarierea şi elaborarea rapoartelor privind ajutoarele de stat
acordate în România.

Ca urmare, Consiliul Concurenţei are în momentul de faţă rolul determinant în aplicarea principiilor economice necesare menţinerii unui mediu concurenţial normal, fiind garantul unei pieţe deschise şi competitive.

Amendamentele aduse Legii privind ajutorul de stat (în anii 2004 şi 2005) au ca menire îmbunătăţirea supravegherii şi controlului ajutoarelor de stat, evaluarea acestora şi a impactului lor pe piaţă, precum şi identificarea ajutoarelor de stat ilegale, acordate fără notificare şi autorizare prealabilă.

Deşi ajutorul de stat este descris ca fiind ,,în egală măsură avantajos şi extrem de riscant&quot; şi în principiu susceptibil să distorsioneze concurenţa, totuşi, sunt admise exceptări în cazurile în care susţinerea publică are rezultate benefice asupra dezvoltării economice, în termenii interesului comun, şi nu afectează comerţul dintre România şi Statele membre.

Pentru evitarea oricărui posibil impact negativ ce ar decurge din acordarea ajutoarelor de stat şi pentru diminuarea efectelor distorsionante ale acestora, Consiliul Concurenţei a transpus în legislaţia naţională instrumentele politicii comunitare, respectiv regulamentele şi instrucţiunile prin care se stabilesc condiţiile de autorizare a ajutoarelor de stat.

Procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană presupune în continuare eforturi susţinute pentru respectarea regulilor concurenţei şi a celor în materia ajutorului de stat de către toate instituţiile publice implicate şi de către actorii din piaţă. Elaborarea unor politici îndreptate spre acordarea de ajutoare mai puţin distorsionante şi mai bine orientate, controlul efectiv al ajutoarelor de stat şi implementarea legislaţiei în materie, vor demonstra angajamentul ferm al României de aplicare a regulilor ajutorului de stat, în integralitatea lor, anterior datei aderării.

CONSIDERATII CU CARACTER METODOLOGIC
&#39;
Raportul privind ajutoarele de stat acordate În România În perioada 2002-2004 a fost elaborat pe baza datelor cuprinse în raportările întocmite de către furnizorii de ajutor de stat - instituţii publice centrale şi locale (ministere, agenţii guvernamentale, administraţie publică locală), prin care se derulează ajutoarele de stat şi care au în administrare fonduri publice. La raportările mari, de ordinul miliardelor de lei vechi (ROL), s-au făcut verificări şi la agenţii economici beneficiari. Datele privind ajutorul de stat se referă la perioada 2002-2004, iar pentru comparaţie s-au utilizat datele referitoare la anul 2001.

În anexa li la prezentul Raport este cuprinsă Lista actelor normative ce conţin scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale, ce au generat efecte În perioada analizată (2002-2004). Aceeaşi listă de acte normative se regăseşte şi în Inventarul Ajutoarelor de Stat acordate În România În perioada 2002-2004, lucrare ce stă la baza prezentului raport.

Deşi ajutoarele de stat acordate în agricultură fac obiectul unor reglementări specifice acestui domeniu, prezentul raport cuprinde valoarea acestora evidenţiată pe cele patru mari sectoare, respectiv culturi agricole vegetale, zootehnie, servicii şi piscicultură.

În Anexa statistică este prezentată situaţia sintetică a ajutoarelor de stat acordate anual în România în perioada 2002-2004, cuprinse de altfel şi în Inventar, clasificate pe obiective şi în funcţie de natura lor. Datele raportate în perioada anterioară au fost actualizate şi corectate (dacă a fost cazul).

Astfel, în vederea elaborării Inventarului şi a Raportului privind ajutoarele de stat acordate În România În perioada 2002-2004:
• s-au analizat şi eliminat acele cazuri în care beneficiarii de ajutoare fiscale au pierdut eşalonările întrucât nu au respectat condiţiile impuse la acordare; • de asemenea, a fost pusă în valoare experienţa acumulată de experţii Consiliului Concurenţei ca urmare a Programelor de Twinning desfăşurate
în perioada 2001-2002 şi 2003-2004 precum şi prin cooperările bilaterale cu unele autorităţi de concurenţă din Statele membre ale Uniunii Europene.

Raportul pentru perioada 2002-2004 extinde perioada analizată în Raportul pentru perioada 2001-2003, prin cuprinderea în analiză atât a ajutoarelor din perioada anterioară, cât şi a celor acordate în anul 2004. S-a urmărit, astfel, atât asigurarea comparabilităţii datelor cât şi a unei structuri metodologice în concordanţă cu reglementările actuale în domeniul ajutoarelor de stat. La elaborarea acestui raport s-a aplicat metodologia utilizată în Scoreboard-ul ajutoarelor de stat 1 . Astfel, în vederea unei comparaţii, în termeni reali, cu Statele
membre ale Uniunii Europene s-a utilizat, după caz, ajutorul naţional global, respectiv valoarea acestuia, exclusiv agricultură, pescuit şi transporturi.

Raportul pentru perioada 2002-2004 cuprinde, în plus faţă de ediţia anterioară, un capitol care tratează şi ajutoarele sociale, evidenţiindu-se separat ajutoarele sociale pentru sprijinirea persoanelor fizice de ajutoarele de stat cu caracter social şi un alt capitol în care, răspunzând cerinţelor Comisiei Europene, se prezintă, de sine stătător, ajutoarele acordate agenţilor economici în vederea desfăşurării şi funcţionării în condiţii de siguranţă a serviciilor de interes economic general.

1 Raport al Comisiei Europene, întocmit de OG Competition.

CAPITOLUL 1
.A A A &#39;

AJUTORUL DE STAT NATIONAL GLOBAL IN ROMAN IA, IN PERIOADA 2002-2004

1.1. CARACTERIZARE GENERALĂ Ajutorul naţional global acordat în România în perioada 2002-2004 cuprinde totalitatea măsurilor identificate pentru această perioadă, inclusiv măsurile de ajutor de stat a căror valoare se situează sub pragul de minimis prevăzut în reglementările adoptate de Consiliul Concurenţei. Ajutorul naţional global exprimat în preţuri constante, prezintă o tendinţă de scădere după vârful din anul 2001. În anul 2004, se înregistra numai 66,9% din nivelul anului 2001, creşterea faţă de anul 2003 fiind o consecinţă a intensificării procesului de restructurare şi privatizare al companiilor cu capital majoritar de stat. Evoluţia nivelului şi a dinamicii ajutorului naţional global în România, în perioada 2002-2004 este redată în tabelul 1.1: Tabel 1.1. Ajutorul de stat global identificat la nivel national &#39; 2001 2002 2003 2004 Ajutor de stat naţional global (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile) exprimat în: Miliarde ROL preturi curente 52.405,5 26.899,2 33.574,4 59.952,2 Milioane Euro preturi curente* 2.013,5 860,6 894,0 1.479,1 Miliarde ROL preturi constante 2001** 52.405,5 21.798,4 22.777,7 35.080,3 Dinamica% 100,0 41,6 43,5 66,9 Ponderea ajutorului naţional global în PIB% (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile) 4,5 1,8 1,8 2,5 Ajutorul de stat naţional global pe locuitor (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile), exprimat în Mii ROL preturi constante 2001 2.338,7 1.000,2 1.048,0 1.619,7 Ajutorul de stat naţional global pe salariat (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile), exprimat în Mii ROL preturi constante 2001 12.877,8 5.371,4 5.565,0 8.760,4 * Calculat pe baza cursului mediu anual al Leului în raport cu Euro, sursa INSSE. ** S-a utilizat deflatorul PIB pentru transformarea în preţuri constante 2001, sursa INSSE (deflator PIB anul 2001=100%; 2002=123,4%; 2003=147,4%; 2004=170,9%). 1.2. DOMENIILE BENEFICIARE ALE AJUTORULUI DE STAT Evoluţia distribuţiei ajutorului naţional global pe domenii, este prezentată în tabelul 1.2. Tabel 1.2. Volumul global al ajutoarelor de stat acordate pe principalele domenii beneficiare în Român ia în perioada 2002-2004* UM 2001 2002 2003 2004 Ajutor naţional global (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile) din care pentru: Mld. ROL preturi curente 52.405,5 26.899,2 33.574,4 59.952,2 Mii. Euro 2.013,5 860,6 894,0 1.479,1 Pondere(%) 100,0 100,0 100,0 100,0 industria prelucrătoare Mld. ROL 34.841,0 13.917,6 11.630,3 27.314,6 Mii. Euro 1.338,7 445,3 309,7 673,9 Pondere(%) 66,5 51,7 34,6 45,6 industria cărbunelui Mld. ROL 2.260,2 1.876,1 8.061,8 8.591,8 Mii. Euro 86,8 60,0 214,7 212,0 Pondere(%) 4,3 7,0 24,0 14,3 combaterea şomajului Mld. ROL 355,0 284,0 551,9 457,3 Mii. Euro 12,9 9,1 14,7 11,28 Pondere(%) 0,6 1,1 1,6 0,8 alte obiective (comerţ, construcţii, servicii, servicii de interes economic general) Mld. ROL 7.384,6 8.255,9 8.496,2 21.312,0 Mii. Euro 283,7 264,2 226,2 525,8 Pondere(%) 14,1 30,7 25,3 35,5 * Nu sunt incluse ajutoarele de stat pentru IMM, turism, servicii financiare, media şi cultură. Din analiza datelor prezentate în tabel rezultă că în anul 2004 cea mai mare pondere este deţinută de ajutoarele de stat acordate în domeniul industriei prelucrătoare, alte obiective şi industria cărbunelui. Astfel: • ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare în total ajutor naţional global este în scădere, fiind de 45,6% în anul 2004 faţa de 66,5% în anul 2001 şi 51,7% în anul 2002; • în anul 2004, ajutoarele de stat pentru agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul industriei prelucrătoare au fost acordate în principal pentru restructurare, având ca bază legală Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării şi O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, scheme de ajutor de stat la care s-a renunţat în anul 2005, prin O.U.G. 26/2005 privind abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare; • în grupa ăalte obiective&quot;, cea mai importantă pondere este deţinută de ajutoarele de stat acordate agenţilor economici cărora le-a fost încredinţată prestarea unor servicii de interes economic general; acest tip de ajutor nu afectează semnificativ comerţul între România şi Statele membre ale Uniunii Europene; • ajutoarele de stat acordate agenţilor economici din industria cărbunelui au avut ca principal obiectiv menţinerea în circuitul economic a 11 societăţi din industria extractivă, aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului, în vederea continuării procesului de restructurare a sectorului minier, unul dintre obiectivele Strategiei industriei miniere elaborată de Guvernul României pentru perioada 2003- 2010. Structura ajutorului de stat acordat pe domenii beneficiare este prezentată în graficul 1.1. Graficul 1.1. Evolutia structurii ajutorului national global pe domenii beneficiare* 70 60 50 40 30 20 10 2001 2002 2003 2004 □ industria prelucrătoare - % l:i industria cărbunelui - % w:l alte obiective - % ■ combaterea şomajului - % &#39; &#39; * Ponderea fiecărui domeniu beneficiar în total ajutor naţional global exceptând agricultura. pescuitul şi transporturile (preţuri curente). 1.2.1. Instrumente financiare utilizate În tabelul următor este prezentată structura ajutorului naţional global în funcţie de natura acestuia. Tabel 1.3. Structura ajutorului national global în functie de natura ajutorului &#39; &#39; 2001 2002 2003 2004 AJUTOR NATIONAL GLOBAL (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile) - Mld. ROL preturi curente TOTAL, din care: 52.405,5 26.899,2 33.574,4 59.952,2 Renunţări la venituri 34.190,5 19.796,3 22.860,2 49.357,9 Ponderea acestora în ANG (%)* 65,2 73,6 68,1 82,3 din care: Scutiri şi reduceri la plata obligatiilor fiscale 6.960,3 5.737,2 9.780,5 15.704,6 Ponderea acestora în ANG (%)* 13,3 21,3 29,1 26,2 Scutiri şi reduceri la plata majorărilor de întârziere 25.006,0 10.171,3 11.355,2 21.326,1 Ponderea acestora în ANG (%)* 47,7 37,8 33,9 35,5 Garanţii de stat 2.224,2 3.887,8 1.724,5 12.327,3 Ponderea acestora în ANG (%)* 4,2 14,5 5,1 20,6 Cheltuieli bugetare 18.215,1 7.102,9 10.714,1 10.594,3 Ponderea acestora în ANG (%)* 34,8 26,4 31,9 17,7 din care: Subvenţii, alocaţii, prime, dobândă subvenţionată, alte sume nerambursabile 5.865,6 6.358,6 9.962,8 9.711,8 Ponderea acestora în ANG (%)* 11,2 23,6 29,7 16,2 Participarea cu capital a statului, conversia datoriilor 12.349,5 744,2 751,3 882,5 Ponderea acestora în ANG (%)* 23,6 2,8 2,2 1,5 * ANG = ajutor naţional global (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile) Din datele prezentate, rezultă că ponderea cea mai ridicată în ajutorul naţional global acordat în anul 2004 este deţinută de renunţările la venituri (82,3%). Acest fapt se datorează nivelului ridicat al ajutoarelor de stat de natura scutirilor şi reducerilor la plata obligaţiilor fiscale ale agenţilor economici faţă de stat, respectiv de natura scutirilor şi reducerilor la plata majorărilor de Întârziere (ajutoare fiscale), acordate în procesul de privatizare şi de restructurare. Ponderea acestora din urmă în ajutorul naţional global a fost în anul 2004 de 35,5%. Ajutorul de stat acordat sub forma garanţiilor de stat a avut în anul 2004 o valoare ridicată (20,6% din ajutorul naţional global) şi acest lucru se datorează în special întreprinderilor cărora le-a fost încredinţată prestarea unor servicii de interes economic general. Ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare îi revine în anul de raportare (2004) o pondere de 17,7% din ajutorul naţional global, cu o tendinţă de scădere, faţă de 34,8% cât deţinea în anul 2001. Cea mai mare pondere în ajutorul de stat de natura cheltuielilor bugetare este deţinută de subvenţiile directe pe produs (unitare), acordate de Ministerul Economiei şi Comerţului pentru industria cărbunelui, lignitului, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare şi nemetalifere. Structura instrumentelor financiare utilizate la alocarea ajutorului naţional global sub forma cheltuielilor bugetare (10.594,3 Mld. ROL preţuri curente în 2004), este prezentată în tabelul 1.4: Tabel 1.4. Ajutorul national global de natura cheltuielilor bugetare &#39; - în procente - 2001 2002 2003 2004 Cheltuieli bugetare, din care: 100 100 100 100 Subvenţii, alocaţii, subvenţionarea dobânzii, alte sume cu caracter nerambursabil 32,2 89,5 93,0 91,7 Participarea cu capital a statului 67,8 10,5 7,0 8,3 Evoluţia structurii instrumentelor financiare utilizate pentru ajutorul naţional global, de natura renuntării la venituri din partea statului, (49.357,95 Mld. ROL în preţuri curente 200 &#39; 4) este prezentată în tabelul 1.5: Tabel 1.5. Ajutorul national global de natura renuntării la venituri. &#39; &#39; - în procente - 2001 2002 2003 2004 Renunţări la venituri, din care: 100 100 100 100 Scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor fiscale 20,4 29,0 42,8 31,8 Scutiri şi reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalitătilor aferente 73,1 51,4 49,7 43,2 Acordarea de garanţii de stat 6,5 19,6 7,5 25,0 1.3. CLASIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT ÎN FUNCTIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL &#39; Potrivit practicii europene, evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat cu un mediu concurenţial normal şi, în consecinţă, autorizarea acestora, se face în funcţie de obiectivul principal avut în vedere la alocarea lor. Aceasta, deoarece, pe de o parte, se are în vedere impactul anticoncurenţial generat de acordarea ajutoarelor de stat în domeniul în care acţionează agenţii economici beneficiari şi, pe de altă parte, scopul urmărit de Statele membre (obiectivul principal), la promovarea schemelor şi ajutoarelor individuale. Raportul ajutoarelor de stat acordate În România În perioada 2002-2004 s-a realizat pe baza informaţiilor transmise de către toţi furnizorii de ajutor de stat, inclusiv referitoare la ajutoarele de stat acordate în baza unor scheme, alocările specifice în cadrul schemelor sau ajutoarele individuale. Implementarea practicii comunitare În domeniul ajutorului de stat a Început cu adoptarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat şi a legislaţiei secundare. În prezent, legislaţia românească În domeniul ajutorului de stat este În concordanţă cu abordările actuale din legislaţia europeană; actele normative prin care s-au instituit scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale existente la data intrării În vigoare a Legii privind ajutorul de stat, au fost compatibilizate cu prevederile din legislaţia comunitară. Similar cu legislaţia europeană, legislaţia naţională grupează ajutoarele de stat în patru mari categorii, în funcţie de obiectivul principal urmărit la acordare, după cum urmează: • ajutoare de stat pentru agricultură şi pescuit (care fac obiectul unui capitol distinct); • ajutoare de stat pentru obiective orizontale: • cercetare - dezvoltare; • mediul înconjurător; • întreprinderi mici şi mijlocii; • comert , - , • economisirea energiei; • salvare - restructurare; • combaterea şomajului; • pregătire profesională; • alte obiective; • ajutoare de stat pentru obiective sectoriale, respectiv ajutoare acordate sectoarelor sensibile din punct de vedere concurenţial: • ot , el· &#39; • construct , ii navale; • alte sectoare ale industriei prelucrătoare; • transporturi (ajutorul de stat acordat sectorului transporturi face obiectul de analiză al unui capitol distinct în cadrul raportului); • turism; • servicii financiare; • media şi cultură; • ajutoare regionale care se acordă pentru: • zone pentru care au fost elaborate programe de dezvoltare regională altele decât zonele defavorizate; • zone defavorizate. Criteriile şi modalităţile de evaluare a ajutoarelor de stat, în vederea autorizării lor, sunt specifice fiecărei grupe şi subgrupe. Menţionăm că, exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile, care au un regim special de reglementare în cadrul Uniunii Europene, domeniile beneficiare se regăsesc la nivelul tuturor grupelor de obiective. De exemplu, agenţii economici beneficiari de ajutor de stat care operează în industria prelucrătoare, se regăsesc ca beneficiari atât în cadrul obiectivelor orizontale şi regionale cât şi în mod direct, în profil sectorial, prin sectoarele sensibile din punct de vedere concurent , ial. Aşa cum a fost identificat din centralizarea raportărilor primite de la furnizori şi din inventarul întocmit pe baza actelor normative care conţin scheme şi alocări individuale, ajutorul naţional global pe obiective, în perioada 2002-2004, este prezentat sintetic în tabelul 1.6. Tabel 1.6. Nivelul şi structura ajutorului national global pe obiective, în perioada 2002 - 2004 &#39; 2001 2002 2003 2004 Ajutorul naţional global (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile) Miliarde ROL preturi curente 52.405,5 26.899,2 33.574,4 59.952,2 Milioane Euro preturi curente 2.013,5 860,6 894,0 1.479,1 Miliarde ROL preturi constante 2001 52.405,5 21.798,4 22.777,7 35.080,3 Din care pentru: &gt; obiective orizontale Miliarde ROL preţuri curente 18.516,8 18.159,3 19.700,8 36.772,9 Milioane Euro preturi curente 711,4 581,0 524,6 907,3 Pondere în total ajutor(%) 35,3 67,5 58,7 61,3 &gt; obiective sectoriale (exceptând sectorul transporturi) Miliarde ROL preturi curente 31.368,6 6.372,8 12.138,6 21.047,6 Milioane Euro preturi curente 1.205,2 203,9 323,2 519,3 Pondere în total ajutor(%) 59,9 23,7 36,2 35,1 &gt; obiective regionale miliarde ROL preturi curente 2.520,2 2.367,2 1.735,1 2.131,6 Milioane Euro preturi curente 96,8 75,7 46,2 52,6 Pondere în total ajutor(%) 4,8 8,8 5,2 3,6 Din datele prezentate în tabel rezultă: • ponderea ajutoarelor de stat pentru obiectivele orizontale înregistrează o tendinţă de creştere de la 35,3% în anul 2001 la 61,3% în 2004, cu un maxim înregistrat în anul 2002, de 67,5%; • în anul 2004, ponderea obiectivelor sectoriale scade la 35,1% din totalul ajutoarelor de stat acordate, faţă de 59,9% în anul 2001. Tendinţa de reducere a ajutoarelor de stat acordate pentru obiective sectoriale, sensibile din punct de vedere concurenţial, este în concordanţă cu politica europeană în domeniul ajutoarelor de stat, susţinută şi promovată de către Comisia Europeană; • ponderea ajutoarelor regionale în ajutorul naţional global a înregistrat o scădere, de la 8,8% în anul 2002 la 3,6% în anul 2004. Graficul 1.2. Ajutorul national global în functie de obiectivul principal al acordării, în perioada &#39; 2002 - 2004* &#39; 2001 2002 2003 2004 I ■ obiective regionale-% li obiective sectoriale-% □ obiective orizontale -% I * Ponderea fiecărui obiectiv principal de acordare în total ajutor naţional global exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile (preţuri curente). 1.3.1. Obiectivele orizontale În concordanţă cu clasificările comunitare, ajutoarele de stat din această grupă se referă la: cercetare-dezvoltare, protecţia mediului, economisirea energiei, întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, salvare-restructurare, combaterea şomajului, pregătire profesională şi alte obiective. Structura acestor ajutoare de stat evidenţiază necesitatea corelării programelor de dezvoltare macroeconomică cu orientarea resurselor financiare ale economiei româneşti (tabelul 1.7): Tabel 1.7. Structura ajutorului pe obiective orizontale - în procente - Obiective orizontale 2001 2002 2003 2004 TOTAL, din care pentru: 100 100 100 100 cercetare-dezvoltare 1,0 1,5 1,4 0,2 mediu 1,6 2,4 2,1 1,2 întreprinderi mici şi mijlocii 10,5 5,4 1,5 0,3 salvare-restructurare 45,2 43,7 49,1 39,1 combaterea şomajului 1,8 1,6 2,8 1,2 alte obiective 39,9 45,5 43,1 58,0 Din datele tabelului rezultă că ajutoarele pentru salvare-restructurare deţin încă o pondere importantă dar în scădere, în valoarea totală a ajutoarelor de stat pentru obiectivele orizontale, ceea ce dovedeşte că procesul de restructurare se apropie de etapa finală. În ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate în cadrul grupei ăalte obiective&quot;, acestea deţin cea mai mare pondere, ca urmare a includerii ajutoarelor acordate în vederea compensării obligaţiei de îndeplinire a unor servicii de interes economic general de către anumite întreprinderi din domeniile energiei electrice, termice, gazelor naturale şi furnizării de apă. De asemenea, se remarcă ponderea foarte mică pe care o deţin în cadrul obiectivelor orizontale, ajutoarele de stat pentru cercetare-dezvoltare, pentru protecţia mediului şi combaterea şomajului. Comisia Europeană încurajează promovarea de scheme de ajutor de stat care să ducă la dezvoltarea cercetării şi inovării, protecţiei mediului înconjurător, la crearea de locuri de muncă şi promovarea pregătirii profesionale, ajutoare de stat mai puţin dăunătoare într-un mediu concurenţial normal şi care pe viitor trebuie să deţină o pondere cât mai însemnată în cadrul obiectivelor orizontale. 1.3.2. Obiectivele sectoriale Ajutoarele de stat din această grupă sunt acordate agenţilor economici care operează în următoarele sectoare de activitate: • industria prelucrătoare: • siderurgie (oţel); • construct , ii de nave; • producţia de vehicule cu motor (autoturisme, camioane, autobuze, tractoare etc.); • fire şi fibre sintetice; • industria extractivă: • extract , ia cărbunelui; • transporturi (feroviare, maritime, fluviale, combinate, aeriene) care fac obiectul analizei unui capitol separat; • turism; • servicii financiare; • media şi cultură. Structura ajutoarelor de stat pe obiectivele sectoriale este prezentată în tabelul următor. Tabel 1.8. Structura ajutorului pe obiective sectoriale (exceptând sectorul transporturi) - în procente - Obiective sectoriale 2001 2002 2003 2004 TOTAL, din care pentru: 100 100 100 100 oţel 89,5 55,0 22,2 33,7 construcţii navale 0,8 6,1 4,2 1,1 alte sectoare sensibile concurenţial din industria prelucrătoare 2,4 2,8 5,3 22,3 cărbune: ajutoare de stat pentru productia curentă 2,4 15,7 12,8 11,6 cărbune: alte ajutoare 4,8 13,8 53,7 29,2 turism 0,02 0,9 0,5 0,5 servicii financiare 0,0006 0,4 0,02 0,02 media şi cultura 0,03 5,3 1,4 1,5 Ajutoarele de stat acordate sectoarelor sensibile concurenţial vor fi analizate separat în cadrul fiecărui capitol, pe domeniile de activitate în care acţionează agenţii economici beneficiari, în funcţie de specificul pieţelor concurenţiale şi de importanţa sectorului în ansamblul economiei naţionale. În anul 2004, în cadrul obiectivelor sectoriale, cele mai importante ponderi sunt deţinute de siderurgie (oţel) (33,7%), urmată de ajutoarele de stat acordate în industria cărbunelui (29,2%). În ceea ce priveşte sectorul siderurgic, trebuie amintit faptul că în urma angajamentelor asumate de către România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, 2004 a fost ultimul an în care s-au mai putut acorda ajutoare de stat. Începând cu 1 ianuarie 2005, în sectorul siderurgic, nu se mai acordă nici un fel de ajutor de stat. 1.3.3. Obiective regionale În scopul armonizării legislaţiei secundare pentru ajutorul de stat regional, În cursul anului 2004 s-au modificat următoarele regulamente: • Regulamentul privind ajutorul de stat regional (Monitorul Oficial al României nr. 340 din 19.04.2004 şi nr. 847 din 16.09.2004); • Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat pentru proiecte mari de investiţii (Monitorul Oficial al României nr. 850 din 16.09.2004). Ajutorul regional se prezintă pe cele două componente: • ajutoare de stat acordate în zonele pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate; • ajutoare de stat acordate pentru zone defavorizate.

Tabel 1.9.
Structura ajutorului pe obiective regionale

Obiective regionale U.M. 2001 2002 2003 2004 Total ajutor regional Mld. ROL preturi curente 2.520,2 2.367,2 1.735,1 2.131,6 Mii. Euro 96,8 75,7 46,2 52,6 Mld. ROL preţuri constante 2001 2.520,2 1.918,3 1.177,1 1.247,3 din care, pentru: zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate Mld. ROL preţuri curente 2,99 466,1 334,6 260,6 Pondere(%) O, 1 19,7 19,3 12,2 zone defavorizate Mld. ROL preturi curente 2.517,2 1.901,2 1.400,4 1.871,0 Pondere(%) 99,9 80,3 80,7 87,8

Din datele prezentate în tabel rezultă ca in perioada 2002-2004 ponderea covârşitoare o deţin ajutoarele de stat acordate zonelor defavorizate.

CAPITOLUL 2
u
AJUTORUL DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI PRELUCRATOARE
A A
DIN ROMANIA, IN PERIOADA 2002- 2004

2.1. VOLUM ŞI TENDINŢE Faţă de anul 2001, în perioada 2002-2003, ajutoarele de stat acordate industriei prelucrătoare din România au deţinut o pondere semnificativă, dar în scădere în ajutorul naţional global; în anul 2004 ajutorul de stat a crescut, fiind direcţionat în special către restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate. Astfel, dacă în anul 2001, ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care operau în industria prelucrătoare reprezentau 66,5% din ajutorul naţional global (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile) acestea s-au redus la 34,6% în anul 2003, iar în 2004 a înregistrat o creştere până la 45,6%. Principalii indicatori care caracterizează evoluţia ajutorului de stat acordat industriei prelucrătoare în perioada 2002-2004, sunt prezentaţi în tabelul 2.1. Tabel 2.1. Evolutia ajutorului de stat acordat industriei prelucrătoare &#39; 2001 2002 2003 2004 1. Total ajutor de stat pentru industria prelucrătoare Miliarde ROL preţuri curente 34.841,0 13.917,6 11.630,3 27.314,5 Milioane Euro 1.338,6 445,3 309,6 673,9 Miliarde ROL preturi constante 2001 34.841,0 11.278,5 7.890,2 15.982,8 Dinamica ajutorului de stat acordat industriei prelucrătoare (%) 100 32,4 22,6 45,9 Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din industria prelucrătoare Milioane ROL/salariat 21,9 8,7 7,4 18,3 2. Ponderea ajutoarelor de stat pentru industria prelucrătoare în ajutorul de stat naţional global (exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile) (%) 66,5 51,7 34,6 45,6 3. Ponderea ajutoarelor de stat pentru industria prelucrătoare în valoarea adăugată brută din industria prelucrătoare (%) 13,0 4,1 2,7 *n.a. *Nu există date disponibile. Din analiza datelor prezentate în tabel rezultă că, faţă de anul 2001, ajutoarele de stat acordate industriei prelucrătoare au scăzut în anul 2002 cu 67,6%, în anul 2003 cu 77,4%, pentru ca în anul 2004 scăderea să fie de 54,1%. Politicile macroeconomice au determinat scăderea ponderii ajutoarelor de stat în valoarea adăugată brută a industriei prelucrătoare, de la 13,0% în anul 2001 la 2,7% în anul 2003. 2.2. OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE În funcţie de obiectivul principal, ajutoarele de stat acordate industriei prelucrătoare sunt grupate în tabelul 2.2. astfel: • obiective orizontale: cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, salvarea şi/sau restructurarea firmelor aflate în dificultate, alte obiective orizontale; • obiective sectoriale: siderurgie, construcţii navale, autovehicule, fire şi fibre sintetice - (sensibile concurenţial); • obiective regionale. Tabel 2.2. Ajutorul de stat acordat industriei prelucrătoare. Structura în functie de obiectivul principal &#39; 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat acordat industriei prelucrătoare Miliarde ROL preţuri curente 34.841,0 13.917,6 11.630,3 27.314,5 Milioane Euro preţuri curente 1.338,6 445,3 309,6 673,9 Miliarde ROL preţuri constante 2001 34.841,0 11.278,5 7.890,2 15.982,8 din care pentru realizarea unor: Obiective orizontale Miliarde ROL preţuri curente 4.477,7 7.706,1 6.377,7 13.563,9 Milioane Euro preţuri curente 172,0 246,5 169,8 334,7 Miliarde ROL preţuri constante 2001 4.477,7 6.244,8 4.326,8 7.936,8 Pondere în ajutorul pentru industria prelucrătoare (%) 12,9 55,4 54,8 49,7 Obiective sectoriale Miliarde ROL preţuri curente 29.092,6 4.071,8 3.846,9 12.030,5 - milioane Euro preţuri curente 1.117,8 130,3 102,4 296,8 Miliarde ROL preţuri constante 2001 29.092,6 3.299,7 2.609,8 7.039,5 Pondere în ajutorul pentru industria prelucrătoare (%) 83,5 29,2 33,1 44,0 Obiective regionale Miliarde ROL preţuri curente 1.270,7 2.139,7 1.405,7 1.720,2 Milioane Euro preţuri curente 48,8 68,5 37,4 42,4 Miliarde ROL preţuri constante 2001 1.270,7 1.734,0 953,6 1.006,5 Pondere în ajutorul pentru industria prelucrătoare (%) 3,6 15,4 12,1 6,3 Variaţiile volumului ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare pentru cele trei grupe de obiective componente sunt prezentate în graficul 2.1: Graficul 2.1. Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare. Nivel şi structură în functie de obiectivul principal în perioada 2002-2004 &#39; Mii. B.Jro 1400 1200 1000 800 600 400 200 o 2001 2002 2003 2004 Anul □ -obiective orizontale □ -obiective sectoriale E3-obiective regionale Ajutorul destinat realizării unor obiective orizontale a reprezentat principala componentă a ajutoarelor de stat pentru industria prelucrătoare acordate în intervalul 2002-2004, fiind sensibil mai mare faţă de ajutoarele sectoriale, mai ales în anii 2002 şi 2003. În anul 2004, ajutorul de stat acordat industriei prelucrătoare pentru obiective orizontale a fost de 49,7%, urmat de cele sectoriale cu 44,0% şi de obiectivele regionale cu 6,3%, înscriindu-se astfel în tendinţa înregistrată la nivelul Uniunii Europene, de a direcţiona ajutoarele de stat către obiective orizontale care dispun de reglementări mai permisive în ceea ce priveşte acordarea, în raport cu ajutoarele sectoriale - sensibile din punct de vedere concurenţial. Valoarea ajutorului de stat exprimată în Euro preţuri curente, relevă reducerea cuantumului pentru obiective sectoriale, de la 1.117,8 milioane Euro în anul 2001 la 102,4 milioane Euro în anul 2003; în anul 2004 se înregistrează o valoare de 296,8 milioane Euro. Sumele destinate obiectivelor regionale, înregistrează o evoluţie oscilantă, de la 48,8 milioane Euro în anul 2001, la 68,5 milioane Euro în anul 2002, 37,4 milioane Euro în anul 2003 şi 42,4 milioane Euro în anul 2004. 2.2.1. Obiectivele orizontale Acordarea de ajutoare de stat în baza unor obiective orizontale (stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare, dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii, protecţia mediului înconjurător, stimularea realizării de investiţii, salvarea şi/sau restructurarea firmelor aflate în dificultate etc.) deţine o pondere semnificativă pentru agenţii economici care operează în industria prelucrătoare. Astfel, în anul 2001 ajutoarele de stat acordate pentru obiective orizontale reprezentau 12,9% din totalul ajutoarelor acordate industriei prelucrătoare, pondere ce a crescut la 55,4% în anul 2002 şi respectiv 54,8% în 2003. Ponderea cea mai însemnată în cadrul obiectivelor orizontale este deţinută de ajutoarele de stat acordate pentru restructurare (ex: ajutoarele de stat acordate în baza O.U.G. 40/2002 privind diminuarea arieratelor bugetare, Legea 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării etc.) În evoluţie, ajutoarele de stat acordate pentru industria prelucrătoare în baza unor obiective orizontale în perioada 2002-2004, se prezintă în tabelul 2.3. Tabel 2.3. Structura ajutoarelor de stat pentru industria prelucrătoare pe obiective orizontale - în procente - 2001 2002 2003 2004 Ponderea ajutorului de stat acordat pe obiective orizontale în total ajutoare pentru industria prelucrătoare TOTAL, din care pentru: 12,9 55,4 54,8 49,7 cercetare-dezvoItare 0,0 0,0 0,0 0,0 mediu 0,5 2,3 2,9 0,0 întreprinderi mici şi mijlocii 3,1 4,1 1,7 0,3 comerţ 0,0 0,0 0,0 0,0 economisirea energiei 0,0 0,0 0,0 0,0 2001 2002 2003 2004 salvare-restructurare 2,7 33,8 36,7 39,2 combaterea şomajului 0,3 0,7 1,0 0,5 alte obiective 6,3 14,5 12,5 9,7 Structura ajutorului de stat acordat pe obiective orizontale pentru industria prelucrătoare TOTAL, din care pentru: 100 100 100 100 cercetare-dezvoItare 0,0 0,0 0,0 0,0 mediu 3,8 4,1 5,3 0,0 întreprinderi mici şi mijlocii 24,4 7,4 3,1 0,5 comerţ 0,0 0,0 0,0 0,0 economisirea energiei 0,0 0,0 0,0 0,0 salvare-restructurare 21,1 61,1 67,0 79,0 combaterea şomajului 1,9 1,2 1,8 0,9 alte obiective 48,8 26,1 22,8 19,6 Datele pun în evidentă modificările de structură ce decurg din politicile macroeconomice de sp ijin prin măsuri de ajutor de stat. În cazul ajutoarelor de stat acordate pentru restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, după o creştere semnificativă de la 2,7% în anul 2001, la 33,8% în 2002, în anii următori creşterea s-a menţinut, acestea înregistrând în anul 2003 ponderi de 36,7% şi 39,2% în 2004. Parte integranta a programului de dezvoltare şi restructurare economică, politica de protecţie a mediului trebuie privită atât prin măsurile şi acţiunile de refacere a zonelor afectate, cât şi prin cele de prevenire a producerii altor pagube. Având în vedere aceste considerente, ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru protecţia mediului în total ajutor de stat pentru industria prelucrătoare creşte faţă de anul 2001 în perioada 2002-2003. Astfel, dacă în anul 2001 ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru mediu în total obiective orizontale era de 0,5%, în anul 2002 înregistrează o valoare de 2,3%, iar 2003 creşte până la 2,9%. În perioada 2001-2004, ajutorul pentru mediu a cuprins subvenţii acordate de stat pentru retehnologizarea Centralei Termoelectrice Mintia-Deva, în scopul reducerii noxelor şi emisiilor în atmosferă; reducerea emisiilor şi imisiilor de gaze la S.C. Prescon S.A. Braşov; remedierea efectelor negative asupra mediului ale proceselor de fabricaţie la S.C. Dacia-Renault S.A.; decantarea şi separarea produselor petroliere din apele reziduale şi pluviale la S.C. lra S.A. Câmpina; prevenirea poluării cu deşeuri din depozitele de cenuşă de pirită situate în apropierea fluviului Dunăre, la Uzina de Valorificare a Cenuşilor de Pirită Turnu Măgurele. Întreprinderile mici şi mijlocii vor fi susţinute în continuare în vederea dezvoltării prin instrumente economice, astfel încât intervenţia publică să fie limitată şi transparentă. Ca urmare a elaborării unui cadru legislativ şi instituţional adecvat promovării investiţiilor în întreprinderi mici şi mijlocii s-a renunţat la acordarea de facilităţi fiscale (măsură luată iniţial pentru acest sector), punându-se accentul pe acordarea de fonduri nerambursabile în vederea dezvoltării şi susţinerii IMM. Comisia Europeană consideră că autorizarea ajutoarelor de stat pentru IMM se încadrează în obiectivele propuse în politica ajutoarelor de stat la nivel comunitar. Perioada 2002-2004, se caracterizează printr-o scădere a ponderii ajutoarelor de stat acordate pentru întreprinderi mici şi mijlocii în total ajutoare pentru industria prelucrătoare de la 4,1% în anul 2002 la 1,7% în anul 2003 şi respectiv 0,3% în 2004, iar în total obiective orizontale de la 24,4% în anul 2001 la 0,5% în anul 2004. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, Consiliul Concurenţei a autorizat o serie de scheme de ajutor de stat dintre care menţionăm: Programul naţional multianual (2002-2005) de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderi nou înfiinţate şi microîntreprinderi şi a investiţiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii; Schema de garanţii pentru întreprinderi mici şi mijlocii; Programul de sprijinire a dezvoltării exportului întreprinderilor mici şi mijlocii; Programul de susţinere a accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii şi consultanţă. Ajutoarele de stat acordate pentru alte obiective orizontale din cadrul industriei prelucrătoare cuprind şi facilităţi care nu se regăsesc în mod distinct în profil orizontal şi nici nu se identifică în sectoarele sensibile concurenţial. În această grupă se regăsesc ajutoarele de stat acordate agenţilor economici din industria prelucrătoare ce îşi desfăşoară activitatea în alte sectoare decât cele sensibile concurenţial, dar şi obiective legate de creşterea atractivităţii la privatizare a întreprinderilor şi sprijinul unor agenţi economici pentru executarea unor produse cu ciclu lung de fabricaţie etc. Ajutoarele de stat pentru industria prelucrătoare care se regăsesc în grupa ,alte obiective orizontale&quot; şi de care au beneficiat agenţii economici au o pondere semnificativă în total obiective orizontale: cca. 48,8% în anul 2001 scăzând însă la 26,1% în anul 2002, 22,8% în 2003 şi 19,6% în 2004. Scăderea din anul 2004 se explică prin încheierea unor procese de modernizare a întreprinderilor, în vederea creşterii atractivităţii la privatizare, şi prin realizarea retehnologizării care să permită firmelor să poată desfăşura o activitate economică productivă în condit , iile economiei de piat , ă. 2.2.2. Obiectivele sectoriale În vederea reglementării modului de acordare a ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale, Consiliul Concurenţei a adoptat regulamente şi instrucţiuni pentru mai multe domenii, stabilind criterii şi condiţii care trebuie îndeplinite în procesul adoptării de măsuri de ajutor de stat specifice. Ajutoarele de stat au fost acordate pentru sectoare sensibile din punct de vedere concurenţial precum : • siderurgie (oţel); • construcţii nave; • alte sectoare sensibile concurenţial (autovehicule cu motor, fire şi fibre sintetice etc.). O situaţie de ansamblu asupra ajutoarelor de stat acordate acestor sectoare sensibile, indicând ponderea pe care au deţinut-o în intervalul supus analizei este prezentată în tabelul 2.4. Tabel 2.4. Structura pe obiective sectoriale a ajutorului de stat pentru industria prelucrătoare - în procente - 2001 2002 2003 2004 Ponderea ajutorului de stat acordat pe obiective sectoriale în total ajutoare pentru industria prelucrătoare TOTAL, din care pentru: 83,5 29,3 33,1 44,0 siderurgie (oţel) 80,6 25,2 23,2 26,0 construcţii de nave 0,7 2,8 4,3 0,8 alte sectoare sensibile concurenţial 2,2 1,3 5,6 17,2 Structura ajutorului de stat acordat pe obiective sectoriale pentru industria prelucrătoare TOTAL, din care pentru: 100 100 100 100 siderurgie (oţel) 96,5 86,1 70,1 59,0 construcţii de nave 0,9 9,5 13,1 2,0 alte sectoare sensibile concurenţial 2,6 4,4 16,8 39,0 Ajutoarele de stat acordate pentru obiective sectoriale în industria siderurgică deţin o pondere ridicată dar regresivă: 80,6% în anul 2001, 25,2% în 2002, 23,2% în 2003 şi 26,0% în anul 2004. Scăderea din anii 2002-2004 a ponderii, a fost determinată de finalizarea proceselor de privatizare şi restructurare a companiilor din sectorul siderurgic. Trebuie menţionat că, după data de 31 decembrie 2004 nu se mai pot acorda ajutoare de stat pentru restructurare în siderurgie, conform Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Principalele instrumente financiare utilizate la alocarea de ajutoare de stat pentru siderurgie, în perioada 2001-2004 au fost: ■ scutirea/reducerea de la plata obligaţiilor fiscale precum şi a majorărilor de întârziere şi penalităţilor aferente (de regulă, aceste datorii sunt vechi, iar ajutorul s-a acordat în momentul privatizării); ■ garanţii de stat pentru creditele interne şi externe; ■ acordarea cu titlu nerambursabil a unor sume pentru investiţii în retehnologizare sau conversia în acţiuni a unor datorii (cheltuieli de capital). Ponderea acestor ajutoare de stat în total ajutoare pentru siderurgie a fost în anul 2001 de cca. 40%, datorită conversIeI in act , iuni a unor datorii ale S.C. Sidex S.A. Galat , i, la momentul privatizării. Pentru construcţiile de nave din România ajutoarele acordate se situează la un nivel mai redus decât al celorlalte sectoare sensibile concurenţial în intervalul analizat, având o pondere redusă în totalul industriei prelucrătoare: 0,7% în anul 2001 şi 0,8% în anul 2004. Deşi ponderea în totalul industriei prelucrătoare a ajutoarelor de stat acordate şantierelor navale a crescut în anul 2004 la 0,9%, atingând 5,8 milioane Euro, nivelul acestora este mai redus cu aproape 50% faţă de anul 2001 când suma acordată a fost de 1O milioane Euro. În general, măsurile prin care s-au acordat ajutoare de stat în sectorul construcţiilor navale instituie scheme pentru restructurare de care pot beneficia şi alţi agenţi economici, indiferent de sectorul de activitate. Totuşi unele companii au notificat ajutoare individuale pentru care au fost emise decizii de autorizare (S.C. Şantierul Naval S.A. Constanţa - Decizia nr. 314/2004 şi S.C. Navol S.A. Olteniţa - Decizia Nr. 171/2004). Cu o pondere ascendentă, de la 2,2% în 2001, la 17,2% în anul 2004 din totalul ajutoarelor de stat acordate obiectivelor sectoriale din industria prelucrătoare, ajutoarele de stat pentru ăalte sectoare sensibile concurential&quot; s-au îndreptat mai ales către industria de autovehicule (automobile şi alte a tovehicule). În cadrul acestei grupe, ajutoarele de stat acordate industriei autovehiculelor au ponderea cea mai importantă. Între anii 2002-2004 ponderea ajutorului pentru industria autovehiculelor în total ajutor acordat industriei prelucrătoare a crescut semnificativ. La privatizare, în anul 2004, pentru S.C. Dacia S.A. Piteşti, ajutorul de stat individual constând în scutirea de la plata impozitului pe profit conform prevederilor art. 38 (9) din Codul Fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003, a fost autorizat de Consiliul Concurenţei ca ajutor regional destinat realizării programului de investiţii pentru perioada 2003-2007 (Decizia nr. 119/07.04.2004). Aflate în diferite etape pregătitoare privatizării, o serie de companii au primit de asemenea ajutoare de stat în vederea sporirii atractivităţii; dintre acestea amintim aici pe S.C. Roman S.A. Braşov şi S.C. ARO Câmpulung S.A., fiind vorba în special de facilităţi fiscale de natura reducerii şi/sau scutirii la plata unor obligaţii bugetare. 2.2.3. Obiectivele regionale Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regională privesc diminuarea dezechilibrelor teritoriale existente, stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate, prevenirea creării de noi dezechilibre, stimularea cooperării interregionale interne şi internaţionale şi crearea de noi locuri de muncă. Cadrul legal al dezvoltării regionale a fost creat, în principal, prin Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională, cu modificările şi completările ulterioare, prin O. U. G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare şi prin Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările şi completările ulterioare. În perioada 2002-2004, ajutoarele acordate companiilor cu activitate în industria prelucrătoare, având ca obiectiv ădezvoltarea regională&quot;, au fost în mod predominant de tipul fondurilor nerambursabile şi al facilităţilor pentru investiţiile noi. În perioada analizată se constată o evoluţie oscilantă cu o creştere în anul 2002 faţă de anul 2001 (de la 1.270,7 mld. ROL preţuri curente la 2.139,7 mld. ROL preţuri curente) urmată de o scăderea în anul 2003 (1.405, 7 mld. ROL preţuri curente). Anul 2004 a cunoscut iarăşi o creştere până la un nivel de 1.720,2 mld. ROL preţuri curente. Din punct de vedere al naturii, ajutoarele acordate pentru dezvoltare regională au fost subvenţii de la bugetul de stat, iar pentru zonele defavorizate au constat în scutiri de taxe vamale, inclusiv TVA şi alte taxe dependente de acestea, la importul de utilaje, echipamente şi materii prime, precum şi scutiri de la plata impozitului pe profit pentru întreaga durată de existenţă a zonelor menţionate, în limita unei intensităti maxim admisibile. &#39; 2.3. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

Pentru industria prelucrătoare, cele mai utilizate instrumente financiare prin care s-au acordat ajutoare de stat au fost subvenţiile, facilităţile la plata datoriilor către

bugetele de stat, conversia datoriilor în acţiuni, exceptările fiscale, creditele cu dobândă preferenţială şi garanţiile guvernamentale.

Evoluţia structurii ajutorului de stat acordat industriei prelucrătoare în perioada 2002-2004 în funcţie de instrumentele financiare utilizate şi evoluţia acestora se prezintă în tabelul 2.5.

Tabel 2.5.
Structura ajutorului de stat acordat în industria prelucrătoare în functie de
natura ajutorului &#39;

- în procente -
Natura ajutorului de stat 2001 2002 2003 2004 A1 - subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii, alte sume nerambursabile 2,7 8,8 8,0 1,5 A2 - scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor fiscale, din care: 12,5 34,5 23,3 31,0 - la plata taxelor vamale 12,5 34,5 23,3 31,0 - la plata obligaţiilor bugetare 0,0 0,0 0,0 0,0 81 - participarea cu capital a statului 33,1 3,2 0,7 0,01 C1 - scutiri de dobândă la creditele bugetare 0,0 0,0 0,0 0,0 C2 - total scutiri şi reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente, din care: 50,6 50,0 63,6 67,49 - amânarea şi/sau eşalonarea obligaţiilor bugetare 0,3 1,6 0,0 0,0 - scutirea, reducerea şi eşalonarea majorărilor de întârziere şi penalităţilor datorate către buget 50,3 48,4 63,6 67,49 D1 - acordarea de garanţii de stat 1,1 3,5 4,4 0,0 TOTAL 100 100 100 100

Se observă că renunţările din partea statului la unele venituri cuvenite, de natura scutirilor şi reducerilor la plata obligaţiilor fiscale inclusiv a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente sunt principalele instrumente financiare utilizate de furnizorii de ajutor de stat pentru acordarea ajutorului.

În anul 2004 renunţările la venituri au avut o pondere de 98,5% în totalul ajutorului acordat industriei prelucrătoare, în timp ce cheltuielile bugetare au avut o pondere de 1,5%.

În tabelul următor este prezentată evoluţia ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare, grupate în funcţie de natura lor în cele două mari categorii, cheltuieli bugetare, respectiv renunţări la venituri.

Tabel 2.6.
Sumele anuale acordate şi dinamica acestora în functie de natura ajutorului
de stat &#39;

UM 2001 2002 2003 2004 1. Cheltuieli bugetare (A1+B1) Preţuri curente Mld. ROL 12.471,3 1.665,1 1.012,7 415,9 Mii. Euro 479,2 53,3 27,0 10,3 Pondere în total ajutor acordat industriei prelucrătoare (%) 35,8 12,0 8,7 1,5 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 12.471,3 1.349,3 687,1 243,3 2. Renunţare la venituri (A2+C1+C2+D1) Preţuri curente Mld. ROL 22.369,8 12.252,6 10.617,6 26.898,7 Mii. Euro 859,5 392,0 282,7 663,6 Pondere în total ajutor acordat industriei prelucrătoare (%) 64,2 88,0 91,3 98,5 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 22.369,8 9.929,1 7.203,3 15.739,5 din care: 2.1. Prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale (A2+C2) Preţuri curente Mld. ROL 21.986,8 11.770,7 10.111,7 26.898,7 Mii. Euro 844,7 376,6 269,2 663,6 Pondere în total ajutor acordat industriei prelucrătoare (%) 63,1 84,6 86,9 98,5 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 21.986,8 9.538,7 6.860,0 15.739,5

Din analiza evoluţiei ajutoarelor de stat prezentate în tabelul 2.6. rezultă că ponderea cheltuielilor bugetare în total ajutor pentru industria prelucrătoare a scăzut de la 35,8% în anul 2001 la 1,5% în anul 2004.

Pe de altă parte, ajutoarele de stat de natura renunţării la venituri din partea statului au crescut, în perioada 2001-2004, de la 64,2% pondere în total ajutor acordat industriei prelucrătoare în anul 2001 la 98,5% în anul 2004.

Graficul 2.2 oferă o imagine sugestivă asupra evoluţiei ajutorului de stat acordat în industria prelucrătoare sub forma cheltuielilor bugetare şi a renunţării la venituri în perioada analizată.

Graficul 2.2.

mii. Euro
900
800
700
600
500
400
300
200
100

--------

•

7
1
I
1
I
j
I
)
I
J
I
J
I
1

J
I

O+=--------- ---------,----
cheltuieli bugetare renuntare la venituri bugetare
Anul 1 ■ 2001 □ 2002 ■ 2003 □ 2004 1

Evolutia instrumentelor financiare utilizate la acordarea ajutoarelor de stat pentru &#39; industria prelucrătoare, în perioada 2001 - 2004

CAPITOLUL 3

A A

AJUTORUL DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI EXTRACTIVE DIN ROMANIA IN PERIOADA 2002-2004

3.1. VOLUM ŞI TENDINTE &#39; Ajutoarele de stat pentru industria extractivă, pe lângă cele pentru industria cărbunelui, se regăsesc în categoria obiectivelor orizontale - cheltuieli cu protecţia mediului (cheltuieli pentru ecologizări ca urmare a închiderii unor mine), salvare-restructurare şi alte obiective. Sumele efectiv alocate ca ajutoare de stat în România, în perioada 2002-2004 pentru industria extractivă inclusiv industria cărbunelui, sunt prezentate în Tabelul 3.1. Tabel 3.1. Volumul ajutoarelor de stat acordate industriei extractive în perioada 2002 - 2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru industria extractivă - preţuri curente Mici. ROL 4.935,7 4546,0 13.474,6 13.384,0 Mii. Euro 189,6 145,4 358,8 330,2 Total ajutor de stat pentru industria extractivă - preţuri constante 2001 Mici. ROL 4.935,7 3.683,9 9.141,5 7.831,5 Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din industria extractivă Mii ROL/ salariat 35.005,0 33.426,4 105.269,9 113.423,5 Euro/ salariat 1.344,9 1.069,5 2.803,0 2.798,4 Ponderea ajutorului de stat pentru industria extractivă în ajutorul naţional global* (%) 9,4 16,9 40,1 22,3 Ponderea ajutorului de stat pentru industria extractivă în valoarea adăugată brută a ramurii (%) 21,5 14,0 45,7 n.a.** * Ajutorul naţional global mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi. ** Nu există date disponibile. Ajutorul de stat pentru industria extractivă (exprimat in preţuri constante 2001) a crescut substanţial în perioada 2002-2004, comparativ cu valorile înregistrate în anul de bază 2001, cu un maxim atins în anul 2003. Excepţie face anul 2002, când ajutorul de stat s-a situat sub valoarea anului anterior. În anii 2003 şi 2004, cele mai multe ajutoare de stat au fost acordate pentru industria cărbunelui dar, o pondere semnificativă au avut-o şi ajutoarele de stat acordate pentru alte obiective, sub formă de subvenţii în baza HG nr. 311/1999 pentru aprobarea Listei cuprinzând subvenţiile unitare pentru produsele din industria cărbunelui, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare şi nemetalifere, care se subvenţionează de la bugetul de stat În anul 1999 şi a Normelor metodologice privind acordarea, utilizarea şi controlul subvenţiilor pentru produsele din industria cărbunelui, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare şi nemetalifere, precum şi ale transferurilor destinate acţiunilor de protecţie socială a personalului din acest domeniu. Ajutorul de stat exprimat în milioane Euro a avut o evoluţie asemănătoare indicatorului exprimat în miliarde lei, deoarece fluctuaţiile valorilor exprimate în miliarde lei au fost mai puternice decât deprecierea anuală a monedei naţionale. Cuantumul anual al ajutorului de stat pe un salariat din industria extractivă (exprimat atât în mii ROL cât şi în Euro) urmează aceeaşi evoluţie ca şi indicatorii analizat , i mai sus, atât datorită reducerii numărului de salariat , i în industria extractivă pe întreaga perioadă, cât şi datorită creşterii ajutorului de stat în 2003 şi 2004 faţă de anul de bază. Singura excepţie o reprezintă valoarea maximă a nivelului exprimat în mii ROL pe salariat care, spre deosebire de ceilalţi indicatori, înregistrează un punct de maxim în anul 2004, datorită reducerii mai accentuate a numărului de salariat , i care a avut loc în acest an. Ponderea ajutorului de stat pentru industria extractivă în ajutorul de stat naţional global (mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi) este semnificativă pe toată perioada analizată, fiind mai mare decât ponderea înregistrată în anul de bază 2001, dar oscilantă de la an la an: • în anul 2002, ponderea a crescut deoarece ajutorul naţional global (mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi) a scăzut mai mult decât s-a diminuat ajutorul de stat pentru industria extractivă; • în anul 2003 s-a înregistrat cea mai ridicată pondere (40,1%); creşterea ajutorului naţional global (mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi) a fost cu mult devansată de creşterea puternică înregistrată de ajutorul de stat pentru industria extractivă; • în anul 2004, ajutorul naţional global (mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi) a înregistrat o creştere substanţială faţa de anul anterior, care, asociată cu o uşoară scădere a ajutorului pentru industria extractivă, a condus la înregistrarea unei ponderi de numai 22,3%. Ponderea ajutoarelor de stat acordate în valoarea adăugată brută reprezintă indicatorul care reflectă în mare parte efectele procesului de restructurare a industriei extractive. Evoluţia acestui indicator este oscilantă, atât comparativ cu anul de bază 2001 cât şi de la an la an: • anul 2002 este caracterizat printr-o creştere a valorii adăugate brute pentru industria extractivă şi o reducere a ajutorului de stat pentru acest sector, ceea ce a condus la o diminuare a ponderii; • în anul 2003 valoarea adăugată brută pentru industria extractivă scade comparativ cu anul 2002, iar ajutorul de stat pentru industria extractivă creşte foarte mult comparativ cu acelaşi an. În 2003 se înregistrează o valoare maximă a indicatorului datorită dinamicii puternice a ajutorului de stat pentru industria extractivă. Ajutoarele de stat acordate industriei cărbunelui în perioada 2002-2004 sunt prezentate în Tabelul 3.2: Tabel 3.2. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru industria cărbunelui în perioada 2002-2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru industria cărbunelui - preţuri curente Mld. ROL 2.260,2 1.876,1 8.061,8 8.591,8 Mii. Euro 86,8 60,0 214,7 212,0 Total ajutor de stat pentru industria cărbunelui - preturi constante 2001 Mld. ROL 2.260,0 1.520,3 5.469,4 5.027,4 Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din industria cărbunelui MiiROU salariat 50.226,7 43.630,1 206.714,1 252.701,4 Euro/ salariat 1.929,8 1.395,9 5.504,2 6.234,6 Ponderea ajutorului de stat pentru industria cărbunelui în: Ajutorul naţional global* (%) 4,3 7,0 24,0 14,3 Total ajutor pentru industria extractivă (%) 45,8 41,3 59,8 64,2 Valoarea adăugată brută din industria extractivă (%) 9,9 5,8 27,3 n.a.** Valoarea adăugată brută din industria cărbunelui (%) 37,2 24,9 n.a.** n.a.** * Ajutorul naţional global mai puţin ajutorul acordat în sectoarele pescuit, agricultură şi transporturi. ** Nu există date disponibile. Valoarea ajutorului de stat acordat industriei cărbunelui exprimată în miliarde ROL preţuri constante 2001 (respectiv în milioane Euro) a avut o evoluţie oscilantă de la an la an. Comparativ cu anul de bază, valoarea a fost foarte ridicată în anii 2003 şi 2004, dar mai scăzută în anul 2002. Volumul mare al ajutoarelor de stat pentru industria carbonieră în anii 2003 şi 2004 a fost determinat în principal de: • ajutoarele pentru producţia curentă acordate sub forma subvenţiilor în baza legilor anuale ale bugetului şi a H.G. nr. 311/1999; principalul beneficiar a fost Compania Naţională a Huilei Petroşani; • alte ajutoare acordate sub forma reducerilor/scutirilor la plata obligaţiilor bugetare, în baza art. 33 al O.G. nr. 87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003 (schemă autorizată prin Decizia Consiliului Concurenţei nr. 522/2003); principalii beneficiari au fost Compania Naţională a Lignitului Oltenia si Compania Naţională a Huilei Petroşani. Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din industria carbonieră - exprimat atât în mii ROL cât şi în Euro - a scăzut în anul 2002 faţa de anul 2001 datorită reducerii mai accentuate a ajutorului faţă de scăderea numărului de salariaţi. Anii 2003 şi 2004 s-au caracterizat printr-o creştere a valorii acestui indicator, determinată de sporirea ajutorului de stat pentru industria cărbunelui şi de reducerea numărului de salariaţi; cea mai mare valoare s-a înregistrat în ultimul an analizat (2004). Ponderea ajutorului de stat acordat industriei cărbunelui în ajutorul de stat naţional global (mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi) a avut o evoluţie fluctuantă, astfel: • în anul 2002 ponderea creşte, fiind influenţată de reducerea mult mai puternică a ajutorului de stat naţional global (mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi) comparativ cu diminuarea ajutorului de stat acordat în industria carbonieră; • în anul 2003 indicatorul atinge maximul perioadei, cu o valoare semnificativă, reprezentând aproape un sfert din ajutorul de stat naţional global (mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi). Această evoluţie se datorează creşterii în valoare absolută a ajutorului pentru industria cărbunelui care devansează sporirea ajutorului naţional global (mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi); • valoarea indicatorului din anul 2004 s-a redus comparativ cu anul anterior, cauza fiind creşterea ajutorului naţional global (mai puţin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit şi transporturi) care a devansat creşterea nesemnificativă a ajutorului pentru industria cărbunelui. Ponderea ajutorului de stat pentru industria cărbunelui în totalul ajutorului pentru industria extractivă este semnificativă. În perioada analizată, acest indicator are o tendinţă generală de creştere, cu excepţia anului 2002. Astfel: • în anul 2002 reducerea ajutorului de stat pentru industria extractivă a fost mai accentuată decât scăderea ajutorului de stat acordat industriei carbonifere, fapt ce a determinat o diminuare a ponderii; • în anul 2003, ajutorul de stat acordat în industria extractivă a crescut, dar aceasta creştere a fost devansată de sporirea ajutorului de stat acordat în industria cărbunelui, ceea ce a determinat creşterea indicatorului analizat; • anul 2004 s-a caracterizat prin reducerea ajutorului de stat acordat în industria extractivă şi creşterea ajutorului de stat acordat în industria cărbunelui, deci printr-o sporire mai accentuată a indicatorului în discuţie. Ponderea ajutorului de stat pentru industria carbonieră în valoarea adăugată brută a ramurii înregistrează cea mai scăzută valoare în anul 2002, pe fondul reducerii ajutorului şi al creşterii valorii adăugate brute. În anul 2003, indicatorul atinge o valoare semnificativă, cu mult mai mare decât cea înregistrată în perioada anterioară, cauza fiind creşterea ajutorului de stat pentru industria carbonieră şi reducerea valorii adăugate brute din industria extractivă. Evoluţia ajutorului de stat acordat industriei extractive şi industriei cărbunelui, în perioada 2002-2004 este prezentată în Graficul 3.1: Graficul 3.1. 2001 ■ total ajutor de stat pentru industria cărbunelui 2002 2003 2004 □ total ajutor de stat pentru industria extractivă Evolutia ajutorului de stat acordat industriei extractive (total) precum şi indust &#39; riei cărbunelui, în perioada 2002-2004 3.2. OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ Conform practicii europene, ajutoarele de stat acordate industriei extractive au fost grupate, în funcţie de obiectivul principal, în ajutoarele de stat pentru realizarea unor obiective orizontale (protecţia mediului, salvare-restructurare, alte obiective), ajutoare pentru obiective sectoriale (ajutoare de stat pentru industria cărbunelui) şi pentru obiective regionale. Gruparea ajutoarelor de stat din industria extractivă în funcţie de obiectivul principal avut în vedere la alocare, în perioada 2002-2004 este prezentată în Tabelul 3.3: Tabel 3.3. Ajutoarele de stat pe obiective principale acordate industriei extractive în perioada 2002-2004 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat acordat industriei extractive Miliarde ROL preţuri curente 4.935,7 4.546,0 13.474,6 13.384,0 Milioane Euro preţuri curente 189,6 145,4 358,8 330,2 Miliarde ROL preţuri constante 2001 4.935,7 3.683,9 9.141,5 7.831,5 din care, pentru realizarea unor : Obiective orizontale Miliarde ROL preţuri curente 2.675,5 2.669,9 5.412,7 4.792,1 Milioane Euro preţuri curente 102,8 85,4 144,1 118,2 Miliarde ROL preţuri constante 2001 2.675,5 2.163,6 3.672,1 2.804,1 Pondere în ajutorul pentru industria extractivă (%) 54,2 58,7 40,2 35,8 Obiective sectoriale Miliarde ROL preturi curente 2.260,2 1.876,1 8.061,8 8.591,8 Milioane Euro preţuri curente 86,8 60,0 214,7 212,0 Miliarde ROL preţuri constante 2001 2.260,2 1.520,3 5.469,4 5.027,4 Pondere în ajutorul pentru industria extractivă (%) 45,8 41,3 59,8 64,2 Obiective regionale Miliarde ROL preţuri curente o o o o Din datele tabelului rezultă că ajutoarele de stat din industria extractivă au fost împărţite doar între obiective orizontale şi obiective sectoriale (cărbune). Pentru obiective regionale, în perioada analizată nu s-au acordat ajutoare de stat în industria extractivă. Dacă în primii doi ani analizaţi o pondere mai mare de jumătate o aveau obiectivele orizontale, în ultimii doi ani raportul s-a inversat în favoarea obiectivelor sectoriale. În anul 2004, ajutoarele acordate pentru obiective sectoriale au fost semnificativ mai mari decât cele pentru obiective orizontale datorită subvenţiilor pe produs şi reducerilor/scutirilor la plata obligaţiilor bugetare acordate unor companii miniere cum ar fi Compania Naţională a Huilei Petroşani şi Compania Naţională a Lignitului Oltenia. 3.2.1. Obiectivele orizontale În industria extractivă, ajutoarele de stat pentru obiective orizontale includ: • ajutoarele de stat acordate pentru protecţia mediului indiferent de ramura industriei extractive care a generat fenomene de poluare şi a impus un proces de ecologizare ulterioară (aceasta mai ales în zonele unde au avut loc închideri de mine şi cariere); • ajutoarele de stat pentru salvare-restructurare, acordate firmelor din industria extractivă aflate în dificultate, altele decât cele din industria cărbunelui; • ajutoarele de stat grupate în ăalte obiective&quot;, care se referă în principal la subvenţii pentru extracţia petrolului, a gazelor naturale, extracţia şi prepararea minereurilor feroase, neferoase şi nemetalifere, precum şi pentru alte activităţi extractive. Evoluţia structurii ajutorului de stat acordat industriei extractive în vederea realizării unor obiective orizontale este prezentată în Tabelul 3.4: Tabel 3.4. Structura ajutoarelor de stat acordate industriei extractive, pe obiective orizontale - în procente - 2001 2002 2003 2004 Ponderea ajutorului de stat acordat pentru obiective orizontale în total industrie extractivă Total , din care pentru: 54,2 58,7 40,2 35,8 Mediu 2,8 3,3 0,7 1,4 Salvare-restructurare o o 3,3 4,7 Alte obiective 51,4 55,4 36,2 29,7 Structura ajutoarelor de stat pe obiective orizontale Total obiective orizontale, din care pentru: 100 100 100 100 Mediu 5,3 5,6 1,7 3,9 Salvare-restructurare 0,0 0,0 8,3 13,1 Alte obiective* 94,7 94,4 90,0 83,0 * În principal de natura subvenţiilor pe unitate de produs, conform legilor anuale ale bugetului. În totalul ajutoarelor pentru industria extractivă cea mai mare pondere o au ajutoarele pentru alte obiective. Furnizorul principal al acestor ajutoare este Ministerul Economiei şi Comerţului. Ele se acordă sub forma subvenţiilor pentru produse din industria minereurilor feroase, neferoase, rare şi nemetalifere, a participărilor cu capital şi a scutirilor/reducerilor la plata unor obligaţii bugetare restante în baza: H.G. nr. 311/1999, legilor anuale ale bugetului, H.G. nr. 816/1998 privind conservarea şi Închiderea definitivă a unor mine şi cariere, O.G. nr. 87/2003. Principalii beneficiari ai ajutoarelor de stat acordate pentru alte obiective au fost: S.C. Remin S.A. Baia Mare, S.C. Cuprumin S.A. Arad, S.C. Minvest S.A. Deva, S.C. Minbucovina S.A. Suceava, S.C. Moldomin S.A. Caraş Severin şi Societatea Naţională a Sării Bucureşti. * În cadrul reformei structurale din activitatea minieră, s-au închis în mare parte minele neviabile, pentru care costurile de producţie erau foarte mari şi potenţialul de rezerve redus. De asemenea, s-a urmărit corelarea numărului de personal cu volumul producţiei, crearea unor locuri de muncă alternative pentru salariaţii disponibilizaţi. Toate acestea au condus la acordarea unor ajutoare de stat şi pentru salvare-restructurare, sub forma scutirilor/reducerilor la plata unor obligaţii bugetare restante şi a scutirilor la plata majorărilor şi penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor bugetare restante, în baza H. G. nr. 484/2004 privind aprobarea Listei agenţilor economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută la art. 22 din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum şi a plafoanelor pana la care se acordă ajutorul de stat şi a H. G. nr. 1525/2003 privind aprobarea Listei agenţilor economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută de art. 33 alin. (1) din O.G. nr. 87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, precum şi a plafoanelor pana la care se acordă ajutorul de stat. Principalii beneficiari ai ajutoarelor pentru salvare-restructurare din industria extractivă au fost: S.C. Minvest S.A. Deva, Remin S.A. Baia Mare şi S.C. Cuprumin S.A. Arad. Ponderea ajutorului pentru mediu este redusă şi prezintă o tendinţa de scădere în anii 2003-2004, ajungând în jurul valorii de 1%. Ajutoarele au fost acordate sub forma participărilor de capital în baza H.G. nr. 816/1998 - furnizor Ministerul Economiei şi Comerţului - şi în baza legilor anuale ale bugetului. Principalii agenţi economici beneficiari ai ajutorului de stat pentru efectuarea unor procese de ecologizare au fost S.C. Ampellum Zlatna S.A. Alba Iulia, S.C. Romplumb S.A. Maramureş, S.C. Băbeni S.A. Râmnicu Vâlcea. 3.2.2. Obiectivele sectoriale pentru industria cărbunelui Ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale au o pondere importantă în totalul ajutorului pentru industria extractivă, atingând chiar 64,2% în anul 2004. Conform practicii europene, ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale acordate industriei cărbunelui sunt grupate în: • ajutoare de stat pentru producţia curentă - respectiv subvenţii pe produs, facilităţi privind plata datoriilor curente către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, alte ajutoare cu scopul de a facilita procesul de producţie; • alte ajutoare pentru agenţii economici care operează în industria cărbunelui cum ar fi cele acordate pentru investiţii în retehnologizarea minelor viabile, închiderea şi conservarea minelor nerentabile, unele ajutoare pentru stimularea prospecţiunilor geologice etc. Sintetic, structura ajutoarelor de stat sectoriale acordate pentru industria cărbunelui se află redată în Tabelul 3.5: Tabel 3.5. Structura ajutoarelor de stat pentru obiective sectoriale din industria extractivă - industria cărbunelui - în procente - 2001 2002 2003 2004 Ponderea ajutorului de stat acordat pentru obiective sectoriale (industria cărbunelui) în total industrie extractivă Total, din care pentru: 45,8 41,3 59,8 64,2 Cărbune - ajutoare pentru producţia curentă 15,5 22,0 11,5 18,2 Cărbune - alte ajutoare 30,3 19,3 48,3 46,0 Ponderea ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale (industria cărbunelui) în total obiective sectoriale din industria extractivă Total, din care pentru: 100 100 100 100 Cărbune - ajutoare pentru producţia curentă 33,9 53,2 19,2 28,4 Cărbune - alte ajutoare 66,1 46,8 80,8 71,6 Ajutoarele de stat pentru ăcărbune - alte ajutoare&quot; au o pondere semnificativă atât în totalul ajutoarelor de stat acordate industriei carbonifere cât şi în totalul ajutoarelor de stat acordate în industria extractivă. Acestea s-au acordat în principal sub formă de scutiri/reduceri la plata obligaţiilor bugetare restante în scopul continuării programului de închidere/conservare a unor mine şi cariere neviabile şi realizării de investiţii în retehnologizarea minelor viabile. Principalele acte normative care au stat la baza acordării acestor ajutoare de stat au fost: O.U.G. nr. 87/2003, H.G. nr. 484/2004 şi H.G. nr. 1525/2003. De cele mai multe ajutoare au beneficiat Compania Naţională a Lignitului Oltenia şi Compania Naţională a Huilei Petroşani. Anul 2002 reprezintă o excepţie a perioadei analizate: deşi ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei carbonifere în totalul ajutoarelor de stat acordate industriei extractive atinge un punct de minim (41,3%), totuşi, ajutoarele de stat pentru producţia curentă deţin ponderea cea mai ridicată în ajutoarele pentru industria carbonieră. Aceste ajutoare au fost acordate în anul 2002 în principal sub forma de subvenţii pe produs, în baza legilor anuale ale bugetului şi a H.G. nr. 311/1999. 3.3. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

Ajutoarele de stat pentru industria extractivă au fost acordate în principal sub forma subvenţiilor, scutirilor/reducerilor la plata obligaţiilor fiscale şi a participării cu capital a statului.

Structura şi evoluţia ajutorului de stat în industria extractivă în funcţie de instrumentele financiare utilizate este redată în Tabelul 3.6:

Tabel 3.6.
Structura ajutorului de stat din industria extractivă în instrumentele financiare utilizate, în perioada 2002-2004

functie de &#39;

- în procente -
Natura ajutorului (tipuri de instrumente financiare) 2001 2002 2003 2004 A1 - Subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii, alte sume nerambursabile 66,4 83,8 46,0 48,9 A2 - Scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor fiscale 0,04 0,01 48,5 43,4 B1 - Participarea cu capital a statului 15,06 14,39 4,9 5,3 C1 - Scutiri de dobândă la creditele bugetare 0,0 0,0 0,0 0,0 C2 - Total scutiri şi reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente, din care, ca urmare a: 18,1 1,8 0,6 2,5 Amânării şi/sau eşalonării obligatiilor bugetare 0,0 0,0 0,0 0,0 Scutirii, reducerii şi eşalonării majorărilor de întârziere şi a penalităţilor datorate către buget 100,0 100,0 100,0 100,0 D1 - Acordarea de garantii de stat 0,4 0,0 0,0 0,0 TOTAL 100 100 100 100

Ponderea subvenţiilor în totalul ajutorului pentru industria extractivă este foarte mare, cu un vârf de 83,8% în anul 2002. S-au acordat subventii unitare pentru produsele din industria cărbunelui, minereuri neferoase, rare şi&#39; nemetalifere. În anii 2003 şi 2004, ponderea subvenţiilor s-a redus şi a crescut ponderea scutirilor şi reducerilor la plata obligaţiilor fiscale, cele două instrumente financiare fiind utilizate cu preponderenţă pentru acordarea ajutorului de stat. Scutirile şi reducerile au fost acordate în baza O.G. nr. 87/2003 şi autorizate de Consiliul Concurenţei prin Decizia nr. 522/11.12.2003, iar subvenţiile în baza H.G. nr. 311/1999.

Participarea cu capital a statului a avut ca scop spnJInirea reabilitării şi modernizării capacităţilor de producţie, prin eliminarea deficienţelor tehnologice şi introducerea în fluxul tehnologic a unor utilaje noi şi performante, precum şi protecţia mediului.

În perioada analizată, valoarea scutirilor şi reducerilor la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente acordate pentru industria extractivă a fost redusă, nu s-au acordat scutiri de dobândă la creditele bugetare şi nici garanţii de stat.

Nivelul şi structura ajutoarelor de stat din industria extractivă, în perioada 2002- 2004 în funcţie de cele două mari componente - cheltuieli bugetare şi renunţări la venituri - este prezentată în Tabelul 3.7:

Tabel 3.7.
Nivelul şi structura ajutorului de stat din industria extractivă în functie de
natura acestuia, în perioada 2002 - 2004 &#39;

UM 2001 2002 2003 2004 1. Cheltuieli bugetare (A1+81) Preţuri curente Mld. ROL 4.022,0 4.463,2 6.850,5 7.246,9 Mii. Euro 154,5 142,8 182,4 178,8 Pondere în total ajutor acordat industriei extractive (%) 81,46 98,19 50,9 54,1 Preturi constante 2001 Mld. ROL 4.022,0 3.616,9 4.647,5 4.240,4 2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1) Preţuri curente Mld. ROL 913,7 82,7 6.624,1 6.137,1 Mii. Euro 35,1 2,6 176,4 151,4 Pondere în total ajutor acordat industriei extractive (%) 18,54 1,81 49,1 45,9 Preturi constante 2001 Mld. ROL 913,7 67,0 4.494,0 3.591,0 TOTAL Mld. ROL 4.935,7 4.545,9 13.474,6 13.384,0

Cheltuielile bugetare, în special subventiile şi alocatiile au cea mai mare pondere în ajutorul de stat pentru industria extra tivă. În an I 2002, indicatorul atinge cea mai mare valoare, apropiindu-se de 100%. Cauza este acordarea în acest an a unor subvenţii pentru obiective orizontale societăţilor Remin S.A. Baia Mare, Minvest Deva şi Cuprumin S.A. Alba Iulia, şi pentru obiective sectoriale Companiei Naţionale a Huilei Petroşani.

Renunţarea statului la venituri s-a concretizat în special în reduceri/scutiri la plata obligaţiilor bugetare, acordate pentru ăcărbune - alte ajutoare&quot;, salvare restructurare şi pentru alte obiective. Principalii beneficiari au fost Compania Naţională a Lignitului Oltenia, S.C. Moldomin S.A. Caraş Severin, Compania

Naţională a Huilei Petroşani, S.C. Minvest S.A. Deva şi S.C. Remin S.A. Baia Mare.

În perioada 2003-2004, statul a sprijinit industria extractivă atât recurgând la cheltuieli bugetare cât şi renunţând la unele venituri, ponderea celor două categorii în totalul ajutorului fiind apropiată.
Pe tipuri de instrumente financiare utilizate la acordare şi în funcţie de natura ajutoarelor (cheltuieli bugetare şi renunţări la venituri) evoluţia ajutoarelor de stat acordate în industria cărbunelui este redată în Tabelul 3.8. respectiv în Tabelul 3.9.

Tabel 3.8.
Structura ajutorului de stat din industria cărbunelui în functie de
instrumentele financiare utilizate în perioada 2002 - 2004 &#39;

- în procente -
Natura ajutorului (tipuri de instrumente financiare) 2001 2002 2003 2004 A1 - Subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii, alte sume nerambursabile 53,6 78,9 26,4 34,0 A2 - Scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor fiscale 0,1 0,02 69,4 58,8 B1 - Participarea cu capital a statului 6,0 16,68 4,2 3,7 C1 - Scutiri de dobânda la creditele bugetare 0,0 0,0 0,0 0,0 C2 - Total scutiri şi reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente, din care, ca urmare a: 39,4 4,4 0,0 3,5 - amânării şi/sau eşalonării obligaţiilor bugetare 0,0 0,0 0,0 0,0 - scutirii, reducerii şi eşalonării majorărilor de întârziere şi penalităţilor datorate către buget 100,0 100,0 100,0 100,0 D1 - Acordarea de garantii de stat 0,9 0,0 0,0 0,0 TOTAL 100 100 100 100

Principala modalitate de acordare a ajutorului de stat în industria carbonieră în anul 2002 au reprezentat-o subvenţiile (78,9%) şi, într-o mai mică măsură, participarea cu capital a statului. Actul normativ care a stat la baza acestor măsuri de sprijin au fost H.G. nr. 311/1999. Principalii agenţi economici care au beneficiat de subvenţii pe produs şi de participarea cu capital a statului în 2002 au fost S.N.C. Ploieşti, Compania Naţională a Huilei Petroşani, Compania Naţională a Lignitului Oltenia, S.C. Banat Anina S.A. Caraş-Severin.

Perioada 2003-2004 se caracterizează printr-o reducere substanţială a subvenţiilor acordate de stat, precum şi a participării cu capital a statului,

principala măsură de sprijin a agenţilor economici devenind scutirea/reducerea la plata obligaţiilor datorate bugetului de stat.

Tabel 3.9.
Nivelul şi structura ajutorului de stat din industria cărbunelui în functie de
natura acestuia în perioada 2002 - 2004 &#39;

- în procente -
UM 2001 2002 2003 2004 1. Cheltuieli bugetare (A1+81) Preţuri curente Mld. ROL 1.346,5 1.793,4 2.466,2 3.233,7 Mii. Euro 51,7 57,4 65,7 79,8 Pondere în total ajutor acordat industriei cărbunelui (%) 59,6 95,6 30,6 37,7 Preturi constante 2001 Mld. ROL 1.346,5 1.453,3 1.673,2 1.892,2 2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1) Preţuri curente Mld. ROL 913,7 82,7 5.595,6 5.358,2 Mii. Euro 35,1 2,6 149,0 132,2 Pondere în total ajutor acordat industriei cărbunelui (%) 40,4 4,4 69,4 62,3 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 913,7 67,0 3.796,2 3.135,3 TOTAL Mld ROL 2.260,2 1.876,1 8.061,8 8.591,9

Conform datelor din tabelul de mai sus, în anul 2002 măsurile de sprijin acordate de stat agenţilor economici au determinat aproape în totalitate cheltuieli bugetare, cu preponderenţa subvenţii pe produs.

Începând cu anul 2003, strategia statului în ceea ce priveşte ajutorul de stat pentru industria carbonieră s-a schimbat, renunţarea la venituri - în special scutirile/reducerile la plata obligaţiilor bugetare - devenind principala sursă de acordare a ajutorului. Aceeaşi tendinţă a continuat şi în anul 2004.

Sectorul minier este un sector sensibil al economiei româneşti. Statul român a luat măsuri atât pentru viabilizarea unor mine şi cariere cât şi pentru închiderea şi trecerea în conservare a celor ineficiente. În aceste condiţii s-a impus şi necesitatea aplicării unor măsuri de protecţie socială.

Actele normative care au stat la baza acordării ajutoarelor de stat în industria extractivă fac parte din Programul de restructurare a sectorului minier, care urmează a fi transmis spre analiză Comisiei Europene.

Principalii furnizori ai ajutoarelor de stat acordate pentru industria extractivă au fost Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Finanţelor Publice.

CAPITOLUL 4
A
AJUTORUL DE STAT ACORDAT INTREPRINDERILOR CE AU
PRESTAT SERVICII DE INTERES ECONOMIC GENERAL ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004

Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat defineşte la art. 11 serviciul de interes economic general (SIEG) ca fiind ăace/ serviciu prestat În condiţii de piaţă, pentru care există obligaţii impuse de autorităţile publice privind accesul consumatorilor În mod nediscriminatoriu şi/sau alte obligaţii impuse&quot;.

Pentru perioada 2002-2004, ajutoarele de stat acordate în România întreprinderilor ce au prestat servicii de interes economic general (SIEG) se prezintă după cum urmează:

Tabel 4.1
Situatia ajutoarelor de stat pentru SIEG, în perioada 2002 - 2004*:
&#39;
Unitate de măsură 2002 2003 2004 Total Mld. ROL 4.558,00 2.444,88 14.230,01 21.232,89 Mii. Euro 145,83 65,09 351,08 562 Pondere în ajutorul national global ** 16,94 7,28 23,74
* Exclusiv ajutoarele de stat acordate în sectorul transporturilor.
** Exclusiv ajutoarele acordate în agricultură, pescuit şi transporturi.

Valoarea anuală a ajutoarelor de stat acordate în sectorul serviciilor de interes economic general are o evoluţie oscilantă. Ponderea acestor ajutoare în ajutorul naţional global este în anul 2002 de 16,94%, scade în anul 2003 până la nivelul de 7,28%, crescând în anul 2004 până la nivelul de 23,74%.

O contribuţie majoră la creşterea cuantumului ajutorului de stat acordat în anul 2004 o are ajutorul de care a beneficiat S.C. Termoelectrica S.A. - producător de energie electrică şi termică, sub forma garantării de către stat a creditului extern contractat de societate în valoare de 190.000.000 Euro, echivalentul a 7.812,8 miliarde ROL. Măsura de sprijin a fost autorizată de Consiliul Concurenţei prin Decizia nr. 269/2004, considerîndu-se că aceasta compensează obligaţia de îndeplinire a serviciului de interes economic general.

Majorarea ponderii ajutorului aferent acestui sector în anul 2004 s-a realizat din cauza creşterii valorii absolute a ajutorului pentru SIEG dar şi din cauza diminuării ajutorului pentru industria carboniferă şi a celui de restructurare.

În acest sector, ajutoarele de stat au fost acordate sub forma unor scheme de ajutor, a unor alocări individuale în cadrul unor astfel de scheme sau prin

intermediul unor ajutoare individuale. O situaţie comparativă a acestor modalităţi de acordare a ajutoarelor de stat este prezentată mai jos:

Tabel 4.2
Modalităţi de acordare a ajutoarelor de stat pentru SIEG, m perioada 2002 - 2004*:
Miliarde ROL
Anul Alocări individuale în cadrul unor scheme Ajutoare de stat individuale Scheme de ajutor de stat 2002 2.236,22 1.569,41 752,38 2003 626,89 846,04 971,95 2004 3.773,96 8.715,64 1.740,41 Total 6.637,07 11.131,09 3.464,74

Exclusiv ajutoarele de stat acordate în sectorul transporturilor

Grafic 4.1

100%
80%
60%
40%
20%
0%-t&lt;--- ---+ r
anul 2002 anul 2003 anul2004

GJ Schema de ajutor de stat 121 Ajutor de stat individual
r:t&#39;l Alocare individuala in cadrul unei scheme de ajutor de stat

Ponderea ajutoarelor de stat pentru SI EG în funcţie de forma de acordare:

Din analiza efectuată se observă oscilaţia de la an la an a ponderii celor trei forme ale ajutorului de stat, cu menţiunea că, în anul 2004, se constată majorarea gradului în care opţiunea furnizorilor de ajutor de stat s-a îndreptat spre acordarea de alocări individuale în cadrul unor scheme de ajutor de stat, ca efect al necesităţii analizării particularităţilor fiecărui caz în parte, pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în domeniul ajutorului de stat.

Luând în considerare modalitatea concretă prin care agenţii economici ce prestează servicii de interes economic general beneficiază de ajutor de stat, se constată utilizarea a patru măsuri de sprijin ce îmbracă forma unor ajutoare de stat şi anume: garanţii guvernamentale, subvenţii, scutiri la plata taxelor vamale şi scutiri la plata unor majorări şi penalităţi de întârziere. Situaţia ajutoarelor de stat în funcţie de modalitatea prin care agenţii economici au beneficiat de aceste avantaje este prezentată în Tabelul 4.3:

Tabel 4.3
Situaţia ajutoarelor de stat pentru SI EG, în funcţie de natura măsurilor de sprijin, în perioada 2002-2004*:
- Miliarde ROL -
Anul Garantii guvernam &#39; ental e Subventii &#39; Scutiri la plata taxelor vamale Scutiri la plata unor majorări şi penalităţi de întârziere 2002 3.739,48 752,38 66,14 0,00 2003 1.421,02 971,28 51,91 0,66 2004 12.325,88 1.031,60 163,73 708,81 TOTAL 17.486,38 2.755,26 281,78 709,48
* Exclusiv ajutoarele de stat acordate în sectorul transporturilor.

Grafic 4.2

anul 2002 anul 2003 anul2004

o SCUTIRE LA PLATA MAJORĂRILOR ŞI PENALITĂ1]LOR DE ÎNTARZIERE
rn SCUTIRE TAXE VAMALE
G SUB\/EN1]1
1!.GARAN1]1

Ponderea ajutoarelor de stat pentru SIEG în funcţie de forma măsurilor de sprijin utilizate:

în general, ponderea anuală a fiecarui tip de măsură de sprijin în totalul ajutoarelor acordate întreprinderilor ce prestează servicii de interes economic general oscilează, excepţie facând ajutoarele de care au beneficiat agenţii economici prin intermediul scutirilor de la plata majorărilor şi penalităţilor de întârziere, ce au cunoscut un trend ascendent de la 0,66 mld. ROL în anul 2002 la 708,81 mld. ROL în anul 2004. De notat faptul că, în acest sector, furnizorii de ajutor de stat au ales, în majoritatea cazurilor, acordarea de facilităţi prin emiterea de garanţii guvernamentale pentru creditele contractate de operatori.

CAPITOLUL 5

A A A &#39;

AJUTORUL DE STAT ACORDAT PENTRU FORTA DE MUNCĂ IN ROMANIA IN PERIOADA 2002-2004

Tratatul instituind Comunitatea Europeană stabileşte sub forma unor dispoziţii cu caracter de principiu, că unul dintre obiectivele Uniunii Europene în ansamblul său este ăun nivel înalt de ocupare a forţei de muncă şi de protecţie socială&quot;.

În contextul aderării la Uniunea Europeană, una dintre priorităţile României este investirea în resursele umane, care constituie atât o modalitate de creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă cât şi de combatere a excluderii sociale. Această prioritate se regăseşte în toate programele, strategiile de dezvoltare şi politicile economice şi sociale ale Guvernului României.

Strategia la nivel naţional a urmărit în principal următoarele obiective: atenuarea problemelor cauzate de şomaj, crearea de oportunităţi de angajare pentru persoanele dezavantajate şi excluse social sau ameninţate cu riscul excluderii sociale, îmbunătăţirea formării profesionale şi dezvoltarea pregătirii continue. Aceste obiective s-au conturat din necesitatea de a combate consecinţele restructurării economice asupra pieţei muncii, determinate de procesele de privatizare şi excluderea de pe piaţa muncii a anumitor categorii de populaţie şi grupuri vulnerabile, precum şi din exigenţele de a satisface cererea continuă de pregătire şi formare profesională în contextul noilor nevoi şi tendinţe ale companiilor private.

Realizarea într-o măsură semnificativă a acestor obiective a impus adoptarea unor acte normative prin care să se stimuleze întreprinderile pentru creşterea gradului de ocupare a populatiei active apte de muncă în vederea atingerii obiectivului major al ţării, şi an me stabilitatea macroeconomică. În acest sens, începând din martie 2002 a intrat în vigoare Legea nr. 7612002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Prevederile acestei legi reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor şi politicilor elaborate în vederea protecţiei persoanelor pentru riscul de şomaj, asigurării unui nivel ridicat al ocupării şi adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei muncii.

Legea nr. 76/2002 a avut drept scop realizarea unor obiective specifice pe piaţa muncii:
• prevenirea şomajului şi combaterea efectelor sociale ale acestuia; • încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; • sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei; • asigurarea egalităţii şanselor pe piaţa muncii; • stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă; • stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; • îmbunătăţirea structurii ocupării pe ramuri economice şi zone geografice; • creşterea mobilităţii forţei de muncă în condiţiile schimbărilor structurale care se produc în economia naţională; • protecţia persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj. În vederea creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, legea a instituit scheme de ajutor de stat pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor defavorizate social prin acordarea unor facilităţi, ce au constat în principal în subvenţionarea cheltuielilor cu forţa de muncă pe o anumită perioadă de timp şi acordarea de credite în condiţii avantajoase pentru crearea de noi locuri de muncă, prin înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii. În vederea aderării la Uniunea Europeană, România a continuat armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană în materia ajutorului de stat. În acest sens, în anul 2003 Consiliul Concurenţei şi-a completat legislaţia secundară cu o serie de regulamente compatibile cu legislaţia comunitară: • ,,Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angajaţilor&quot; cu modificările şi completările ulterioare; • ,,Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea forţei de muncă&quot; cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul notificării şi autorizării ajutoarelor de stat acordate de autorităţile publice sau de organismele care administrează fonduri publice este de a urmări măsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurenţial normal, într-o economie de piaţă în care preţurile produselor şi tarifele serviciilor sunt determinate de cerere şi ofertă.

Aceste facilităţi trebuie să fie compatibile cu legislaţia care reglementează domeniul ajutorului de stat, în sensul că nu trebuie să afecteze comerţul dintre România şi Statele membre sau să conducă la favorizarea anumitor agenţi economici sau a producerii anumitor bunuri şi/sau servicii în accepţiunea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările şi completările ulteriore, şi a articolului 87(1) al Tratatului CE. În general, ajutorul de stat pentru crearea de locuri de muncă, pentru încadrarea în muncă a persoanelor defavorizate sau a persoanelor cu handicap, precum şi pentru acoperirea costurilor suplimentare pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap este benefic pentru economie în ansamblul său, în special atunci când acesta este acordat întreprinderilor mici şi mijlocii din regiunile eligibile pentru ajutor regional.

În anul 2004, Consiliul Concurenţei a autorizat schemele de ajutor de stat instituite prin Legea nr. 76/2002 prin Deciziile nr. 224/2004, nr. 225/2004 şi nr. 226/2004.

5.1. VOLUM ŞI TENDINŢE Principalii indicatori care caracterizează volumul şi tendinţele ajutorului de stat pentru combaterea şomajului sunt prezentaţi în tabelul 5.1: Tabel 5.1. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru combaterea şomajului în perioada 2002-2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru combaterea şomajului Mld. ROL preţuri curente 337,6 283,9 551,9 457,3 Mld. ROL preţuri 2001 337,6 230,1 374,4 267,6 Mii. Euro preţuri curente 12,9 9,1 14,7 11,3 Dinamica (an 2001 = 100%) (%) 100 68,2 110,9 79,3 Ponderea ajutorului de stat pentru combaterea şomajului în ajutorul naţional global, exclusiv agricultură, pescuit şi transporturi (%) 0,64 1,06 1,64 0,76 Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din economie Mii ROL/ salariat în preţuri curente 73,089 62,170 120,217 102,330 Mii ROL/ salariat în preţuri 2001 73,089 50,366 81,577 59,877 GraficuI 5.1. Evo lut ia ajutoarelor de stat în dinamică acordate pentru combaterea şomajul &#39; ui în perioada 2002-2004 (anul 2001 = 100%) 20 00 0 0 0 0 0+-.... &#160;&#160; ...... &#160;&#160; &#160; . &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; .. &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; .,. &#160; ....- _.-....-r 1 1 8 6 4 2 2001 2002 2003 2004 Ajutoarele de stat acordate pentru combaterea şomajului în perioada 2002-2004 faţă de anul 2001, considerat an de referinţă, prezintă o evoluţie alternantă, remarcându-se o creştere în preţuri curente la nivelul anului 2003, atingând 551,9 miliarde ROL faţă de 337,6 miliarde ROL cât s-a înregistrat în anul 2001 şi 283,9 miliarde ROL în 2002. Graficul 5.2. Evolutia numărului de salariati în economie în perioada - ... 2002-2004 (an 2001 = &#39; 100%) &#39; 100 ,,,- 99 98 ,,,- ,,,- ,11111111 ... 97 96 ,,,- 95 - - 2001 2002 2003 2004 Numărul mediu de salariaţi în economie a scăzut în perioada 2001-2004, în medie, cu 1,1 % pe an. Raportat la numărul mediu de salariaţi în economie, deşi în valori nominale ajutorul de stat acordat pe salariat a crescut în medie cu 11,9%, în termeni reali el a scăzut într-un ritm mediu anual de 6,9%. Ajutorul de stat a reprezentat în preţuri constante 73,08 mii ROL/salariat în anul 2001, a înregistrat o scădere în anul 2002 până la 50,36 mii ROL/salariat şi a atins un vârf până la 81,57 mii ROL/salariat în anul 2003, după care scade din nou în 2004 până la 59,87 mii ROL/salariat. Prin implementarea schemelor de ajutor de stat instituite prin Legea nr. 76/2002 s-a asigurat crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă pentru şomeri, fie prin realizarea unor investiţii în imobilizări corporale şi necorporale, fie prin angajarea de persoane care nu au avut un loc de muncă, care şi-au pierdut locul de muncă sau sunt pe cale de a-şi pierde locul de muncă. 5.2. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

În perioada 2002-2004 stimularea ocupării forţei de muncă din România s-a realizat prin ajutoare de stat concretizate în subvenţionarea dobânzii la creditele acordate angajatorilor pentru crearea de noi locuri de muncă şi subvenţionarea directă a salariului noului angajat pe o perioada determinată, în limita unor cote clar stabilite raportate la salariul minim pe economie.

Nu au fost identificate alte ajutoare de natură fiscală acordate în vederea stimulării agenţilor economici pentru încadrarea în muncă a persoanelor defavorizate social prin acordarea unor facilităţi de natura renunţării la venituri din partea statului prin intermediul sistemului fiscal şi de asigurări sociale.

CAPITOLUL 6

AJUTORUL DE STAT ACORDAT PENTRU SERVICII FINANCIARE, TURISM, MEDIAŞI CULTURĂ
ÎN PERIOADA 2002-2004

6.1. VOLUM ŞI TENDINŢE În acest capitol sunt grupate ajutoarele de stat identificate pentru: • Servicii financiare; • Turism; • Media şi cultură. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru domeniile menţionate mai sus este prezentat în tabelul 6.1: Tabel 6.1. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, turism, media şi cultură UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru turism, servicii financiare, media şi cultură Mld. ROL 15,7 424,8 229,8 425,3 Mii. Euro 0,6 13,6 6,1 10,5 Mld. ROL preţuri constante 2001 15,7 344,2 155,9 248,9 Cuantumul anual al ajutorului de stat/ salariat* Mii ROL/ salariat 49,5 1.203,9 621,3 1.102,4 Euro/salariat 1,9 38,5 16,5 27,2 Dinamica (2001=100%) (%) 100,0 2.191,5 992,5 1.584,3 Ponderea ajutorului de stat acordat în sectorul menţionat în: Ajutorul naţional global** (%) 0,03 1,6 0,7 0,7 Valoarea adăugată brută realizată în sectorul servicii (%) 0,0 0,6 0,3 n.a.*** * Fără numărul angajaţilor din sectoarele media şi cultură. ** Exclusiv agricultură, pescuit şi transporturi. *** Nu există date disponibile. Evoluţia generală a valorii curente a ajutoarelor de stat din această grupă, în perioada 2002-2004 este oscilantă; cuantumul ajutoarelor de stat înregistrează valori mai mari la nivelul anilor 2002 şi 2004 pentru ca valoarea acestora în anul 2003 să fie aproximativ la jumătate din cea înregistrată în anii menţionaţi anterior. Totuşi, la nivelul anului 2003 se înregistrează un nivel ridicat al ajutoarelor de stat acordate în domeniul media şi cultură - mai mult de jumătate din suma fiind acordată în baza Legii nr. 630/2002 privind cinematografia, caselor producătoare implicate în proiecte cinematografice. Sume mari s-au acordat în baza O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, pentru toate cele trei domenii analizate în acest capitol; astfel la nivelul anilor 2002 şi 2004 ponderea ajutoarelor acordate în baza acestui act normativ depăşeşte 75% (76,78% în 2002, respectiv 76% în 2004). Numărul salariaţilor din aceste domenii este într-o continuă creştere şi de aceea nu se poate vorbi de valori foarte mari ale cuantumului anual al ajutorului de stat pe salariat. Ponderea fiecărui domeniu în total grupă este prezentată în tabelul 6.2: Tabel 6.2. Structura ajutoarelor de stat acordate pentru serv1c11 financiare, turism, media şi cultură în functie de domeniul beneficiar &#39; - în procente- 2001 2002 2003 2004 Ajutor de stat pentru servicii financiare, turism, media şi cultură, din care pentru sectorul: 100 100 100 100 servicii financiare 1,2 6,4 1,1 1,2 turism 40,7 13,9 25,1 23,0 media şi cultură 58,1 79,7 73,8 75,8 În perioada analizată, ajutoarele au fost acordate într-o proporţie semnificativă (peste 70% în perioada 2002-2004) pentru domeniul media şi cultură. Ajutorul de stat acordat pentru servicii financiare are o pondere nesemnificativă în total, deoarece pe piaţa serviciilor financiare nu a fost necesară o intervenţie sust , inută a statului. Grafic situaţia se prezintă astfel: Graficul 6.1. □ servicii financiare ■ turism ■ media şi cultură Structura ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, turism, media şi cultură în perioada 2002-2004 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 2001 2002 2003 2004 6.2. OBIECTIVELE ALOCĂRII DE AJUTOARE DE STAT ŞI SUBDOMENIILE BENEFICIARE La nivel comunitar, sectoarele servicii financiare, turism, media şi cultură, sunt considerate sensibile concurenţial. Ca urmare, ajutoarele de stat acordate acestor sectoare se află grupate în cadrul obiectivelor sectoriale. 6.2.1. Ajutorul de stat pentru servicii financiare În perioada 2002-2004, ajutoarele pentru serviciile financiare au fost reduse ca volum, deoarece în urma ajutoarelor masive acordate în anul 1999 (peste 3.000 miliarde ROL), piaţa serviciilor financiare s-a reglat şi nu a mai fost necesară intervenţia statului. Evoluţia ajutoarelor de stat acordate sectorului de servicii financiare în perioada 2002 - 2004 se prezintă în tabelul 6.3: Tabel 6.3. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare în perioada 2002 - 2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru servicii financiare Mld. ROL 0,195 27,17 2,48 5,24 Mii. Euro 0,01 0,87 0,07 0,13 Mld. ROL preţuri constante 2001 0,195 22,02 1,68 3,06 Dinamica (2001 = 100%) (%) 100,0 11.290,78 862,82 1.570,87 Ponderea ajutoarelor de stat pentru servicii financiare în: Ajutorul naţional global* (%) 0,000 0,101 0,007 0,009 Valoarea adăugată brută realizată în sectorul servicii financiare (%) 0,001 0,077 0,006 n.a.** * Exclusiv agricultură, pescuit şi transporturi. ** Nu există date disponibile. În anul 2002, creşterea nivelului ajutoarelor de stat se datorează în principal acordării facilităţilor de natura scutirilor şi reducerilor la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente, acordate în baza O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectorul serviciilor financiare. Ponderea ajutoarelor pentru servicii financiare în ajutorul naţional global şi în valoarea adăugată brută realizată în acest sector, este sub O, 1 %, doar în anul 2002 această pondere creşte la 0,101% din ajutorul naţional global, dar, trebuie luat în consideraţie faptul că valoarea ajutorului naţional global a înregistrat cea mai scăzută valoare în anul 2002. 6.2.2. AjutoruI de stat pentru turism Evoluţia ajutoarelor de stat în domeniul turismului, precum şi a principalilor indicatori caracteristici se prezintă în tabelul 6.4: Tabel 6.4. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru turism în perioada 2002 -2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru turism Mld. ROL 6,40 58,85 57,60 97,90 Mii. Euro 0,25 1,88 1,53 2,42 Mld. ROL preţuri constante 2001 6,40 47,69 39,08 57,29 Dinamica (2001 = 100%) (%) 100,00 745,11 610,56 895,11 Ponderea ajutoarelor de stat pentru turism în: Ajutorul naţional global* (%) 0,01 0,22 0,17 0,16 Valoarea adăugată brută realizată în sectorul turism (%) 0,03 0,18 0,14 n.a.** * exclusiv agricultură, pescuit şi transporturi ** n.a. - nu există date disponibile În preţuri curente, valoarea ajutorului de stat acordat sectorului turism înregistrează un trend ascendent, cu un nivel maxim de 97,9 mld. ROL în anul 2004. În dinamică, faţă de anul de referinţă 2001, nivelul ajutorului înregistrează de asemenea creşteri semnificative. Facilităţile acordate au fost de natura reducerilor la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente, precum şi de natura creditelor cu dobândă preferenţială (în baza O.G. nr. 8/1998 s-a constituit Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, iar prin H.G. nr. 32/2000 au fost aprobate Programul de marketing şi promovare turistică şi Programul de dezvoltare a produselor turistice). Ponderea în ajutorul naţional global a oscilat, înregistrând valori mai mici de 1%, cea mai mare pondere înregistrându-se în anul 2002 (0,22% din ajutorul naţional global). 6.2.3. Ajutorul de stat pentru media şi cultură În perioada analizată au fost identificate şi ajutoare de stat acordate domeniului media şi cultură. Evoluţia acestor ajutoare este prezentată în tabelul 6.5: Tabel 6.5. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru media şi cultură în perioada 2002 -2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru media şi cultură Mld. ROL 9,11 338,85 169,72 322,23 Mii. Euro 0,35 10,84 4,52 7,95 Mld. ROL preţuri constante 2001 9,11 274,59 115,14 188,55 Dinamica (2001 = 100%) (%) 100,00 3.013,22 1.263,50 2.069,00 Ponderea ajutoarelor de stat pentru media şi cultură în: Ajutorul naţional global* (%) 0,02 1,26 0,51 0,54 Valoarea adăugată brută realizată în sectorul media şi cultură (%) n.a.** * Exclusiv agricultură, pescuit şi transporturi ** Nu există date disponibile. Cea mai mare valoare a ajutoarelor de stat a fost înregistrată în anul 2002 datorită ajutoarelor acordate în baza O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, prin care agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în acest sector, beneficiază de facilităţi fiscale de natura scutirilor şi reducerilor la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente. Consiliul Concurenţei a autorizat alocarea specifică de ajutor de stat ca parte a schemei de ajutor de stat existentă conţinută de O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 491/2002 acordată pentru S.C. Antena 1 S.A. prin Decizia 107/2004 şi pentru ProTv Internaţional prin Decizia 394/2002. Ponderea în ajutorul naţional global depăşeşte 1 % doar la nivelul anului 2002, în restul anilor ponderea sectorului este mai mică de O, 1 %. 6.3. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

Evoluţia instrumentelor financiare utilizate la acordarea ajutoarelor de stat sectoarelor servicii financiare, turism, media şi cultură este prezentată în tabelul care urmează:

Tabel 6.6.
Structura ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, turism,
media şi cultură în functie de natura ajutorului în perioada 2002-2004
&#39;
- în procente -
Natura ajutorului de stat 2001 2002 2003 2004 A1 - Subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii, alte sume nerambursabile, din care pentru: 29,56 12,44 59,06 20,07 - servicii financiare 0,00 0,00 0,00 0,00 - turism, media şi cultură 29,56 12,44 59,06 20,07 A2 - Scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor fiscale, din care pentru: 2,01 0,14 0,02 3,57 - servicii financiare O,11 0,01 0,00 0,00 - turism, media, cultură, 1,90 0,13 0,02 3,57 81 - Participarea cu capital a statului 0,00 0,00 0,00 0,00 C2&#39; - Scutiri şi reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente, din care pentru: 68,43 87,42 40,92 76,36 - servicii financiare 1,12 6,39 1,08 1,23 - turism, media, cultură 67,31 81,03 39,84 75,13 D1 - Acordarea de garanţii de stat 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL 100 100 100 100

Pentru C1 (scutiri de dobândă la credite bugetare) valoarea pe fiecare an a fost sub 0,01% şi nu s-a luat în consideraţie.

Din datele prezentate în tabel rezultă că asistăm la o concentrare în acordarea ajutoarelor de stat în special prin instrumente financiare constând în scutiri şi reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente. În ceea ce priveşte subvenţiile, alocaţiile, primele, subvenţionarea dobânzii şi alte sume nerambursabile se constată că acestea sunt concentrate în proporţie de 100% pe domeniile turism, media şi cultură. Dimensiunea acestui instrument financiar

este reprezentată de creditele nerambursabile acordate în baza Legii nr. 630/2002 privind cinematografia în proporţie de peste 96% în 2002 şi 2003, pentru ca în anul 2004 această proporţie să ajungă la 100%. Scutirile şi reducerile la plata obligaţiilor bugetare au procente nesemnificative, pentru ca celelalte instrumente financiare să nu fie utilizate deloc în sprijinirea domeniilor analizate.

Tabel 6.7.
Ajutorul de stat pentru servicii financiare, turism, media şi cultură. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului, în perioada 2002 - 2004

UM 2001 2002 2003 2004 1. Cheltuieli bugetare (A1+81) Preţuri curente Mld. ROL 4,64 52,84 135,72 85,35 Mii. Euro 0,18 1,69 3,61 2,11 Pondere în total grupă % 29,56 12,44 59,06 20,07 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 4,64 42,82 92,07 49,94 Dinamica (2001 = 100%) % 100,0 922,00 1.982,63 1.075,42 2. Renunţare la venituri (A2+C1+C2+D1) Preţuri curente Mld. ROL 11,05 372,03 94,08 340,02 Mii. Euro 0,42 11,90 2,51 8,39 Pondere în total grupă (%) 70,44 87,56 40,94 79,93 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 11,05 301,48 63,83 198,96 Dinamica (2001 = 100%) (%) 100,0 2.727,60 577,48 1.800,01 din care, prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale (A2+C2) Preţuri curente Mld. ROL 11,05 372,03 94,08 340,02 Mii. Euro 0,42 11,90 2,51 8,39 Pondere în total grupă (%) 70,44 87,56 40,94 79,93 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 11,05 301,48 63,83 198,96 Dinamica (2001 = 100%) (%) 100,0 2.727,60 577,48 1.800,01

Din analiza ponderii cheltuielilor bugetare în total ajutor acordat pentru aceste sectoare, rezultă că în perioada 2001-2004 aceasta a oscilat, înregistrând un nivel maxim în anul 2003 de 59,06%. Această situaţie este justificată de creşterea semnificativă a valorii creditelor nerambursabile acordate de Consiliul Naţional al Cinematografiei pentru producţia de filme.
Ponderea ajutoarelor de natura renunţării la venituri în total ajutor pentru aceste sectoare depăşeşte 70% pe toată perioada analizată, cu excepţia anului 2003, când acestea au scăzut datorită volumului ridicat al ajutorului de stat acordat sub forma cheltuielilor bugetare în detrimentul scutirilor şi reducerilor la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente (acordate în principal în baza O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare).

Ajutoarele de stat acordate prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale reprezintă singura modalitate de renunţare la venituri.

CAPITOLUL 7 AJUTOARELE FISCALE DIN ROMÂNIA ÎN
PERIOADA 2002-2004

Măsurile de ajutor de stat sub forma facilităţilor fiscale îmbracă forme diferite, de la scutirea/reducerea de la plata impozitului pe profit, a taxelor vamale si a altor taxe şi contribuţii, până la scutirea de la plata penalităţilor şi majorărilor de întârziere pentru neplata obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete.

Prezentul capitol analizează ajutoarele fiscale grupate pe două categorii, respectiv anularea şi reducerea de datorii fiscale (A 2 ) în care sunt cuprinse, reduceri şi/sau scutiri de la plata impozitului pe profit a taxelor vamale şi a altor taxe şi a doua categorie, respectiv scutirile, reducerile, de la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente obligaţiilor fiscale acumulate de agentul economic şi datorate autorităţii publice centrale sau locale după caz (C2).

Tabel 7.1. Ajutoarele fiscale acordate in perioada 2002-2004 (preturi curente)
&#39;

Ajutoare fiscale 2001 2002 2003 2004 Scutiri impozite şi taxe - Mld. ROL 6.960 5.737 9.780 15.704 Scutiri majorări şi penalităti - Mld. ROL 25.006 10.171 11.355 21.326

În graficul 7.1. este prezentată evoluţia ajutoarelor fiscale din România, pe cele două categorii, în perioada 2002-2004.

Grafic 7.1: Evolutia ajutoarelor fiscale din România (2002-2004)
&#39;

30000
25000
20000
15000
10000
5000
o
2001 2002 2003 2004

I □ Scutiri impozite si taxe - Mld. ROL ■ Scutiri majorari si penalitati - Mld. ROL I

Se poate observa că ajutoarele fiscale au atins valori man m anul 2001, considerat an de referinţă în analiza efectuată, în special cele privind scutirea de majorări de întârziere şi penalităţi pentru neplata obligaţiilor fiscale, perioada de vârf a procesului de privatizare, şi tendinţa de scădere a acestora până în 2004 când se înregistrează o creştere ca urmare a finalizării marilor privatizări.
Ajutoarele de stat acordate sub forma scutirilor totale şi/sau parţiale de la plata impozitului pe profit şi a altor taxe în scopul realizării de investiţii şi creării de noi locuri de muncă, au fost instituite prin 4 acte normative principale, respectiv Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie şi O.G. nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale şi au avut ca obiectiv dezvoltarea regională.
Necesitatea reducerii decalajului economic existent nu numai între diferitele regiuni ale ţării dar şi faţa de Statele membre UE, a determinat statul să recurgă la acordarea ajutoarelor având ca obiectiv dezvoltarea regională.
La nivelul anului 2004 cuantumul ajutoarelor de stat acordată în baza actelor normative menţionate mai sus reprezintă circa 4% din volumul total pe ţară al ajutoarelor de stat mai puţin agricultura, pescuitul şi transporturile.
Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere a suferit o serie de modificări şi completări astfel încât facilităţile, de care au beneficiat agenţii economici care au desfăşurat activitate în zonele libere, au fost sub forma:
• scutirii de la plata impozitului pe profit, acordate agenţilor economici care au realizat până la 1 iulie 2002 investiţii în active corporale amortizabile în valoare de cel puţin 1.000.000 USD (conform prevederilor art. 35(5) din Legea nr. 414/2002 abrogată şi înlocuită prin prevederile art. 38(3) din Codul Fiscal), măsură valabilă până la 31 decembrie 2006; • reducerii de la plata impozitului pe profit, în sensul că se plătea o cotă de 5% pentru profitul impozabil care corespundea veniturilor din activităţile desfăşurate pe bază de licenţă (conform prevederilor art. 2(3) din Legea nr. 414/2002, abrogat şi înlocuit prin prevederile art. 38(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal), măsură valabilă până la 31 decembrie 2004. Ponderea facilităţilor acordate în zonele libere în totalul ajutoarelor de stat (mai puţin agricultura, pescuitul şi transporturile) la nivelul anului 2004 este foarte mică, de 0,24%. Prin Legea nr. 244/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, s-a realizat compatibilizarea ajutorului de stat existent pentru operatorii şi administraţiile zonelor libere, în sensul că acesta se acordă în limita intensităţii maxime admise conform prevederilor Regulamentului privind ajutorul de stat regional adoptat de către Consiliul Concurenţei. În scopul armonizării cu legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat şi având în vedere tendinţa generală de reducere a facilităţilor fiscale, prin prevederile H.G. nr. 1900/2004 se acordă agenţilor economici care au încheiat contracte de concesiune cu administraţiile zonelor libere până la data de 1 iulie 2002, ajutor de stat constând în diminuarea redevenţei pe care agenţii o plătesc conform contractelor de concesiune perfectate cu acestea. Facilităţile fiscale acordate agenţilor economici cu certificat de investitor în zonele defavorizate prin prevederile O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, au suferit de asemenea o serie de modificări, în sensul compatibilizării măsurilor de ajutor de stat cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat. Urmare modificărilor şi completărilor aduse O.U.G. nr. 24/1998, au rămas în vigoare următoarele facilităţi ce se pot acorda agenţilor economici cu certificat de investitor în zonă defavorizată: • scutirea de impozit pe profit aferent investiţiilor noi, pentru persoanele juridice care au obţinut înainte de 1 iulie 2003 certificatul permanent de investitor în zonă defavorizată (pe toată durata de existenţă a zonei defavorizate); • scutirea de la plata taxelor vamale pentru materiile prime şi componente importate, necesare în vederea realizării producţiei proprii în zonă, cu excepţia importului de materii prime pentru producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii (măsură valabilă până la sfârşitul lunii februarie 2005); • scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri necesare realizării investiţiei (măsură valabilă până la sfârşitul lunii februarie 2005).
Menţionăm că, deşi, conform prevederilor legale ajutorul de stat sub forma scutirii de impozit pe profit va fi acordat pe toată durata de existenţă a zonei defavorizate, faptul că acesta nu trebuie să depăşească nivelul maxim al intensităţii va determina reducerea în timp a numărului beneficiarilor de ajutor de stat.
Ponderea facilităţilor acordate în zonele defavorizate în totalul ajutoarelor de stat (mai puţin agricultura, piscicultura şi transporturile) la nivelul anului 2004 este de cca. 3%.
Prin Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, modificată şi completată, s-au acordat o serie de facilităţi sub forma scutirii de la plata taxelor vamale precum şi sub forma deducerii din profitul realizat a unei cote suplimentare de 20% din valoarea investiţiilor realizate până la data de 31 decembrie 2006.
Valoarea totală a facilităţilor acordate prin acest act normativ este, pentru anul 2004 de numai 363,4 mld. ROL, ceea ce reprezintă 0,6% din totalul ajutoarelor (mai puţin agricultura, piscicultura şi transporturile).

În ceea ce priveşte O.G. nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, prin care sunt instituite o serie de măsuri de ajutor de stat sub forma scutirilor de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei terenului aferent parcului industrial, şi a reducerii impozitului pe profit, acordate societăţilor comerciale administratori, menţionăm că activitatea acestor parcuri este încă în faza de organizare, ajutoarele de stat mentionate mai sus, fiind acordate abia din anul 2004. În perioada 2002-2004 au &#39;fost emise decizii de autorizare a ajutoarelor de stat pentru un număr de 25 parcuri industriale.
Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă un sector de bază pentru dezvoltarea unei economii moderne şi dinamice, acestea având abilitatea de a reacţiona în mod flexibil într-o piaţă concurenţială. De altfel, Comisia Europeană consideră că autorizarea ajutoarelor de stat pentru I.M.M. este o măsură ce se încadrează între obiectivele propuse în politica ajutoarelor de stat la nivel comunitar.
În acest scop, Guvernul României a luat o serie de măsuri pentru a dezvolta sectorul I.M.M., iniţial sub forma acordării unor facilităţi fiscale şi în continuare prin acordarea unor fonduri nerambursabile în vederea dezvoltării şi susţinerii I.M.M.
La data apariţiei, Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, a instituit o serie de facilităţi fiscale sub forma scutirilor de la plata taxelor vamale precum şi
reducerea impozitului pe pr - ofit, facilit , ăti care în anul 2003 au înregistrat o valoare de cca. 132 miliarde ROL. ln anul 2004 facilităt , ile fiscale acordate au cunoscut o
diminuare masivă, valoarea acestora ajungând la 0,5 miliarde ROL, accentul punându-se pe acordarea unor fonduri nerambursabile.
De altfel, în anul 2004 legea a fost abrogată printr-o nouă reglementare, respectiv prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Facilităţile de natură fiscală au fost abrogate,
I.M.M. beneficiind de ajutoare de stat sub forma alocaţiilor financiare nerambursabile, credite cu dobândă redusă, şi alte scheme şi instrumente financiare.
În ceea ce priveşte recuperarea arieratelor bugetare, înregistrate ca urmare a dificultăţilor în încasarea obligaţiilor bugetare pe care agenţii economici le datorau statului, au fost luate o serie de măsuri prin adoptarea unor acte normative.
Astfel, prin prevederile O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare şi ale O.Li.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, s-au acordat ajutoare de stat sub forma scutirii şi/sau reducerii de majorări de întârziere şi/sau de penalităţi de întârziere în situaţia în care agenţii economici debitori plăteau obligaţiile restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi de sănătate, precum şi către bugetele locale, conform condiţiilor impuse, atât prin

actul normativ cât şi în deciziile de autorizare emise de către Consiliul Concurenţei.
În cazul în care agenţii economici debitori nu respectă condiţiile de acordare a scutirilor şi/sau amânărilor respective, se pune în sarcina acestora întreaga sumă neplătită, inclusiv obligaţia de plată a majorărilor şi penalităţilor de întârziere calculate de la data la care termenele şi/sau condiţiile stabilite nu au fost respectate.
Ajutoarele acordate în baza prevederilor O.G. nr. 11/1996 au cunoscut un trend descrescător, iar în anul 2004 actul normativ menţionat nu a mai produs efecte.
Prin prevederile O.U.G. nr. 40/2002 s-au acordat ajutoare de stat sub forma scutirii şi/sau reducerii de majorări de întârziere şi/sau de penalităţi de întârziere în situaţia în care agenţii economici debitori plăteau obligaţiile restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale precum şi către bugetele locale, conform unor condiţii similare celor stabilite prin O.G. nr. 11/1996.
Din raportările furnizorilor a rezultat, în anul 2004, o valoare totală a ajutoarelor de stat acordate în baza O.U.G. nr. 40/2002 de cca. 5.595 miliarde ROL, fat , ă de
6.117 miliarde ROL în 2003, reprezentând 9,33% din valoarea totală a
ajutoarelor de stat (mai puţin agricultura, piscicultura şi transporturile), marea majoritate a acestora având ca obiectiv salvarea sau restructurarea firmelor.
O altă serie de facilităţi fiscale, sub forma scutirilor totale sau parţiale de la plata obligaţiilor restante reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, precum şi sub forma scutirilor de la plata dobânzilor şi penalităţilor aferente obligaţiilor bugetare datorate şi neachitate, au fost acordate societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar sau asociat, precum şi regiilor autonome, prin Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, în scopul creşterii atractivităţii acestora la momentul privatizării.
Emiterea acestui act normativ a fost determinată de intensificarea eforturilor pentru trecerea în proprietate privată a societăţilor comerciale, în special a celor cu situaţie economică dificilă prin a căror slabă funcţionare sunt influenţate rezultatele la nivel macroeconomic, condiţionând totodată situaţia economică a altor agenţi economici şi care pot duce la crearea unor probleme în plan social.
Din raportările furnizorilor a rezultat o valoare totală pe anul 2004 de 7.476,3 miliarde ROL faţă de 3.988,4 miliarde ROL acordată în anul 2003 ca ajutor pentru restructurare, ceea ce reprezintă 12,5% din valoarea totală a ajutoarelor de stat (mai puţin agricultura, pescuitul şi transporturile).
Valorile înregistrate indică accelerarea procesului de privatizare în vederea eliminării companiilor producătoare de pierderi şi îmbunătăţirii climatului de afaceri.

CAPITOLUL 8

AJUTOARE DE STAT ACORDATE ÎN SECTORUL TRANSPORTURI, IN PERIOADA 2002-2004

8.1. VOLUM ŞI TENDINŢE ÎNREGISTRATE În România, sectorul transporturi este diversificat şi destul de extins dar insuficient dezvoltat, fiind necesară o îmbunătăt , ire a infrastructurii în conformitate cu standardele europene. De aceea, modernizarea ramurii transporturilor este o necesitate în vederea dezvoltării economice şi interoperabilităţii europene. Alocarea de fonduri publice pentru susţinerea activităţilor de transport reprezintă o prioritate, întrucât costurile investiţionale sunt mari iar recuperarea acestora solicită timp îndelungat. Volumul ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 2002-2004 şi principalii indicatori care reflectă caracteristicile înregistrate de aceste ajutoare sunt prezentate în tabelul 8.1: Tabel 8.1. Volumul ajutoarelor de stat acordate în transporturi în perioada 2002 -2004 Total ajutor de stat pentru transporturi UM 2001 2002 2003 2004 Mld. ROL 14.703,7 12.821,6 12.435,3 13.682,8 Mii. Euro 564,9 410,2 331,1 337,6 Mld. ROL preţuri constante 2001 14.703,7 10.390,4 8.419,3 8.006,2 Dinamica (2001 = 100%) (%) 100 70,7 57,3 54,5 Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din transporturi MiiROU salariat 40.993,8 36.796,2 36.206,4 42.944,5 Euro/ salariat 1.575,0 1.177,3 964,1 1.059,5 Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi în: Ajutorul naţional global (inclusiv agricultura, piscicultura şi transporturi) (%) 20,8 27,0 21,9 14,4 Valoarea adăugată brută realizată în transporturi (%) 20,1 13,2 10,4 n.a.* *Nu există date disponibile. Ajutorul de stat alocat sectorului transporturi a înregistrat o scădere uşoară în anul 2004 faţă de anul 2001, în valoare absolută (preţuri curente), dar în preţuri constante se remarca o scădere constantă a acestuia, ajungând la 54,5% în 2004 faţa de anul de referinţa. De asemenea şi ca pondere se evidenţiază o scădere în raport cu ajutorul naţional global (14,4% în 2004, faţă de 20,8% în 2001). După cum se poate constata, cuantumul maxim al ajutorului ce revine pe un salariat este înregistrat în anul 2004, fapt datorat scăderii numărului de salariaţi; acelaşi indicator exprimat însă în Euro/salariat prezintă o uşoară creştere doar fat , ă de anul 2003. Ponderea ajutorului în valoarea adăugată brută a ramurii are un trend descendent, maximul de 20,1% fiind consemnat în anul 2001, iar minimul de 10,4% în anul 2003. Evoluţia ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii ale sectorului de transporturi diferă semnificativ de la un subdomeniu la altul, evoluţia fiind prezentată în tabelul 8.2. Tabel 8.2. Nivelul ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii ale transporturilor în perioada 2002 - 2004 - Mld. ROL preturi constante 2001- 2001 2002 2003 2004 Total transporturi, din care: 14.703,7 10.390,4 8.419,3 8.006,2 Transport feroviar 6.316,3 4.288,8 3.979,9 4.235,5 Transport aerian 6.513,1 2.678,8 1.099,1 798,2 Transport naval 154,7 54,4 5,8 12,6 Transport auto combinat 326,7 339,1 199,5 267,1 Alte subdomenii ale transporturilor 1.392,9 3.029,3 3.135,0 2.692,8 În anul 2004 cuantumul ajutoarelor de stat în transporturi înregistrează o scădere cu circa 40% faţă de anul de referinţă 2001. Descreşterea a fost în principal rezultatul finalizării unei prime etape de aplicare a politicilor de restructurare şi modernizare a sectorului de transporturi. 8.2. SUBDOMENIILE BENEFICIARE DE AJUTOR DE STAT ÎN SECTORUL TRANSPORTURI Structura ajutorului de stat acordat sectorului de transporturi pe subdomenii beneficiare este prezentată în tabelul 8.3: Tabel 8.3. Structura ajutorului de stat pentru transporturi pe subdomenii beneficiare - în procente - 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat acordat pentru transporturi, din care pentru: 100 100 100 100 Transport feroviar 43,0 41,3 47,3 52,9 Transport aerian 44,2 25,8 13,0 10,0 Transport naval 1,1 0,5 O,1 0,2 Transport auto combinat 2,2 3,3 2,4 3,3 Alte subdomenii ale transporturilor 9,5 29,1 37,2 33,6 Din analiza evoluţiei ponderii ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii ale transporturilor rezultă următoarele: • în perioada 2002-2004, ponderea principală a fost deţinută de ajutoarele de stat acordate transportului feroviar şi alte subdomenii ale transporturilor (peste 85%), ca urmare a unor măsuri vizând restructurarea activităţii, reînnoirea şi modernizarea bazei materiale; începând cu anul 2002, ponderea ajutoarelor acordate transporturilor aeriene scade, ajungând în 2004 la 10,0%; • ajutoarele de stat pentru transportul naval şi fluvial deţin o pondere nesemnificativă şi sunt în scădere (de la 0,5% în anul 2002 la 0,2% în anul 2004); • ajutoarele de stat pentru transportul auto combinat îşi menţin o pondere scăzută, de circa 3,3% în 2002 şi 2004, datorită în principal liberalizării aproape în totalitate a acestui segment; • în categoria alte subdomenii ale transporturilor sunt cuprinse, în special, ajutoarele de stat acordate pentru susţinerea şi reabilitarea metroului bucureştean; ponderea acestor ajutoare înregistrează un trend ascendent. Astfel, dacă în anul 2001 ponderea lor era de circa 10% în total ajutor de stat acordat în transporturi, în anul 2004 creşte la 33,6%. Graficul 8.1. Structura ajutoarelor de stat acordate transporturilor, în perioada 2002-2004 Structura ajutorului de stat acordat pentru transporturi 100% 90% 80% Pondere in 70% total ajutor 60% pentru 50% transport 40% 30% 20% 10% 0% = ::b iJ 2002 2003 2004 Anul □ transport aerian transport feroviar • alte subdomenii ale transportului ■ transport auto combinat • transport naval 8.2.1. Ajutorul de stat pentru transportul feroviar Acest subcapitol analizează toate componentele Societăţii Naţionale - Căile Ferate Române, care în perioada analizată a fost supusă unui proces de restructurare şi modernizare, proces ce s-a intensificat în anii 2002-2004, aceste măsuri având caracterul unor compensări pentru realizarea unui serviciu public de interes economic general (Decizia Consiliului Concurenţei nr. 180/2004). Caracterizarea generală a măsurilor de ajutor acordate transportului feroviar, respectiv volumul, dinamica, precum şi ponderea în total ajutor de stat pentru transporturi şi în valoarea adăugată brută sunt prezentate în tabelul 8.4: Tabel 8.4. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor feroviare în perioada 2002-2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru transporturi feroviare Mici. ROL 6.316,3 5.292,4 5.878,3 7.238,5 Mii. Euro 242,7 169,3 156,5 178,6 Mici. ROL preţuri constante 2001 6.316,3 4.288,8 3.979,9 4.235,5 Dinamica (2001 = 100%) (%) 100,0 67,9 63,0 67,1 Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi feroviare în: Ajutorul naţional global (%) 8,9 11,1 10,4 7,6 Ajutorul de stat acordat transporturilor (%) 43,0 41,3 47,3 52,9 Valoarea adăugată brută realizată în transporturi (%) 8,6 5,5 4,9 n.a.* Valoarea adăugată brută realizată în transportul feroviar (%) 35,4 27,6 28,0 n.a.* * Nu există date disponibile. Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi feroviare în ajutorul naţional global a înregistrat un trend descendent. Astfel, în 2002 ponderea a fost de 11,1%, în anul 2003 a scăzut la 10,4%, iar în anul 2004 a ajuns la 7,6%. Analizând dinamica ajutorului de stat pentru transporturi feroviare, se observă o relativă mentinere a acestuia la circa 67%. &#39; Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi feroviare în valoarea adăugată brută realizată în transporturi în perioada 2002-2003, a înregistrat de asemenea un nivel constant de cca. 28%. Această evoluţie ilustrează aportul scăzut al ajutorului de stat în valoarea adăugată brută realizată în transporturi. Instrumentele financiare utilizate la acordarea ajutorului de stat pentru transportul feroviar sunt: • acordarea de garanţii de stat pentru unele credite contractate de S.N.C.F.R. destinate, în special, reabilitării infrastructurii transporturilor feroviare; • cheltuielile de capital pentru modernizarea şi revitalizarea activităţilor din transportul feroviar; • subvenţii directe pentru transportul pe calea ferată. 8.2.2. Ajutorul de stat pentru transportul aerian Eforturile de aliniere a serviciilor de transport aerian din România la standardele europene s-au materializat prin modernizarea unor aeroporturi şi a bazei de transport. Ajutoarele de stat acordate transportului aerian au ocazionat cheltuieli bugetare pentru realizarea investiţiilor, fapt ilustrat şi prin evoluţiile principalilor indicatori care caracterizează ajutoarele de stat acordate transportului aerian, indicatori evidenţiaţi în tabelul 8.5: Tabel 8.5. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor aeriene, în perioada 2002-2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru transporturi aeriene Mld. ROL 6.513,1 3.305,6 1.623,4 1.364,2 Mii. Euro 250,2 105,8 1.099,1 798,2 Mld. ROL preţuri constante 2001 90,5 144,8 65,3 18,5 Dinamica (an 2001=100%) (%) 100,0 41,1 16,9 12,3 Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi aeriene în: Ajutorul naţional global (%) 9,2 7,0 2,9 1,4 Ajutorul de stat acordat transporturilor (%) 44,2 25,8 13,0 10,0 Valoarea adăugată brută realizată în transporturi (%) 8,9 3,4 1,4 n.a.* Valoarea adăugată brută realizată în transportul aerian (%) 185,2 84,6 34,4 n.a.* * Nu exista date disponibile Din datele tabelului rezultă că ponderea ajutoarelor de stat acordate transportului aerian în total ajutorului de stat acordat sectorului de transporturi a avut un trend accentuat descendent pe toată perioada analizată; astfel în 2001 reprezentau aproximativ 44%, în 2002 au avut o pondere de circa 26%, iar în 2004 au scăzut la 10%, ca urmare a finalizării procesului de modernizare şi restructurare a acestei subramuri a transportului. Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi aeriene în valoarea adăugată brută realizată în sectorul transporturi a înregistrat, de asemenea, o scădere accentuată ajungând în 2004 la 1,4%. 8.2.3. Ajutorul de stat pentru transportul naval Ajutoarele de stat acordate pentru transportul naval se referă la: • transportul maritim; • transportul fluvial pe Dunăre. În sectorul de transporturi navale, ajutoarele de stat acordate au avut o arie relativ restrânsă, limitându-se în special la măsuri de sprijin din partea statului (subvenţionarea transportului de călători pe căile navigabile ale Deltei Dunării), precum şi la garantarea unor credite necesare modernizării infrastructurii de transport fluvial (Decizia Consiliului Concurenţei nr. 179/2004). Volumul, dinamica şi ponderea acestor ajutoare în valoarea adăugată brută şi în total ajutoare pentru transport sunt prezentate în tabelul 8.6: Tabel 8.6. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor navale, în perioada 2002-2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru transporturi navale Mld. ROL 154,7 67,1 8,5 21,6 Mii. Euro 5,9 2,1 0,2 0,5 Mld. ROL preţuri constante 2001 154,7 54,4 5,8 12,6 Dinamica (an 2001 = 100%) (%) 100,0 35,1 3,7 8,2 Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi navale în: Ajutorul national global (%) 0,22 0,14 0,01 0,02 Ajutorul de stat acordat transporturilor (%) 1,1 0,5 O,1 0,2 Valoarea adăugată brută realizată în transporturi (%) 0,21 0,07 0,01 n.a.* Valoarea adăugată brută realizată în transportul naval (%) 7,9 2,9 0,6 n.a.* d1spon1b1le. .. * Nu există date Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi navale, în ajutorul de stat acordat transporturilor, deţine un procent redus. De asemenea, în perioada analizată, ponderea ajutorului de stat pentru transporturi navale în valoarea adăugată brută realizată în transporturi a înregistrat o cotă nesemnificativă. 8.2.4. Ajutorul de stat pentru transportul auto combinat În acest subdomeniu sunt cuprinse ajutoare pentru: • transport auto de pasageri, urban şi interurban; • transport auto de marfă; Reţeaua drumurilor publice din România face parte din patrimoniul naţional şi constituie infrastructura rutieră pe care se desfăşoară majoritatea transporturilor de pasageri şi marfă. Volumul, dinamica şi ponderea acestor ajutoare în total ajutorului de stat şi în valoarea adăugată brută sunt redate în tabelul care 8.7: Tabel 8.7. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate transportului auto combinat, în perioada 2002 - 2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru transportul auto combinat Mld. ROL 326,7 418,4 294,7 456,5 Mii. Euro 12,6 13,4 7,8 11,3 Mld. ROL preţuri constante 2001 326,7 339,1 199,5 267,1 Dinamica (an 2001=100%) (%) 100,0 103,8 61,1 81,8 Ponderea ajutorului de stat pentru transportul auto combinat în: Ajutorul naţional global (%) 0,5 0,9 0,5 0,5 Ajutorul de stat acordat transporturilor (%) 2,2 3,3 2,4 3,3 Valoarea adăugată brută realizată în transporturi (%) 0,4 0,4 0,2 n.a.* Valoarea adăugată brută realizată în transportul auto combinat (%) 3,9 5,3 4,4 n.a.* * nu există date d1spon1 . b . 1le Ajutoarele pentru transporturile auto au fost foarte scăzute ca pondere în total ajutor acordat sectorului transporturi. Astfel ponderea în ajutorul naţional global a fost de 0,5% în 2003 şi 2004, iar ponderea ajutorului de stat pentru transportul auto combinat în valoarea adăugată brută realizată în transporturi este în scădere. Astfel în 2002 a fost de 0,4% iar în 2003 a fost de 0,2%. Instrumentele financiare folosite au fost, în principal, de natură fiscală: reduceri/scutiri de taxe vamale sau amânări/reduceri la plată a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente. Alt instrument folosit a fost de natura compensărilor pentru realizarea unui serviciu public de interes economic general (pentru transportul urban de călători). 8.2.5. Ajutorul de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor Ajutoarele de stat din această grupă se referă în principal la S.C. Metrorex S.A. şi la agenţii economici care operează în domeniul transporturilor sub alte forme, precum şi pentru unele servicii de manipulare şi depozitare aferente activităţilor de transport. Evoluţia acestor ajutoare de stat este prezentată în tabelul 8.8: Tabel 8.8. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru alte subdomenii ale transporturilor, în perioada 2002 - 2004 UM 2001 2002 2003 2004 Total ajutor de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor Mld. ROL 1.392,9 3.738,1 4.630,4 4.602,0 Mii. Euro 53,5 119,6 123,3 113,5 Mld. ROL preţuri constante 2001 1.392,9 3.029,3 3.135,0 2.692,8 Dinamica (an 2001 = 100%) (%) 100,0 217,5 225,1 193,3 Ponderea ajutorului de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor în: Ajutorul naţional global (%) 2,0 7,9 8,2 4,8 Ajutorul de stat acordat transporturilor (%) 9,5 29,1 37,2 33,6 Valoarea adăugată brută realizată în transporturi (%) 1,9 3,9 3,9 n.a.* Valoarea adăugată brută realizată în ăalte subdomenii ale transporturilor&quot; (%) 3,3 5,9 5,4 n.a.* * Nu există date disponibile Ponderea acestor ajutoare de stat în ajutorul naţional global în 2002 şi 2003, se situează la aproximativ acelaşi nivel (8%), iar în anul 2004, ajutoarele au scăzut la 4,8%. Acest subsector beneficiază de ajutoare de stat în special pentru susţinerea activităţii de transport în comun cu metroul. Prin Decizia nr. 301/2004, Consiliul Concurenţei autorizează ajutorul de stat de care urmează să beneficieze S.C. de Transport cu Metroulă Metrorex&quot; S.A. Dacă se analizează însă ponderea în valoarea adăugată brută a ajutorului de stat pentru ăalte subdomenii ale transporturilor&quot; se observă că în anii 2002 şi 2003 se menţine un nivel care nu depăşeşte 6%. 8.3. INSTRUMENTELE FINANCIARE

În perioada 2002-2004 ajutoarele de stat pentru transporturi au fost acordate utilizând următoarele instrumente financiare:
• subvenţii, alocaţii, prime, dobânzi subvenţionate, alte sume nerambursabile; • participarea cu capital a statului la procesul de modernizare şi retehnologizare a sectorului; • acordarea de facilităţi fiscale ca: reduceri/scutiri de taxe vamale pentru unele importuri, amânări/eşalonări; • scutiri/reduceri la plată a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente; • acordarea de garanţii de stat pentru credite externe.

Structura ajutoarelor de stat pe tipuri de instrumente financiare utilizate se află redată în tabelul 8.9:

Tabel 8.9.
Structura ajutorului de stat acordat sectorului de transporturi pe tipuri de instrumente financiare în perioada 2002-2004
- în procente -
Natura ajutorului (tipuri de instrumente financiare) 2001 2002 2003 2004 A1 - Subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii, alte sume nerambursabile 72,6 83,1 87,8 78,1 A2 - Scutiri şi reduceri la plata obligatiilor fiscale 3,3 8,4 3,9 5,7 81 - Participarea cu capital a statului 7,0 5,6 5,8 11,3 C1 - Scutiri de dobândă la creditele bugetare 0,0 0,0 0,0 0,0 C2 - Scutiri şi reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente 0.4 2,2 1,7 2,6 D1 - Acordarea de garanţii de stat 16,7 0,7 0,8 2,3 TOTAL 100 100 100 100

Structura ajutoarelor de stat reflectă, în principal sursele de finanţare a cheltuielilor efectuate în vederea restructurării, modernizării si retehnologizării sectorului transporturi.

Ponderea principală în cadrul instrumentelor financiare o are grupa A1 ăsubvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii, alte sume nerambursabile&quot; care se menţine pe întreaga perioadă analizată, la circa 83% din totalul tipurilor de instrumente financiare folosite.

De asemenea se observă o creştere a ajutoarelor de stat acordate sectorului transporturi sub forma participării cu capital a statului, de la 5,6% în 2002, la 11,3% în 2004, precum şi a celor sub forma acordării de garanţii de stat de la O, 7% în 2002 la 2,3% în 2004.

În funcţie de natura ajutoarelor de stat acordate sectorului de transporturi, nivelul şi structura acestora sunt prezentate în tabelul 8.1O:

Tabel 8.10.
Nivelul şi structura ajutorului de stat în functie de natura acestuia
&#39;

UM 2001 2002 2003 2004 1. Cheltuieli bugetare (A1+81) Preţuri curente Mld. ROL 11.708,4 11.378,8 11.644,0 12.233,6 Mii. Euro 449,9 364,1 310,0 301,8 Pondere în total ajutor acordat transporturilor (%) 79,6 88,7 93,6 89,4 Preturi constante 2001 Mld. ROL 11.708,4 9.221,1 7.899,6 7.158,4 2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1) Preţuri curente Mld. ROL 2.995,3 1.442,8 791,3 1.449,2 Mii. Euro 115,1 46,2 21,1 35,8 Pondere în total ajutor acordat transporturilor (%) 20,4 11,3 6,4 10,6 Preturi constante 2001 Mld. ROL 2.995,3 1.169,2 535,7 848,0 TOTAL Mld. ROL 14.703,7 12.821,6 12.435,3 13.682,8 (%) 100 100 100 100

Din datele tabelului de mai sus rezultă că ajutoarele de stat pentru transporturi au fost acordate în special sub forma cheltuielilor bugetare.

În perioada 2002-2004, din analiza structurii ajutorului de stat în funcţie de natura acestuia rezultă că circa 90% din sumele alocate au fost reprezentate de cheltuielile bugetare sub forma acordării cu titlu gratuit a unor sume sau a participării cu capital a statului.

Acest fapt a fost determinat de politica de modernizare şi restructurare din sectorul transporturi, precum şi datorită aplicării noilor Regulamente privind ajutorul de stat, care reglementează cadrul juridic armonizat cu legislaţia europeană şi care au început să se aplice din ianuarie 2003.

CAPITOLUL 9

AJUTORUL DE STAT ACORDAT AGRICULTURII ŞI PESCUITULUI ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2002 - 2004

9.1. VOLUM ŞI TENDINŢE Ajutoarele acordate pentru sectorul agricol al economiei naţionale sunt de o importanţă deosebită pentru România, întrucât populaţia ocupată în acest sector reprezintă peste 35% din totalul populaţiei ocupate. În România asistăm la o reorganizare a producătorilor individuali care deţin în proprietate suprafeţe mici de terenuri şi care încearcă să se constituie în asociaţii agricole comparabile ca suprafaţă cu cele din Uniunea Europeană, în scopul atingerii unor performanţe economice care să le poată asigura dezvoltarea ulterioară şi confruntarea cu Piaţa unică europeană după momentul aderării. În cadrul Uniunii Europene, Comisia a adăugat la legislaţia cu privire la ajutoarele de stat, încă din 1997, un set nou de reglementări specifice pentru agricultură, iar acest domeniu este abordat şi de noile Linii directoare ce prevăd reglementări alternative pentru agricultură, permitând Statelor membre să aleagă reglementarea cea mai potrivită. În se sul Liniilor directoare, ,,sector agricol&quot; înseamnă toate operaţiunile de producere şi comercializare a produselor de la Anexa I a Tratatului, inclusiv piscicultura şi acvacultura. În paralel cu continuarea procesului de reformă şi finalizarea privatizării structurilor din portofoliul statului, Guvernul României, conform angajamentelor asumate, a parcurs şi etapele atingerii acquis-ului comunitar în scopul pregătirii competitorilor naţionali, încă înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Astfel, prin modificările şi completările aduse Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat de Legea nr. 603/2003, la articolul 4 se prevede că &quot;acordarea ajutoarelor de stat pentru agricultură şi piscicultură se realizează conform reglementărilor specifice&quot;. Gestionarea ajutoarelor de stat pentru agricultură revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu respectarea angajamentelor stabilite conform negocierilor cu Uniunea Europeană pe Capitolul 2 -Agricultura. Pentru o evaluare globală a ajutoarelor de stat acordate pentru sectorul agricol în perioada 2002-2004, Consiliul Concurenţei a solicitat informaţiile necesare, fiind în măsură să elaboreze o sinteză a ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici care operează în domeniile agriculturii şi pescuitului (tabelul 9.1). Tabel 9.1. Volumul ajutoarelor de stat acordate agriculturii şi pescuitului din România în perioada 2002-2004 UM 2001 2002 2003 2004 AGRICULTURĂ Total ajutor de stat pentru agricultură - preturi curente Mld. ROL 3.735,2 7.802,1 10.753,7 21.626,79 Mii. Euro 143,5 249,6 286,3 533,6 Totalul ajutorului de stat acordat pentru agricultură Mld. ROU preturi 2001* 3.735,2 6.322,6 7.295,6 12.654,6 Dinamica ajutorului de stat acordat pentru agricultură, cu bază fixă anul 2001 (anul curent /anul 2001) % 100 169,3 195,3 338,8 Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din agricultură MiiROU salariat 19.811,3 49.180,6 70.886,4 150.766 Euro/salariat 761,2 1573,5 1887,5 3719,7 Cuantumul anual al ajutorului de stat pe persoană ocupată în agricultură MiiROU persoană ocupată 1.080,8 2.320,7 3.266,7 7.825,6 Euro/ persoană ocupată 41,5 74,25 86,98 193,07 Ponderea ajutorului de stat pentru agricultură în ajutorul naţional global (inclusiv agricultură, pescuit şi transporturi) (%) 5,3 16,4 18,9 22,7 Ponderea ajutorului de stat pentru agricultură în valoarea adaugată brută a ramurii (%) 2,4 4,5 4,8 7,0 PESCUIT Total ajutor de stat pentru pescuit - preţuri curente Mld. ROL 1,2 2,2 9,2 0,2155 Mii. Euro 0,05 0,069 0,245 0,005 Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din piscicultură MiiROU salariat 524,2 877,5 3.427,5 91,2 Euro/salariat 20,1 28,1 91,3 2,2 * Pentru valori constante 2001, s-au folosit următorii deflatori: 1,234 pentru anul 2002, 1,474 pentru anul 2003, 1,709 pentru anul 2004. Analizând datele din tabelul 9.1, în perioada 2002-2004 rezultă că ajutorul de stat acordat agriculturii a avut o tendinţă generală de creştere de la 3735,2 miliarde lei în 2001 la 21626,8 miliarde lei în 2004 (în valori nominale). În preţuri constante, faţă de anul 2001, se constată o creştere cu 69,3% în anul 2002, cu 95,3% în anul 2003 şi cu 238,8% în anul 2004. În concluzie, în perioada 2001-2004, ajutorul de stat acordat agriculturii a crescut în valori reale, în medie cu 50,19% pe an. În monedă unică europeană, în anul 2002, ajutorul de stat pentru agricultură este mai mare de 1,74 ori fată de anul 2001, în anul 2003 este mai mare de 2 ori iar în 2004 de 3,72 ori. &#39; Creşterea cu 272% a ajutorului de stat acordat agriculturii în 2004 se datorează atât unei sume de 2,38 ori mai mare în anul 2004 faţă de 2001 cât şi a aprecierii Euro faţă de moneda naţională (anul 2004 faţă de anul 2001) cu 155,73%. Ponderea ajutorului de stat pentru agricultură în ajutorul naţional global ce include şi agricultura, pescuitul şi transporturile a variat de la 5.3 % în 2001, crescând în fiecare an şi atingând cota de 22,7% în anul 2004. Luând ca bază anul 2001, când ponderea ajutorului de stat acordat agriculturii a fost de 5,3%, aceasta a crescut la 16,4% în anul 2002, în anul 2003 a crescut la 18,9%, iar în anul 2004 la 22,7%. Agricultura din România produce în medie aproximativ 14% din valoarea adăugată brută la nivel naţional (14,98% în 2001, 11,43% în anul 2002, 13,27% în anul 2003 ,ajungând la 14,61% în anul 2004). Din această valoare adăugată brută adusă de agricultură, ajutorul de stat acordat reprezintă 2,4% în 2001 după care creşte la 4,5% în anul 2002, se păstrează aproape constant în anul următor (4,8% în anul 2003) şi se ajunge ca în anul 2004 ajutorul de stat acordat agriculturii să reprezinte 7% din valoarea adăugată brută creată de acest sector. Analizând ajutoarele de stat acordate pescuitului şi pisciculturii in perioada 2002- 2004, se constată o creştere a sumelor acordate de la 1,2 miliarde lei în 2001 la 2,2 miliarde lei în 2002 urmată de o creştere de peste 4 ori în 2003 faţă de anul 2002 în echivalentul sumei de 9,2 miliarde lei. Anul 2004 înregistrează o scădere drastică a ajutorului de stat acordat pisciculturii la aproape 10,5% din suma alocată în anul 2001, în valoare de 0,2155 miliarde lei. Dacă ajutoarele de stat acordate în anul 2001 în sumă de 1,2 miliarde lei însemnau în totalitate subvenţii, sumele din anii 2002, 2003 şi 2004 reprezintă în totalitate scutiri la plata obligaţiilor bugetare, a majorărilor de întârziere şi penalităţilor aferente acestora. Ordonanţa de urgenţă nr. 40/2002 a facilitat agenţilor economici aceste scutiri şi reprezintă principalul act normativ ce a determinat creşterea atât de spectaculoasă a ajutoarelor de stat acordate pisciculturii şi pescuitului în anii 2002 şi 2003. Atât în monedă natională cât şi în cea europeană evolutia este similară ca direcţie. În monedă &#39;naţională şi în termeni reali se înregist ează o creştere cu 48,5% în anul 2002 faţă de anul 2001, o creştere cu 390% în anul 2003 faţă de acelaşi an de bază urmând apoi o scădere în anul 2004 cu 90% faţă de anul de bază 2001 ceea ce ne face să credem că aceste datorii erau istorice şi odată eliberaţi de ele agenţii economici ce activează în acest sector îşi pot plăti în mod curent obligaţiile către stat. Întrucât valoarea ajutoarelor de stat acordate pisciculturii şi pescuitului este mult mai mica în comparaţie cu cea acordată agriculturii, ponderea acestora în ajutorul naţional global şi în valoarea adăugată brută nu poate fi comentată fiind sub 0,01%. 9.1.1. Nivelul ajutorului de stat acordat pe salariat în agricultură În România lucrează în agricultură şi piscicultură peste 35% din populaţia ocupată a ţării (32,36% in anul 2001, 36,45% în anul 2002, 35,45% în anul 2003, 34,22% în anul 2004). Dintre aceştia, sunt salariaţi în medie numai 5% din cei ce lucrează în agricultură şi aproximativ 60% dintre cei ce lucrează în piscicultură şi pescuit. Ponderea celor care lucrează în agricultură şi sunt salariaţi variază la nivelul fiecărui an astfel: 5,45% în anul 2001, 4,72% în anul 2002, 4,60% în anul 2003 şi 5,19% în anul 2004. În total, populaţia salariată din agricultură reprezintă aproximativ 3,3% din totalul populaţiei salariate la nivel naţional. La nivelul fiecărui an din perioada analizată numărul populaţiei ocupate în agricultură scade de la 3.456.066 persoane în 2001, la 3.362.000 în 2002, 3.292.000 în 2003 şi 2.763.600 persoane în 2004. Pe întreaga perioadă se constată o scădere în medie cu 7,18% pe an. La rândul ei, populaţia salariată din agricultură scade de la 188.540 persoane în 2001, la 158.642 persoane în 2002, la 151.704 persoane în 2003 ajungând la 143.446 persoane în 2004. Pe întreaga perioadă analizată se constată o scădere a populaţiei salariate din agricultură în medie cu 8,7% pe an. În domeniul pisciculturii şi pescuitului nu sunt oscilaţii mari ale numărului populaţiei salariate - de la 2320 persoane în 2001, urmează o creştere uşoară in următorii ani, înregistrându-se cifra de 2463 persoane în 2002 şi de 2681 persoane în 2003, urmat de o scădere în 2004 la 2364 persoane. De menţionat faptul că aproximativ 62% din populaţia ocupată în acest domeniu este salariată, procent ce este constant pe întreaga perioadă. Analizând indicatorul ajutor de stat acordat agriculturii raportat la numărul de salariaţi, sesizăm creşteri aproape duble de la un an la altul datorită pe de o parte creşterii în medie cu 50% pe an a ajutorului de stat acordat agriculturii şi în acelaşi timp a scăderii cu 8,7% pe an a numărului de persoane salariate din agricultură. Din aceleaşi motive se înregistrează aceeaşi dinamică şi la indicatorul ajutor de stat acordat agriculturii raportat la numărul de persoane ocupate în acest sector. 9.1.2. Ponderea ajutoarelor de stat alocate agriculturii şi pescuitului în valoarea adăugată brută realizată în aceste două sectoare Agricultura şi pescuitul contribuie în medie cu 14% la Valoarea Adăugată Brută totală. Analizând pe fiecare an în parte, această contribuţie este de 14,98% în anul 2001, 11,46% în anul 2002, 13,27% în anul 2003 şi de 14,61% în anul 2004. În termeni reali, se constată o creştere a valorii adăugate brute a ramurii în medie cu 5,03% an. Analizând în structură, se constată că în medie 75% din valoarea adăugată brută este produsă de către sectorul vegetal. Ponderea zootehniei scade cu 5% în 2003 faţă de 2002 după ce avusese o creştere cu 2,2% în 2002 faţă de 2001. Sectorul de servicii are o pondere relativ constantă în valoarea adăugată a ramurii, ce păstrează un trend uşor crescător. Tabel 9.2. Valoarea Adăugată Brută - structura pe principalele sectoare UM 2001 2002 2003 2004 Agricultura, din care: Mld. ROL 156.179,2 173.076,0 223.167,0 309.283,5 Culturi agricole vegetale Mld. ROL 118.545,6 125.553,1 174.015,2 n.a.* (%) 75,9 72,54 77,98 n.a.* Zootehnie Mld. ROL 28.878,6 35.828,1 35.127,8 n.a.* (%) 18,49 20,7 15,74 n.a.* Servicii agricole Mld. ROL 3.523,0 4.831,3 5.398,3 n.a.* (%) 2,26 2,79 2,42 n.a.* * Nu există date disponibile. Analiza dinamicii Valorii Adăugate Brute a ramurii şi a subramurilor se poate efectua utilizând datele din tabelul 9.3. Se poate astfel observa o scădere a acestui indicator în anul 2002 faţă de anul de bază 2001 cu 10,2%, urmată de o creştere cu 7,14% în anul 2003, în anul 2004 înregistrându-se o creştere cu 15,88% faţă de anul de bază 2001. Pe întreaga perioadă analizată, se înregistrează o creştere medie cu 5,03% pe an. Sectorul vegetal are o dinamică ascendentă după anul 2002 şi la fel şi sectorul de servicii în agricultură. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de piscicultură şi pescuit a crescut în 2002 faţă de 2001 cu 2,17% iar în 2003 cu 10,34%. Pe întreaga perioadă se înregistrează o creştere medie anuală de 3,3%. Tabel 9.3. Evolutia Valorii Adăugate Brute în valori constante 2001 &#39; UM 2001 2002 2003 2004 1. Agricultura, din care: Mld. ROL pr. curente 156.179,2 173.076,0 223.167,0 309.283,5 Mld. ROL ct. 2001** 156.179,2 140.256,08 151.402,3 180.973,4 Dinamica - (anul curent/anul 2001) (%) 100 89,80 96,94 115,88 Culturi agricole vegetale Mld. ROL pr. curente 118.545,6 125.553,1 174.015,2 n.a.* Mld. ROL ct. 2001** 118.545,6 101.744,81 118.056,45 n.a.* Dinamica - (anul curent/anul 2001) (%) 100 85,83 99,59 n.a.* Zootehnie Mld. ROL pr. curente 28.878,6 35.828,1 35.127,8 n.a.* Mld. ROL ct. 2001** 28.878,6 29.034,6 23.831,6 n.a.* Dinamica - (anul curent/anul 2001) (%) 100 100,54 82,52 n.a.* Servicii agricole Mld. ROL pr. curente 3.523,0 4.831,3 5.398,3 n.a.* Mld. ROL ct. 2001** 3.523,0 3.915,2 3.662,3 n.a.* Dinamica - (anul curent/anul 2001) (%) 100 111,13 103,95 n.a.* 2. Pescuitul Mld. ROL pr. curente 50,6 63,8 82,3 n.a.* Mld. ROL ct. 2001** 50,6 51,7 55,83 n.a.* Dinamica - (anul curent/anul 2001) (%) 100 102,17 110,34 n.a.* * Nu există date disponibile. ** Pentru valori constante 2001, s-au folosit următorii deflatori: 1,234 pentru anul 2002, 1,474 pentru anul 2003, 1,709 pentru anul 2004. Tabel 9.4. Ponderea ajutoarelor de stat acordate agriculturii şi pescuitului în Valoarea Adăugată Brută realizată în aceste sectoare UM 2001 2001 2003 2004 VAB realizată în agricultură Mld. ROL 156.179,2 173.076,0 223.167,0 309.283,5 Ajutorul de stat acordat agriculturii Mld. ROL 3.735,22 7.802,10 10.753,74 21.626,79 Pondere (%) 2,39 4,51 4,82 7,00 VAB realizată de producţia vegetală Mld. ROL 118.545,6 125.553,1 174.015,2 n.a.* Ajutorul de stat acordat producţiei vegetale Mld. ROL 1.491,4 3.600,54 4.540,68 13.209,04 Pondere (%) 1,26 2,87 2,61 n.a.* VAB realizată de zootehnie Mld. ROL 28.878,6 35.828,1 35.127,8 n.a.* Ajutorul de stat acordat zootehniei Mld. ROL 370,86 1.869,11 3.093,22 4772,24 Pondere (%) 1,28 5,22 8,81 n.a.* VAB realizată de serviciile în agricultură Mld. ROL 3.523,0 4.831,3 5.398,3 n.a.* Ajutorul de stat acordat serviciilor în agricultură Mld. ROL 2,18 7,09 2,20 36,93 Pondere (%) 0,06 0,15 0,04 n.a.* VAB realizată de piscicultură şi pescuit Mld. ROL 50,6 63,8 82,3 n.a.* Ajutorul de stat acordat pisciculturii şi pescuitului Mld. ROL 1,2 2,2 9,2 0,2155 Pondere (%) 2,37 3,45 11,18 n.a.* * Nu există date disponibile. Ajutorul de stat acordat agriculturii a crescut în medie cu 50,19% pe an. Ponderea ajutorului de stat în valoarea adăugată brută a agriculturii creşte de la 2,39% în 2001 la 4,51% în 2002, la 4,83% în 2003 şi ajunge la 7% în anul 2004. Pe sectoare de activitate, din lipsa datelor, analiza se va face doar pentru anii 2001, 2002 şi 2003. Valoarea adăugată brută creată în sectorul vegetal este oscilantă, în timp ce ajutorul de stat acordat sectorului vegetal a crescut în medie cu 73,05% pe an. Ponderea ajutorului de stat în valoarea adăugată brută în sectorul vegetal creşte de la 1,26% în anul 2001, la 2,87% în anul 2002 şi la 2,61% în anul 2003. Şi în sectorul zootehnic se înregistrează o evoluţie oscilantă a valorii adăugate brute, în timp ce ajutorul de stat acordat creşte în medie cu 96% pe an. Ponderea în valoarea adăugată brută creşte de la 1,28% în anul 2001, la 5,22% în 2002 şi ajunge la 8,81% în 2003. Sectorul serviciilor din agricultură are un trend crescător atât în ce priveşte valoarea adăugată brută, cât şi în nivelul ajutorului de stat care creşte în medie cu 114,8% pe an. Piscicultura şi pescuitul înregistrează un ritm mediu de creştere a valorii adăugate brute de 3,33% pe an în timp ce ajutoarele de stat scad drastic, în medie cu 53,02% pe an. ponderea ajutorului de stat in VAB 12 10 8 GJ &quot;C 6 o C C. 4 2 o 2001 2002 2003 2004 anul TOTAL -- Vegetal - -Zootehnie - - Servicii Pescuit Grafic 9.1. Ponderea ajutorului de stat în Valoarea Adăugată Brută 9.2. DOMENII BENEFICIARE Pentru perioada 2002-2004, volumul ajutoarelor de stat acordate agriculturii, pe sectoare de activitate se prezintă în tabelul 9.5. Tabel 9.5. Volumul ajutoarelor de stat acordate agriculturii, pe sectoare de activitate Sectorul de activitate UM 2001 2002 2003 2004 Culturi agricole vegetale Mld. ROL 1.491,4 3.600,53 4.540,68 13.209,04 Zootehnie Mld. ROL 370,86 1.869,11 3.093,22 4.772,242 Mixt (zootehnie şi sector vegetal) Mld. ROL 679,08 20,05 53,94 414,79 Îmbunătătiri funciare &#39; Mld. ROL 1.087,80 2.150,55 2.169,34 1955,41 Mecanizare Mld. ROL 97,34 153,75 888,68 786,73 Silvicultură Mld. ROL 6,56 1,02 4,79 0,16 Servicii Mld. ROL 2,18 7,09 2,20 36,93 Cercetare Mld. ROL o o 0,89 451,49 TOTAL Mld. ROL 3.735,22 7.802, 10 10.753,74 21.626,79 Analizând datele prezentate se constată, în valori nominale, o creştere semnificativă de la un an la altul (de 2,09 ori în 2002, de 2,87 ori în 2003 şi de 5,78 ori în 2004 faţă de 2001). Structura ajutoarelor de stat din agricultură pe principalele sectoare de activitate este prezentată în tabelul nr. 9.6. Tabel 9.6. Structura ajutorului de stat acordat agriculturii pe domenii beneficiare Sectorul de activitate UM 2001 2002 2003 2004 Culturi agricole vegetale (%) 39,93 46,15 42,22 61,08 Zootehnie (%) 9,93 23,96 28,76 22,06 Mixt (zootehnie şi sector vegetal) (%) 18,18 0,26 0,5 1,92 Îmbunătăţiri funciare (%) 29,12 27,56 20,18 9,04 Mecanizare (%) 2,61 1,97 8,27 3,64 Silvicultură (%) 0,18 0,01 0,05 sub 0,01% Servicii (%) 0,05 0,09 0,02 0,17 Cercetare (%) o o o· 2,09 TOTAL 100 100 100 100 valoarea este sub 0,01% Structura ajutorului de stat(%) în totalul ram.irii Ponderea (%) anul anul anul anul 2001 2002 2003 2004 anul □ cercetare ■ servicii □ s il&#39;vicultura a mecanizare □ imbunatatiri funciare m mixt(zootehnie si cultura vegetala) [!] zootehnie m culturi agricole vegetale Grafic 9.2. Analizând în structură ajutoarele de stat acordate agriculturii, constatăm că în fiecare an din perioada analizată ponderea cea mai mare a acestora a deţinut-o sectorul culturilor vegetale, procentele acordate fiind între 39,93% în anul 2001, crescând până la nivelul de 61,08% în anul 2004. Sectorul zootehnic beneficiază în ultimii 3 ani de peste 20% din totalul ajutoarelor de stat acordate întregii ramuri. Saltul de la 10% (9,93% în 2001) la peste 20% s a făcut în anul 2002, când scade drastic ponderea ajutoarelor de stat cu destinaţie mixtă (atât pentru zootehnie cât şi pentru sectorul vegetal), în favoarea ajutoarelor de stat cu destinaţie directă pentru unul dintre cele două sectoare. Îmbunătăţirile funciare beneficiază în primii 3 ani de peste 20% din ajutoarele de stat acordate ramurii, pondere ce scade la doar 9,04% în anul 2004. Ajutoarele pentru silvicultură şi servicii au o pondere foarte scăzută, ce nu atinge în nici unul dintre ani 0,2%. În concluzie, putem spune că se înregistrează o creştere a ponderii ajutoarelor de stat acordate direct pentru principalele sectoare - vegetal şi zootehnia. Dinamica ajutoarelor de stat acordate fiecărui sector de activitate din agricultură în perioada 2002-2004 este prezentată în tabelul 9.7 Tabel 9.7. Evolutia ajutoarelor de stat acordate agriculturii, pe sectoare de activitate, în pret &#39; uri constante 2001 &#39; Sectorul de activitate UM 2001 2002 2003 2004 TOTAL ajutor, din care: Mld. ROL 3.735,22 7.802,10 10.753,74 21.626,79 Total ajutor în valori constante 2001** Mld. ROL 3.735,22 6.322,61 7.295,62 12.654,64 Dinamica - (anul curent / anul 2001) (%) 100 169,27 195,32 338,79 Culturi agricole vegetale Mld. ROL 1.491,40 3.600,54 4.540,68 13.209,04 în valori constante 2001** Mld. ROL 1.491,40 2.917,78 3.080,52 7.729,11 Dinamica - (anul curent /anul 2001) (%) 100 195,64 206,55 518,24 Zootehnie Mld. ROL 370,86 1.869,11 3.093,22 4.772,24 în valori constante 2001** Mld. ROL 370,86 1.514,67 2.098,52 2.792,42 Dinamica - (anul curent / anul 2001) (%) 100 408,42 565,85 752,95 Mixt (zootehnie şi sector vegetal) Mld. ROL 679,08 20,052 53,94 414,79 în valori constante 2001** Mld. ROL 679,08 16,25 36,59 242,71 Dinamica - (anul curent /anul 2001) (%) 100 2,39 5,39 35,74 Îmbunătătiri funciare Mld. ROL 1.087,80 2.150,55 2.169,34 1.955,41 în valori constante 2001** Mld. ROL 1.087,80 1.742,75 1.471,74 1.144,18 Dinamica - (anul curent /anul 2001) (%) 100 160,21 135,3 105,18 Mecanizare Mld. ROL 97,34 153,75 888,68 786,73 în valori constante 2001** Mld. ROL 97,34 124,59 602,90 460,35 Dinamica - (anul curent /anul 2001) (%) 100 128,0 619,38 472,93 Silvicultură Mld. ROL 6,56 1,02 4,79 0,16 în valori constante 2001 Mld. ROL 6,56 0,82 3,25 0,09 Dinamica - (anul curent /anul 2001) (%) 100 12,5 49,54 1,37 Servicii Mld. ROL 2,18 7,09 2,20 36,93 în valori constante 2001 Mld. ROL 2,18 5,75 1,49 21,61 Dinamica - (anul curent /anul 2001) (%) 100 263,76 68,34 991,28 Cercetare Mld. ROL o o 0,89 451,49 în valori constante 2001 Mld. ROL o o 0,60 264,18 Dinamica - (anul curent / anul 2001) (%) o o o 440,3 &quot;&quot; Pentru valori constante 2001, s-au folosit următorii deflatori: 1,234 pentru anul 2002, 1,474 pentru anul 2003, 1,709 pentru anul 2004. În valori reale comparabile, faţă de anul 2001, ajutorul de stat total acordat agriculturii creşte cu 69,27% în 2002, cu 95,32% în 2003, înregistrându-se în anul 2004 o creştere cu 238,79%. Ritmul mediu de creştere este de 50,19% pe an. Analizând dinamica fiecărui sector în parte, constatăm o creştere mai accentuată (cu o medie de 96% pe an) a volumului ajutoarelor acordate în sectorul zootehnic, care contribuie în medie cu 18,07% la valoarea adăugată brută realizată de agricultură. Sectorul vegetal, care contribuie cu 75,69% la VAB-ul agriculturii are un ritm de creştere anual al ajutoarelor de stat de 73,05%. Creşterea volumului ajutoarelor acordate direct către aceste două sectoare se face pe seama ajutoarelor cu destinaţie comună (pentru zootehnie şi sector vegetal), volumul acestora înregistrând o scădere cu peste 97% în anul 2002, cu peste 94% în anul 2003 şi cu peste 64% în anul 2004. Volumul ajutoarelor de stat acordate îmbunătăţirilor funciare a crescut faţă de 2001 cu 60,21% în anul 2002, cu numai 35,3% în anul 2003 şi cu numai 5,18% în anul 2004, ceea ce exprimă un ritm mediu anual de creştere de 1,7%. Sectorul mecanizare care alături de îmbunătăţiri funciare şi cercetare are o pondere de 3,75% în VAB-ul agriculturii, beneficiază în 2002 de 1,28 ori mai multe ajutoare de stat, în 2003 de 6,19 ori mai multe ajutoare de stat iar în 2004 de sume cu aceeaşi destinaţie de 4,72 de ori mai mari . Serviciile din agricultură se află pe un trend ascendent şi ca pondere în valoarea adăugată brută - o medie de 2,49%, şi ca volum de ajutoare de stat primite (de la o pondere de 0,05% în anul 2001 la O, 17% în anul 2004), cu un ritm mediu de creştere de 114,8% pe an. 9.3. INSTRUMENTELE FINANCIARE UTILIZATE

Structura ajutorului de stat identificat pentru agricultură în funcţie de natura ajutorului este prezentată în tabelele 9.8 şi 9.9:

Tabel 9.8.
Structura ajutorului de stat acordat în agricultură în functie de natura
ajutorului &#39;

Natura ajutorului (tipuri de instrumente) UM 2001 2002 2003 2004 A1 - Subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii, alte sume nerambursabile (%) 72,5 96,42 92,76 93,57 A2 - Scutiri/reduceri la plata obligatiilor fiscale (%) 1,06 0,93 0,04 0,01 81 - Participarea cu capital a statului (%) 1,71 0,08 o o C1 - Scutiri de dobândă la creditele bugetare (%) 18,11 o o o C2 - Scutiri/reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente (%) 1,72 2,57 7,2 6,42 D1 - Acordarea de garanţii de stat (%) 4,9 o o o TOTAL (%) 100 100 100 100

După cum se poate observa, ponderea cea mai mare în totalul ajutoarelor acordate pentru agricultură o deţin subvenţiile, alocaţiile, primele subvenţionarea dobânzii şi alte sume nerambursabile (A1), a căror pondere a crescut faţă de anul 2001, cu 23,92 puncte procentuale în anul 2002, cu 20,26 puncte procentuale în
2003 şi cu 21,07 puncte procentuale în 2004.

Ajutoarele de stat de tipul (01) acordarea de garanţii de stat şi de tipul (C1) scutiri de dobândă la creditele bugetare, înregistrează valori nule în anii 2002, 2003 şi 2004.

După grupa de ajutoare (A1), ce cuprinde subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii şi alte sume nerambursabile, urmează ca pondere grupa C2 (scutiri sau reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente), a cărei pondere creşte de la 1,72% în anul 2001, la 2,57% în 2002, urmată aproape de o triplare (7,2%) în 2003 faţă de anul precedent, iar în 2004 de o scădere cu O,78 puncte procentuale când se ajunge la o pondere de 6,42%.

A treia grupă de ajutoare de stat acordate în agricultură în perioada analizată sunt cele sub formă de scutiri sau reduceri la plata obligaţiilor fiscale, a căror pondere scade de la 1,06% în anul 2001, la 0,93 % în anul 2002, urmată de o scădere drastică de peste 20 de ori în 2003 când se ajunge la o pondere de 0,04%, scăderea continuând şi la nivelul anului 2004 când se atinge o pondere de 0,01%.

Participarea cu capital a statului cuprinsă în grupa de ajutoare (B1), înregistrează valori nule şi în anul 2003 şi în anul 2004.

Tabel 9.9.
Nivelul anual al ajutoarelor de stat acordate agriculturii în functie de natura
ajutorului &#39;

UM 2001 2002 2003 2004 1. CHELTUIELI BUGETARE (A1+B1) Preţuri curente Mld. ROL 2771,9 7528,8 9975,3 20236,14 Mii. Euro 106,5 240,9 265,6 499,3 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 2771,9 6101,1 6767,5 11840,9 Ponderea în total ajutor acordat agriculturii (%) 74,21 96,5 92,76 93,57 2. RENUNTARE LA VENITURI ( A2+C1+C2+D1) &#39; Preţuri curente Mld. ROL 963,3 72,2 778,5 1390,6 Mii. Euro 37,01 2,3 20,73 34,3 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 963,3 58,54 528,14 813,7

UM 2001 2002 2003 2004 Ponderea în total ajutor acordat agriculturii (%) 25,79 3,5 7,24 6,43 din care, prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale ( A2+C2) Preţuri curente Mld. ROL 103,6 72,2 778,5 1390,6 Mii. Euro 3,98 2,3 20,73 34,3 Preţuri constante 2001 Mld. ROL 103,6 58,54 528,14 813,7 Ponderea în total ajutor acordat agriculturii (%) 2,78 3,5 7,24 6,43

Grupa cheltuielilor bugetare cuprinde ajutoarele de stat sub forma subvenţiilor, alocaţiilor, primelor, subvenţionării dobânzilor, sumelor nerambursabile precum şi a participării cu capital a statului.

Datele cuprinse în tabelul 9.9 arată că peste 74% din totalul ajutoarelor este deţinut de cheltuielile bugetare, care ajung în anul 2002 la 96,5% iar în anii următori scad până la 93,57%.

Fată de anul 2001, volumul acestora a crescut cu 120,1% în anul 2002, cu 144 &#39; ,15% în anul 2003 şi cu 327,18% în anul 2004, într-un ritm mediu de 62,26%

pe an. Acest ritm de creştere este superior ritmului de creştere al ajutorului de stat total acordat agriculturii, care în perioada analizată este de 50,19%.

Renunţările la venituri reprezintă o altă grupă de ajutoare de stat în care sunt cuprinse scutirile sau reducerile la plata obligaţiilor fiscale, a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente, scutirile de dobândă la creditele bugetare şi garanţiiIe de stat.

Ponderea acestor tipuri de ajutoare a scăzut de la 25,79 % în anul 2001, la 7,24% în anul 2003, ajungând la 6,43% în anul 2004.
începând cu anul 2002, aceste ajutoare s-au acordat în totalitate prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale.

Faţă de anul 2001 trendul este descrescător, în anul 2003 acestea scad cu 45,17% iar în anul 2004 cu 15,53%. Pe întreaga perioadă, scăderea se face într un ritm de 5,47% pe an.
Dinamica şi structura instrumentelor financiare utilizate la acordarea ajutoarelor de stat pentru agricultură sunt reflectate în graficul următor:

Graficul 9.3.

structura ajutoarelor de stat

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

f--

i;;;i 01- acordarea de garantii de stat

f--

[

f--

f&#39;.
G)

f--

&quot;O

f--

2001

2002

2003

2004

□ C2-scutiri/reduceri la plata rmjorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente □ C1-scutiri de dobanda la credite!
bugetare
■ B1-participarea cu capital a statului ■ A2-scutiri/reduceri la plata obligatiilor fiscale

aru

IEI A1-subventii, alocatii, prime, sume nerambursabile

Evoluţia ponderii instrumentelor financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat pentru agricultură

CAPITOLUL 10

AJUTOARELE SOCIALE ŞI AJUTOARELE DE STAT CU CARACTER SOCIAL ACORDATE ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2002-2004

Fiecare stat protejează drepturile şi libertăţile cetăţenilor sa1, conform prevederilor constituţionale naţionale şi prin luarea în considerare a realităţilor şi particularităţilor economice, sociale, culturale. Analiza politicii de protecţie socială trebuie plasată în contextul opţiunii României de integrare în Uniunea Europeană. Carta Socială Europeană, documentul european de referinţă în materie de coeziune socială, consacră dreptul la protecţie împotriva sărăciei şi excluderii sociale - două atingeri majore aduse demnităţii umane.

Politica de protecţie socială se fundamentează pornind de la factorul social (comunitatea), factorul economic şi social (agenţii economici şi societatea) şi de la căile şi mijloacele de realizare în fapt a protecţiei sociale, care au la bază programe ce cuprind obiective, termene, finalităţi şi concretizări pe categorii sociale.

În perioada 2002-2004 în România au fost identificate următoarele forme de ajutor social şi de protecţie socială:
• Ajutoare sociale; • Alocaţii familiale; • Ajutoare pentru protecţia persoanelor cu handicap; • Ajutoare pentru protecţia persoanelor vârstnice; • Alte măsuri de protecţie socială.

10.1. AJUTOARELE SOCIALE Ajutorul social constituie principalul instrument utilizat în combaterea sărăciei, fondurile destinate acestui scop fiind asigurate atât de la bugetul de stat, cât şi de la bugetele locale. Ajutoarele sociale s-au concretizat în principal, în venitul minim garantat, ajutoare băneşti acordate pentru încălzirea locuinţei şi alte măsuri de protecţie socială pentru categoriile de persoane defavorizate. Politica venitului minim garantat confirmă atât orientarea Guvernului cât şi a organelor abilitate de lege, către ajutoare care au în vedere veniturile beneficiarilor, în dauna beneficiilor universale, incluzând măsuri pentru creşterea interesului de a munci, asociate cu ajutoarele axate pe venit. Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cuantumul venitului minim garantat, pentru acordarea ajutoarelor sociale, pe principiul solidarităţii sociale, în condiţiile stabilite de lege. Beneficiarii venitului minim garantat, ca formă de asistenţă socială, sunt familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, şi familiile sau persoanele singure, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, care au reşedinţa sau, după caz, domiciliul în România, în condiţiile legislaţiei româneşti. În cadrul formelor de protecţie socială a persoanelor cu un nivel de trai redus, legea mai prevede: • pentru perioada sezonului rece, 1 noiembrie - 31 martie, un ajutor pentru încălzirea locuinţei, acordat persoanelor singure şi familiilor beneficiare de ajutor social, odată cu acesta, sprijin ce este inclus in ajutorul social prin majorarea nivelului lunar al venitului minim garantat; • ajutoare sociale acordate soţiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, şi alocaţii pentru copiii nou-născuţi; • acordarea din Fondul naţional de solidaritate, (constituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/1999, aprobată prin Legea nr. 366/2001), de ajutoare financiare pentru persoane şi familii aflate în extremă dificultate datorită stării de sănătate sau altor cauze justificate, în scopul contribuirii, pe baza principiului solidarităţii naţionale, la reducerea sărăciei şi la cofinanţarea unor programe de servicii socio-medicale. Ulterior, au fost emise o serie de acte normative prin care au fost acordate populaţiei cu venituri reduse ajutoare băneşti pentru încălzirea locuinţei, ca urmare a majorărilor de preţuri la energie termică, gaze naturale, lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, şi ţinându-se cont de necesitatea eficientizării consumurilor individuale ale acestora, în scopul creşterii calităţii vieţii de familie. Tabel 10.1. Evolutia ajutoarelor sociale acordate în România in perioada 2002-2004 în - Miliarde ROL - 2002 2003 2004 1.703,9 2.342,35 3.190,14 O serie de acte normative emise în baza Legii nr. 416/2001, au constituit cadrul legal de acordare a unor ajutoare sociale de urgenţă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, în vederea finanţării, potrivit dispoziţiilor legale, a acţiunilor sau sarcinilor nou-intervenite în cursul anului în bugetul de stat şi în bugetele locale, cu menţinerea echilibrului bugetar, respectiv pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirea persoanelor fizice sinistrate. baza L &#39; egii nr. 416/2001* * Valorile prezentate în tabel sunt obţinute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenţei de către autorităţile locale. Ajutoarele sociale acordate de autorităţile locale în baza Legii nr. 416/2001 şi a actelor normative emise în baza legii, au fost raportate cumulat de către furnizorii respectivi. Tabelul evidenţiază cuantumul şi evoluţia ajutoarelor sociale acordate atât în baza Legii nr. 416/2001, cât şi în baza actelor normative emise în baza legii. 10.2. ALOCATIILE FAMILIALE &#39; România are un sistem universal de acordare a alocatiilor familiale de care beneficiază toţi copiii rezidenţi. Finanţarea sistemulu &#39; i este asigurată în exclusivitate de către stat, nici angajaţii şi nici angajatorii necontribuind cu nimic la sumele destinate acestui tip de protecţie socială. Sunt eligibili pentru alocaţia familială toţi copiii sub 16 ani şi sub 18 ani dacă sunt în continuare elevi sau studenţi, până la împlinirea acestei vârste, şi dacă sunt handicapaţi sau invalizi. Beneficiile primite constau într-un venit lunar fix pentru fiecare copil, nivelul beneficiilor fiind dublu dacă este vorba despre un copil invalid. Alocaţiile familiale au fost instituite în România pentru a completa veniturile familiilor cu copii şi pentru a nu se deteriora nivelul de trai, având o funcţie de protecţie socială şi o funcţie politico-demografică de stimulare a natalităţii. Baza legala de acordare a acestor alocaţii a constituit-o Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii. Această lege promovează un sistem universal de acordare a alocaţiilor de stat pentru copii. De la 1 ianuarie 2004, familiile din România pot beneficia, pe lângă alocaţia de stat pentru copii, de două prestaţii bazate pe testarea veniturilor, adică acordate în funcţie de veniturile obţinute de o familie: alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale. Prin introducerea acestor noi alocaţii familiale, se realizează atât majorarea veniturilor familiilor cu copii, cât şi diversificarea modalităţilor de sprijin pentru acestea. Noul sistem de prestaţii familiale a fost adoptat prin O.U.G. nr. 105 din 24 octombrie 2003 aprobata de Legea nr. 41/2004. De cele două noi alocaţii beneficiază familiile cu venituri reduse. Astfel: • alocaţia familială complementară, pentru familiile cu copii şi care au venituri lunare de până la 1,5 milioane lei pe membru de familie. • alocatia de sustinere pentru familia monoparentală, de care beneficiază familiil &#39; e constituit &#39; e dintr-un singur părinte şi copiii aflaţi în întreţinere, ale căror venituri sunt de până la 1,5 milioane lei pe membru de familie. Scopul acordării acestor ajutoare este protecţia socială eficientă a copiilor, care sunt de fapt grupul ţintă al întregului efort făcut de stat în domeniul protecţiei sociale, prin intermediul politicilor îndreptate către sprijinirea familiei, care, deşi transformată, ramane în continuare o structură socială pe care se bazează stabilitatea şi dezvoltarea socială a oricărui stat modern. Tabel 10.2. Evolutia ajutoarelor sociale acordate în România in perioada 2002-2004 în baza O &#39; rdonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2003* &#39; &#39; - Miliarde ROL - 2002 2003 2004 18,08 16,88 100,09 * Valorile prezentate în tabel sunt obţinute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenţei de către autorităţile locale 10.3. AJUTOARELE PENTRU PROTECTIA PERSOANELOR CU
HANDICAP &#39;

Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament a handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

Cadrul normativ care reglementează statutul persoanelor cu handicap în România este Legea nr. 519/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10211999 privind protecţia specială şi Încadrarea În muncă a persoanelor cu handicap.

În baza Legii nr. 519/2002 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, se asigură asistenţa în domeniul veniturilor şi protecţia specială pentru persoanele cu handicap. Această protecţie se realizează în principal prin acordarea unor prestaţii în bani sau în natură, precum şi de servicii sociale la domiciliu sau în cadrul instituţiilor de protecţie socială. Indemnizaţia lunară se acordă sub forma unui procent din salariul minim brut pe economie.

În scopul stimulării angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, legea prevede anumite facilităţi constând în scutirea de plata impozitului pe profit, cu condiţia ca cel puţin 75% din fondul obţinut prin scutire să fie reinvestit pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii de lucru şi/sau pentru amenajarea locurilor de muncă protejate, scutirea de plata taxelor vamale pentru importurile de materii prime, materiale, semifabricate, utilaje şi părţi componente ale acestora necesare procesului de producţie şi scutirea de la plata T.V.A. a operaţiunilor desfăşurate în unităţile protejate autorizate.

În perioada 2002-2004 s-au realizat paşi importanţi în domeniul legislativ administrativ, al strategiilor şi al parteneriatului cu societatea civilă. Au fost promovate măsuri şi facilităţi axate pe nevoile individuale, pe tipuri şi grade de dizabilitate în scopul inserţiei socio-profesionale a persoanelor cu handicap şi a normalizării existenţei acestor persoane.

Tabel 10.3.
Evolutia ajutoarelor sociale acordate în România în perioada 2002-2004 în baz &#39; a Legii nr. 519/2002*

2002 2003
- Miliarde ROL -

2004 I
425,42 398,35 425,42

*Valorile prezentate în tabel sunt obţinute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenţei de către autorităţile locale.

10 - .4. AJUTOARELE PENTRU PROTECTIA PERSOANELOR
VARSTNICE &#39;

Dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socială se materializează în măsurile pe care statul le adoptă la un moment dat pentru a le permite acestora să rămână membri deplini ai societăţii cât mai mult timp, prin intermediul unor resurse financiare suficiente care să le asigure o existenţă decentă şi o participare activă la viaţa publică, socială şi culturală.

Legislaţia în domeniu a făcut progrese, în sensul că s-a elaborat cadrul normativ în conformitate cu normele europene.

În baza Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, acestea au dreptul la asistenţă socială în funcţie de situaţia socio-medicală şi de resursele economice de care dispun, fiind vorba despre măsuri complementare faţă de cele reglementate prin sistemul asigurărilor sociale.

De prevederile acestei legi beneficiază persoanele care au împlinit vârsta legală de pensionare şi care se găsesc în una dintre următoarele situaţii:

• nu au familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; • nu au locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii; • nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare; • nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată; • se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile socio-medicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.

Alte acte normative reglementează formele de protecţie socială pentru diferite categorii de persoane vârstnice: veteranii şi invalizii de război, soţiile acestora, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată începând cu 6 martie 1945 şi cele deportate în străinătate sau constituite în prizonieri.

Protecţia se realizează în principal prin acordarea unor indemnizaţii lunare şi a altor facilităţi: gratuitatea transportului urban şi interurban, scutirea de plata taxelor de abonament radio şi TV, prioritate la instalarea postului telefonic şi scutire de plata abonamentului telefonic, asistenţă medicală şi medicamente gratuite atât pentru tratament ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, scutire de la plata taxelor şi impozitelor locale.

Tabel 10.4.
Evolutia ajutoarelor sociale acordate pentru protectia persoanelor
vârstn &#39; ice în perioada 2002-2004*
&#39;
- Miliarde ROL -
2002 2003 2004 153,22 155,73 185,07

* Valorile prezentate în tabel sunt obţinute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenţei de către autorităţile locale.

10.5. ALTE MĂSURI DE PROTECTIE SOCIALĂ
&#39;
O măsură importantă de protecţie socială pentru unele categorii de persoane aflate în situatii economico-sociale sau medicale deosebite, a constituit-o
înfiinţarea cantin &#39; elor sociale. Această măsură a fost iniţiată conform prevederilor
Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social.

Cantinele sociale au fost înfiinţate în vederea prestării de servicii sociale gratuite pentru persoanele care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social şi prestării de servicii sociale, cu plata unei contribuţii de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăşi costul meselor servite, calculat pe aceeaşi perioadă, pentru persoanele care realizează venituri ce se situează peste nivelul venitului net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social.

Guvernul a luat măsuri ca, în cazul în care în unele localităti din tară nu este posibilă funcţionarea cantinelor de ajutor social sau acolo unde &#39; cereri &#39; le depăşesc
capacitatea existentă, autorităţile administraţiei publice locale să poată conveni cu unităţile de asistenţă socială, regiile autonome, societăţile comerciale şi instituţiile publice care dispun de cantine proprii, precum şi cu unităţile de alimentaţie publică, prestarea acestor servicii sociale.

Tabel 10.5.
Evolutia ajutoarelor sociale acordate în România în perioada 2002-2004 în baza L &#39; egii nr. 208/1997*
- Miliarde ROL -
2002 2003 2004 10,05 15,62 23,16
* Valorile prezentate în tabel sunt obţinute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenţei de către autorităţile locale.

În perioada 2002-2004 a fost adoptată o măsură de protecţie socială specifică elevilor, respectiv, pentru anul 2002, din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, au fost alocate bugetelor locale sume aferente acordării de produse lactate şi produse de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV, numai pentru cei care în ziua respectivă sunt prezenţi la cursuri.

Acest program de protecţie socială a fost iniţiat conform prevederilor O.U.G. nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 16/2003.

În anul 2004 o altă măsură de sprijin financiar pentru elevii şi studenţii din învăţământul de stat şi particular acreditat a fost prevăzută prin Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, cu modificările şi completările ulterioare.

Sprijinul a constat în acordarea din bugetul de stat a unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale elevilor şi studenţilor provenind din familii cu venituri reduse.

S-a impus instituirea unor măsuri pentru evitarea degradării nivelului de trai şi păstrarea demnităţii tuturor cetăţenilor. În scopul evitării excluderii sociale, în anul 2002 a fost adoptată Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, care a creat importante instrumente de sprijin pentru grupurile defavorizate, în special pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament şi care reprezintă un grup ţintă prioritar.

10.6. AJUTOARELE DE STAT CU CARACTER SOCIAL

În scopul protecţiei sociale a categoriilor de persoane defavorizate, Guvernul României a adoptat în anul 2002, Hotărârea nr. 469/2002 privind înfiinţarea magazinelor ăEconomat&quot;, care a fost ulterior modificată şi completată prin Hotărârea nr. 1216/2002.

În baza acestor hotărâri, consiliile locale pot înfiinţa societăţi comerciale în cadrul cărora vor funcţiona şi magazine de tip ăEconomat&quot;. Conform legii, Consiliile locale se pot asocia cu societăţi comerciale şi cu organizaţii cooperatiste care funcţionează pe raza teritorială a acestora sau pot aproba înfiinţarea de către acestea, a unor sectoare de tip ăEconomat&quot; în cadrul unităţilor comerciale existente.

Magazinele ăEconomat&quot; sau sectoarele de tip ăEconomat&quot; au ca obiect principal de activitate vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare şi nealimentare de bază, la un nivel al preţului cu cel puţin 10% mai scăzut faţă de preţul mediu stabilit în fiecare unitate administrativ-teritorială.

Beneficiarii serviciilor magazinelor de tip ăEconomat&quot; sunt stabiliţi prin hotărâre a consiliilor locale şi sunt următoarele categorii de persoane: pensionari, şomeri şi persoane cu handicap.

Consiliile locale au acordat societăţilor comerciale care au înfiinţat astfel de magazine, precum şi producătorilor care îşi comercializează produsele prin magazinele ăEconomat&quot; înlesniri la plată pentru impozite, taxe şi alte venituri ale bugetelor locale, în condiţiile legii.
În cazul vânzării spaţiilor comerciale ce intră sub incidenţa Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, cumpărătorul beneficiază de o reducere cu 10 până la 15% a preţului stabilit în contractul de vânzare-cumpărare, dacă prin acest contract se obligă să înfiinţeze magazine ăEconomat&quot; sau sectoare de tip ăEconomat&quot; în cadrul spaţiului comercial cumpărat.

Tabel 10.6.
Evolutia ajutoarelor de stat cu caracter social acordate în România în perioad &#39; a 2002-2004 în baza H.G. nr. 469/2002 şi H.G. nr. 1216/2002

2002 2003
- Miliarde ROL - 2004 I
o 1,3* 0,28*

&#39;\/alorile prezentate în tabel sunt obţinute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenţei de către autorităţile locale

Capitolul 11

PLANUL DE ACTIUNI IN MATERIA AJUTORULUI DE STAT-
&#39;
NOUA STRATEGIE EUROPEANA DE REFORMARE A
AJUTOARELOR DE STAT

În data de 7 Iunie 2005, Comisia Europeană a aprobat în unanimitate la Bruxelles, documentul denumit State Aid Action Plan 2 , care reprezintă o expresie a contribuţiei directe la Strategia Lisabona reînnoită pentru creştere economică şi locuri de muncă mai multe şi mai bune, precum şi, în acest context, o Foaie de parcurs a reformei politicii ajutorului de stat pentru perioada 2005- 2009.

State Aid Action Plan reprezintă un document consultativ modern, ce propune reformarea coerentă a regulilor şi practicilor comunitare în materia ajutorului de stat, vizând mai buna funcţionare a acestora în favoarea industriei, a cetăţenilor, precum şi a autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

ăConsider că politica ajutorului de stat are un rol semnificativ de jucat, nu numai În menţinerea unor reguli echitabile În interiorul Pieţei unice dar şi ca instrument specific de creare a unui cadru mai bun pentru susţinerea naţională a cercetării, inovării, antreprenoriatului, serviciilor de interes economic general de Înaltă calitate, protecţiei mediului, precum şi coeziunii sociale şi regionale.

Ajutorul de stat reprezintă «noua frontieră» a politicii concurenţei. După realizarea unor reforme generale În materia antitrust-ului şi fuziunilor, revizuirea politicii ajutorului de stat a devenit prioritatea numărul unu a mandatului meu. Doresc să văd politica ajutorului de stat bazată pe o economie solidă, contribuind direct la promovarea creşterii economice şi a locurilor de muncă şi oferind proceduri mai rapide&quot;, declara doamna Neelie Kroes, Comisarul European pentru Concurent , ă.
Controlul ajutoarelor de stat este o condiţie sine qua non a menţinerii unui mediu concurenţial echilibrat, premisă a competiţiei libere şi corecte în cadrul Pieţei unice. Dar lăsată numai în seama propriilor mecanisme, piaţa nu aduce întotdeauna rezultatele scontate. De aceea este nevoie uneori să se recurgă la instrumente adecvate, ale unui ajutor de stat bine direcţionat, cum ar fi:
• ajutorul care vizează inovarea, cercetarea şi dezvoltarea; • ajutorul orientat către regiunile dezavantajate, pentru a garanta coeziunea şi egalitatea şanselor;

2 Planul de acţiuni în materia ajutorului de stat

• ajutorul pentru susţinerea companiilor europene în efortul de acumulare a cunoştintelor, abilitătilor şi experientei necesare pentru a concura eficient &#39; pe o piaţă glo &#39; bală în plină dezvo &#39; ltare; • ajutorul care generează locuri de muncă sigure, viabile şi pe termen lung pentru cetăţenii Europei; • ajutorul care, în fapt, promovează tocmai acele valori de care este nevoie pentru întărirea economiei europene şi pentru coeziunea modelului social european.

Regulile în materie trebuie să asigure şi să faciliteze utilizarea ajutoarelor de stat bine orientate, prin crearea cadrului necesar concentrării resurselor asupra acelor măsuri de sprijin care conduc la întărirea economiei europene, prin investiţii pentru viitor.

Principiile noului regim al ajutoarelor de stat sunt eficienta şi echitatea.
&#39;
• Eficienta înseamnă: d&#39;irecţionarea mai bună a ajutoarelor; folosirea optimă de către Statele membre a fondurilor publice, în beneficiul contribuabililor; proceduri simple, uşor de folosit, clare şi predictibile; respectarea principiului proporţionalităţii. • Echitatea asigură companiilor posibilitatea de a concura pe baze egale, în considerarea propriilor merite, şi conferă sprijin Statelor membre în soluţionarea unor chestiuni care la origine nu sunt economice, dar care sunt legate de modelul european (inclusiv coeziunea socială şi regională, capitalul uman şi diversitatea culturală). Cele patru caracteristici fundamentale ale Planului de acţiuni În materia ajutorului de stat sunt: • ,,Ajutoarele de stat mai puţine şi mai bine orientate&quot;; • Accentul pe analiza economică rafinată; • Procedurile eficiente; • Parteneriatul cu Statele membre. Obiectivul stabilit de Consiliul European de a avea ăajutoare de stat mai putine şi mai bine orientate&quot; reprezintă o recunoaştere a faptului că intervenţia stat &#39; ului pe piaţă trebuie făcută cu mare delicateţe şi precauţie. ,,Ajutorul de stat este un mijloc puternic de influenţare a motivaţiilor participanţilor la piaţă, ceea ce îl face în egală măsură avantajos şi extrem de riscant.&quot; Astfel, ajutorul de stat trebuie să fie utilizat numai când: reprezintă un instrument adecvat pentru atingerea unui obiectiv clar definit, al interesului comun (ex. coeziune, servicii publice, creştere economică, locuri de muncă); creează motivatia necesară şi este proportional; respectiv distorsionează &#39; mediul concurential în cea &#39; mai mică măsură cu putintă; poate fi autorizat de Comis &#39; ie. &#39; Accentul pe analiza economică rafinată: abordarea pe baze economice ne poate ajuta să înţelegem cum poate fi folosit ajutorul de stat într-o manieră proactivă, ca mijloc de îmbunătăţire a funcţionării pieţelor. • Abordarea pe baze economice conduce la: identificarea motivelor pentru care anumite obiective economice nu sunt atinse în mod firesc de piaţă; identificarea celei mai bune soluţii (ceea ce nu înseamnă întotdeauna 1 în mod obligatoriu 1 ajutor de stat). • O asemenea abordare poate sprijini crearea unui cadru care: directionează ajutorul spre eşecurile pietei, în zone importante pentru &#39; competitivitatea Europei în ansamblu &#39; , şi limitează distorsionarea concurentei şi afectarea comertului între Statele Membre. &#39; &#39; Procedurile eficiente: Planul de acţiuni îşi propune să îmbunătăţească eficienţa şi transparenţa procedurilor în materia ajutorului de stat şi să accelereze procesul de luare a deciziilor. Sintagma ajutoare de stat mai bune se poate traduce şi prin ajutoare de stat mai bine reglementate, cu reguli simplificate şi o povară administrativă diminuată pentru companii şi autorităţi. Se preconizează consolidarea şi extinderea folosirii exceptărilor pe categorii, ce permit acordarea ajutorului fără a fi fost notificat Comisiei. Astfel, Comisia îşi va concentra resursele asupra cazurilor care distorsionează într-un mod semnificativ concurenţa şi comerţul. În consecinţă, măsurile de ajutor de stat vor fi subiect al controlului, proporţional cu efectul lor potenţial asupra concurenţei şi comertului. &#39; Se intenţionează simplificarea şi consolidarea reglementărilor existente, astfel încât arhitectura politicii ajutoarelor de stat să fie mai uşor de înţeles. Codul celor mai bune practici interne va reprezenta o contribuţie la crearea unui cadru uşor de utilizat. Pentru o fază ulterioară, este propusă şi revizuirea regulamentelor referitoare la procedură, pentru accelerarea procesului decizional, întărirea măsurilor de descurajare şi sporirea puterilor de investigaţie ale Comisiei. Sporirea transparenţei politicii ajutoarelor de stat este menită să contribuie la eficientizarea procedurilor. Parteneriatul Comisiei cu Statele membre: • Comisia - adoptă regulile detaliate ale ajutorului de stat, dar implementarea cu succes a acestora şi a procedurilor depinde, în mare măsură, de Statele membre; • Procedural - Statele membre trebuie să furnizeze notificări complete, precum şi răspunsuri pertinente şi exacte la întrebările Comisiei; • Statele membre sunt singurele responsabile pentru crearea unor scheme generatoare de creştere economică şi locuri de muncă stabile; • Comisia va examina dacă autorităţile naţionale independente pot juca un rol în executarea deciziilor de recuperare. Concentrarea pe priorităţi cheie: Planul de acţiuni privind ajutorul de stat reiterează necesitatea susţinerii naţionale a: • cercetării şi dezvoltării; • inovării; • antreprenoriatului; • investiţiilor în capitalul uman; • serviciilor de interes economic general de înaltă calitate; • protecţiei mediului; • coeziunii regionale şi • creării unei infrastructuri moderne de transport, energie, informaţie şi tehnologia comunicaţiei. Cunoaştere şi inovare: • Comisia a lansat o consultare publică în vederea adoptării unei Comunicări privind ajutorul de stat pentru inovare; • Se urmăreşte o mai bună orientare a ajutoarelor de stat către măsuri ce contribuie în mod real la inovare, în contextul obiectivului reformei: &quot;ajutoarele de stat mai putine şi mai bine orientate&quot;; • În acest stadiu este prevăzută autorizarea ajutoarelor doar în favoarea întreprinderilor mici si mijlocii şi pentru inovare tehnologică.

Inovare - măsuri propuse:

Susţinerea creşterii economice a întreprinderilor cu activitate inovativă, nou-create. Comisia propune autorizarea ajutoarelor de stat pentru o perioadă limitată, ajutoare constând în exonerări fiscale sau subvenţii de până la 1 milion de Euro pe o perioadă de 3 ani;
Mai multă supleţe pentru măsurile de capital de risc ce constituie ajutor de stat - reguli mai flexibile, mai ales pentru proiectele în stadii incipiente şi pentru faza de dezvoltare;
Subvenţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii în vederea achiziţionării de servicii de la intermediarii din domeniul inovării (consultanţă strategică, instruire, crearea unor reţele, consultanţă în

materia drepturilor de proprietate intelectuală) şi facilităti (spatii pentru birouri, bănci de date, testare şi certificare). Între&#39;prind rile mici şi mijlocii ar putea beneficia de bonuri (vaucere) în valoare de
200.000 de Euro pentru achiziţionarea unor asemenea servicii de la intermediarii din domeniul inovării;
Subvenţii pentru întreprinderile mici si mijlocii, care să le permită să angajeze cercetători şi ingineri cu înaltă calificare şi să beneficieze de schimbul de personal cu universităţi şi mari companii; Susţinerea dezvoltării polilor de excelenţă. Obiectivul îl reprezintă crearea, într-o serie de sectoare tehnologice, a polilor de excelenţă, competitivi pe plan mondial şi atractivi pentru investitori.

ăAjutorul regional reprezintă instrumentul de redresare a dezechilibrului dezvoltării regionale şi contribuie la coeziune - făcând abstracţie de corecţia eşecurilor pieţei. De aceea, Planul de acţiuni propune ca ajutorul pentru investiţii În favoarea companiilor mari să rămână posibil În regiunile asistate. Instrumentele orizontale, precum ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare ori, În viitor, pentru anumite activităţi inovative sau pentru capital de risc, sau cel pentru Întreprinderile mici şi mijlocii - pot şi trebuie să fie disponibile oriunde În Europa, inclusiv În regiunile neasistate. Împreună, conferă zonelor asistate avantajul de care au nevoie [...], asigurându-se În acelaşi timp că obiectivele orizontale pot să fie urmărite În continuare pe Întreg cuprinsul Uniunii.&quot; (Neelie Kroes)
Planul de acţiuni in materia ajutorului de stat reprezintă o foaie de parcurs care oferă o imagine generală asupra reformei propuse la nivel european pentru perioada 2005-2009. Transpunerea sa în fapt reprezintă atât premisa atingerii
obiectivelor de bază ale politicii ajutoarelor de stat - eficienta şi echitatea -
cât şi una dintre premisele repunerii Europei pe calea creşterii &#39; economice şi a
asigurării locurilor de muncă stabile.

State Aid Action Plan este expresia susţinerii neechivoce pe care politica europeana a ajutoarelor de stat o acordă Strategiei Lisabona. Este un instrument modern şi transparent de reformare a politicii comunitare a ajutorului de stat în esenţa sa, care ţine seama şi de provocarea pe care a reprezentat-o şi o reprezintă, pentru Uniunea Europeană, extinderea.

În viziunea Consiliului Concurenţei din România, succesul implementării Planului de Acţiuni va fi asigurat de valoarea strategică a acestui plan, de efortul colectiv asumat de fiecare Stat Membru, efort căruia România i se alătură, precum şi de impactul pe care planul îl va avea la nivelul mediului de afaceri şi opiniei publice.
104

Foaie de parcurs 2005-2009 (orientativă)

Modificări 2005/2006 2007/2008 2009 De fond ■ Foaie de parcurs a reformei ajutoarelor de stat, 2005- 2009 ■ Instrucţiuni privind ajutoarele regionale ■ Exceptări pe categorii generale (IMM, crearea de locuri de muncă, instruire, cercetare şi dezvoltare, de minimis, regional, protecţia mediului) ■ I Comunicare privind rata dobânzii • Instrucţiuni privind cercetarea, dezvoltarea şi inovarea ■ Comunicare privind asigurarea creditelor pe termen scurt ■ Comunicare privind capitalul de risc Decizie şi Instrucţiuni privind serviciile de interes economic general şi Directiva privind transparenţa • • Instrucţiuni privind protecţia mediului Cadru privind ajutorul de stat în domeniul construcţiilor navale ■ EvaIuarea/modificarea Instrucţiunilor privind ajutorul de stat pentru salvare şi restructurare ■ Comunicare privind ajutorul de stat sub forma garanţiilor ■ Comunicare privind impozitarea directă a întreprinderilor !Iii Comunicare privind ajutorul de stat pentru radiodifuziunea publică ■ Alte eventuale exceptări pe categorii • Evaluarea reformei şi revizuirea regulilor existente în materia ajutorului de stat Documente consultative l!I Document consultativ privind o eventuală modificare a Regulamentului nr. 659/99 al Consiliului l!I Document consultativ privind diferitele forme de ajutor Procedura ■ Codul celor mai bune practici interne • Promovarea culturii ajutorului de stat. Intensificarea monitorizării deciziilor şi a recuperărilor ■ Posibilă propunere de modificare a Regulamentului nr. 994/98 al Consiliului (regulament de abilitare) ■ Posibilă propunere de modificare a Regulamentului nr. 659/99 al Consiliului (regulament de procedură) ■ Comunicare privind cooperarea dintre Comisie si instanţele naţionale în domeniul ajutorului de stat
CONCLUZII ŞI PERSPECTIVE

Prezentul Raport oferă o imagine cuprinzătoare a ajutoarelor de stat acordate în perioada 2002-2004 în România.

Liberalizarea preţurilor, privatizarea agenţilor economici cu capital de stat, reducerea subvenţiilor acordate de către stat, combaterea şomajului, reducerea decalajului economic existent între diferitele regiuni ale ţării, protecţia mediului, sunt câteva din obiectivele Guvernului în vederea aşezării economiei pe o traiectorie de creştere durabilă, cu scopul final de ridicare a standardului de viat , ă, obiective avute în vedere la momentul acordării
ajutorului de stat pentru consolidarea economiei de piaţă funcţionale.

Scăderea ponderii ajutorului de salvare-restructurare în valoarea totală a ajutorului de stat în anul 2004 faţă de ultimii doi ani, marchează apropierea de finalizarea procesului de privatizare şi restructurare.

Tendinţa de diminuare a ajutoarelor fiscale înregistrată în anul 2004 faţă de anul 2001, demonstrează adoptarea unei politici de limitare în timp a acestora şi, mai mult decât atât, de eliminare a unor facilităţi fiscale, odată cu încheierea marilor privatizări.

În cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, România a solicitat perioade de tranziţie pentru zonele libere şi zonele defavorizate pentru a se da posibilitatea agenţilor economici care operează în aceste zone să se dezvolte, să creeze investiţii şi noi locuri de muncă, pentru a se reduce decalajul economic faţă de restul regiunilor tării.

Astfel, pentru zonele defavorizate s-a obţinut posibilitatea de a menţine exceptarea de la plata impozitului pe profit până în anul 2010 sau pe durata de existenţă a zonelor, în condiţiile respectării nivelului maxim admisibil al intensităţii ajutorului de stat, iar pentru zonele libere s-a obţinut o perioadă de tranziţie până în anul 2011, în ceea ce priveşte diminuarea redevenţei datorată administraţiei zonelor libere de către agenţii economici care operează în zonele libere şi care au încheiat contracte comerciale cu administraţia zonelor libere înainte de 1 iunie 2002, ajutor acordat, de asemenea, în limita maximă a intensităt , ii admise.
Perioada 2002-2004 este marcată de profunde schimbări în politica de acordare a ajutoarelor de stat, ca urmare a accelerării transpunerii acquis ului comunitar în legislaţia românească (preluarea integrală a legislaţiei europene respectiv implementarea legislaţiei secundare).

Politica viitoare în domeniul ajutoarelor de stat trebuie să aibă în vedere autorizarea acestora în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu,
precum şi monitorizarea permanentă şi completă a ajutoarelor acordate în vederea respectării condiţiilor de autorizare.

Respectarea normelor în domeniile concurenţei şi ajutorului de stat de către agenţii economici contribuie la menţinerea unui mediu concurenţial normal şi la întărirea capacităţii concurenţiale a sectorului privat, pentru a face faţă presiunii forţelor concurenţiale de pe Piaţa unică europeană.

ANEXAI

ANEXA TEHNICĂ

Anexa tehnică oferă informaţii cu caracter general privind sfera de cuprindere a Raportului, modul de încadrare a ajutoarelor de stat pe obiective, categorii şi forme, metode de evaluare a ajutoarelor de stat precum şi sursele de obţinere a datelor care au fost utilizate.
Informaţiile menţionate mai sus au fost grupate pe următoarele capitole:

I. Sfera ajutoarelor de stat analizate în Raport;
li. Categorii şi obiectivele ale ajutorului de stat;
li. Sursele obţinerii datelor si metodele de evaluare a elementului de ajutor.

I. Sfera ajutoarelor de stat analizate în Raport.

Raportul ajutoarelor de stat a fost elaborat pe baza ăInventarului ajutoarelor de stat&quot; întocmit pe baza raportărilor transmise de furnizorii de ajutoare de stat conform Regulamentului Consiliului Concurenţei din 22.04.2004 privind procedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat, emis în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

Totodată, în vederea realizării compatibilităţii informaţiilor, s-a ţinut seama de metodologia celui de-al IX-iea Raport privind ajutoarele de stat din Uniunea Europeană, publicat în iulie 2001, precum şi de Scoreboard-urile ulterioare ale Comisiei Europene.

Ajutoarele de stat acordate în România în perioada 2002-2004, care fac obiectul prezentului Raport, intră sub incidenţa:
• articolului 64 al Acordului European instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, pe de altă parte; • Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată; • Deciziei nr. 4/2001 a Consiliului de Asociere România - Uniunea Europeană privind adoptarea regulilor de implementare a prevederilor referitoare la ajutorul de stat.

De asemenea, în Raport sunt cuprinse date privind ajutoarele acordate în sectoare ce nu intră sub incidenţa articolului 64 al Acordului European, respectiv ajutoarele de stat pentru agricultură şi pescuit.

li. Categorii şi obiective ale ajutorului de stat
Categorii ale ajutorului de stat

Acordarea de ajutoare de stat, reprezintă pentru bugetul public, un cost sau o renunţare la venituri, iar pentru beneficiar, un avantaj. Totuşi, ,,elementul de ajutor&quot;, respectiv avantajul financiar final asigurat de suma nominală transferată, precum şi eficienţa şi impactul concurenţial al acordării acestuia, depind într-o mare măsură de natura sub care ajutorul este acordat.

Conform metodologiei comunitare de elaborare a Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Uniunea Europeană s-au identificat patru categorii (grupe).

Fiecare grupă este reprezentată printr-o literă (A, B, C sau D), urmată de cifra 1 , în cazul ajutorului de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor bugetare la care statul renunţă, altele decât cele de natură fiscală, sau de cifra 2 în cazul ajutoarelor de natura renunţării la venituri bugetare acordate prin intermediul sistemului fiscal sau a sistemului asigurărilor sociale.

În grupa A (A1 + A2) este inclus ajutorul care este transferat în întregime la beneficiar. În acest caz, elementul de ajutor este egal cu valoarea nominală a ajutorului.

În categoria A1 - acordarea cu titlu gratuit a unor sume - sunt cuprinse:
• subvenţii, alocaţii, prime (inclusiv prime pentru export) precum şi orice alte sume nerambursabile; • vânzări sub preţul pieţei de terenuri, clădiri şi alte active, aparţinând domeniului privat al statului; • reduceri de preţ la bunurile furnizate şi la serviciile prestate de către autorităţile publice sau alte organisme care administrează resurse ale statului; • subvenţionarea dobânzii, în situaţia în care subvenţia este primită direct de către beneficiar. ln categoria A2 - anularea şi reducerea de datorii fiscale - sunt cuprinse: • exceptări, reduceri şi/sau scutiri la plata taxelor vamale; • reduceri şi/sau scutiri la plata impozitelor, taxelor si a altor obligaţii bugetare inclusiv ale contribuţiilor la asigurările sociale.
În grupa B (B1) sunt incluse participările cu capital ale statului sau ale altor organisme care administrează fonduri în numele statului atunci când statul nu se comportă ca un investitor privat prudent.

Pentru includerea în categoria B1 este necesar să se determine dacă transferul financiar realizat de către o autoritate publică sub forma participării la capital reprezintă un ajutor pentru beneficiar sau acţiunea respectivă reprezintă o angajare a sectorului public într-o activitate comercială, operând asemeni unui

investitor privat în condiţii normale de piaţă. În consecinţă, deşi participările cu capital ale statului sau ale altor organisme care administrează fonduri în numele statului, sub diverse forme, ar putea fi incluse în grupa A, ele au fost grupate într e categorie separată (B1).

În categoria B1 se regăsesc şi ajutoarele de natura conversiei datoriilor agenţilor economici către stat, prin transformarea acestor datorii în acţiuni la valoarea nominală, de regulă sensibil mai mare decât valoarea de piaţă a acestor acţiuni.

Grupa C (C1 + C2) include transferurile, în care elementul de ajutor este reprezentat de dobânda economisită de către beneficiar de-a lungul perioadei pentru care capitalul transferat, respectiv sumele datorate statului şi devenite scadente (creditul bugetar) este la dispoziţia sa. De regulă, elementul de ajutor inclus în această categorie este mult mai mic decât valoarea capitalului transferat.

În categoria C1 transferul financiar ia forma creditului bugetar, iar ajutorul de stat constă în profitul obţinut de beneficiar în timpul perioadei în care capitalul transferat este la dispoziţia sa.

În categoria C2 sunt incluse scutirile, reducerile, reeşalonările la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente atât ca urmare a amânărilor şi/sau reeşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale, cât şi a majorărilor de întârziere propriu-zise acumulate de agentul economic şi datorate autorităţii publice.

În grupa D sunt incluse garanţiile acordate de către stat, ajutorul de stat fiind evaluat, în conformitate cu prevederile celui de-al IX-iea Raport privind ajutoarele de stat acordate în Uniunea Europeană, la 10% din cuantumul sumei creditului garantat anual.

Obiectivele ajutorului de stat

Încadrarea pe obiective a ajutoarelor de stat (atât a alocărilor specifice în cadrul schemelor de ajutor, cât şi a ajutoarelor individuale acordate în afara unei scheme) s-a făcut ţinând seama de obiectivul principal al acordării acestora, în conformitate cu modalităţile de clasificare şi grupare comunitare, definite în &quot;Anexa tehnică&quot; la al IX-iea Raport comunitar privind ajutorul de stat, astfel:

Codul obiectivului Clasificarea obiectivelor 1.1. Agricultura 1.2. Pescuit 2.1. Obiective orizontale 2.1.1. Cercetare-dezvoItare 2.1.2. Mediul înconjurător 2.1.3. Întreprinderi mici şi mijlocii 2.1.4. Comert 2.1.5. Economisirea energiei 2.1.6. Salvare - restructurare 2.1.7. Combaterea şomajului 2.1.8. Pregătire profesională 2.1.9. Alte obiective 2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) 2.2.1. Otel 2.2.2. Constructii navale 2.2.3. Alte sectoare din industria prelucrătoare 2.2.4.1. Cărbune: ajutoare pt. productia curentă 2.2.4.2. Cărbune: alte ajutoare 2.2.5. Transporturi, din care: 2.2.5.1. - Transport feroviar 2.2.5.5. - Transport aerian 2.2.6. Turism 2.2.7. Servicii financiare 2.2.8. Media şi cultură 3. Obiective regionale 3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate 3.2. Zone defavorizate

Menţionăm faptul că, în clasificările comunitare, ajutorul regional este grupat astfel:

- codul 3.1.
Ajutorul pentru proiecte de dezvoltare a anumitor activităţi sau a anumitor zone economice, cu condiţia să nu fie afectate în mod nefavorabil condiţiile de comerţ, contrar interesului comunitar, respectiv ajutoare de stat care se încadrează în prevederile art. 87(3)(c) din Tratatul comunitar.

- codul 3.2.

Ajutorul pentru zonele prevăzute la art. 87(3)(a), respectiv acele zone ale Uniunii Europene în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau şomajul este mare.

Ajutorul de stat acordat pentru dezvoltare regională în România poate fi încadrat în totalitate ca ajutor acordat În regiuni care se Încadrează În prevederile art. 87(3) (a}, dar pentru o analiză mai detaliată a acestuia au fost reflectate distinct zonele defavorizate.

III. Sursele obtinerii datelor si metodele de evaluare a elementului de
ajutor &#39;
Sursele obtinerii datelor
&#39;
Cifrele din Raport sunt exprimate în termenii cheltuielilor efective sau ale veniturilor efective, la care statul renunţă.

Cifrele sunt exprimate în preţuri curente şi preţuri constante 2001 pentru moneda naţională, şi în preţuri curente pentru Euro.

Evaluarea în ROL în preţuri constante 2001, s-a realizat pe baza deflatorului PIB (medie anuală faţă de media anului precedent) comunicat de Institutul Naţional de Statistica.

Cursului mediu anual de schimb Leu/Euro utilizat a fost publicat în cadrul Raportului anual al Băncii Naţionale a României.

Datele efectiv utilizate pentru prelucrarea informaţiilor privind ajutorul de stat sunt următoarele:

UM 2001 2002 2003 2004 Deflator PIB* anul2001=100 % 100,0 123,4 147,4 170,9 Curs de schimb valoare medie anuală * lei/Euro 26.027 31.255 37.556 40.532
* Surse: Site-ul Băncii Naţionale a României, comunicarea Institutului Naţional de statistică.

Astfel, pentru determinarea ajutorului de stat în Euro - preţuri curente s-a raportat ajutorul de stat în lei preţuri curente la cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro.

Pentru realizarea ăInventarului ajutoarelor de stat&quot; acordate în perioada analizată au fost utilizate actele normative care conţin scheme de ajutor de stat şi/sau ajutoare individuale, precum şi raportările furnizorilor de ajutor de stat.

Raportările au fost solicitate în configuraţie standard, conform Regulamentului privind procedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat emis de Consiliului Concurenţei în 22.04.2004 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 443/18.05.2004, separat pentru schemele de ajutor de stat (anexa nr. 1A la procedura de inventariere) şi separat pentru ajutoarele individuale (anexa nr. 1B la procedura de inventariere) şi au cuprins următoarele elemente:

• titlul schemei; • baza legală; • obiectivele acordării ajutorului de stat; • natura ajutorului de stat; • originea ajutorului; • condiţiile de acordare a ajutorului; • beneficiarii alocărilor specifice, în cazul schemelor de ajutor de stat; • beneficiarul de ajutor, în cazul ajutorului individual; • sectorul de activitate în care operează beneficiarii de ajutor de stat; • cuantumul sumelor acordate ca ajutor anual, în perioada analizată, pe beneficiar, precum si cumulat pe ultimii trei ani; • date privind modul de determinare a ajutorului de stat; • observaţii. Informaţiile statistice primite de la Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice conţin: • produsul intern brut , • valoarea adăugată brută pe total economie şi ramuri ale economiei naţionale, • populaţie, din care salariaţi - total şi pe ramuri ale economiei naţionale.

Totodată, s-a urmărit actualizarea informaţiilor din Raportul 2001-2003 cu noile informaţii din prezentul Raport.

În consecinţă, informaţiile cuprinse în prezentul Raport sunt actualizate în funcţie de noile informaţii primite de Consiliului Concurenţei.

Metode de evaluare a elementului de ajutor de stat

Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat sau s-a acordat un ajutor individual, precum şi ţinându-se cont de legislaţia secundară, respectiv Regulamentele specifice fiecărui tip de ajutor de stat.

În situaţia în care nu a fost prevăzută în mod explicit o formulă, identificarea şi cuantificarea ajutorului de stat s-a acut în funcţie de natura ajutorului în concordanţă cu prevederile Regulamentului Consiliului Concurenţei din 22.04.2004 privind procedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată (Anexa nr. 1, pct. 4).

ANEXA li

LISTA ACTELOR NORMATIVE CARE CONTIN SCHEME DE AJUTOR DE STAT SAU AJUTOARE INDIVID &#39; UALE CARE AU
A
GENERAT EFECTE IN PERIOADA 2002 - 2004

1. LEGE nr. 84 din 21 iulie 1992 (actualizată până la data de 21 iunie 2004*) privind regimul zonelor libere, facilităţile abrogate prin LEGEA nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit, modificată prin LEGEA nr. 244 din 09 iunie 2004; 2. HOTĂRÂRE nr. 191 din 17 aprilie 1992 privind aprobarea condiţiilor de realizare şi finanţare a obiectivului de investiţii &quot;Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului lnternational Bucureşti - Otopeni&quot; modificată şi completată prin HOTĂRÂREA nr. 510 din 5 august 1994; 3. HOTĂRÂRE nr. 179 din 24 aprilie 1993 cu privire la stabilirea preţurilor şi tarifelor la unele produse şi servicii destinate populaţiei, în condiţiile eliminării subvenţiilor de la bugetul de stat; 4. LEGE nr. 71 din 16 iulie 1994 privind acordarea unor facilităţi suplimentare faţă de Legea nr. 35/1991, republicată, pentru atragerea de investitori străini în industrie, şi-a încetat aplicabilitatea conform ORDONANTEI DE URGENTĂ nr. 42 din 28 martie 2002; &#39; &#39; 5. HOTĂRÂRE nr. 511 din 5 august 1994 privind adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării mediului de către societăţile comerciale din a căror activitate rezultă unele deşeuri poluante; 6. LEGE nr. 134 din 29 decembrie 1995, actualizată până la 11 februarie 2004 privind Legea petrolului cu modificările şi completările ulterioare completată şi modificată prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 47 din 11 aprilie 2002, abrogată de LEGEA nr. 238 din 7 iunie 2004; 7. ORDONANTĂ nr. 14 din 31 ianuarie 1995 privind unele măsuri pentru stimularea re &#39; alizării de obiective complexe şi a producţiei cu ciclu lung de fabricaţie, destinate exportului, aprobată prin LEGEA nr. 70 din 28 iunie 1995, facilităţile şi-au încetat aplicabilitatea prin LEGEA nr. 345 din 1 iunie 2002, republicată, privind taxa pe valoarea adăugată; 8. ORDONANŢĂ nr. 11 din 23 ianuarie 1996 privind executarea creanţelor bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin LEGEA nr. 108 din 10 octombrie 1996, abrogată prin ORDONANŢA nr. 61 din 29 august 2002 privind colectarea creanţelor bugetare; 9. ORDONANŢĂ nr. 27 din 5 august 1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei &quot;Delta Dunării&quot;, modificată şi completată prin LEGEA nr. 96 din 10 iunie 1997, modificată prin art. 38 si art. 284 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003; 10. HOTĂRÂRE nr. 398 din 4 august 1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturi lor sub autoritatea consiliilor judeţene, modificată prin HOTĂRÂREA nr. 594 din - ,; 27 iulie 1999 privind salarizarea personalului din regiile autonome aeroportuare cu specific deosebit care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea consiliilor judetene, în conformitate cu prevederile HOTĂRÂRII nr. 398/1997, şi prin HOTARAREA nr. 1004 din 26 octombrie 2000; 11. HOTĂRÂRE nr. 668 din 24 octombrie 1997 privind acordarea garanţiei statului în favoarea Societăţii Comerciale &quot;Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A.&quot;; 12. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 31 din 16 iunie 1997 privind regimul investiţiilor s &#39; trăine în Români &#39; a respinsă prin Legea nr. 523 din 9 octombrie 2001; 13. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 35 din 8 iulie 1997 privind măsurile de stimulare a &#39; persoanelor fizi &#39; ce şi juridice pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, aprobată şi modificată prin LEGEA nr. 162 din 22 octombrie 1997, abrogată prin LEGEA nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; 14. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 73 din 6 noiembrie 1997 privind asigurarea ş &#39; i creditarea stoc &#39; urilor de aprovizionare pentru perioada de toamnă-iarnă, destinate localităţilor izolate din Delta Dunării; 15. LEGE nr. 61 din 5 martie 1998 - legea minelor cu modificările ulterioare, abrogată prin LEGEA nr. 85 din 18 martie 2003; 16. HOTĂRÂRE Nr. 557 din 3 septembrie 1998 privind acordarea garanţiei statului pentru creditele externe contractate de Societatea Comercială &quot;Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM&quot; - S.A.; 17. HOTĂRÂRE nr. 816 din 19 noiembrie 1998 privind conservarea şi închiderea definitivă a unor mine şi cariere; 18. ORDONANTĂ nr. 8 din 27 ianuarie 1998 privind constituirea Fondului special pent &#39; ru promovarea şi dezvoltarea turismului, cu completările şi modificările ulterioare, ORDONANŢA nr. 43 din 24 iulie 1998, aprobată prin LEGEA nr. 23 din 27 martie 2000; 19. ORDONANTĂ nr. 116 din 27 august 1998 privind instituirea regimului special pentr &#39; u activitatea de transport maritim internaţional, modificată prin art. 161 din LEGEA nr. 571/2003, lit. a)-d) ale alin. (2) al art. 5 din ORDONANŢA nr. 116/1998 se abrogă conform ORDONANŢEI nr. 94 din 26 august 2004; 20. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 privind regimul zon &#39; elor defavorizate &#39; , aprobată cu modificări şi completări prin LEGEA nr. 20 din 15 ianuarie 1999 (actualizată până la data de 11 iunie 2004*), modificată de ORDONANŢA nr. 94 din 26 august 2004; 21. LEGE nr. 133 din 20 iulie 1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, abrogată de LEGEA nr. 346 din 14 iulie 2004; 22. HOTĂRÂRE nr. 311 din 15 aprilie 1999 pentru aprobarea Listei cuprinzând subvenţiile unitare pentru produsele din industria cărbunelui, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare şi nemetalifere care se subvenţionează de la bugetul de stat în anul 1999 şi a Normelor metodologice privind acordarea, utilizarea şi controlul subvenţiilor pentru produsele din industria cărbunelui, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare şi nemetalifere, precum şi ale transferurilor destinate actiunilor de protectie socială a personalului din acest domeniu, cu m dificările ulterioar , modificată prin HOTĂRÂREA nr. 831 din 12 octombrie 1999 şi HOTĂRÂREA nr. 1.060 din 28 decembrie 1999; 23. HOTĂRÂRE nr. 445 din 3 iunie 1999 privind acordarea de facilităţi şi condiţiile de realizare a investiţiei la Societatea Comercială &quot;Automobile Dacia&quot; - S.A cu modificările ulterioare în temeiul prevederilor art. 3 şi 6 din ORDONANŢA de URGENŢĂ a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activităţii economice, modificată de art. 161 din LEGEA nr. 571/22.12.2003; 24. HOTĂRÂRE nr. 482 din 17 iunie 1999 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti &quot;Metrorex&quot; - S.A.; 25. HOTĂRÂRE nr. 501 din 21 iunie 1999 privind unele măsuri pentru susţinerea Programului de restructurare prin garantarea unor credite la Societatea Comercială &#39;&#39;Roman&quot; - S.A. Braşov, la Societatea Comercială &quot;Tractorul UTB&quot; - S.A. Braşov şi la Societatea Comercială &quot;Sidex&quot; - S.A. Galati, modificată prin HOTĂRÂREA nr. 504 din 24 iunie 1999, referit de art. 3&#39; din ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 115 din 24 octombrie 2003; I &#39; 26. HOTĂRÂRE nr. 652 din 12 august 1999 pentru completarea art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 474/1997 privind unele măsuri pentru creşterea gradului de siguranţă în funcţionare şi a puterii instalate la Centrala Hidroenergetică Porţile de Fier I; (cu Decizie); 27. HOTĂRÂRE nr. 794 din 28 septembrie 1999 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a Societăţii Comerciale &quot;Automobile Dacia&quot; - S.A. Piteşti, judeţul Argeş, precum şi a societăţilor comerciale la care aceasta deţine participaţii de cel puţin 90% din numărul total de acţiuni, referire la art. 16 din ORDONANŢA nr. 87 din 28 august 2003; 28. ORDONANTĂ nr. 60 din 24 august 1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut di &#39; ntre România, Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti &quot;Metrorex&quot; - S.A. (fosta Regie Autonomă de Exploatare a Metroului Bucureşti - Metrorex) privind finanţarea Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti, semnat la Luxembourg şi Bucureşti la 8 şi, respectiv, 9 iunie 1999; 29. ORDONANTĂ nr. 97 din 30 august 1999 privind garantarea furnizării de servicii publ &#39; ice în transporturile rutiere şi pe căile navigabile interioare, republicată în anul 2002; 30. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 68 din 19 mai 1999 privind stimularea plătii obligat &#39; iilor fată de bu &#39; getul de stat, completată şi modificată prin ORbONANŢA DE&#39; URGENŢĂ nr. 108 din 30 iunie 1999, ordonanţă respinsă de LEGEA nr. 297 din 07 iunie 2001, respinsă prin LEGEA nr. 136 din 14 aprilie 2003; 31. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 73 din 24 mai 1999 pentru aprobarea continuării lu &#39; crărilor şi a fina &#39; nţării obiectivului de investiţii &quot;Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni&quot; şi pentru aprobarea garantării unui credit în favoarea Companiei Naţionale &quot;Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni&quot; - S.A. aprobată prin LEGEA nr. 21 din 27 martie 2000, abrogată de art. 298 , pct. 31 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003; 32. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 144 din 30 septembrie 1999 pentru aprobarea c &#39; ontinuării şi fin &#39; anţării activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică aferente suportului tehnic naţional pentru domeniul de energetică nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, precum şi pentru aprobarea finanţării activităţilor specifice cooperării internaţionale în domeniul de energetică nucleară, aprobată prin LEGEA nr. 198 din 13 noiembrie 2000; 33. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 153 din 19 octombrie 1999 privind autorizarea &#39; Ministerului Fina &#39; nţelor de a garanta un împrumut extern în valoare de 50 milioane mărci germane pentru Banca de Export-Import a României (EXIMBANK) - S.A., acordat de către Kreditanstalt fur Wiederaufbau pentru realizarea programului de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii cu capital majoritar românesc, aprobată prin LEGEA nr. 54 din 19 aprilie 2000; 34. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 162 din 28 octombrie 1999 privind instituirea pr &#39; eţului naţional d &#39; e referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei, aprobată şi modificată prin LEGEA nr. 328 din 27 mai 2002; 35. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 173 din 5 noiembrie 1999 privind suportarea d &#39; e la bugetul de s &#39; tat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deşeurilor şi subproduselor plumboase, rezultate din obţinerea plumbului decuprat, aprobată prin LEGEA nr. 99 din 26 martie 2001; 36. LEGE nr. 96 din 2 iunie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. şi instrumentele specifice de sustinere a comertului exterior; &#39; &#39; 37. HOTĂRÂRE nr. 32 din 19 ianuarie 2000 pentru aprobarea Programului de marketing şi promovare turistică şi a Programului de dezvoltare a produselor turistice, pentru anul 2000, modificată prin HOTĂRÂREA nr. 669 din 17 august 2000; 38. HOTĂRÂRE nr. 372 din 9 mai 2000 privind acordarea de facilităţi Societătii Comerciale &quot;Continental Automotive Products&quot; - S.R.L. Timişoa &#39; ra; 39. HOTĂRÂRE nr. 1.283 din 7 decembrie 2000 privind garantarea de către Ministerul Finanţelor a unui credit intern contractat de Societatea Comercială &quot;Siderurgica&quot; - S.A. Hunedoara de la Banca Comercială Română - S.A.; 40. ORDONANTĂ nr. 7 din 21 ianuarie 2000 privind ratificarea Contractului de finanţare &#39; dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A. pentru finanţarea Proiectului de reînnoire a flotei TAROM, semnat la Bucureşti la 24 decembrie 1999 şi la Luxemburg la 27 decembrie 1999, aprobată prin LEGEA nr. 140 din 24 iulie 2000; 41. ORDONANTĂ nr. 108 din 31 august 2000 pentru aprobarea exceptării de la plata &#39; impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naţionale &quot;Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni&quot; - S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investiţii şi a avansului pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni şi a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinaţie, cu modificările ulterioare, aprobată prin LEGEA nr. 68 din 16 martie 2001; 42. ORDONANTĂ nr. 126 din 31 august 2000 privind continuarea realizării Unităt , ii 2 di &#39; n cadrul obiectivului de investit , ii &quot;Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - 5 x 700 MWe&quot;, aprobată prin LEGEA nr. 335 din 6 iulie 2001, modificată prin LEGEA nr. 157 din 10 aprilie 2002, abrogate prin Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 art. 298 pct. 23. - alineatele (1) şi (2) ale articolului 6 şi articolul 8; 43. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 195 din 9 noiembrie 2000 privind scutirea de &#39; la plata taxelor &#39; vamale, precum şi a suprataxelor vamale pentru instalaţii, echipamente, utilaje şi părţi ale acestora, know-how, precum şi combustibili energetici care sunt importaţi prin credite externe contractate cu garanţia statului de companii şi societăţi n§l-ţionale, institu i publice şi societăţi comerciale, abrogată de ORDONANŢA DE URGENŢA nr. 115 din 20 septembrie 2001 (*actualizată*); 44. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 247 din 30 noiembrie 2000 privind scutirea de &#39; la plata taxelo &#39; r vamale a importurilor necesare pentru &quot;Reparaţia capitală cu modernizare pentru creşterea siguranţei şi capacitătii Centralei Hidroelectrice Portile de Fier I&quot;, completată şi modificată prin ORDONANŢĂ nr. 56 din&#39; 30 august 2001, aprobată prin LEGEA nr. 251 din 16 mai 2001, modificată prin art. 161 alin. (7) lit. d) din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003; 45. LEGE nr. 332 din 29 iunie 2001 (*actualizată*) privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, modificată şi abrogată parţial de LEGEA nr. 571/22.12.2003; 46. LEGE nr. 743 din 6 decembrie 2001 a bugetului de stat pe anul 2002; 47. HOTĂRÂRE nr. 1116 din 9 noiembrie 2001 privind aprobarea structurii, indicatorilor şi fondurilor aferente programelor care se experimentează şi se finanţează din bugetul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei în anul 2001; 48. HOTĂRÂRE nr. 1.265 din 13 decembrie 2001 privind acordarea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin a unor înlesniri la plata obligaţiilor restante provenind din creanţe bugetare administrate de Ministerul Muncii şi Solidaritătii Sociale şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei, modificată de HOTĂRÂREA r. 56 din 30 mai 2002; 49. ORDONANTĂ nr. 55 din 30 august 2001 privind scutirea de la plata taxelor vama &#39; le a unor importuri necesare Sucursalei &quot;Romag-Prod&quot; din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare; 50. ORDONANŢĂ nr. 65 din 30 august 2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale; 51. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 25 din 15 februarie 2001 privind unele măsuri pentr &#39; u susţinerea Pr &#39; ogramului de restructurare pe anul 2001 prin garantarea unui credit pentru Societatea Comercială &quot;Compania Naţionala de Transporturi Aeriene Române - TAROM&quot; - S.A., aprobată de LEGEA nr. 372 din 1O iulie 2001; 52. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 28 din 26 februarie 2001 privind garantarea &#39; de către Autori &#39; tatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului a unui credit acordat Societăţii Comerciale &quot;Tractorul UTB&quot; - S.A. Braşov, aprobată prin LEGEA nr. 278 din 4 iunie 2001, modificată prin ORDONANŢA nr. 53 din 29 iulie 2003; 53. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 119 din 27 septembrie 2001 privind unele măsu &#39; ri pentru priva &#39; tizarea Societăţii Comerciale Combinatul Siderurgic &quot;Sidex&quot; - S.A. Galaţi cu modificările şi completările ulterioare, modificată de art. 161 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003; 54. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 125 din 11 octombrie 2001 privind unele măsur &#39; i pentru execuţia &#39; lucrărilor de reabilitare a Grupului nr. 1 de 21O MW din Centrala Termoelectrică Mintia - Deva, aprobată prin LEGEA nr. 119 din 15 martie 2002, modificată de art. 161 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003; 55. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 156 din 21 noiembrie 2001 pentru scutirea de &#39; la plata obligaţi &#39; ilor bugetare aferente minelor şi carierelor închise aflate în conservare, aprobată prin LEGEA nr. 219 din 23 aprilie 2002; 56. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 172 din 13 decembrie 2001 privind unele măsu &#39; ri pentru relan &#39; sarea economică a Societăţii Comerciale &quot;Combinatul Siderurgic Reşita&quot; - S.A., completată de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 16 din 1 aprili 2004; 57. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 177 din 20 decembrie 2001 privind unele măsur &#39; i de redresare f &#39; inanciară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societăţii Comerciale &quot;Rafo&quot; - S.A. Oneşti; 58. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 180 din 20 decembrie 2001 privind unele măsu &#39; ri de redresare &#39; financiară la Societatea Naţională &quot;Tutunul Românesc&quot; - S.A., aprobată prin LEGEA nr. 222/2002; 59. LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 (actualizată până la data de 20 mai 2004*) privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată prin LEGEA nr. 107 din 07 aprilie 2004; 60. LEGE nr. 137 din 28 martie 2002 (actualizată până la data de 28 mai 2004*) privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării cu modificările şi completările ulterioare; 61. LEGE nr. 630 din 9 decembrie 2002 privind cinematografia; 62. LEGE nr. 631 din 27 noiembrie 2002 legea bugetului de stat pe anul 2003; 63. HOTĂRÂRE nr. 557 din 30 mai 2002 privind garantarea de către Ministerul Finanţelor Publice a unor credite externe pentru Societatea Natională de Transport Feroviar de Călători &quot;C.F.R. Călători&quot; - S.A., modificată prin HOTĂRÂREA nr. 937 din 29 august 2002 şi HOTĂRÂREA nr. 96 din 29 ianuarie 2004; 64. HOTĂRÂRE nr. 607 din 13 iunie 2002 privind acordarea garanţiei statului pentru creditele contractate de Societatea Comercială &quot;Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM&quot; - S.A.; 65. HOTĂRÂRE nr. 1.527 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 pentru companiile, societăţile naţionale şi societăţile comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor, precum şi a transferurilor pentru societăţile comerciale, modificată prin HOTĂRÂRI LE nr. 213, 397, 569, 657, 691, 875, 918, 1053, 1067, 1350, 1475/2003 şi HOTĂRÂREA nr. 416/2004; 66. HOTĂRÂRE nr. 1.570 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale, abrogată de HOTĂRÂREA nr. 357 din 18 martie 2004; 67. ORDONANTĂ nr. 72 din 29 august 2002 privind unele măsuri pentru finalizarea p &#39; rocesului de privatizare a Societăţii Comerciale &quot;Şantierul Naval&quot; - S.A. Constanţa, aprobată prin LEGEA nr. 33 din 13 ianuarie 2003, completată de art. 52 din ORDONANŢA nr. 26 din 29 aprilie 2004; 68. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea &#39; arieratelor bugeta &#39; re, aprobată prin LEGEA nr. 491 din 11 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, completată de art. X din ORDONANŢA nr. 29 din 29 ianuarie 2004; 69. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 57 din 16 mai 2002 pentru recuperarea arieratelor că &#39; tre principalii fu &#39; rnizori de resurse energetice şi apa; 70. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 78 din 13 iunie 2002 privind asigurarea condiţiilor de &#39; funcţionare a &#39; centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale; 71. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 92 din 20 iunie 2002 privind acordarea unor înlesnir &#39; i la plată pentr &#39; u Societatea Comercială &quot;LUKoil Black Sea România&quot; - S.R.L. Bucureşti şi Societatea Comercială &quot;Petrotel LUKoil&quot; - S.A. Ploieşti; (cu Decizie); 72. LEGEA nr. 507 din 28 noiembrie 2003 a bugetului de stat pe anul 2004; 73. HOTĂRÂRE nr. 239 din 4 martie 2003 privind aprobarea Listei societăţilor comerciale din portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, care beneficiază de extinderea înlesnirilor la plată prevazute la art. 18 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare; 74. HOTĂRÂRE nr. 322 din 20 martie 2003 privind aprobarea structurii, indicatorilor şi fondurilor aferente subprogramului &quot;Dezvoltarea oraşelor prin stimularea activităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii&quot; care se finanţează de la bugetul de stat pe anul 2003 prin bugetul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei în cadrul programelor regionale specifice; 75. HOTĂRÂRE nr. 1.180 din 2 octombrie 2003 privind aprobarea metodologiei de scutire a unităţilor protejate de la plata taxelor vamale pentru unele categorii de importuri; 76. HOTĂRÂRE nr. 1.525 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Listei agenţilor economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută de art. 33 alin. (1) din ORDONANŢA nr. 87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, precum şi a plafoanelor până la care se acordă ajutorul de stat; 77. ORDONANTĂ nr. 59 din 22 august 2003 privind unele categorii de bunuri scutite &#39; de la plata datoriei vamale; 78. ORDONANTĂ nr. 87 din 28 august 2003 cu privire la rectificarea bugetului de &#39; stat pe anul 2003, aprobată prin LEGEA nr. 500 din 26 noiembrie 2003; 79. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 8 din 27 februarie 2003 privind stimularea p &#39; rocesului de rest &#39; ructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat; 80. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 31 din 24 aprilie 2003 privind unele măsuri de r &#39; estructurare fina &#39; nciară a creanţelor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăţi comerciale de pe platformele industriale Arad şi Harghita, aprobată de LEGEA nr. 518 din 28 noiembrie 2003; 81. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 114 din 24 octombrie 2003 privind privatizarea &#39; Societăţii Comer &#39; ciale &quot;ARO&quot; - S.A. Câmpulung Muscel; 82. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 115 din 24 octombrie 2003 privind privatizarea &#39; Societăţii Come &#39; rciale &quot;Roman&quot; - S.A. Braşov şi constituirea parcului industrial pe platforma Societăţii Comerciale &quot;Roman&quot; - S.A.; 83. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 116 din 24 octombrie 2003 privind privatizarea &#39; Societăţii Com &#39; erciale &quot;Siderurgica&quot; - S.A. Hunedoara, aprobată de LEGEA nr. 270 din 16 iunie 2004, modificată de ORDONANŢĂ nr. 50 din 15 iulie 2004; 84. ORDIN nr. 36 din 19 februarie 2003 al ministrului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperatie pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţiona &#39; l multianual pe perioada 2002-2005 pentru susţinerea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă; 85. ORDIN nr. 73 din 4 aprilie 2003 al ministrului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperatie pentru modificarea Ordinului ministrului pentru întreprinderile mici şi m &#39; ijlocii şi cooperaţie nr. 36 din 19 februarie 2003 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2002-2005 pentru susţinerea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă; 86. ORDIN 126 din 12 septembrie 2003 al ministrului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperatie pentru modificarea Ordinului ministrului pentru întreprinderile mici şi &#39; mijlocii şi cooperaţie nr. 36/2003 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2002-2005 pentru susţinerea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă; 87. LEGE nr. 230 din 1 iunie 2004 privind aprobarea ORDONANŢEI nr. 38/2004 pentru modificarea ORDONANŢEI nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică; 88. HOTĂRÂRE nr. 341 din 18 martie 2004 privind refinanţarea împrumutului contractat de Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice &quot;Termoelectrica&quot; - S.A. Bucureşti în baza HOTĂRÂRII nr. 250/2001 privind garantarea de către Ministerul Finanţelor Publice a unui împrumut extern contractat de Societatea Comercială &quot;Termoelectrica&quot; - S.A. sub forma unei emisiuni de obligaţiuni denominate în Euro pe piaţa externă de capital; 89. HOTĂRÂRE nr. 484 din 1 aprilie 2004 privind aprobarea Listei agenţilor economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută la art. 22 din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum şi a plafoanelor pana la care se acordă ajutorul de stat; 90. HOTARÂRE nr. 1.273 din 13 august 2004 privind aprobarea Listei cuprinzând echipamentele pentru protecţia mediului, achiziţionate în cadrul proiectului &quot;Reabilitarea grupului nr. 4 de 150 MW din CET Paroşeni&quot;, scutite de la plata taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată; 91. HOTĂRÂRE nr. 1.367 din 26 august 2004 privind garantarea de către Ministerul Finanţelor Publice a unor împrumuturi externe în valoare totală de maximum 215 milioane dolari S.U.A. ce urmează a se contracta de către Societatea Comercială de Distribuţie a Gazelor Naturale &quot;Distrigaz Sud&quot; - S.A. Bucureşti, Societatea Comercială de Distribuţie a Gazelor Naturale &quot;Distrigaz Nord&quot; - S.A. Târgu Mureş, Societatea Comercială &quot;Electrocentrale&quot; - S.A. Bucureşti şi agenţii economici ai autorităţilor administraţiei publice locale, producători de energie termică, pentru plata achiziţiilor de gaze naturale, păcură, resurse energetice, hidrocarburi şi cărbune, necesare în vederea funcţionării Sistemului naţional de gaze naturale şi realizării Programului de iarnă octombrie 2004 - martie 2005; 92. HOTĂRÂRE nr. 1.461 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru impozitul pe profitul reinvestit; 93. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 16 din 1 aprilie 2004 pentru finalizarea privatizării S &#39; ocietăţii Comer &#39; ciale &quot;Combinatul Siderurgic Reşiţa&quot; - S.A. Reşiţa; 94. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 26 din 29 aprilie 2004 privind unele măsuri pent &#39; ru finalizarea &#39; privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări; 95. ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 37 din 19 mai 2004 privind măsuri de diminuare a &#39; arieratelor din ec &#39; onomie; 96. ORDIN nr. 51 din 16 februarie 2004 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea şi educarea comercianţilor pe anul 2004; 97. ORDIN nr. 52 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2002-2005 de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderi nou-înfiinţate şi microîntreprinderi, precum şi a investiţiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii; 98. ORDIN nr. 54 din 19 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2002-2005 de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea exportului; 99. ORDIN nr. 56 din 20 februarie 2004 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului pe anul 2004;

Sectoare I Obiective Ajutorul de stat in functie de natura acestuia Ajutor de stat total Ajutor de stat pentru industria prelucratoare A1 A2 B1 C1 C2 D1 TOTAL % TOTAL % 1.1. Agricultura 499.263,4 34.8 o.o o.o 34.275.0 o.o 533.573.2 36.1 o.o o.o 1.2. Pescuit o.o o.o o.o o.o 5.3 o.o 5.3 o.o o.o o.o 2.1. Obiective orizontale 164.446.9 66.369,4 13.922.2 o.o 358.379,4 304.137.3 907.255.1 61.3 334.648.9 49.7 2.1.1. Cercetare-dezvoltare 447.8 9.0 o.o o.o 1.680.9 o.o 2.137.7 0.1 o.o o.o 2.1.2. Mediul inconjurator 6.214.0 o.o 4.585.1 o.o o.o o.o 10.799.1 0.7 o.o o.o 2.1.3. Intreprinderi mici si mijlocii 1.395,4 13.0 o.o o.o 1.195.5 o.o 2.603.9 0.2 1.775,4 0.3 2.1.4. Cam ert o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.5. Economisirea energiei o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.6. Salvare - restructurare 36.174.0 15.564.3 o.o o.o 302.886.5 o.o 354.624.8 24.0 264.395.7 39.2 2.1.7. Cambaterea som ajului 11.282,4 o.o o.o o.o o.o o.o 11.282,4 0.8 3.072.2 0.5 2.1.8. Pregatire profesianala o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.9. Alte obiective 108.933.3 50.783.1 9.337.1 o.o 52.616.5 304.137.3 525.807.2 35.5 65.405.6 9.7 2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) 74.132.5 269.529.7 7.849.8 o.o 167.774,4 o.o 519.286,4 35.1 296.814.9 44.0 2.2.1. Otel 4.0 91.119.9 o.o o.o 83.998.7 o.o 175.122.6 11.8 175.122.6 26.0 2.2.2. Construclii navale 5.7 57.5 84,4 o.o 5.655.5 o.o 5.803.0 0,4 5.803.0 0.9 2.2.3. Alte sectoare prelucratoare 1.1 53.342,4 o.o o.o 62.545.7 o.o 115.889.3 7.8 115.889.3 17.2 1.,aroune: aJucoare pc. 2.2.4.1 produclia curenta 60.236.9 o.o o.o o.o o.o o.o 60.236.9 4.1 o.o o.o 2.2.4.2 Carbune: alte ajutoare 11.779.0 124.635.6 7.765,4 o.o 7.560.0 o.o 151.740.0 10.3 o.o o.o 2.2.5. Transporturi, din care: 263.800.9 19.150.5 38.026.0 o.o 8.718,4 7.884.9 337.580.6 22.8 o.o o.o 2.2.5.1 - Transport feroviar 178.568,4 o.o o.o o.o 18.2 o.o 178.586.6 12.1 o.o o.o 2.2.5.5 - Transport aerian 19.504.1 6.115.6 o.o o.o 152.7 7.884.9 33.657.2 2.3 o.o o.o 2.2.6. Turism o.o 374.1 o.o o.o 2.041,4 o.o 2.415.5 0.2 o.o o.o 2.2.7. Servicii financiare o.o o.o o.o o.o 129.2 o.o 129.2 o.o o.o o.o 2.2.8. Media si cultura 2.105.8 0.2 o.o o.o 5.844.0 o.o 7.950.0 0.5 o.o o.o 3. Ajutoare regionale 1.028.9 51.562.6 o.o o.o o.o o.o 52.591,4 3.6 42.438.8 6.3 3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat zonele defavorizate 1.027,0 5.403,3 0,0 0,0 0,0 0,0 6.430,2 0,4 4.652,6 0,7 3.2. Zone defavorizate 1,9 46.159,3 0,0 0,0 0,0 0,0 46.161,2 3,1 37.786,2 5,6 TOTAL 239.608,3 387.461,6 21.772,0 0,0 526.153,8 304.137,3 1.4 79.133,0 100,0 în% 16,2 26,2 1,5 0,0 35,6 20,6 100,0 Ajutoare totale in industria prelucratoare 10.176,1 209.091,3 84,4 0,0 454.550,8 0,0 673.902,6 45,6 673.902,6 în% 1,5 31,0 0,0 0,0 67,5 0,0 PIB% 2,5 100,0
125

Sectoare/ Obiective Ajutorul de stat in functie de natura acestuia Ajutor de stat total Ajutor de stat pentru industria prelucratoare A1 A2. B1 C1 C2 D1 TOTAL % TOTAL % 1.1. Agricultura 9.975 269.5 4.195.8 o.o o.o 774277,3 o.o 1O.753 742.5 32.0 o.o o.o 1.2. Pescuit o.o o.o o.o o.o 9.189.2 o.o 9.189.2 o.o o.o o.o 2.1. Obiective orizontale 7.399.355.3 1.968.317,4 413.721.6 o.o 8.447.230.5 1.472.126.3 19.700 751.0 58.7 6.377.762.7 54.8 2.1.1. Cercetare-dezvdtare 226.467.8 108.8 o.o o.o 53.710,7 o.o 280 287,4 0.8 o.o o.o 2.1.2. Mediul incc:njurator 260.217.5 165.7 95.159.6 o.o 53.149,4 o.o 408692.2 1.2 336.529.3 2.9 2.1.3. Intreprinderi mici si mijlocii 95.672.2 131.794.9 o.o o.o 5.505.7 55.372.9 288.345.7 0.9 196.994.2 1.7 2.1.4. Corner! o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.5. Economisirea energiei o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.6. Salvare - restructurare 1.516.437.7 403.052.6 o.o o.o 7.755.846.2 o.o 9.675.336.5 28.8 4.274.030.6 36.7 2.1.7. Combaterea somajului 551.905.3 o.o o.o o.o o.o o.o 551.905.3 1.6 117.769.2 1.0 2.1.8. Pregatire profesional a o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.9. Alte obiective 4 748.654,7 1.433.195.3 318.562.0 o.o 579.018.5 1.416.753,4 8.496.184.0 25.3 1.452.439.5 12.5 2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) 2.426.265.2 6.214.336.6 337.581.7 o.o 2 907.993.1 252.376.5 12.138 553.0 36.2 3.846.903,4 33.1 2.2.1. Otel 679.0 96.959.7 o.o o.o 2.352.158,4 245.014.8 2.694 812.0 8.0 2.694.812.0 23.2 2.2.2. Constructii navale 159.545.2 18373.0 1.000.0 o.o 326.705.2 o.o 505.623.5 1.5 505.623.5 4.3 2.2.3. Alte sectoare prelucraloare 668.2 503.546.1 o.o o.o 134.892.0 7.361.7 646.468.0 1.9 646.468.0 5.6 Carbune: ajutoare pi. produclia 2.2.4.1. curenta 1.549.295.8 o.o o.o o.o o.o o.o 1.549.295.8 4.6 o.o o.o 2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare 580.360.9 5.595.400.0 336.581.7 o.o 210.6 o.o 6.512.553.2 19,4 o.o o.o 2.2.5. Transporturi, din care: 10.926.569,5 484041.8 717.421,1 0,0 210.955,1 96.286,0 12.435.273.5 37,0 0,0 o.o 2.2.5.1. - Transport feroviar 5873.082,0 o.o 0,0 0,0 5.236,5 0,0 5.878318.5 17,5 0,0 o.o 2.2.5.5. - Transport aerian 1.471.044,3 55.875.8 0,0 0,0 193,7 96.286,0 1.623.399.8 4,8 0,0 o.o 2.2.6. Turism 5.238,5 57.7 0,0 0,0 52.302,1 0,0 57.598.3 0,2 0,0 o.o 2.2.7. Servicii financiare 0,0 o.o 0,0 0,0 2.480,6 0,0 2.480.6 0,0 0,0 o.o 2.2.8. Media si cultura 130.477,6 o.o 0,0 0,0 39.244,1 0,0 169721.7 0,5 0,0 o.o 3. Ajutoare regionale 137.192,7 1.597.873.2 0,0 0,0 0,0 0,0 1.735 065.9 5,2 1.405.660,0 12.1 3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat zc:nele defavorizate 136.973,1 197.662.6 0,0 0,0 0,0 0,0 334.635.8 1,0 197.592,4 1.7 3.2. Zone defavorizate 219,6 1.400 210.6 0,0 0,0 0,0 0,0 1.400.430.2 4,2 1.208.067,7 10,4 T O T A L (excepand agricultura, pescuit si transport) 9.962.813,2 9.780 527.1 751.303,3 0,0 11.355.223,5 1.724.502,8 33.574.369,9 100,0 în% 29,7 29.1 2,2 0,0 33,8 5,1 100.0 Ajutoare totale in industria prelucratoare 935.400,4 2.712934.1 77.311,8 0,0 7.398.743,2 505.936,7 11.630.326.2 34,6 11.630.326,2 în% 8,0 23.3 0,7 0,0 63,6 4,4 100.0 Ponderea ajutorului de stat national global in PIB(%) PIB¾ 1,8
126

Sectoare/ Obiective Ajutorul de stat in functie de natura acestuia Ajutor de stat total Ajutor de stat pentru industria prelucratoare A1 A2. B1 C1 C2 D1 TOTAL % TOTAL % 1.1. Agricultura 265.611,5 111,7 o.o o.o 20.616,7 o.o 286 339,9 32,0 o.o o.o 1.2. Pescuit o.o o.o o.o o.o 244,7 o.o 244,7 o.o o.o o.o 2.1. Obiective orizontale 197.022,6 52.410,4 11.016,2 o.o 224.924,4 39.198,3 524.571,8 58,7 169.820,7 54,8 2.1.1. Cercetare-dezvdtare 6.030,2 2,9 o.o o.o 1.430,2 o.o 7.463,2 0,8 o.o o.o 2.1.2. Mediul inconjurator 6.928,8 4,4 2.533,8 o.o 1.415,2 o.o 10 882,2 1,2 8 960,8 2,9 2.1.3. Intreprinderi mici si mijlocii 2.547,5 3.509,3 o.o o.o 146,6 1.474.4 7.677,8 0,9 5.245,4 1,7 2.1.4, Comert o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.5. Economisirea energiei o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.6. Salvare - restructurare 40.378,2 10.732,1 o.o o.o 206.514,9 o.o 257.625,1 28,8 113.804,6 36,7 2.1.7, Combaterea somajului 14.695,6 o.o o.o o.o o.o o.o 14 695,6 1,6 3135,8 1,0 2.1.8. Pregatire profesional a o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.9. Alte obiective 126.442,4 38.161,7 8.482,3 o.o 15.417,5 37.723,9 226.227,9 25,3 38.674,1 12,5 2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) 64.604,2 165.469,1 8.988,8 o.o 77.431,1 6.720,0 323.213,2 36,2 102.431,5 33,1 2.2.1. Otel 18,1 2.581,7 o.o o.o 62.630,9 6.524,0 71 754,7 8,0 71 754,7 23,2 2.2.2. Constructii navale 4.248,2 489,2 26,6 o.o 8699,2 o.o 13.463,2 1,5 13.463,2 4,3 2.2.3. Alte sectoare prelucratoare 17,8 13.407,9 o.o o.o 3591,8 196,0 17 213,5 1,9 17 213,5 5,6 CarDune: ajutoare pi. productia 2.2.4.1. curenta 41.253,1 o.o o.o o.o o.o o.o 41253,1 4,6 o.o o.o 2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare 15.453,3 148.988,7 8.962,2 o.o 5,6 o.o 173.409,7 19,4 o.o o.o 2.2.5, Transporturi, din care: 290.941,7 12.888,6 19.102,8 o.o 5 617,1 2.563,8 331114,0 37,0 o.o o.o 2.2.5.1. - Transport feroviar 156.382,5 o.o o.o o.o 139,4 o.o 156 522,0 17,5 o.o o.o 2.2.5.5. - Transport aerian 39.169,5 1.487,8 o.o o.o 5,2 2.563,8 43 226,3 4,8 o.o o.o 2.2.6. Turism 139,5 1,5 o.o o.o 1.392,6 o.o 1.533,7 0,2 o.o o.o 2.2.7, Servicii financiare o.o o.o o.o o.o 66,1 o.o 66,1 o.o o.o o.o 2.2.8. Media si cultura 3.474,2 o.o o.o o.o 1045,0 o.o 4519,2 0,5 o.o o.o 3. Ajutoare regionale 3.653,0 42.546,6 o.o o.o o.o o.o 46 199,6 5,2 37.428,5 12,1 3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat zonele defavorizate 3.647,2 5.263,2 o.o o.o o.o o.o 8910,3 1,0 5.261,3 1,7 3.2, Zone defavorizate 5,8 37.283,4 o.o o.o o.o o.o 37 289,2 4,2 32 167,2 10,4 TOTAL 265.279,8 260.426,1 20.005,0 o.o 302355,5 45.918,3 893.984,6 100,0 în% 29,7 29,1 2,2 o.o 33,8 5,1 100,0 Ajutoare totale in industria prelucratoare 24.906,9 72.237,3 2.058,6 o.o 197006,3 13.471,6 309 680,6 34,6 309.680,6 în% 8,0 23,3 0,7 o.o 63,6 4,4 PIB¾ 1,8 100,0
127

Sectoare I Obiective Ajutorul de stat in functie de natura acestuia Ajutor de stat total Ajutor de stat pentru industria prelucratoare A1 A2. B1 C1 C2 D1 TOTAL % TOTAL % 1.1. Agricultura 7.522.548,9 72.238,6 6.215,8 o.o 201.100,3 o.o 7.802.103,6 29,0 o.o o.o 1.2. Pescuit o.o o.o o.o o.o 2.161,3 o.o 2.161,3 o.o o.o o.o 2.1. Obiective orizontale 4.267.879, 1 2.054.157,8 430.848,2 o.o 7.648.994,2 3.757.374,2 18.159.253,4 67,5 7.706.056,9 55,4 2.1.1. Cercetare-dezvoltare 199.428,0 577,7 o.o o.o 66.497,6 o.o 266.503,3 1,0 o.o o.o 2.1.2. Mediul inconjurator 265.250,0 101,4 149.972,9 o.o 25.893,0 o.o 441.217,2 1,6 315.519,6 2,3 2.1.3. Intreprinderi mici si mijlocii 8.693,4 950.825,4 o.o o.o 238,3 16.412,6 976.169,7 3,6 572.963,1 4,1 2.1.4. Comert o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.5. Economisirea energiei o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.6. Salvare - restructurare 639.594,5 o.o o.o o.o 7.295.873,9 o.o 7.935.468,4 29,5 4.710.961,5 33,8 2.1.7. Combaterea somajului 283.981,0 o.o o.o o.o o.o o.o 283.981,0 1,1 93.974,2 0,7 2.1.8. Pregatire profesianala o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.9. Alte obiective 2.870.932,2 1.102.653,3 280.875,3 o.o 260.491,5 3.740.961,6 8.255.913,9 30,7 2.012.638,6 14,5 2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) 1.799.224,6 1.607.324,7 313.398,0 o.o 2.522.349,2 130.458,0 6.372.754,5 23,7 4.071.793,4 29,3 2.2.1. Otel 629,5 1.372.352,5 o.o o.o 2.007.390, 1 124.786,5 3.505.158,7 13,0 3.505.158,7 25,2 2.2.2. Construclii navale 255.113,1 116.070,2 o.o o.o 16.337,9 o.o 387.521,3 1,4 387.521,3 2,8 2.2.3. Alte sectoare prelucraloare 10.685,7 117.887,6 o.o o.o 44.868,7 5.671,5 179.113,5 0,7 179.113,5 1,3 Carbune: ajutoare pi. produclia 2.2.4.1. curenta 921.550,7 o.o o.o o.o 77.149,0 o.o 998.699,7 3,7 o.o o.o 2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare 558.408,3 436,0 313.398,0 o.o 5.152,9 o.o 877.395,3 3,3 o.o o.o 2.2.5. Transporturi, din care: 10.654.027,8 1.063.379,5 724.776,0 o.o 285.444,6 93.948,7 12.821.576,7 47,7 o.o o.o 2.2.5.1. - Transport feroviar 5.290.182,3 o.o o.o o.o 2.227,6 o.o 5.292.409,9 19,7 o.o o.o 2.2.5.5. - Transport aerian 3.072.238,1 36.881,4 100.961,6 o.o 1.577,8 93.948,7 3.305.607,6 12,3 o.o o.o 2.2.6. Turism 1.804,3 241,4 o.o o.o 56.800,2 o.o 58.846,0 0,2 o.o o.o 2.2.7. Servicii financiare o.o 27,0 o.o o.o 27.142,4 o.o 27.169,4 O,1 o.o o.o 2.2.8. Media si cultura 51.033,0 309,9 o.o o.o 287.507,9 o.o 338.850,8 1,3 o.o o.o 3. Ajutoare regionale 291.519,6 2.075.681,8 o.o o.o o.o o.o 2.367.201,5 8,8 2.139.763,9 15,4 3.1. Zone pentru care au fost elaborale programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat zonele defavorizate 291.310,7 174.739,4 o.o o.o o.o o.o 466.050, 1 1,7 418.989,2 3,0 3.2. Zone defavorizate 209,0 1.900.942,4 o.o o.o o.o o.o 1.901.151,4 7,1 1.720.774,8 12,4 T O TAL (exceptand agricultura, pescuit si transport) 6.358.623,3 5.737.164,3 744.246,2 o.o 10.171.343,5 3.887.832,2 26.899.209,4 100,0 în% 23,6 21,3 2,8 o.o 37,8 14,5 100,0 Ajutoare totale in industria prelucratoare 1.219.990,2 4.816.639,7 445.061,0 o.o 6.954.094,4 481.829,0 13.917.614,2 51,7 13.917.614,2 în% 8,8 34,6 3,2 o.o 50,0 3,5 100,0 Ponderea ajutorului de stat national global in PIB(%) PIB% 1,8
128

Sectoare I Obiective Ajutorul de stat in functie de natura acestuia Ajuter de stat total Ajutor de stat pentru industria prelucratoare A1 A2. B1 C1 C2 D1 TOTAL % TOTAL % 1.1. Agricultura 240.681,1 2.311,2 198,9 o.o 6.434,1 o.o 249.625.4 29,0 o.o o.o 1.2. Pescuit o.o o.o o.o o.o 69,1 o.o 69,1 o.o o.o o.o 2.1. Obiective orizontale 136.549,2 65.722,0 13.784,8 o.o 244.726,7 120.215,8 580.998,5 67,5 246.552,4 55,4 2.1.1. Cercetare-dezvdtare 6.380,6 18,5 o.o o.o 2.127,6 o.o 8.526,7 1,0 o.o o.o 2.1.2. Mediul inccnjurator 8.486,6 3,2 4.798,3 o.o 828,4 o.o 14.116,6 1,6 10.094,9 2,3 2.1.3. Intreprinderi mici si mijlocii 278,1 30.421,3 o.o o.o 7,6 525,1 31.232,2 3,6 18.331,7 4,1 2.1.4. Comert o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.5. Economisirea energiei o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.6. Salvare - restructurare 20.463,6 o.o o.o o.o 233.428,7 o.o 253.892,3 29,5 150.725,4 33,8 2.1.7. Combaterea somajului 9.085,9 o.o o.o o.o o.o o.o 9.085,9 1,1 3.006,7 0,7 2.1.8. Pregatire profesionala o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.9. Alte obiective 91.854,4 35.279,0 8.986,5 o.o 8.334,3 119.690,7 264.144,9 30,7 64.393,6 14,5 2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) 57.565,5 51.425,7 10.027,1 o.o 80.701,6 4.174,0 203.893,9 23,7 130.275,5 29,3 2.2.1. Otel 20,1 43.907,9 o.o o.o 64.225,7 3.992,5 112.146,2 13,0 112.146,2 25,2 2.2.2. Constructii navale 8.162,2 3.713,6 o.o o.o 522,7 o.o 12.398,6 1,4 12.398,6 2,8 2.2.3. Alte sectoare prelucratoare 341,9 3.771,8 o.o o.o 1.435,6 181,5 5.730,7 0,7 5.730,7 1,3 Carbune: ajutoare pt. 2.2.4.1. productia curenta 29.484,7 o.o o.o o.o 2.468,4 o.o 31.953,0 3,7 o.o o.o 2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare 17.866,1 13,9 10.027,1 o.o 164,9 o.o 28.071,9 3,3 o.o o.o 2.2.5. Transporturi, din care: 340.871,6 34.022,4 23.188,9 o.o 9.132,7 3.005,9 410.221,5 47,7 o.o o.o 2.2.5.1. - Transport feroviar 169.257,4 o.o o.o o.o 71,3 o.o 169.328,7 19,7 o.o o.o 2.2.5.5. - Transport aerian 98.295,1 1.180,0 3.230,2 o.o 50,5 3.005,9 105.761,7 12,3 o.o o.o 2.2.6. Turism 57,7 7,7 o.o o.o 1.817,3 o.o 1.882,8 0,2 o.o o.o 2.2.7. Servicii financiare o.o 0,9 o.o o.o 868,4 o.o 869,3 O,1 o.o o.o 2.2.8. Media si cultura 1.632,8 9,9 o.o o.o 9.198,7 o.o 10.841,4 1,3 o.o o.o 3. Ajutoare regionale 9.327,1 66.410,7 o.o o.o o.o o.o 75.737,7 8,8 68.460,9 15,4 3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvdtare regionala, altele decat zonele defavorizate 9.320,4 5.590,7 o.o o.o o.o o.o 14.911, 1 1,7 13.405,4 3,0 3.2. Zone defavorizate 6,7 60.819,9 o.o o.o o.o o.o 60.826,6 7,1 55.055,5 12,4 TOTAL 203.441,8 185.869,7 24.010,8 o.o 331.931,6 124.389,7 860.630,1 100,0 în% 23,6 21,6 2,8 o.o 38,6 14,5 101,0 Ajutoare totale in industria prelucratoare 39.033,1 154.106,6 14.239,6 o.o 222.493,6 15.415,9 445.288,8 51,7 445.288,8 în% 8,8 34,6 3,2 o.o 50,0 3,5 PIB% 1,8 100,0
129

Sectoare/ Obiective Ajutorul de stat in functie de natura acestuia Ajutor de stat total Ajutor de stat pentru industria prelucratoare A1 A2 B1 C1 C2 D1 TOTAL % TOTAL % 1.1. Agricultura 2.707.895.5 39.482.8 64.020.0 676.368.0 64.163,4 183.290.9 3.735.220.6 7.1 o.o o.o 1.2. Pescuit 1.216.2 o.o o.o o.o o.o o.o 1.216.2 o.o o.o o.o 2.1. Obiective orizontale 4.286.121.7 3.871.977.1 957.984.1 o.o 7.380.059,4 2.020.631,4 18.516.773.8 35.3 4.477.733.6 12.9 2.1.1. Cercetare-dezvcitare 182.641.0 1.415.1 9.9 o.o 2.170.6 o.o 186.236.6 0,4 o.o o.o 2.1.2. Mediul incoojurator 155.671. 1 o.o 141.658.1 o.o 5.203.2 o.o 302.532,4 0.6 168.056.8 0.5 2.1.3. Intreprinderi mici si mijlocii 100.5 1.933.870,4 o.o o.o o.o 4.645.9 1.938.616.9 3.7 1.093.309.6 3.1 2.1.4. Comert o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.5. Economisirea energiei o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.6. Salvare - restructurare 1.088.074,4 72.455.6 70.464.5 o.o 7.075.624.1 63.194.0 8.369.812.7 16.0 944.994.2 2.7 2.1.7. Combaterea somajului 335.005.8 o.o o.o o.o o.o o.o 335.005.8 0.6 87.552.6 0.3 2.1.8. Pregatire profesional a o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.9. Alte obiective 2.524.628.9 1.864.235.9 745.851.6 o.o 297.061.5 1.952.791.5 7.384.569.5 14.1 2.183.820.5 6.3 2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) 1.368.888.9 778.776.1 11.391.378,4 o.o 17.625.921.0 203.589.8 31.368.554.2 59.9 29.092.622.0 83.5 2.2.1. Otel 109.186.8 208.338.9 11.172.812.2 o.o 16.407.219.5 170.181.0 28.067.738.5 53.6 28.067.738.5 80.6 2.2.2. Constructii navale 8.582.1 146.310.7 o.o o.o 106.221,4 o.o 261.114.2 0.5 261.114.2 0.7 2.2.3. Alte sectoare prelucratoare 34.522.3 421.906.9 84.000.0 o.o 210.780.3 12.559.8 763.769.3 1.5 763.769.3 2.2 Carbun e: ajutoare pi. producti a 2.2.4.1. curenta 766.652.0 o.o o.o o.o 569.5 o.o 767.221.5 1.5 o.o o.o 2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare 445.302.0 1.903.5 134.566.2 o.o 890.392.9 20.849.0 1.493.013.6 2.8 o.o o.o 2.2.5. Transporturi, din care: 10.673.651.5 486.283.5 1.034.797.9 o.o 56.366.9 2.452.625.9 14.703.725.7 28.1 o.o o.o 2.2.5.1. - Transport feroviar 5.575.357.0 91.6 590.369.5 o.o 941.5 149.491.2 6.316.250.7 12.1 o.o o.o 2.2.5.5. - Transport aerian 3.983.234.5 75.567.3 151.129,4 o.o o.o 2.303.134.7 6.513.065.9 12,4 o.o o.o 2.2.6. Turism 3.980.5 297.6 o.o o.o 2.110.5 o.o 6.388.6 o.o o.o o.o 2.2.7. Servicii financiare o.o 18.5 o.o o.o 176.9 o.o 195,4 o.o o.o o.o 2.2.8. Media si cultura 663.2 o.o o.o o.o 8.450.0 o.o 9.113.1 o.o o.o o.o 3. Ajutoare regionale 210.596,4 2.309.569.3 o.o o.o o.o o.o 2.520.165.7 4.8 1.270.691,4 3.6 3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat zooele 1.657.0 1.334,4 o.o o.o o.o o.o 2.991,4 o.o 1.334,4 o.o 3.2. Zone defavorizate 208.939,4 2.308.234.9 o.o o.o o.o o.o 2.517.174,2 4.8 1.269.357.0 3,6 T O T A L (exceptand agricultura, pescuit si transport) 5.865.607.0 6.960.322.5 12.349.362,5 o.o 25.005.980.5 2.224.221,2 52.405.493,7 100.0 în% 11.2 13.3 23,6 o.o 47.7 4,2 100,0 Ajutoare totale in industria preIucratoare 930.791.7 4.362.333.9 11.540.504,3 o.o 17.624.446.9 382.970,3 34.841.047, 1 66.5 34.841.047,1 în% 2.7 12.5 33,1 o.o 50.6 1,1 100,0 I Ponderea ajutorului de stat national qlobal in PIB(%) PIB% 4,5
130

Sectoare I Obiective Ajutorul de stat in functie de natura acestuia Ajutor de stat total Ajutor de stat pentru industria prelucratoare A1 A2. B1 C1 C2 D1 TOTAL % TOTAL % 1.1. Agricultura 104.042.2 1.517.0 2.459.8 25.987.3 2.465.3 7.042.4 143.513.9 7.1 o.o o.o 1.2. Pescuit 46.7 o.o o.o o.o o.o o.o 46.7 o.o o.o o.o 2.1. Obiective orizontale 164.680.5 148.768.3 36.807.5 o.o 283.555.2 77.636.3 711.447.8 35.3 172.042.6 12.9 2.1.1. CercEtare-dezvoltare 7.017.4 54.4 0.4 o.o 83.4 o.o 7.155.5 0.4 o.o o.o 2.1.2. Mediul inconjurator 5.981.2 o.o 5.442.8 o.o 199.9 o.o 11.623.8 0.6 6.457.0 0.5 2.1.3. Intreprinderi mici si mijlocii 3.9 74.302.8 o.o o.o o.o 178.5 74.485.2 3.7 42.006.9 3.1 2.1.4. Comert o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.5. Economisirea energiei o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.6. Salvare - restructurare 41.805.8 2.783.9 2.707.4 o.o 271.858.2 2.428.0 321.583.3 16.0 36.308.4 2.7 2.1.7. Combaterea somajului 12.871.5 o.o o.o o.o o.o o.o 12.871.5 0.6 3.363.9 0.3 2.1.8. Pregatire profesionala o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o o.o 2.1.9. Alte obiective 97.000.8 71.627.3 28.657.0 o.o 11.413.6 75.029.8 283.728.5 14.1 83.906.3 6.3 2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) 52.595.2 29.922.0 437.677.3 o.o 677.219.6 7.822.3 1.205.236.4 59.9 1.117.790.9 83.5 2.2.1. Otel 4.195.2 8.004.8 429.279.6 o.o 630.394.9 6.538.7 1.078.413.1 53.6 1.078.413. 1 80.6 2.2.2. Constructii navale L&#39;. .f O.OL 1,0 u.u u.u 4.U1$1,L&#39;. u.u 10.032.5 0.5 10.032.5 0.7 2.2.3. Alte sectoare prelucratoare 1.326.4 16.210.4 3.227.4 o.o 8.098.6 482.6 29.345.4 1.5 29.345.4 2.2 i.;aroune: aiuware pt. proauc11a 2.2.4.1. curenta 29.456.2 o.o o.o o.o 21.9 o.o 29.478.0 1.5 o.o o.o 2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare 17.109.3 73.1 5.170.3 o.o 34.210.5 801.1 57.364.3 2.8 o.o o.o 2.2.5. Transporturi, din care: 410.100.9 18.683.9 39.758.8 o.o 2.165.7 94.234.3 564.943.6 28.1 o.o o.o 2.2.5.1. - Transport feroviar 214.215.3 3.5 22.683.1 o.o 36.2 5.743.7 242.681.7 12.1 o.o o.o 2.2.5.5. - Transport aerian 153.043.0 2.903.4 5.806.7 o.o o.o 88.490.6 250.243.7 12.4 o.o o.o 2.2.6. Turism 152.9 11.4 o.o o.o 81.1 o.o 245.5 o.o o.o o.o 2.2.7. Servicii financiare o.o 0.7 o.o o.o 6.8 o.o 7.5 o.o o.o o.o 2.2.8. Media si cultura 25.5 o.o o.o o.o 324.7 o.o 350.1 o.o o.o o.o 3. Ajutoare regionale 8.091.5 88.737.8 o.o o.o o.o o.o 96.829.3 4.8 48.822.3 3.6 3.1. Zone pentru care au fost elabarate programe nationale de dezvcitare regionala, altele decat zonele defavorizate 63.7 51.3 o.o o.o o.o o.o 114.9 o.o 51.3 o.o 3.2. Zone defavorizate 8.027.8 88.686.5 o.o o.o o.o o.o 96.714.4 4.8 48.771.0 3.6 TOTAL 225.367.2 267.428.1 474.484.8 o.o 960.774.8 85.458.6 2.013.513,5 100.0 în% 11.2 13.3 23.6 o.o 47.7 4.2 100.0 Ajutoare totale in industria prelucratoare 35.762.7 167.608.7 443.407.0 o.o 677.163.0 14.714.4 1.338.655.8 66.5 1.338.655,8 în% 2.7 12.5 33.1 o.o 50.6 1.1 %PIB 4,5 100,0
131

P R E Ț U R I L E
publicațiilor legislative pentru anul 2006
— pe suport tradițional —

Valoarea Valoarea
crt. anual &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; — lei noi — &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;

Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial

— lei noi — Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV 1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română 1.480 370,00 370,00 370,00 370,00 2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*) 250 — — — — 3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară 1.140 285,00 285,00 285,00 285,00 4. Monitorul Oficial, Partea a II-a 1.700 425,00 425,00 425,00 425,00 5. Monitorul Oficial, Partea a III-a 370 92,50 92,50 92,50 92,50 6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 1.540 385,00 385,00 385,00 385,00 7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 1.420 355,00 355,00 355,00 355,00 8. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 460 115,00 115,00 115,00 115,00 9. Colecția Legislația României 375 93,75 93,75 93,75 93,75 10. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative 620 155,00 155,00 155,00 155,00 11. Repertoriul actelor normative 117 — — — — 12. Decizii ale Curții Constituționale 100 — — — — 13. Ediții trilingve 350 — — — —
*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.
Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.
Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:
u COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale
u RODIPET — S.A. — prin toate filialele
u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)
u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)
u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)
u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)
u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)
u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)
u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)
u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)
u ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II
(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)
u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Călin Ottoi nr. 29
(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)

Preluat: 2026-09-23T21:46:04.772699+00:00 · SHA256: 0966080172b675729de74f8a6eb1b8221d477a20b3a470d9c34ef52aa035e660