REGLEMENTARE din 14 iulie 2006 privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile RACR-ASMET, ediţia 3.0/2006*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 REGLEMENTARE din 14 iulie 2006 
 privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006*)  
    EMITENT     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 741 bis din 30 august 2006  
   
 ------  
  
						Notă   ...
			  *) Aprobata de  Ordinul nr. 1289 din 14 iulie 2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741, din 30 august 2006.  
 ANEXĂ 
 REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ  
 privind asistența meteorologică a activităților aeronautice civile RACR—ASMET, ediția 3.0/2006 

     

     
  
     
 RACR-ASMET                     MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  
 Introducere                  Reglementări Aeronautice Civile Române 

     

 INDEXUL AMENDAMENTELOR 


     
  
     
 , Nr. 
 crt. 

 Numărul amendamentu Iuî 
 - --- -- 

 r 

 ' 
 ····--- 

 '"""'"' 

 -- 

 ' 

 •~••• c~,·,-~~•• 

 .. 

 --•--· - ••-·-- • - 

 ' 

 ·-• 

 --·----- 

 ·- -- 

 ! 

 i 

  .-------•---•  

 i 

 i 

    ---  

  1------7•-•----  

 - 

 ! 

 ' I  

  I  i  

 ! 

 "' 

 ••••··•r·• 

  
 Semnătura 

  
 Numele persoanei 
 care a introdus amendamentu I 

  
 Data intrării  in  
 vigoare 

 2006                         ii                       Ediţia 3.0  
  
     
  
     

     

 RACR-ASMET 

 Introducere 
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Reglementări Aeronautice Civile Române 

     
  
 Capitolul 4. Observaţii şi mesaje meteorologice aeronautice 
     4.1  Staţii şi observaţii mteoeorlogice aeronautice             4-1      4.2  Procedura de coordonare intre serviciile meteorologice      4-3   aeronautice şi serviciile de trafic aerian     4.3  Observaţii regulate şi mesaje regulate de observaţii         4-3   meteorologice     4.4  Observaţii speciale şi mesaje speciale de observaţii        4-4   meteorologice     4.5  Criterii generale cu privire la mesajele meteorologice       4-5     4.6  Conţinutul mesajelor meteorologice                  4-6     4.7  Criterii de emitere a mesajelor SPECI şi a mesajelor       4-7  speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local     4.8  Observarea şi raportarea vântului la suprafaţă           4-9     4.9  Observarea şi raportarea vizibilităţii orizontale           4-13     4.10  Observarea şi raportarea distanţei vizuale în lungul pistei    4-15  (RVR)     4.11  Observarea şi raportarea fenomenelor meteorologice de    4-20  timp prezent     4.12  Observarea şi raportarea norilor                    4-24     4.13  Utilizarea CAVOK                             4-27     4.14  Observarea şi raportarea temperaturii aerului şi temperaturii  4-27  punctului de rouă     4.15  Observarea şi raportarea presiunii atmosferice          4-28     4.16  Informaţii suplimentare                          4-29     4.17  Raportarea informaţiilor meteorologice de la sisteme      4-31    
 automate de observare 
 Capitolul 5. Observaţii şi rapoarte de la aeronavele  in  zbor 
     5.1  Obligaţii     5.2  Tipuri de observaţii de la aeronavele în zbor    
 5-1 
 5-1 

     

 RACR-ASMET 
  
     
 Introducere 
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Reglementări Aeronautice Civile Române 
     7.8  Avertizări despre forfecarea vântului                  7-9     7.9  Transmiterea rapoartelor speciale din zbor către aeronave   7-11    
 Capitolul 8. Informaţii climatologice aeronautice 
  
     8.1  Prevederi generale     8.2  Tabele climatologice de aerodrom     8.3  Rezumate climatologice de aerodrom     8.4  Copii ale datelor de observaţii meteorologice    
  
 Capitolul 9. ·  Asistenţa meteorologică pentru operatorii aerieni şi pentru membrii echipajelor aeronavelor 
  
 8-1 
 8-2 
 8-2 
 8-3 
     9.1  Prevederi generale                              9-1     9.2  Informaţii destinate planificării preliminare a zborului de     9-3  operatorii aerieni şi replanificării în timpul zborului sub control operaţional centralizat     9.3  Expozeul verbal (briefing), consultaţie şi afişare          9-4     9.4  Documentaţia de zbor                           9-6     9.5  Sisteme automate de informare înaintea zborului pentru     9-14  expozeul verbal (briefing), consultaţie, planificarea zborurilor şi documentaţia de zbor     9.6  Informaţii pentru aeronavele în zbor                  9-15    
 Capitolul 1O. Informaţii pentru serviciile de trafic aerian, serviciile de căutare şi salvare şi serviciile de informare aeronautică 
  
     10.1  Informaţii pentru serviciile de trafic aerian     10.2  Informaţii pentru serviciile de căutare şi salvare     10.3  Informaţii destinate unităţilor serviciilor de informare aeronautică    
  
 10-1 
 10-4 
 10-5 

     
  
 RACR-ASMET                    MINISTERUL TRANSPORTURILOR  CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 
 Introducere                    Reglementări Aeronautice Civile Române  

     

 PREAMBUL 

    (1)  Activitatea  aeronautică  civilă  pe  teritoriul  ŞI   tn  spaţiul  aerian  naţional  este reglementată prin Codul Aerian aprobat prin Legea nr. 130/ 2000, prin actele normative interne din domeniu, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională ,  semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 ,  ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte.     (2)  Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi practicile recomandate în anexele la aceasta, precum şi cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a sistemului naţional de reglementări aeronautice civile române     (3)  În  conformitate  cu  prevederile  Codului  Aerian  şi  în  scopul  reglementării domeniului aviaţiei civile ,  Ministerul Transporturilor ,  Construcţiilor şi Turismului (MTCT) în calitatea sa de autoritate de stat, asigură direct sau prin delegare de competenţă unor  organisme  tehnice  specializate,  instituţii  publice  sau,  după  caz,  societăţi comerciale autorizate, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe .      (4)  În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României (HGR nr. 405  I  12 . 09 . 1993) şi ale Ordinului Ministrului Transporturilor (OMT nr. 649/ 1999) ,  Autoritatea Aeronautică  Civilă Română (AACR)  asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele jur i dice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse şi servicii pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi execută prevederile înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale la care statul român este parte.     (5)  Prezenta reglementare aeronautică civilă română reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa 3 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţionaiă {referită în continuare ca Anexa  3 OACI), Servicii meteorologice pentru navigaţia aeriană internaţ î onală, ed. 15, iulie 2004 ,  inclusiv amendamentele sale ulterioare .  Anexa 3 OACI ,  împreună  . cu Planul European  de Navigaţie  Aeriană  (EUR-ANP)  reglementează  furnizarea  serviciilor meteorologice pentru aviaţia civilă internaţională în Europa.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Introducere          (6)  Standardele şi practicile recomandate în Anexa 3 OACI ,  se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională ,  semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 ,  în care se furnizează servicii meteorologice aeronautice ,  precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de navigaţie aeriană deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată.     (7)  Orice diferenţe faţă de standardele şi practicile recomandate în Anexa 3 OACI, sau încetarea acestor diferenţe se notifică la OACI în baza Articolului 38 al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. Aceste diferenţe se publică şi prin serviciul de informare aeronautică.     (8)  Prezenta reglementare, potrivit prevederilor Anexei 3 OACI ,  se aplică în vederea stabilirii în România ,  precum şi în teritoriile şl spaţiile aeriene de deasupra mării libere care sunt asimilate spaţiului aerian naţional din punctul de vedere al navigaţiei aeriene, după caz, a spaţiilor aeriene în care se furnizează servicii de asistenţă meteorologică a activităţilor aeronautice civile, a serviciilor şi unităţilor acestor servicii necesare în scopul asigurării desfăşurării navigaţiei aeriene în siguranţă, ordonat şi expeditiv.     (9)  Regulile şi celelalte prevederi conţinute în prezenta reglementare aeronautică civilă  română  au fost  elaborate cu acordarea  consideraţiei  cuvenite  înţelesului standardelor şi practicilor recomandate adoptate de Consiliul OACI potrivit prevederilor Convenţiei de la Chicago şi care constituie conţinutul Anexelor la Convenţie.  Astfel, potrivit prevederilor Convenţiei,  statutul componentelor unei Anexe la Convenţia de la Chicago  este după cum urmează:     •   Standardele  constituie toate acele specificaţii privind caracteristici fizice, configuraţii, materiale, performanţe, personal sau proceduri ale căror aplicare uniformă este recunoscută ca fiind necesară pentru siguranţa sau regularitatea navigaţiei aeriene internaţionale, specificaţii cărora statele contractante la Convenţia de la Chicago trebuie să li  se conformeze  potrivit  prevederilor  Convenţiei .   în  cazul imposibilităţii de  conformare, statul contractant este obligat să notifice Consiliul OACI, potrivit  Art  38 al Convenţiei;     •   Practicile  recomandate   constituie  toate  acele  specificaţii  privind caracteristici fizice ,  configuraţii, materiale, performanţe, personal sau proceduri ale căror aplicare uniformă este recunoscută ca fiind oportună, de dorit, în interesul siguranţei, regularităţii sau eficienţei navigaţiei aeriene internaţionale, specificaţii despre care se presupune că statele contractante întreprind eforturile necesare în vederea conformării cu ele ,  potrivit prevederilor Convenţiei .      •   Apendicii  ('Appendices ' )  la Anexele OACI conţin prevederi grupate separat, din considerente practice, dar care fac parte integrantă din standardele şi practicile recomandate adoptate de Consiliul OACI.      •  Definiţiile  termenilor utilizaţi în standardele şi practicile recomandate nu au statut independent dar constituie părţi esenţiale ale fiecărui standard şi fiecărei   RACR-ASMET  Introducere  MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române         practici recomandate în care se utilizează termenul respectiv ,  având în vedere că orice schimbare a înţelesului termenului respectiv ar afecta specificaţia.     •  Tabelele şi figurile  care suplimentează sau ilustrează standardele şi practicile recomandate şi la care se face referire în cuprinsul textului fiecărei Anexe la Convenţie constituie parte integrantă a respectivelor standarde şi practici recomandate şi au acelaşi statut cu acestea.   Totodată, se va avea în vedere că Anexele OACI mai conţin anumite materiale aprobate de către Consiliul OACI spre publicare în asociere cu standardele şi practicile recomandate, după cum urmează:     •  Preambuluri  ('Forewords')   - conţin explicaţii şi precizări în ceea ce priveşte istoricul acţiunilor Consiliului OACI, inclusiv precizări privind obligaţiile statelor contractante referitor la aplicarea standardelor şi practicilor recomandate ce decurg din Convenţia de la Chicago şi din Rezoluţia de Adoptare a Convenţiei,      •  Introduceri  ('lntroductions')   - cuprind explicaţii introduse la începutul părţilor, capitolelor sau secţiunilor Anexei, în scopul de a facilita înţelegerea modului cum trebuie aplicat textul;      •  Not  ('Notes')   - sunt incluse în text, acolo unde este cazul, sunt menite a furniza informaţii sau îndrumări privind anumite documentaţii de referinţă care trebuie avute în considerare în asociere cu standardul sau practica recomandată în cauză; notele nu constituie parte integrantă din standarde sau din practicile recomandate;      •  Suplimentele   ('Attachements')      conţin  prevederi  suplimentare standardelor şi practicilor recomandate sau prevederi care sunt incluse ca indicaţii, în scopul aplicării lor.     (1 O)   În sensul precizărilor de mai sus ,  se va avea în vedere că prevederile RACR­ ASMET au fost astfel elaborate încât:     •  Standardele prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse integral în RACR- ASMET ca reguli ,  în conformitate cu prevederile OACI, făcându-se totodată ,  acolo unde a fost cazu!, particularizările necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă (de ex . , acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-ASMET precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română ,  cărei anume funcţii/instituţii - ex .  autoritatea de stat, autoritatea delegată ,  administraţie sau unităţi furnizoare de servicii, etc - îi revine responsabilitatea respectivă).     •  Practicile recomandate prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse fidel şi integral în RACR - ASMET ca reguli. Este valabilă aceeaşi observaţie de mai sus în ceea ce priveşte precizările suplimentare ce au fost introduse în text, după caz ;      •  Apendicii  ('Appendices')  şi Suplimentele  ('Attachements')  la Anexa 3 vor fi transpuse integral, în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET.    MINISTERUL TRANSPORTURILOR  CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI    Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Introducere            •  Tabelele şi figurile din Anexa 3 DACI, vor fi, de asemenea, transpuse fidel în  procedurile  specifice  de aplicare  a prevederilor  RACR-ASMET ,  păstrându-se conformitatea textului.     •  Preambulul  la  prezenta  reglementare  preia ,  parţial,  precizările  din Preambulul Anexei 3 DACI.     •  Notele din textul original au fost transpuse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor.     •  Au fost transpuse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale Anexei 3 DACI pentru care serviciile meteorologice aeronautice din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediţii, de suportul tehnico­ operaţional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde şi practici ca reguli naţionale este necesară pentru dezvoltarea, în continuare, a serviciilor meteorologice aeronautice şi a sistemului SNA naţional.     •  Elaborarea RACR-ASMET a păstrat, în cea mai mare măsură posibil, aceeaşi numărătoare/ identificare a capitolelor, secţiunilor faţă de Anexa 3 OACI, cu observaţia că, prevederile conţinute în Partea a li-a au fost adăugate capitolelor şi paragrafelor corespunzătoare din Partea I fără a se realiza diferenţierea dintre acestea. Acest fapt a fost considerat necesar întrucât ambele părţi conţin în egală măsură standarde şi practici recomandate necesar a fi implementate ca reguli pe plan naţional ,  existând o corespondenţă intrinsecă între acestea.       
  
 (11) Conformarea cu regulile şi recomandările prevăzute în RACR-ASMET trebuie realizată împreună cu aplicarea procedurilor şi instrucţiunilor de aeronautică civilă, asociate prezentei reglementări. Ele se elaborează şi se emit atât de către autoritatea meteorologică aeronautică, sub formă de documente tip PIAC aplicabile la nivel naţional (potrivit  prevederilor  RACR-11),  cât  şi, pe  linie  internă,  de  către  administraţia meteorologică  aeronautică.  Orice furnizor de servicii de navigaţie aeriană supus regulilor  RACR-ASMET  trebuie  să urmărească  să realizeze  cerinţele  respective specifice aplicând acele mijloace de conformare prevăzute în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar şi utilizând materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile OMM şi Eurocontrol. Alte mijloace de conformare pot  fi  permise numai în condiţiile  în care furnizorul de servicii de navigaţie aeriană  în cauză  justifică şi argumentează autorităţii meteorologice aeronautice, fără echivoc, că prin utilizarea acestor alte mijloace de conformare se atinge acelaşi nivel de siguranţă. 
  
 RACR-ASMET                    MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 
 Introducere                  Reglementări Aeronautice Civile Române 

     

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 

 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 
  
 Capitolul 1 

     
  
 Capitolul 1. 
  
 TERMENI ŞI DEFINIŢII 
  
     1.1  Definiţii  Atunci când următorii termeni sunt întâlniţi în prezenta reglementare, aceştia vor avea următoarele semnificaţii:  Acord regional de navigaţie aeriană  Acord aprobat de către Consiliul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), de obicei cu avizul unei reuniuni regionale de navigaţie aeriană.  Administraţia meteorologică aeronautică  Organizaţie desemnată de către autoritatea de stat drept responsabilă pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice într un spaţiu aerian alocat.  Aerodrom  Suprafaţa delimitată pe pământ sau pe apă, inclusiv clădirile, instalaţiile şi echipamentele, destinată  să  fie utilizată,  în  totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea şi mişcarea aeronavelor la sol Un aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport.  Aerodrom de rezervă  Un aerodrom spre care se poate îndrepta o aeronavă atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau să aterizeze la aerodromul pe care intenţiona să aterizeze. Aerodromurile de rezervă includ următoarele:  Aerodrom de rezervă la decolare  Un aerodrom de rezervă pe care poate ateriza  o  aeronavă, în caz că acest lucru devine necesar, la scurt timp după decolare şi aerodromul de plecare nu se poate utiliza.  Aerodrom de rezervă pe rută  Un aerodrom pe care poate ateriza o aeronavă în urma apariţiei unei situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe rută.  Aerodrom de rezervă pe rută ETOPS  Un aerodrom de rezervă convenabil şi adecvat pe care poate ateriza o aeronavă în cazul cedării unul motor sau în urma apariţiei unei alte situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe rută în timpul operării ETOPS.  RACR-ASMET  Capitolul 1  MINISTERUL TRANSPORTURILOR,  CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române         Aerodrom de rezervă la destinaţie  Un aerodrom de rezervă spre care se poate îndrepta o aeronavă în cazul în care  devine imposibil sau nerecomandabil să aterizeze pe aerodromul pe care intenţiona să aterizeze.  Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la destinaţie pentru acel zbor.  Aeronavă  Orice aparat care se poate menţine în atmosferă cu ajutorul altor reacţiuni ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului.  Altitudine  Distanţa în plan vertical a unui nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată faţă de nivelul mediu al mării (MSL).  Altitudinea minimă de sector  Cea mai joasă altitudine care poate fi utilizată şi care oferă o înalţime minimă de srguranţă de 300 m (1 OOO  ft)  deasupra tuturor obstacolelor situate într-o zonă situată într-un sector de cerc cu raza de 46 km (25 NM) centrat pe un mijloc de radio-navigaţie.  Asigurarea calităţii  Toate activităţile planificate şi efectuate în mod sistematic implementate în cadrul unui sistem de calitate şi demonstrate ca necesare, pentru a oferi încredere că organizaţia îndeplineşte cerinţele de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii).  Autoritate ATS  Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismutui, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile, sau Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ca organism tehnic specializat desemnat de către acesta, atunci când contextul se referă la o problemă de reglementare,  autorizare  (certificare)  sau  supraveghere  a  siguranţei  pe  linia responsabilităţilor autorităţii de stat în domeniul activităţilor aeronautice civile, sau după caz, administraţia sau alţi agenţi aeronautici desemnaţi de statul român pentru a furniza servicii de navigaţie aeriană atunci când contextul se referă la o problemă care este, conform legii, de competenţa agenţilor aeronautici autorizaţi pentru furnizarea de servicii de navigaţie aeriană  Autoritate de stat  Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în calitate de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile.  Autoritate meteorologică aeronautică  Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în calitatea sa de organism tehnic specializat desemnat  de  către  autoritatea  de  stat  drept  responsabil  pentru  reglementarea, autorizarea, controlul şi supravegherea agenţilor aeronautici civili care furn[zează servicii meteorologice aeronautice.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 1       Atunci când este folosit în Anexa 3 OACI, termenul ăautoritate" în funcţie de context, poate face referire la autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, la autoritatea căreia i-au fost delegate competenţe priving supravegherea siguranţei în aviaţia civilă, la administraţia serviciilor  meteorologice  aeronautice  sau  la  o unitate  a serviciilor  meteorologice aeronautice care furnizează efectiv servicii în spaţiul aerian în cauză.  Birou meteorologic de aerodrom  Unitate, situată la aerodrom ,  desemnată să furnizeze servicii meteorologice pentru activităţile aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.  Buletin meteorologic  Text care cuprinde informaţii meteorologice precedat de un antet corespunzător.  Centru consultativ asupra cenuşii vulcanice (VAAC)  Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană să furnizeze informaţii spre consultare către centrele de veghe meteorologică, centrele regionale de control, centrele de informare a zborurilor, centrele mondiale de prognoză de zonă şi către băncile internaţionale de date OPMET, cu privire la extinderea orizontală şi verticală şi deplasarea prognozată a cenuşii vulcanice în atmosferă după ce a avut loc o erupţie vulcanică.  Centru consultativ asupra ciclonilor tropicali (TCAC)  Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană să furnizeze spre consultare informaţii prognozate cu privire la poziţia, direcţia şi viteza de deplasare, presiunea în centru şi vântul maxim la suprafaţă pentru ciclanii tropicali, către centrele de veghe  meteorologică,  centrele  mondiale  de  prognoză  de  zonă  şi  către  băncile internaţionale de date OPMET.  Centru de informare a zborurilor  Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare.  Centru de veghe meteorologică  Unitate desemnată să furnizeze servicii meteorologice pentru activităţile aeronautice civile în limitele unei regiuni de informare a zborurilor sau regiuni de control, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări  Centru mondial de prognoze de zonă  Centru meteorologic destinat pentru elaborarea şi furnizarea la scară globală a progozelor de timp semnificativ şi de altitudine, sub formă digitală, prin mijloacele adecvate, parte a serviciului fix aeronautic.  Centru pentru coordonarea acţiunilor de salvare  Unitate responsabilă pentru organizarea eficientă a serviciilor de căutare şi salvare şi pentru coordonarea desfăşurării operaţiunilor de căutare şi salvare într-o regiune de căutare şi salvare.  RACR-ASMET  Capitolul 1  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române       Centru regional de control (ACC)  Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate, în regiunea/ile de control aflată/e în responsabilitatea sa.  Ciclon tropical  Termen generic utilizat pentru un ciclon la scară sinoptică neînsoţit de un sistem frontal, care ia naştere deasupra apelor tropicale sau subtropicale şi care prezintă o convecţie bine delimitată şi o mişcare ciclonică bine definită a vântului la suprafaţă.  Consultaţie  Discuţie cu un meteorolog calificat asupra condiţiilor meteorologice existente şi/sau prevăzute relative la operaţiunile de zbor; discuţia include răspunsuri la întrebări.  Control operaţional  Exercitarea autorităţii asupra iniţierii, continuării, devierii sau terminării unui zbor, în interesul siguranţei zborului ,  al regularităţii şi eficienţei zborului,  Controlul calităţii  Tehnici şi activităţi operaţionale utilizate pentru a îndeplini cerinţele de calitate (ISO 9000:2000  -  Sisteme de management a calităţ i i) .   Cota aerodromului  Cota celui mal înalt punct al suprafeţei de aterizare.  Cotă  Distanţă verticală a unui punct sau nivel, pe suprafaţa solului sau asimilat acesteia ,  măsurată de la nivelul mediu al mării.  Date în puncte de grilă sub formă digitală  Date meteorologice prelucrate cu ajutorul calculatorului pentru un set de puncte distribuite uniform pe hartă, pentru a putea fi transmise (de ia un calculator la alt calculator) în formă codificată ,   apte  pentru  utilizare  în  sisteme  automatizate.  În  majoritatea  cazurilor, asemenea date sunt transmise pe canale de telecomunicaţii de viteze medii şi mari.  Distanţă vizuală în lungul pistei {RVR)  Distanţă până la care pilotul unei aeronave aflată în axa pistei poate vedea marcajele de pe suprafaţa pistei sau luminile care delimitează pista sau care identifică axa acesteia.  Documentaţie de zbor  Documente scrise de mână sau tipărite ,  incluzând hărţi sau formulare, care conţin informaţii meteorologice pentru un zbor.    Expozeu verbal (briefing)  Comentariu oral asupra condiţiilor meteorologice existente şi/sau prevăzute.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 1       Hartă de niveluri înalte  Hartă meteorologică referitoare la o suprafaţă specifică la nivel înalt sau un strat precizat al atmosferei.  Hartă de prognoză  Reprezentare grafică pe hartă a prognozei unui element meteorologic  pentru un anumit moment sau interval de timp precizate şi pentru o regiune sau porţiune a spaţiului aerian precizată.  Informaţie AIRMET  Informaţie emisă de un centru de veghe meteorologică referitoare  la  apariţia sau apariţia prognozată a unor fenomene meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranţa zborului la niveluri joase şi care nu au fost deja introduse în prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborului corespunzătoare sau într-o subregiune a acesteia.  Informaţie meteorologică  Un mesaj de observaţie meteorologică, analiză, prognoză  şi orice altă descriere referitoarela condiţiile meteorologice existente sau prognozate.  Informaţie SIGMET  Informaţie elaborată şi comunicată de către centrul de veghe meteorologică asupra apariţiei sau apariţiei prognozate a unor fenomene meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranţa zborului.  Înălţime  Distanţa verticală a unui nivel, punct sau obiect considerat a fi un punct, măsurată de la un sistem de referinţă specificat.  Membru al echipajului de zbor  Un membru al echipajului, posesor al unei licenţe, căruia îi revin sarcini esenţiale pentru operarea aeronavei în timpul zborului.  Managementul calităţii  Toate activităţile incluse în managementul general al sistemului de calitate care stabilesc politica, obiectivele şi responsabilităţile şi le implementează prin metode de planificarea calităţii, controlul calităţii, asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii în cadrul sistemului sistemului de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii).  Mesaj meteorologic  O descriere a condiţiilor meteorologice observate într-un anumit loc şi la un anumit moment de timp.    RACR-ASMET                       MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 1                     Reglementări Aeronautice Civile Române         Nivel  Termen generic utilizat referitor la poziţia pe verticală a unei aeronave în zbor şi care înseamnă, după caz, înălţime, altitudine sau nivel de zbor.  Nivel de croazieră  Nivel menţinut de o aeronavă pe parcursul unei porţiuni semnificative a zborului.    Nivel de zbor  Suprafaţă izobară care este raportată la presiunea atmosferică standard de 1013,2 hectopascali (hPa) şi care este separată de alte suprafeţe izobare prin intervale de presiune  specificate.  Un altimetru barometric  calibrat în conformitate cu  Atmosfera Standard:       a)  va indica altitudinea atunci când este calat pe QNH;     b)  va indica înălţimea deasupra unui element referit prin  QFE  atunci când este calat pe QFE;     c)  poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor atunci când este calat pe presiunea standard 1013.2 hPa.    Termenii "înălţime"  şi "altitudine",  folosiţi mai sus, indică înălţimi  ş1 altitudini altimetrice şi nu geometrice.  Nori semnificativi din punct de vedere operaţional  Nori cu baza sub 1500 m (5000 ft) sau sub altitudinea minimă  de  sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m.  Observaţie (meteorologică)  O descriere a unuia sau a mai multor elemente meteorologice.  Observaţie de la aeronava în zbor  Evaluarea unuia sau mai multor elemente meteorologice efectuată dintr-o aeronavă în zbor.  Operare pe distanţă extinsă (ETOPS)  Orice zbor efectuat de o aeronavă cu două turbomotoare, al cărui timp de zbor, cu un motor inoperant la o viteză de croazieră anumită (în atmosfera standard şi în aer calm), de la un punct de pe rută la un aerodrom de rezervă adecvat, este mai mare decât pragul de timp aprobat de autoritatea statului operatorului aerian.  Operator aerian  O persoană, o organizaţie sau o instituţie implicată în sau planificându-şi să se implice în operarea aeronavelor.  Pilot comandant de aeronavă  Pilotul desemnat  de operatorul aerian, sau în cazul aviaţiei generale, proprietarul, responsabil pentru operarea în siguranţă a unei aeronave pe durata zborului.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 1       Pistă  O suprafaţă dreptunghiulară definită, situată pe un aerodrom, amenajată pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor.  Plan european de navigaţie aeriană (EUR-ANP)  Document internaţional stabilit de Consiliul OACI în care sunt evidenţiate, în detaliu, facilităţile, serviciile şi procedurile cerute pentru navigaţia aeriană internaţională în regiunea stabilită - EUROPA.  Plan de zbor operaţional  Planul operatorului aerian întocmit pentru desfăşurarea în siguranţă a zborului şi care ţine seama de performanţele aeronavei, alte limitărl operaţionale şi condiţiile relevante pe rută şi la aerodromurile de interes.  Planificare operaţională  Planificarea operaţiunilor de zbor de către un operator aerian.    Pragul pistei  Începutul acelei porţiuni a pistei care poate fi utilizată pentru aterizare.    Principii de factori umani  Principii care se aplică activităţilor de proiectare, certificare, pregătire, întreţînere precum şi operaţiunilor aeronautice şi care urmăresc realizarea unei interfeţe sigure între om şi alte componente ale sistemelor prin considerarea în mod adecvat a performanţelor umane.  Prognoză  O descriere a condiţiilor meteorologice prevăzute pentru un anumit moment sau interval de timp şi pentru o anumită zonă sau porţiune a spaţiului aerian.  Prognoză de zonă GAMET  Prognoză de zonă în limbaj clar abreviat în limba engleză, pentru zborurile la niveluri joase, pentru o regiune de informare a zborului sau părţi ale acesteia, elaborată de unitaţile meteorologice aeronautice desemnate de administraţia meteorologică aeronautică şi autorizate de autoritatea meteorologică  aeronautică şi schimbată cu alte unităţi meteorologice aeronautice aparţinând unor regiuni de informare a zborului învecinate, pe baza unui acord convenit între autorităţile meteorologice aeronautice interesate.  Punct de raport din zbor  Un reper geografic precizat, faţă de care se poate raporta poziţia unei aeronave.    Raport din zbor (AIREP)  Mesaj provenind de la o aeronavă aflată în zbor şi emis în conformitate cu cerinţele pentru raportare a poziţiei  şi  raportarea informaţiilor operaţionale şi/sau meteorologice. Detalii cu privire la formatul mesajului AIREP se regăsesc în procedurile şi instrucţiunile de aeronautică civile, întocmite în baza documentului OACI PANS-ATM (Doc. 4444).    RACR-ASMET                       MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 1                     Reglementări Aeronautice Civile Române       Regiune de control (CTA)  Porţiune din spatiul aerian controlat, cu dimensiuni stabilite lateral şi pe verticală, care se întinde în sus de la o limită specificată deasupra suprafaţei solului,  Regiune de informare a zborului (FIR)  Spaţiu aerian cu dimensiuni precizate, în limitele căruia se asigură serviciul de informare a zborului şi serviciul de alarmare.  Reţeaua serviciului fix de telecomunicaţii aeronautice (AFTN)  Reţea mondială de circuite fixe aeronautice, în cadrul serviciului fix aeronautic, destinată schimbului de mesaje şi/sau date numerice între staţiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicaţie identice sau compatibile.  Rezumat climatologic de aerodrom  Rezumat concis al unor elemente meteorologice specificate pentru un aerodrom, bazat pe date statistice.  Satelit meteorologic  Satelit artificial al Pământului ce efectuează observaţii meteorologice şi le transmite pe Pământ  Serviciu fix aeronautic (AFS)  Serviciu de telecomunicaţii stabilit între puncte fixe specificate, furnizat în primul rând pentru siguranţa navigaţiei aeriene precum şi pentru operarea regulată, economică şi eficientă a serviciilor aeronautice.  Serviciu mobil aeronautic (RR S1.32)  Serviciu de telecomunicaţii mobil stabilit între staţiile aeronautice şi staţiile de la bordul aeronavelor, sau între staţiile de la bordul aeronavelor, la care pot participa şi staţii de salvare de la bord; de asemenea, mai pot participa în acest serviciu staţiile radiobaliză indicatoare a poziţiei în situaţii de urgenţă, pe frecvenţele de alarmare sau de urgenţă desemnate.  Sistem de calitate  Structura  organizatorică,  procedurile,  procesele  şi  resursele,  necesare  pentru  a implementa managementul calităţii (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii).  Sistem mondial de prognoze de zonă (WAFS)  Sistemul mondial care asigură punerea la dispoziţie, într-o formă unică, standardizată, a prognozelor meteorologice aeronautice pe rută, prin intermediul centrelor mondiale şi regionale de prognoze de zonă.  Staţie de telecomunicaţii aeronautice  Staţie din cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice.    Staţie meteorologică aeronautică  Staţie desemnată pentru efectuarea observaţiilor şi întocmirea mesajelor de observaţie meteorologice utilizate în activităţile aeronautice civile.  Suprafaţă izobarică standard  Suprafaţă izobarică folosită la nivel mondial pentru reprezentarea grafică şi analizarea condiţiilor în atmosferă.  Supraveghere dependentă automată (ADS)  Tehnică de supraveghere în care aeronava furnizează automat, prin transmisie de date digitale, date provenite de la sistemele de la bord pentru navigaţie  şi  determinare a poziţiei, inclusiv cele privind identificarea aeronavei, poziţia sa cvadridimensională precum şi alte date suplimentare, după caz.  Tabel climatologic de aerodrom  Tabel care conţine date statistice asupra apariţiei unuia sau mai multor elemente (fenomene) meteorologice observate la un aerodrom.  Turn de control de aerodrom (TWR)  O unitate de trafic stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru traficul de aerodrom.  Unitate de control de apropiere (APP)  O unitate de trafic desemnată pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru aeronavele controlate care sosesc la sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri.  Unitate a serviciilor de căutare şi salvare  Termen generic, care de la caz la caz, poate fi un centru de coordonare a salvării, un centru ajutător pentru salvare sau un post de alarmare.  Unitate a serviciilor de trafic aerian  Termen generic însemnând, după caz, o unitate de control a traficului aerian, un centru de informare a zborului sau un birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO).  Unitate meteorologică aeronautică  Entitate operaţională îndeplinind una sau mai multe din funcţiile de staţie meteorologică aeronautică,  birou meteorologic  de aerodrom  sau centru de veghe meteorologică, desemnată să asigure asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile naţionale şi internaţionale în zona sa de responsabilitate.  Veghe asupra vulcanilor  in  traficul aerian internaţional (IAVW)  Acord internaţional pentru monitorizarea şi furnizarea către aeronave a avertizărilor de cenuşă vulcanică în atmosferă. Sistemul internaţional de veghe asupra vulcanilor se bazează pe cooperarea între unităţile operaţionale ale avlaţiej şi ale altor domenii ce utilizează informaţii derivate din sursele şi reţelele de observare ale statelor. Veghea este  RACR-ASMET                        MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI   Capitolul 1                      Reglementări Aeronautice Civile Române          coordonată de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale cu cooperarea altor organizaţii internaţionale interesate.  Vizibilitate  Vizibilitatea orizontală utilizată în domeniul aeronautic este cea mai mare valoare dintre:     a)  distanţa maximă la care poate fi observat şi recunoscut un obiect negru de dimensiuni potrivite ,  situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un fond luminos;     b)  distanţa maximă la care pot fi obseNate şi recunoscute lumini de aproximativ  1OOO  de candele, atunci când sunt obseNate pe un fond întunecat.   Cele două distanţe au valori diferite pentru acelaşi coeficient de transmitere dat şi cea de la b) variază cu iluminarea fondului. Cea de la a) reprezintă distanţa optică meteorologică (MOR).  Vizibilitate predaminantă  Valoarea vizibilităţii, obseNată în conformitate cu definiţia  ''vizibilităţii",  observată pe o jumătate de tur de orizont sau mai mult sau pentru cel puţin jumătate din suprafaţa aerodromului.  Aceste  valoare poate să fie obseNată  pentru  o zonă  continuă  sau discontinuu, pe sectoare .  Această valoare poate fi obseNată de către meteorolog şi/sau cu ajutorul instrumentelor. Când sunt instalate aceste instrumente trebuie să se ţină seama de faptul că  vor  fi utilizate pentru  a  obţine cea mai bună estimare  a  vizibilităţii predominante.  VOLMET  Informaţii meteorologice pentru aeronavele în zbor.  VOLMET prin legătură de date (D VOLMET)  Furnizarea prin legătură de date a mesajelor regulate de obseNaţii meteorologice (METAR) ,  mesajelor speciale de obseNaţii meteorologice (SPECI), prognozelor de aerodrom (TAF), mesajelor SIGMET, rapoartelor din zbor speciale care nu au fost incluse în SIGMET şi, unde sunt disponibile, mesajelor AIRMET.  Emisiune VOLMET  Emisiune radio cu caracter continuu şi repetitiv, conţinând, după caz, mesaje actuale METAR, SPECI, TAF şi SIGMET.  Zonă de responsabilitate (pentru sistemul mondial de prognoză de zonă)  O zonă geografică pentru care centrul mondial de prognoză de zonă este responsabil cu emiterea prognozelor de zonă către serviciile meteorologice şi alţi utilizatori.  Zonă de contact  Parte din pistă, situată imediat după pragul acesteia, unde conform calculelor, aeronavele care aterizează realizează primul contact cu suprafaţa pistei.       1.2  Termeni cărora li se atribuie o definiţie restrânsă  În prezenta reglementare, următorii termeni sunt utilizaţi cu înţel sul prezentat mai jos:       a)  pentru a se evita orice confuzie între o entitate administrativă asigurând un serviciu şi termenul "serviciu meteorologic" corespunzător noţiunii de "funcţie "  sau de "serviciu asigurat", prima noţiune este redată prin "administraţie meteorologică" în timp ce a doua este redată prin  "serviciu";      b)  termenul "asigurarea serviciilor" se utilizează numai în legătură cu asigurarea asistenţei meteorologice sau a serviciului meterologic aeronautic;     c)  termenul  "emite"  se utilizează numai în acele cazuri când există o obligaţie stabilită de autoritatea meteorologică aeronautică  în privinţa trimiterii de informaţii către un beneficiar;       d)  termenul "a pune la dispoziţie" se utilizează numai în acele cazuri când obligaţia se limitează la asigurarea accesului beneficiarului la informaţie ,      e)  termenul "a furniza "  se utilizează în acele cazuri când se folosesc termenii de la      
    c)  sau d) .    

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 
  
 RACR-ASMET                     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Capitolul 1                      Reglementări Aeronautice Civile Române  

     

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 
  
 Capitolul 2. GENERALIT AŢI 
     2.1  Scopul, stabilirea şi asigurarea asistenţei meteorologice a activităţilor aeronautice civile     2.1.1  Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile din România trebuie să aibă ca obiectiv contribuţia la siguranţa, regularitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale .      2.1.2  	Acest obiectiv trebuie să fie realizat prin furnizarea către următorii utilizatori: operatorilor aerieni, membrilor echipajelor aeronavelor, unităţilor serviciilor de trafic  aerian,  unităţilor  serviciilor  de  căutare  şi  salvare,  administraţiilor aeroporturilor  şi  altor  agenţi  aeronautici  civili  implicaţi  în  desfăşurarea activităţilor  aeronautice  civile  naţionale  şi  internaţionale,  a  informaţiilor meteorologice necesare pentru îndeplinirea funcţiilor pe care le deţin.     2.1.3  	Asistenţa meteorologică  a activităţilor aeronautice  civile în România este realizată  în conformitate  cu prevederile  prezentei  reglementări ,  de către administraţia  meteorologică  aeronautică  desemnată,  prin    unităţile meteorologice  aeronautice  autorizate  de  către  autoritatea  meteorologică aeronautică .  Asistenţa meteorologică  a activităţilor  aeronautice  civile este asigurată în spaţiul aerian al României. Detalii cu privire la administraţia meteorologică aeronautică desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautică AIP România.     2.1.4  Reglementarea, supravegherea  şi controlul întregii activităţi  de asistenţă meteorologică a activităţilor aeronautice civile este efectuată de autoritatea meteorologică  aeronautică.  Detalii cu privire la autoritatea  meteorologică aeronautică desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautică AIP România.     2.1.5  	Personalul meteorologic aeronautic face parte din personalul aeronautic civil nenavigant. Pregătirea şi calificările personalului meteorologic aeronautic care furnizează servicii de asistenţă meteorologică a activităţilor aeronautice civile sunt efectuate în conformitate cu reglementările aeronautice civile în vigoare şi prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, în baza  cerinţelor  Anexei  1 OACI  şi  respectiv,  Organizaţiei  Meteorologice Mondiale  (OMM)  din documentul nr. 49, Reglementări tehnice, Volumul I, Capitolul B.4 - Educaţie şi pregătire .   RACR-ASMET    Capitolul 2  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române              2.2  Furnizarea, asigurarea calităţii şi utilizarea informaţiilor meteorologice aeronautice     2.2.1  Administraţia meteorologică aeronautică, în calitate de fumizor al informaţiilor meteorologice aeronautice trebuie să menţină permanent legătura cu utilizatorii informaţiilor  meteorologice  asupra  aspectelor  care  pot  afecta  furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice.     2.2.2  	Administraţia  meteorologică  aeronautică  trebuie  să  stabilească  şi  să implementeze un sistem de calitate organizat corespunzător, care să conţină procedurile, procesele şi resursele necesare asigurării managementului calităţii informaţiilor meteorologice furnizate utilizatorilor menţionaţi în paragraful 2.1.2.     2.2.3  	Sistemul de calitate stabilit în conformitate cu paragraful 2.2.2 trebuie să fie în conformitate cu standardele de asigurarea calităţii seriile 9000 ale organizaţiei internaţionale pentru standardizare (ISO) şi trebuie să fie certificat de către o organizaţie de certificare recunoscută. Standardele de asigurarea calităţii seriile 9000 ale organizaţiei internaţionale pentru standardizare (ISO), oferă cadrul general pentru dezvoltarea programului de asigurarea calităţii. Implementarea programului  de  asigurarea  calităţii  în  cadrul  administraţiei meteorologice aeronautice trebuie să ţină seama de conformarea cu toate reglementările aeronautice  civile române  şi  cu procedurile  asociate specifice  domeniului meteorologic aeronautic sau conexe acestuia.     2.2.4  	Sistemul  de  calitate  trebuie  să  confirme  utilizatorilor  că  informaţiile meteorologice furnizate către aceştia sunt conforme cu cerinţele prezentei reglementări în ceea ce priveşte  acoperirea geografică şi spaţială, formatul şi conţinutul,  momentul de timp, frecvenţa emiterii, perioada  de  valabilitate, precum şi acurateţea măsurătorilor, observaţiilor şi prognozelor. Acolo unde sistemul de calitate indică faptul că informaţiile  meteorologice  ce trebuie furnizate către utilizatori nu sunt conforme cu cerinţele prezentei reglementări şi procedurile de corectare automată a erorilor nu sunt corespunzătoare, aceste informaţii meteorologice nu trebuie să fie furnizate către utilizatori decât dacă sunt validate de către originator (emitent).     2.2.5  Referitor la schimbul de informaţii meteorologice în scop operaţional, sistemul de calitate trebuie  să includă  procedurile  de verificare  a conformării cu prevederile prezentei reglementări, de verificare şi validare şi resursele pentru monitorizarea conformării cu programul prestabilit de transmitere a mesajelor individuale şi buletinelor de mesaje necesar a fi transmise şi momentele de timp ale definitivării acestora în scopul transmiterii. Sistemul de calitate trebuie să fie capabil să identifice timpii de transfer excedentari pentru mesajele şi buletinele de mesaje primite.     2.2.6  Demonstrarea conformării sistemului de calitate aplicat trebuie sa fie realizată prin audit. În cazul identificării neconformităţilor trebuie să fie iniţiate acţiuni  MINISTERUL TRANSPORTURI LOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 2         pentru a determina şi corecta cauzele acestora. Pentru toate rapoartele de audit trebuie să fie realizată evidenţa şi corectitudinea documentelor.     2.2.7  Informaţiile meteorologice furnizate către utilizatorii menţionaţi la paragraful  2.1.2 trebuie să ţină seama de principiile factorilor umani şi trebuie să fie într-un format care să necesite o interpretare minimă de către utilizatori. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683.       2.3  Notificări necesare din partea operatorilor aerieni       2.3.1  Un  operator  aerian  care  solicită  furnizarea  serviciului  de  asistenţă meteorologică aeronautică sau modificări în furnizarea acestui serviciu trebuie să informeze ,  cu suficient timp înainte, unităţile meteorologice aeronautice sau administraţia  meteorologică  aeronautică,  după  caz.  Perioada  necesară notificării în avans trebuie să fie stabilită pe baza unui acord între administraţia meteorologică aeronautică sau unităţile meteorologice aeronautice, după caz şi operatorul aerian interesat.       2.3.2  	Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să fie notificată de operatorul aerian care solicită furnizarea serviciului de asistenţă meteorologică ,  atunci când:     a)  se planifică noi rute sau noi tipuri de zbor;       b)  se fac modificări de durată în orarul curselor regulate;     c)  se planifică alte schimbări care pot afecta furnizarea serviciului de asistenţă meteorologică aeronautică.      Aceste  informaţii  trebuie  să  conţină  toate  detaliile  necesare  pentru  ca administraţia  meteorologică  aeronautică  să-şi  poată  planifica  activităţile respective.     2.3.3  Unitatea meteorologică aeronautică care asigură informarea meteorologică trebuie să fie notificată de operatorul aerian sau de un membru al echipajului aeronavei:     a)  despre orarul zborurilor;       b)  atunci când sunt efectuate zboruri neprogramate; şi       c)  atunci când zborurile sunt întârziate, devansate sau anulate.    RACR-ASMET    Capitolul 2  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române            2.3.4  	înştiinţarea unităţii meteorologice aeronautice de către operatorii aerieni asupra efectuării unor zboruri individuale trebuie să conţină următoarele informaţii, exceptând cazul când, pentru zborurile planlficate, pe baza unui acord între unitatea meteorologică aeronautică şi operatorul aerian, se poate renunţa parţial sau total la toate aceste date:      

    a)  aerodromul de plecare şi ora estimată pentru decolare;     b)  destinaţia şi ora estimată pentru sosire;     c)  ruta prevăzută şi orele estimate de sosire şi plecare pentru orice aerodrom intermediar;     d)  aerodromurile de rezervă necesare pentru a completa planul operaţional de zbor selectate din lista conţinută în planul regional de navigaţie aeriană;     e)  nivelul de croazieră;     f)  pentru zborurile supersonice, nivelul de croazieră subsonic şi localizarea zonelor de accelerare sau decelerare transonică şi traiectoriile de urcare sau de coborâre în regim subsonic;     g)  tipul de zbor: efectuat conform regulilor de zbor la vedere sau regulilor de zbor instrumental;     h)  	tipurile de informaţii meteorologice cerute de membrii echipajului aeronavei: documentaţie de zbor şi/sau expozeu verbal sau consultaţie;     i)  orele la care sunt cerute expozeul verbal, consultaţia şi/sau documentaţia de zbor.   

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 

 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 

 Capitolul 3 

     
  
 Capitolul 3. 
  
 UNITĂŢI METEOROLOGICE AERONAUTICE 

     3.1  Birouri meteorologice de aerodrom       3.1.1  	Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească unul sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom şi/sau alte unităţi meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică, pentru furnizarea serviciului de asistenţă meteorologică a activităţilor aeronautice civile,  în  scopul  satisfacerii  cerinţelor  navigaţiei  aeriene  naţionale  şi internaţionale.     3.1.2  Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să îndeplinească total sau parţial următoarele funcţii necesare pentru îndeplinirea cerinţelor operaţiunilor de zbor la acel aerodrom:     a)  	elaborează şi/sau obţine prognoze sau alte informaţii meteorologice pentru zborurile a căror asistenţă o asigură; limita până la care sunt stabilite responsabilităţile unei asemenea unităţi privind elaborarea prognozelor trebuie să ţină seama de: posibilităţile locale de recepţionare şi utilizare a materialelor de prognoză pentru rută şi de aerodrom primite de la alte unităţi meteorologice aeronautice, precum şi de calificarea personalului meteorologic;       b)  elaborează şi/sau obţine prognoze ale condiţiilor meteorologice locale;     c)  menţine  o  supraveghere  continuă  a  condiţiilor  meteorologice  la aerodromurile pentru care este autorizat să pregătească prognoze;     d)  asigură expozeul verbal, consultaţia şi documentaţia de zbor membrilor echipajelor aeronavelor şi/sau altui personal de operaţiuni zbor;     e)  furnizează alte informaţii meteorologice beneficiarilor aeronautici;       f)  afişează informaţiile meteorologice disponibile;       g)  schimbă informaţii meteorologice cu alte unităţi meteorologice aeronautice;  ŞI       h)  atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la activitatea vulcanică  preeruptivă, erupţiile vulcanice sau norii de cenuşă vulcanică unităţii de trafic aerian asociate, unităţii de informare  aeronautică şi    RACR-ASMET                        MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI   Capitolul 3                       Reglementări Aeronautice   Civile Române          centrului de veghe meteorologică pe baza procedurii de coordonare dintre acestea.       3.1.3  Birourile meteorologice de aerodrom pentru care este nec sară documentaţie de zbor şi regiunile pentru care trebuie emisă această documentaţie sunt stabilite de către autoritatea de stat in domeniul aviaţiei civile, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică şi publicate în EUR-ANP.     3.1.4  Birourile meteorologice de aerodrom pentru care sunt necesare prognoze de aterizare sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică şi publicate în EUR­ ANP.     3.1.5  Pentru aerodromurile fără birouri meteorologice:     a)  	administraţia   meteorologică   aeronautică,   cu   acordul   autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească una sau mai multe unităţi meteorologice aeronautice care să furnizeze informaţiile meteorologice solicitate;     b)  administraţia   meteorologică   aeronautică,   cu   acordul   autorităţii meteorologice  aeronautice, trebuie să stabilească  mijloacele prin care aceste informaţii pot fi furnizate aerodromurilor interesate.       3.1.6  	În cazul  în  care un birou meteorologic de aerodrom poate îndeplini parţial funcţiile specificate în paragraful 3.1.2 de mai sus, administraţia meteorologică aeronautică,  cu  acordul  autorităţii  meteorologice  aeronautice  trebuie  să stabilească o unitate meteorologică aeronautică care să elaboreze produsele respective în conformitate cu prevederile prezentei reglementări .        3.2  Centre de veghe  meteorologică aeronautică      3.2.1  Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească, pentru o regiune de informare a zborurilor sau o regiune de control pentru care a acceptat responsabilitatea furnizării serviciilor de trafic aerian,  un centru de veghe meteorologică aeronautică, autorizat de către autoritatea meteorologică aeronautică.     3.2.2  Centrul  de  veghe  meteorologică  aeronautică  trebuie  să  îndeplinească următoarele funcţii :      a)  menţine  veghea  asupra  condiţiilor  meteorologice  care  pot  afecta operaţiunile de zbor din zona sa de responsabilitate;  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 3            b)  elaborează  informaţii  SIGMET şI alte informaţii  pentru  zona  sa de responsabilitate;     c)  furnizează informaţii SIGMET şi ,  la cerere, alte informaţii meteorologice către unităţile de trafic aerian asociate;     d)  difuzează informaţii SIGMET ;     e)  în cazul în care EUR-ANP prevede acestea:     1)  elaborează informaţii AIRMET pentru zona sa de responsabilitate;     2)  furnizează informaţii AIRMET către unităţile de trafic aerian asociate; şi     3)  difuzează informaţii AIRMET;       f)  	atunci când este  cazul, furnizează  informaţiile  primite,  referitoare  la activitatea vulcanică  preeruptivă, erupţiile vulcanice sau norii de cenuşă vulcanică pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate pe baza procedurii de coordonare dintre acestea şi către VAAC asociat în conformitate cu prevederile EUR-ANP; şi     g)  	atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la eliberarea accidentală în atmosferă a materialelor radioactive ,  pentru zona  sa  de responsabilitate sau pentru zonele învecinate acesteia, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate şi unităţilor de informare aeronautică, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. Informaţiile trebuie să conţină localizarea,  data şi ora accidentului  şi traiectoriile prognozate  pentru materialele radioactive.  Aceste informaţii  sunt  furnizate,  la solicitarea autorităţii meteorologice naţionale, de către centrele OMM meteorologice regionale  specializate  (RSMC)  în furnizarea  produselor  rezultate din modelare pentru răspunsul urgent asupra stării protecţiei mediului din punct de vedere radiologic. Aceste produse sunt transmise de către RSMC către punctul de contact din cadrul administraţiei meteorologice naţionale din România. Acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC către administraţia meteorologică aeronautică pe baza procedurilor între aceştia.       3.2.3  Limitele  zonei  de  responsabilitate  pentru  menţinerea  suprevegherii meteorologice de către centrul de veghe meteorologică trebuie să coincidă ,  în măsura posibilităţii, cu limitele regiunii de informare a zborurilor sau  a  regiunii de control sau a combinaţiei între regiunea de informare a zborurilor şi/sau regiunile de control, după caz ,  în funcţie de organizarea spaţiului aerian din România.  RACR-ASMET    Capitolul 3  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române            3.2.4  Veghea meteorologică trebuie să fie menţinută continuu; totuşi, în zonele cu densitate  scăzută  a traficului,  veghea poate fi restricţionată la perioada relevantă pentru operaţiunile de zbor planificate.      

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 

     

 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 

 Capitolul 4 

     
  
 Capitolul 4. 
  
 OBSERVAŢll ŞI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE 

     4.1  Staţii şi observaţii meteorologice aeronautice     4.1.1  	Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească, după cum consideră  necesar,  staţii  meteorologice  aeronautice,  autorizate  de  către autoritatea meteorologică aeronautică, pentru fiecare aerodrom şi în orice alte puncte semnificative pentru navigaţia aeriană internaţională de pe teritoriul României.     4.1.2  Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, poate stabili staţii meteorologlce aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică, pe platformele maritime sau în alte puncte semnificative pentru a furniza servicii operaţiunilor de zbor cu elicoptere către platformele maritime, dacă sunt necesare pentru navigaţia aeriană internaţională.     4.1.3  Staţiile meteorologice aeronautice trebuie să efectueze observaţii regulate la intervale fixe de timp .  Pe aerodrom ,  observaţiile meteorologice regulate trebuie să fie suplimentate de observaţii meteorologice speciale ori de câte ori apar modificările stabilite în evoluţia vântului la suprafaţă, a vizibilităţii orizontale, a distanţei vizuale în lungul pistei (RVR), a fenomenelor meteorologice de timp present, a norilor şi/sau temperaturii aerului.     4.1.4  	În  scopul  menţinerii  unei  înalte  calităţi  a  observaţiilor  meteorologice, administraţia  meteorologică  aeronautică  trebuie  să  asigure  inspectarea periodică a staţiilor meteorologice aeronautice,  trebuie să se asigure că instrumentele şi indicatoarele funcţionează corect şi trebuie să verifice dacă reprezentativitatea acestora s-a schimbat semnificativ .      4.1.5  	În scopul deservirii operaţiunilor de zbor la apropierea finală, aterizare şI decolare, la aerodromurile pe care se desfăsoară operaţiuni de apropiere şi aterizare instrumentale de categoriile I, li şi III trebuie să fie instalate sisteme automate pentru măsurarea sau evaluarea, după caz, şi pentru monitorizarea şi indicarea la distanţă  a vântului la suprafaţa solului, a vizibilităţii, a RVR-ului, a înălţimii norilor, a temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouă şi a presiunii atmosferice .  Aceste sisteme trebuie să fie sisteme integrate automate de colectare, de prelucrare ,  transmitere/afişare în timp real a parametrilor meteorologici seminificativi pentru operaţiile de aterizare/decolare .  Realizarea sistemelor integrate automate trebuie să ţină seama de principiile factorilor umani şi trebuie să includă proceduri de rezervă. Categorille de precizie pentru operaţiunile de apropiere şi precizie sunt definite în reglementarea aeronautică JAR-OPS  1, potrivit prevederilor  Anexei 6 OACI, Part e a I. Materiale de  RACR-ASMET                     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 4                     Reglementări Aeronautice Civile Române       îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683.     4.1.6       4.1.7       4.1.8       4.1.9         4.1.1  O      4.1.11  4.1.12  Atunci când sunt utilizate sisteme integrate automate pentru difuzarea/afişarea informaţiilor meteorologice acestea trebuie să permită introducerea manuală a acelor elemente meteorologice care nu pot fi observate cu ajutorul mijloacelor automate.  Observaţiile efectuate trebuie să stea la baza elaborării mesajelor de observaţie destinate a  fi  difuzate în cadrul aerodromului emitent şi a mesajelor de observaţii care trebuie să fie difuzate în afara aerodromului.  Datorită variabilităţii elementelor meteorologice în spaţiu şi în timp, a limitelor tehnicilor de observare şi a limitărilor cauzate de definiţiile anumitor elemente meteorologice, beneficiarul informaţiilor trebuie să aibă în vedere că valorile concrete ale elementelor raportate în mesajele de observaţie trebuie să fie înţelese ca cea mai bună aproximare posibilă a condiţiilor reale existente în momentul  efectuării  observaţiei.  Indicaţii  asupra  preciziei  măsurătorilor  şi observaţiilor dorită din punct de vedere operaţional şi cea realizabilă în prezent sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări  Instrumentele meteorologice utilizate pe aerodrom trebuie să fie instalate în aşa fel încât să furnizeze date care sunt reprezentative pentru zona pentru care este  necesară  efectuarea  măsurătorilor.  Detalii  cu  privire  la amplasarea echipamentelor şi instalaţiilor  în zonele operaţionale,  în scopul  diminuării maxime a pericolului pe care îl prezintă ca obstacole pentru aeronave sunt conţinute în reglementarea aeronautică elaborată potrivit  prevederilor Anexei 14 (OACI), Volumul I, Capitolul 8.  Aparatura meteorologică a staţiei meteorologice aeronautice trebuie să fie instalată, exploatată şi întreţinută conform procedurilor specifice stabilite de autoritatea meteorologică aeronautică şi ţinând seama de practicile, procedurile şi specificaţiile emise de Organizaţia Meteorologică Mondială, precum şi de reglementările naţionale specifice.  Personalul meteorologic ce efectuează observaţii meteorologice la aerodrom trebuie să fie localizat, atât cât este posibil, astfel încât să poată efectua aceste observaţii meteorologice pentru a furniza date meteorologice reprezentative pentru zona în care sunt necesare aceste observaţii.  Dacă un echipament de observaţii .meteorologice automat face parte dintr-un sistem semiautomat integrat de observaţii meteorologice, afişările de date puse la dispoziţia unităţilor serviciilor de trafic aerian pe plan local trebuie să fie o parte a datelor şi afişate în paralel cu cele de la unitatea meteorologică locală.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4         în aceste afişaje fiecare element meteorologic trebuie să fie însoţite de o specificare a locaţiilor pentru care acel element este reprezentativ.       4.2  Procedura de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi autoritatea ATS     4.2.1  Între admistraţia meteorologică aeronautică şi autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să fie stabilită o procedura de coordonare care trebuie să conţină, prrntre altele, detalii privind:     a)  	furnizarea afişajelor sistemelor automate integrate la unităţile serviciilor de trafic aerian;     b)  calibrarea şi întreţinerea acestor afişaje/instrumente;       c)  modul în care trebuie utilizate aceste afişaje/instrumente de către personalul serviciilor de trafic aerian;     d)  informaţiile meteorologice de la aeronavele care decolează, sau aterizează (de exemplu asupra forfecării vântului);     e)  dacă sunt disponibile, informaţii meteorologice obţinute de la radarele meteorologice de sol.    Materiale de îndrumare cu pnvtre la procedura de coordonare între serviciile meteorologice  aeronautice  şi  serviciile  de  trafic  aerian se  regăsesc  în documentul OACI nr. 9377 ăManualul de coordonare servicifle de trafic aerian, serviciile de informare aeronautică şi serviciile meteorologice aeronautice".       4.3  Observaţii regulate şi mesaje regulate de observaţii meteorologice       4.3.1  	La aerodromuri, observaţiile meteorologice regulate trebuie să fie efectuate 24 de ore zilnic ,  cu excepţia celor în care administraţia meteorologică aeronautică, administraţia ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi au agreat în comun un alt program. Aceste observaţii trebuie efectuate la intervale de o jumătate de oră pentru toate aerodromurile deschise traficului internaţional regulat  sau  de  rezervă  din  România.  Pentru  alte  staţii  meteorologice aeronautice ,  care nu sunt situate la aerodromuri,  programul  şi  intervalul de efectuare  a  observaţiilor  se  stabileşte  de  administraţia  meteorologică aeronautică ,  ţinând seama de cerinţele unităţilor serviciilor de trafic aerian şi a operaţiunilor de zbor.     4.3.2  Mesajele regulate de observaţîî meteorologice corespunzătoare unei observaţii meteorologice regulate trebuie să fie emise ca:  RACR-ASMET  Capitolul 4  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române          a)  mesaj regulat local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc şi care pleacă de  la  aerodrom); şi     b)  mesaj METAR, pentru a fi difuzat în afara aerodromului emitent (destinat planificării zborurilor, emisiunii VOLMET şi D-VOLMET).    Informaţiile  meteorologice  utilizate  în  serviciul aeronautic  de informare  a traficului (ATIS) (ATIS prin voce şi 0-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observaţii meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautică RACR-ATS, capitolul 4, elaborată potrivit prevederilor Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).     4.3.3  La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore mesajele METAR şi mesajele difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate cu cel puţin două ore înainte de deschiderea aerodromului sau în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologică aeronautică, unităţile serviciilor de trafic aerian, operatorii aerieni şi alţi utilizatori locali interesaţi.       4.4  Observaţii speciale, mesaje speciale de observaţii meteorologice       4.4.1  Observaţiile speciale trebuie să fie efectuate în baza criteriilor stabilite prin procedurile  de  coordonare  între  administraţia  meteorologică  aeronautică, autoritatea ATS corespunzătoare, operatorii aerieni şi alţi utilizatori interesaţi.     4.4.2  	Mesajele speciale de observaţi meteorologice corespunzătoare unei observaţii meteorologice speciale trebuie să fie emise ca:     a)  mesaj special local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc şi care pleacă de la aerodrom); şi     b)  mesaj SPECI, pentru a fi difuzat în afara aerodromului emitent (destinat planificării zborurilor, emisiunii VOLMET şi D-VOLMET).    Informaţiile  meteorologice  utilizate  în serviciul aeronautic  de informare  a traficului (ATIS) (ATIS prin voce şi D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observaţii meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautică RAC-ATS, capitolul 4, potrivit Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).     4.4.3  Observaţiile speciale trebuie să fie emise ca mesaje SPECI sau mesaje speciale locale pentru acele aeroporturi pentru care sunt efectuate observaţii meteorologice regulate din oră în oră şi aceste mesaje trebuie să fie transmise fără întârziere.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4          4.4.4  La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore, odată cu reluarea efectuării observaţiilor meteorologice, mesajele SPECl şi mesajele speciale locale trebuie să fie emise, pe acelaşi principiu ca şi mesajele regulate, conform prevederilor  4.3.3  de mai sus.                        •        4.5  Criterii generale cu privire la mesajele meteorologice       4.5.1  	Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice  stabilite  de către  autoritatea  meteorologică  aeronautică  potrivit prevederilor prezentei reglementări.     4.5.2  Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice în cod METAR şi SPECI trebuie să fie furnizate în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologică  aeronautică  pe  baza  codurilor  OMM Formele codificate METAR şi SPECI sunt utilizate în baza documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul 1.1, Partea A - Coduri alfanumerice.     4.5.3  	Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice în cod METAR şI SPECI trebuie să fie furnizate băncilor de date OPMET internaţionale şi centrului responsabil pentru operarea SADIS.     4.5.4  Mesajele regulate de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate către unităţile serviciilor de trafic aerian şi trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni şi altor beneficiari la aerodrom.     4.5.5  Mesajele speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate imediat după apariţia condiţiilor meteorologice specifice. Totuşi, pe baza procedurii de cooordonare între unitatea meteorologică aeronautică şi unităţile serviciilor de trafic aerian, acestea pot să nu fie emise pentru:     a)  	orice element pentru care la unitatea locală a serviciilor de trafic aerian se află un indicator similar cu cel existent la staţia meteorologică şi dacă există procedurile  corespunzătoare  pentru  utilizarea  acestui  indicator  la actualizarea  informaţiilor  incluse  în  mesajele  regulate  şi  speciale  de observaţii meteorologice difuzate pe plan local;     b)  RVR ,  când toate schimbările acestui element ,  corespunzând la diverse praguri de pe scara de raportare utilizată, sunt comunicate către unitatea locală a serviciilor de trafic aerian de un meteorolog aeronautic de pe aerodrom .     Mesajele speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni şi altor beneficiari la aerodrom.    RACR-ASMET                      MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI   Capitolul 4                       Reglementări Aeronautice Civile Române             4.6  Conţinutul mesajelor meteorologice       4.6.1  Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să conţină următoarele elemente în ordinea indicată mai jos:     a)  identificatorul tipului de mesaj;     b)  indicatorul de localizare;     c)  ora observaţiei ;      d)  identfficatorul pentru mesaj automat sau mesaj lipsă ,  când este cazul ;      e)  viteza şi direcţia vântului la suprafaţă;     f)  vizibilitatea orizontală ;      g)  distanţa vizuală în lungul pistei, când este cazul;     h)  fenomenele meteorologice de timp prezent;     i)  nebulozitatea,  tipui  norilor  (doar  pentru  Cumulonimbus  şi  Cumulus Congestus) şi înălţimea bazei norilor, sau în cazul în care este măsurată, vizibilitatea verticală:     j)  temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă; şi     k)  QNH şi dacă este necesar, QFE (QFE trebuie inclus doar în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local) .     Indicatorii de localizare menţionaţi la punctul b) şi semnificaţia acestora este publicată în documentul OACI nr. 791 O -  Indicatori de localizare .      4.6.2  	Suplimentar  faţă de elementele enumerate mai sus, mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să conţină informaţii suplimentare şi acestea trebuie incluse în mesaj după informaţiile de la punctul k) de mai sus.  4.6 3    Elementele opţionale care sunt raportate în grupa informaţiilor suplimentare şi care trebuie să fie incluse în mesajele METAR şi SPECI sunt:  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4            a)  	informaţiile asupra temperaturii suprafeţei mării şi asupra stării mării de la staţiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine în scopul deservirii operaţiunile de zbor cu elicoptere;     b)  informaţiile despre starea pistei furnizate de către administraţia aeroportului;           4.7  Criterii de emitere a mesajelor SPECI şi mesajelor speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local     4.7.1  Criteriile pentru emiterea mesajelor speciale de observaţii meteorologice trebuie să includă următoarele:     a)  acele valori care sunt apropiate cât mai mult de minimele de exploatare ale operatorilor care utHizează aerodromul respectiv;     b)  	acele valori care să satisfacă alte cerinţe locale ale unităţilor serviciilor de trafic, aerian şi ale operatorilor aerieni;     c)  	o creştere a temperaturii aerului de  2°c  sau mai mult faţă de valoarea indicată în ultimul mesaj, sau faţă de o valoare de prag convenită în procedurile de colaborare între administaţia meteorologică aeronautică, servicrile de trafic aerian şi operatorii aerieni interesaţi;     d)  informaţiile  suplimentare  disponibile  asupra  apariţiei  condiţiilor meteorologice semnificative în zona  de apropiere  şi urcare  iniţială în conformitate cu procedurile specifice; şi     e)  acele valori care constituie criterii pentru mesajele SPECI.       4.7.2  SPECI trebuie să fie emise atunci când se produc schimbări care corespund următoarelor criterii :      a)  	direcţia medie a vântului la suprafaţă s-a modificat cu 60° sau mai mult, în comparaţie cu direcţia îndicată în ultimul mesaj, iar viteza medie a vântului înainte  şi/sau după această modificare este de 1O kt (20 km/h) sau mai mult;     b)  viteza medie a vântului la suprafaţă  s-a modificat cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult faţă de viteza indicată în ultimul mesaj de observaţie;     c)  variaţia faţă de viteza medie a vântului la suprafaţă (rafala) a crescut cu 1O kt (20 km/h) sau mai mult ,  în comparaţie cu viteza indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie înainte şi/sau după modificare este de 15 kt (30 km/h) sau mai mult;  RACR-ASMET                       MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 4                     Reglementări Aeronautice Civile Române          d)  	vântul se schimbă trecând prin valori de importanţă operaţională. Valorile de  prag  trebuie  stabilite  în  procedurile  specifice  între  administraţia meteorologică  aeronautică  după  consultarea  cu  operatorii  aerieni  şi serviciile  de trafic aerian interesate, luând în considerare  schimbările vântului care:     1)  necesită schimbarea pistei în serviciu; şi     2)  indică componente ale vântului de spate şi ale vântului lateral pe pistă trecând prin valori corespunzătoare limitelor principale de utilizare a aeronavelor care folosesc aerodromul;       e)  vizibilitatea orizontală creşte, se schimbă la sau trece una sau mai multe din următoarele valori sau vizibilitatea orizontală scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori:     1)  800, 1 500 sau 3 OOO m; şi     2)  	5000 m, în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;       f)  RVR creşte,  se schimbă  la sau trece prin una  sau mai multe din următoarele valori sau RVR scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 150, 350, 600 sau 800;     g)  	apariţia, încetarea şi modificarea intensităţii oncaruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinaţii ale acestora:  precipitaţii care îngheaţă  precipitaţii moderate sau puternice {incluzând aversele) furtună de praf  furtună de nisip;     h)  apariţia, încetarea şi modificarea intensităţii oncaruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinaţii ale acestora:  ace de gheaţă ceaţă care îngheaţă  -  transport la sol de praf, nisip sau zăpadă transport la înălţime de praf, nisip, sau zăpadă oraj (cu sau fără precipitaţii)  vijelie  trombă (terestră sau marină);  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4            i)  	înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC creşte, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau ove  scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori:     1)  30, 60, 150 sau 300 m (100,200,500 sau 1000 ft); şi     2)  450 m (1500 ft) în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;       j)  nebulozitatea unui strat de nori situat mai jos de 450 m (1500 ft) se schimbă:     1)  de la SKC, FEW sau seT la BKN sau ove, sau       2)  de la BKN sau OVC la SKC, FEW sau SCT; şi         k)  	cerul este invizibil şi vizibilitatea verticală creşte, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau vizibilitatea verticală scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 30, 60, 150 sau 300 m (100,200, 500 sau 1000 ft).       4.7.3  Când agravarea unui element sau fenomen meteorologic este însoţită de îmbunătăţirea  altuia trebuie emis un singur mesaj SPECI; acesta trebuie considerat ca un mesaj de agravare.     4.7.4  	Mesajul "SPECI" care reprezintă o agravare a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze imediat după observaţie. Mesajul "SPEel" care reprezintă o îmbunătăţire a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze numai dacă îmbunătăţirea se menţine pe un interval de timp  de 1O minute; dacă este necesar, mesajul trebuie să se amendeze înaintea difuzării pentru a reflecta condiţiile predominante la sfârşitul intervalului de timp de 10 minute. Mesajul "SPECI" care reprezintă agravarea unui element produsă concomitent  cu îmbunătăţirea altui element trebuie să fie difuzat imediat după efectuarea observaţiei.       4.8  Observarea şi raportarea vântului la suprafaţă Reprezentativitate     4.8.1  Direcţia medie şi viteza medie a vântului la suprafaţă, precum şi variaţiile semnificative ale direcţiei şi vitezei vântului trebuie să fie măsurate şi raportate în grade, faţă de Nordul adevărat şi respectiv, noduri (sau km/h).  RACR-ASMET  Capitolul 4  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române          4.8.2  În cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utHîzate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observaţiile asupra vântului la suprafaţă trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile de-a lungul pistei;  în cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observaţiile asupra vântului la suprafaţă trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a roţilor cu pista.       4.8.3  Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile asupra vântului la suprafaţă trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile deasupra întregii piste, unde este o singură pistă şi deasupra întregului complex de piste acolo unde există mai multe piste.  Amplasare     4.8.4  Vântul la suprafaţă trebuie să fie observat la o înălţime de aproximativ 1 O  m (30 ft) deasupra pistei(pistelor).       4.8.5  Observaţiile reprezentative asupra vântului la suprafaţă se pot obţine prin utilizarea senzorilor, situaţi în mod corespunzător. Senzorii pentru efectuarea observaţiilor  asupra  vântului  la suprafaţă  destinate  mesajelor  regulate  şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie amplasaţi astfel încât să furnizeze cea mai bună indicaţie posibilă asupra condiţiilor în lungul pistei şi asupra zonei de contact. Pe aerodromurile unde condiţiile topografice sau cele meteorologice predominante generează diferenţe însemnate ale vântului la suprafaţă pe diferite tronsoane ale pistei trebuie să fie instalaţi senzori suplimentari. Deoarece, în practică, vântul la suprafaţă nu poate fi măsurat direct pe pistă, observaţiile asupra vântului la suprafaţă pentru aterizare şi decolare trebuie să reprezinte cea mai bună aproximare a vântului pe care în poate întâlni aeronava la decolare sau aterizare.    Afişare       4.8.6  Indicatoarele pentru vântul la suprafaţă referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la staţia meteorologică şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se fiecare pistă  şi  tronsoanele pistei supravegheate de senzorul corespunzător.          •  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4            4.8.7  Direcţia medie şi viteza medie a vântului la suprafaţă, precum şi variaţiile semnificative ale direcţiei şi vitezei vântului pentru fiecare senzor trebuie să fie calculate şi afişate de către echipamentele automate.    Mediere       4.8.8  Perioada de mediere pentru vântul la suprafaţă trebuie să fie:       a)  2 minute pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru indicatoarele de vânt amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi       b)  	10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor când direcţia şi/sau viteza vântului prezintă o discontinuitate marcantă în cursul acestei perioade de  1O  minute şi  în  consecinţă, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate, iar perioada medierii redusă în consecinţă. O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă şi prelungită a direcţiei vântului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vântului de 1O kt  (20km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vântului de 1O kt  (20km/h) sau mai mult care se manifestă cel puţin 2 minute.       4.8.9  Perioada de mediere pentru măsurarea variaţiilor faţă de viteza medie a vântului (rafalele) trebuie să fie de 3 secunde  în  cazul mesajelor regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, mesajelor  METAR  şi SPECI şi pentru indicatoarele amplasate al unităţile de trafic aerian.  Raportare       4.8.10  	În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele  METAR  şi SPECI, direcţia şi viteza vântului la suprafaţă trebuie să fie raportate  în  praguri de  1O  grade faţă de Nordul adevărat pentru direcţie şi respectiv, 1 kt (1 km/h) pentru viteză. Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximate la valoarea cea mai apropiată.     4.8.11  	În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele  METAR  şi SPECI:       a)  trebuie sa fie indicate unităţile de măsură pentru viteza vântului;       b)  variaţiile de la direcţia medie a vântului, cu o variaţie totală de 60° sau mai mult, observate în decursul ultimelor 1O minute trebuie să fie raportate după cum urmează:    RACR-ASMET                        MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIJLOR ŞI TURISMULUI   Capitolul 4                      Reglementări Aeronautice Civile Române           1)  dacă variaţia totală a direcţiei vântului este între 60° şi 180° şi viteza vântului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, variaţia direcţională trebuie să fie raportată ca cele două direcţii extreme între care a variat vântul la suprafaţă;     2)  dacă variaţia totală a direcţiei vântului este între 60° şi 180° şi viteza vântului este mai mică de 3 kt (6 km/h), direcţia vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcţia medie; sau     3)  dacă variaţia totală a direcţiei vântului este de 180° sau mai mult ,  direcţia vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcţia medie;       c)  variaţiife de la viteza medie a vântului (rafalele), observate în decursul ultimelor  1O  minute trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maximă a vântului depăşeşte cu 1O kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie,     d)  când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mică de 2 km/h (1kt) aceasta trebuie să fie raportată ca vânt calm;     e)  când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mare de 200 km/h (100 kt) aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 199 km/h {99 kt); şi     f)  direcţia şi/sau viteza vântului prezintă o discontinuitate marcantă în cursul acestei perioade de 1O minute trebuie raporate numai variaţiile de la direcţia medie  şi  viteza  vântului  observate  după  această  discontinuitate .   O discontinuitate  marcantă  înseamnă  o  schimbare  bruscă  şi prelungită  a direcţiei  vântului  de 30 °  sau mai mult, cu o viteză a vântului de 1O kt (20km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vântului de 1O kt (20km/h) sau mai mult care se manifestă cel puţin 2 minute.         4.8.12  	În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:     a)  dacă vântul la suprafaţă este observat într-unul sau mai multe tronsoane ale pistei, trebuie să fie indicate locaţiile pentru care sunt reprezentative aceste valori;     b)  atunci când se utilizează una sau mai multe piste şi vântul la suprafaţă este observat pe toate aceste piste, tre ,uie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori;  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4            c)  dacă variaţia totală a direcţiei vântului de la direcţia medie este între 60° şi 180° şi viteza vântului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, trebuie să fie raportate cele două direcţii extreme între care a variat vântul la suprafaţă;     d)  dacă variaţiile de la viteza medie a vântului (rafalele), depăşesc cu 1O kt  (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportate valorile minime şi maxime între care a variat vântul;       4.8.13  	În mesajele METAR şi SPECI, dacă variaţiile de la viteza medie a vântului (rafalele), depăşesc cu 1O kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportată valoarea maximă atinsă.       4.9  Observarea şi raportarea vizibilităţii orizontale Reprezentativitate     4.9.1  Vizibilitatea orizontală trebuie să fie măsurată sau observată şi raportată în metri sau kilometri.     4.9.2  	În cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, obseNaţiile asupra vizibilităţii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile de-a lungul pistei;  în cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observaţiile asupra vizibilităţii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a roţilor cu pista.     4.9.3  Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile asupra vizibilităţii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom.  Amplasare       4.9.4  	În  cazul  în  care sunt  utilizate  instrumente  pentru  măsurarea  vizibilităţii, observaţiile  reprezentative  asupra  vizibilităţii  trebuie  să  fie  obţinute  prin utilizarea unor senzori instalaţi corespunzător. Pentru mesajele regulate  şi  speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea vizibilităţii trebuie să fie instalaţi pentru a furniza cele mai bune indicaţii ale vizibilităţii de-a lungul pistei şi pentru zona de contact a roţilor cu pista. Vizibilitatea orizontală trebuie să fie măsurată la o înălţime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei.  RACR-ASMET                      MINISTERUL TRANSPORTURILOR,  CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 4                     Reglementări Aeronautice Civile Române       Afişare     4.9.5  	În  cazul  în  care  sunt  utilizate  instrumente  pentru  m surarea  vizibilităţii, indicatoarele pentru vizibilitatea orizontală referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la staţia meteorologică  şi  de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate,  precizându-se  zona, de exemplu  pista şi tronsoanele  pistei, supravegheate de fiecare din senzori.  Mediere     4.9.6  	În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilităţii, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale .  Perioada de mediere pentru vizibilitatea orizontală trebuie să fie:       a)  1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate  pe  plan local,  precum  şi pentru indicatoarele  de vizibilitate orizontală amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi     b)  1 O  minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care vizibilitatea orizontală prezintă o discontinuitate marcantă în decursul unei perioade de 1 O  minute anterioare momentului observaţiei şi în consecinţă, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate.    O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă şi prelungită a vizibilităţii orizontale,  care se manifestă cel puţin 2 minute  şi care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI.    ·  Raportare        4.9.7  În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI vizibilitatea aceasta trebuie să se raporteze în praguri de 50 m atunci când este mai mică de 800 m; în praguri de 100 m atunci când vizibilitatea orizontală este mai mare de 800 m dar mai mică sau egală cu 5 km; în praguri de 1 kilometru atunci când vizibilitatea orizontală este 5 km sau mai mult, dar mai puţin de 1 O  km; şi trebuie să fie raportată ca 1 O  km atunci când vizibilitatea orizontală este 1 O  km sau mai mult, cu excepţia cazurilor când condiţiile meteorologice permit utilizarea termenului "CAVOK". Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4         trebuie să fie aproximată la valoarea lnferioară cea mai apropiată. Specificaţii cu privire la utilizarea termenului  "CAVOK"  sunt precizate în continuare.     4.9.8  	În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local vizibilitatea orizontală de-a lungul pistei trebuie să fie raportată împreună cu unităţile de măsură.     4.9.9  În cazul în care  sunt utilizate  instrumente  pentru  măsurarea  vlzibilităţii orizontale, în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:       a)  	dacă vizibilitatea orizontală este observată pentru mai multe tronsoane ale pistei ,  valoarea reprezentativă pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc şi ce îndepărtată a pistei şî trebuie să fie indicate locaţiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; şi     b)  	atunci când se utilizează mai multe piste şi vizibilitatea orizontală este observată pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori.       4.9.10  	În mesajele METAR şi SPECI vizibilitatea orizontală trebuie să fie raportată ca vizibilitate predominantă. Când vizibilitatea nu este aceeaşi în toate direcţiile şi     a)  	când vizibilitatea minimă este diferită de vizibilitatea predominantă şi mai mică de 1500 m sau mai puţin de 50% din vizibilitatea predominantă, vizibilitatea minimă trebuie să fie raportată împreună cu direcţia, indicată prin referinţă la unul din cele 8 puncte cardinale în care este observată, relativă la aerodrom. Dacă vizibilitatea minimă este observată în mai multe direcţii  trebuie  raportată  direcţia  semnificativă  din  punct  de  vedere operaţional; şi     b)  	când vizibilitatea fluctuează rapid şi vizibilitatea predominantă nu poate fi determinată trebuie să fie raportată·· doar vizibilitatea minimă fără vreo indicaţie asupra direcţiei.         4.10  Observarea şi raportarea distanţei vizuale în lungul pistei (RVR) Reprezentativitate     4.10.1  RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele care sunt planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria li şi III .  Materiale de îndrumare cu privire la RVR  RACR-ASMET                     MlNISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 4                     Reglementări Aeronautice Civile Române       sunt conţinute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare şl de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328).     4.10.2  RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele utilizate în condiţii de vizibilitate redusă, inclusiv:     a)  pentru piste utilizate pentru apropiere de precizie planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; şi     b)  pentru piste utilizate pentru decolare având lumini de mare intensitate care delimitează pista şi/sau care ldentiflcă axul acesteia;    Pistele utilizate pentru apropiere de precizie sunt definite în reglementarea aeronautică elaborată potrivit prevederilor Anexei 14, Volumul I, Capitolul I  ,,Piste instrumentale".     4.10.3  RVR evaluat în conformitate cu 4.10.1. şl 4.10.2 de mai sus, trebuie să fie raportat în metri şi pe toată perioada în care ori vizibilitatea orlzontală, ori RVR­ ul sunt mai mici de 1500 m.     4.10.4  Evaluările RVR trebuie să fie reprezentative pentru:     a)  zona de contact pentru piste utilizate pentru apropiere fără preclzie sau planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I;     b)  	zona de contact  şi  zona de mijloc a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a li-a; şi     c)  	zona de contact, zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a III-a.       4.10.5  Unităţile serviciilor de trafic aerian şi serviciul de informare aeronautică la aerodrom trebuie să fie informate fără întârziere cu privire la schimbările în starea tehnică a echipamentelor automate utilizate pentru evaluarea RVR.    Amplasare     4.10.6  RVR trebuie să fie măsurat la o înălţime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra  nivelului pistei.      4.10.7  RVR trebuie să fie evaluat la o distanţă laterală faţă de axul piste.i care să nu  depăşească 120 m. Ca observaţiile să fie reprezentative pentru zona de contact a roţilor cu pista, punctul de observaţie trebuie să fie situat la aproximativ 300 m, măsuraţi în lungul pistei de la pragul acesteia. Ca observaţiile să fie reprezentative pentru zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei, punctele de   MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 4         observaţie trebuie să fie fixate la o distanţă de 1 OOO m până la 1 500 m faţă de pragul pistei şi la o distanţă de aproximatlv 300 m faţă  de  cealaltă extremitate a pistei. Dispunerea exactă a punctelor de observaţie şi după caz, a punctelor de observaţie  suplimentare  trebuie  stabilită  în  funcţie  de  factori  aeronautici, meteorologici şi climatologici cum ar fi: lungimea mare a pistei, vecinătatea unor arii mlăştinoase sau a altor zone favorabile formării ceţii.  Măsurare     4.10.8  	Deoarece acurateţea măsurătorilor poate varia de la un tip de instrument la altul, înainte de selectarea  tipului de echipament ce va fi utilizat pentru evaluarea RVR trebuie verificate performanţele acestuia. Calibrarea  unui vizibilometru trebuie să aibă trasabilitate şi să fie verificată prin comparaţie cu un  transmisometru  a  cărui  acurateţe  a  fost  verificată  pentru  intervalul operaţional  planificat.  Materîale  de  îndrumare  cu  privire  la  utilizarea transmisometrelor şi vizibilometrelor în sisteme instrumentale de evaluare RVR sunt conţinute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare şi de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328).       4.10.9  Instrumentele de tip transmisometru sau vizibîlometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria li şi III.       4.10.1  O   Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria I.           4.10.11  	În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, calcularea valorilor trebuie efectuată pentru fiecare pistă în parte. Se recomandă ca RVR să nu fie calculat dacă intensitatea balizajului este de 3% sau mai puţin decât intensitatea maximă disponibilă pe pistă.  Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, intensitatea balizajului utllizată la calculul RVR se recomandă să fie:     a)  în cazul în care balizajul este aprins, intensitatea utilizată în mod curent, şi       b)  în cazul în care balizajul este stins (sau pe o treaptă inferioară în funcţie de nivelul operării), intensitatea optimă care este necesară pentru operare ţinând seama de condiţiile predominante la aerodrom.    În cazul mesajelor METAR şi SPECI, la calcularea RVR trebuie să se Ia In considerare intensitatea maximă a balizajului. Instrucţiuni cu privire la conversia valorilor măsurate în RVR sunt date prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.  RACR-ASMET                     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI   Capitolul 4                     Reglementări Aeronautice Civile Române       Afişare     4.10.12  	În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, unul sau mai multe afişaje trebuie să fie localizate la staţia meteorolo"gică aeronautică şi trebuie să corespundă cu afişajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Afişajele de la staţia meteorologică şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, afişajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica pista şi tronsoanele pistei, supra vegheate de fiecare din senzori.       4.10.13  În cazul în care RVR este observat de către meteorolog, RVR trebuie să fie raportat către unitatea serviciilor de trafic aerian corespunzătoare ori de câte ori este o schimbare a valorii raportate (cu excepţia cazurilor în care se aplică prevederile 4.5.5 de mai sus). Transmiterea acestor mesaje trebuie să fie efectuată într-un interval de 15 secunde imediat după efectuarea observaţiei.  Mediere     4.10.14  În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru evaluarea RVR, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru RVR trebuie să fie:     a)  1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru afişajele RVR amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian;  şi      b)  	10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care valorile RVR prezintă o discontinuitate marcantă în decursul unei perioade de 1O minute anterioare momentului observaţiei şi în consecinţă, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate.  O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă şi prelungită a RVR, care se manifestă cel puţin 2 minute  şi care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI.    Raportare       4.10.15  în  mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, RVR trebuie să se raporteze în praguri de 25 m atunci când RVR este mai mic de 400 m; în praguri de 50 m atunci când RVR este între 400 m şi 800 m; şi în praguri de 100 m atunci când RVR este mai mare de 800 m. Orice valoare observată care nu se încadrează în   MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 4         intervalele de raportare trebuie să fie aproximată la valoarea inferioară cea mai apropiată.     4.10.16  	Limita inferioară a evaluării RVR este de 50 m iar limita superioară a evaluării RVR este de 2000 m. În afara acestor limite, mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să lndice doar că RVR este mai mic de 50 m sau mai mare de 2000 m .      4.10.17  	În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:     a)  atunci când RVR depăşeşte valoarea maximă ce poate fi determinată de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "ABV" în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi abrev i erea  ăP"  în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea maximă pe care o poate determina sistemul utilizat; şi     b)  	atunci când RVR este sub valoarea minimă ce poate fi determinată de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea  ''BLW"  în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local  şi  abrevierea ăM" în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea minimă pe care o poat 8  determina sistemul utilizat.       4.10.18  	În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:     a)  trebuie să fie incluse şi unităţile de măsură;     b)  dacă RVR este observat doar dintr-un punct de pe pistă, de exemplu zona de contact, valoarea trebuie să fie inclusă fără referire la locaţie,     c)  dacă RVR este observat pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativă pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc şi ce îndepărtată a pistei şi trebuie să fie indicate locaţiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; şi     d)  atunci când se utilizează mai multe piste, trebuie să fie raportate toate valorile RVR disponibile pentru fiecare pistă şi trebuie să fie indicate şi pistele la care se referă aceste valori.       4.10.19  În mesajele METAR şi SPECI :      a)  trebuie să fie raportată doar valoarea RVR reprezentativă pentru zona de contact, fără referire la locaţie; şi  RACR-ASMET  Capitolul 4  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şi TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române          b)  atunci când se utilizează mai multe piste pentru aterizare, trebuie să fie raportate doar valorile RVR reprezentative pentru zona de contact pentru toate pistele şi trebuie să fie indicate şi pistele la  care  se referă aceste valori.       4.10.20  în cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, variaţiile RVR în timpul celor 1 O  minute care preced imediat observaţia trebuie să fie raportate în mesajele METAR şi SPECI după cum urmează:     a)  dacă în timpul celor 10 minute, valorile RVR manifestă o tendinţă distinctă de variaţie astfel încât media valorilor pentru primele 5 minute variază cu cel puţin 100 m faţă de media valorilor pentru ultimele 5 minute aceasta trebuie raportată. Dacă variaţia valorilor RVR manifestă o tendinţă de creştere aceasta trebuie raportată prin abrevierea  "U",  iar dacă manifestă o tendinţă de scădere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "D". Dacă fluctuaţiile apărute în perioada celor  1  O   minute nu indică o tendinţă distinctă aceasta trebuie raportată cu abrevierea "N". Dacă indicaţiile referitoare la tendinţă nu sunt disponibile abrevierile mai sus menţionate nu trebuie utilizate;      b)  dacă valorile RVR observate într-un minut în timpul perioadei de 1 O  minute ce precede momentul observaţiei variază faţă de valoarea medie cu mai mult de 50 m sau cu mai mult de 20% din valoarea medie, trebuie raportată valoarea minimă mediată pe un minut şi valoarea maximă mediată pe un minut în locul valorii medii pe 1 O  minute. Dacă în cele 1 O  minute ce preced observaţia se constată o discontinuitate marcantă în valorile de RVR se vor utiliza  numai  valorile  observate  după  acea  discontinuitate  pentru  a determina valorile medii şi variaţiile coerspunzătoare.        O discontinuitate marcantă reprezintă o schimbare bruscă şi prelungită a valorilor RVR , adică o schimbare care durează cel puţin 2 minute şi în cursul căreia valoarea RVR  atinge sau trece prin valorile stabilite în 4.3.3 f) pentru emiterea mesajelor de observaţii speciale selecţionate.         4.11  Observarea şi raportarea fenomenelor meteorologice de timp prezent Reprezentativitate     4.11.1  Observaţii asupra fenomenelor de timp prezent care apar la aerodrom şi/sau în vecinătatea lui, trebuie să fie observate şi raportate după cum este necesar.     4.11.2  Pentru mesajele regulate şi speclale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, informaţiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4          4.11.3  Pentru mesajele METAR şi SPECI informaţiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom, iar pentru anumite fenomene meteorologice, şi în vecinătatea acestuia.     4.11.4  Când observarea fenomenelor de timp prezent se efectuează cu ajutorul instrumentelor,  acestea  trebuie  să  permită  inserarea  manuală  a  acelor elemente  ale  fenomenelor  de  timp prezent  care  nu  pot fi  determinate corespunzător de aceste instrumente.    Amplasare       4.11.5  în cazul în care sunt utilizate instrumente pentru observarea fenomenelor de timp prezent, informaţiile reprezentative trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalaţi corespunzător.  Raportare       4.11.6  În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului şi caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom.     4.11.7  	În mesajele METAR şi SPECI fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului şi caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom.     4.11.8  	în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele tipuri de fenomene  meteorologice  de  tip  prezent  precizându-se  abrevierile  lor corespunzătoare  şi  criteriile  specifice  de  raportare,  ţinând  seama  de semnificaţia lor pentru aviaţie, după cum urmează:     a)  Precipitaţli       -  Burniţă                                           OZ      -  Ploaie                                          RA     -  Ninsoare                                        SN     -  Ninsoare grăunţoasă                                SG     -  Granule de gheaţă                                  PL     -  Ace de gheaţă                                     IC  (ace de gheaţă foarte miel aflate în suspensie  cunoscute şi ca "pulbere de diamant") - Fenomen semnalat doar când vlzlbilitatea corespunzătoare este mai mică sau egală cu 5000 m  RACR-ASMET                     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI   Capitolul 4                      Reglementări Aeronautice Civile Române           -  Grindină                                        GR   Fenomen semnalat când granulele de gheaţă au  dlametrul  mai mare sau cel puţin egal cu 5 mm     -  Măzăriche tare şi/sau măzăriche moale                     GS Fenomen semnalat când granulele de gheaţă au diametrul sub 5    mm.     b)  Fenomene obscurizante (hidrometeori)       -  Ceaţă                                         FG  Fenomen  semnalat  când  vizibilltatea  este  sub  1  OOO  m, exceptând cazurile când este însoţită de descriptorii "Ml", "BC", "PR" sau "VC"     -  Aer ceţos                                        BR     Fenomen semnalat când vizibilitatea este de cel puţin  1 OOO  m şi până  la 5 OOO m  inclusiv     c)  Fenomene obscurizante (litometeori)  Fenomenele  menţionate mai jos trebuie raportate numai când reducerea vizibilităţii e datorată în majoritate de litometeori şi când vizibilitatea este mai mică sau egală cu 5 OOO m, în afară de cazul "SA" însoţit de "DR" şi de cenuşă vulcanică.       -  Nisip                                           SA      -  Praf (răspândit pe o suprafaţă largă)                      DU     -  Pâclă                                          HZ     -  Fum                                          FU     -  Cenuşă vulcanică                                  VA       d)  Fenomene diverse         -  Vârtejuri de praf/nisip                                 PO      -  Vijelie                                         SQ     -  Trombă (terestră sau marină)                            FC      -  Furtună de praf                                   DS     -  Furtună de nisip                                    ss        4.11.9  în  mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local  şi  în  mesajele  METAR  şi  SPECI  trebuie  raportate  următoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice  de tip prezent precizându-se   MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 4         abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, ţinând seama de semnificaţîa lor pentru aviaţie, după cum urmează:    - Oraj                                          TS  Utilizat pentru a raporta oraj cu ploaie  ' TSRA", oraj cu ninsoare "TSSN " , oraj cu granule de gheaţă "TSPL", oraj cu grindină "TSGR", sau oraj cu măzăriche tare şi/sau măzăriche moale ''TSGS" sau cu combinaţii ale acestora, de exemplu ''TSRASN "   Dacă tunetul se produce în timpul celor  1O  minute care preced momentul observaţiei, dar nu se observă nici o precipitaţie la aerodrom,  trebuie să se raporteze abrevierea "TS" fără alt calificativ.  -Aversă                                        SH  Utilizat pentru a raporta aversă de ploaie "SHRA", aversă de ninsoare "SHSN", aversă de granule de gheaţă "SHPL", aversă de grindină "SHGR",  sau aversă  de măzăriche  tare şi/sau măzăriche moale "SHGS" sau cu combinaţii ale acestora, de exemplu "SHRASN".  Aversele observate în vecinătatea aerodromului trebuie raportate sub forma "VCSH" fără nici o indicaţie asupra tipului sau intensităţii precipitaţiei.     -  Care îngheaţă                                     FZ   (picături de apă sau precipitaţii suprarăcite, acest descriptor însoţind numai "FG'', "OZ", ''RA")     -  Transport la înălţime                                BL  Descriptor folosit pentru "DU", "SA" sau "SN" (inclusiv pentru viscol), ridicate de vânt la o înălţime de 2 m (6 ft) sau mai mult deasupra solului; poate fi folosit şi în cazul zăpezii căzute din nori amestecată cu zăpada ridicată de vânt de la sol.     -  Transport la sol                                   DR  Descriptor folosit pentru "DU " ,  " SA "  sau  " SN" ridicate de vânt la mai puţin de 2 m deasupra solului     -  Subţire                                        Ml  (ceaţă sub 2 m deasupra nivelului solului)     -  Bancuri                                        SC  (bancuri de ceaţă acoperind din loc în loc aerodromul)     -  Parţial                                         PR    (o mare parte a aerodromului este acoperită de ceaţă, în timp ce restul este degajat)  RACR-ASMET  Capitolul 4  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române          4.11.10  În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECl intensitatea fenomenelor meteorologice de tip prezent sau, după caz, apropierea lor de aerodrom trebuie raportată după cum urmează:  Slab Moderat Puternic  (mesaje regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local)  FBL  MOD HVY   (METAR şi SPECI)  (fără indicaţie)  +  Se raportează numai cu: precipitaţîi sau în combinaţii ale acestora (în aceste cazuri intensitatea se referă la precipitaţii), DS şi SS (în aceste cazuri trebuie utilizate numai intensităţile moderat şi puternic)  Apropiere (Vecinătate)                                 VC  Fenomenul nu este observat la aerodrom, dar nu la mai mult de 8 km de la perimetrul aerodromului;  Acest descriptor este utilizat numai în METAR şi SPECI  şi se raportează numai cu: DS, SS, FG, FC, SH, PO, BLDU, BLSA, BLSN, TS şi VA când nu  este raportat conform prevederilor de la 4.11.9.     4.11.11   	în  mesajele regulate  şi  speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate, una până la maxim trei din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate mai sus indicându-se, dacă este cazul, caracteristicile, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpulul prezent observat la aerodrom sau în vecinătatea lui, semnificativ pentru operaţiunile de zbor. La raportarea  acestor informaţii, intensitatea sau vecinătatea,  după caz, trebuie raportată  prima  urmată  de caracteristicile şi tipul fenomenului meteorologic. Când sunt observate două tipuri diferite de fenomene meteorologice  trebuie raportate în două grupe distincte, indicatorul de lntensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator. Totuşi, dacă există mai  multe  tipuri  de  precipitaţii  în  momentul  observaţiei,  acestea  trebuie raportate  într-o singură grupă,  tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat  primul   şi   precedat  de  un  singur  indicator  de  intensitate  care  să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4              4.12  Observarea şi raportarea norilor Reprezentativitate     4.12.1  Nebulozitatea ,  tipul norilor şi înălţimea bazei norilor trebuie să fie observate şi raportate pentru a descrie repartiţia generală a norilor semnificativi din punct de vedere operaţional. În cazul în care cerul este obscurizat, vizibilitatea verticală trebuie să fie observată şi raportată, atunci când este măsurată, în locul nebulozităţii, tipului norilor şi înălţimii bazei norilor .  Înălţimea bazei norilor şi vizibilitatea verticală trebuie să fie raportate în picioare .      4.12.2  Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local ,  observaţiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru zona de apropiere .      4.12.3  Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom şi pentru vecinătatea acestuia.     4.12.4  	Când observarea norilor se efectuează cu ajutorul instrumentelor ,  acestea trebuie să permită inserarea manuală a nebulozităţii şi când este cazul, a tipului norilor precum şi a înăţimii straturilor sau maselor noroase care nu pot fi determinate corespunzător de aceste instrumente.     4.12.5  	Înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de cota aerodromului. În cazul în care se utilizează pista cu apropiere de precizie ,  iar pragul este mai jos cu 15 m sau mai mult faţă de cota aerodromului, înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată aeronavelor la sosire faţă de cota pragului pistei. în cazul mesajelor de la staţiile de pe platformele maritime, înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de nivelul mediu al mării.  Amplasare     4.12.6  	în cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea nebulozităţii şi înălţimii bazel norllor, observaţlile reprezentative trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalaţi corespunzător. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea nebulozităţii şi înălţimii bazei norilor trebuie să fie instalaţi pentru a furniza cele mai bune indicaţii ale nebulozităţii  şi  înălţimii bazei norilor pentru zona markerului intermediar al ILS sau, pentru aerodromurile neechipate cu lLS, la o distanţă de 900 până la 1200 m de pragul fizic sau decalat al pistei. Specificaţii cu privire la zona markerului intermediar al lLS sunt date în procedurile  PIAC-CNS,  potrivit  prevederilor  Anexei  1 O   OACI,  Volumul  I, Capitolul 3 şi Anexei C.  RACR-ASMET                     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 4                     Reglementări Aeronautice Civile Române       Afişare     4.12.7  	În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea înălţimii bazei norilor, indicatoarele/afişajele pentru înălţimea bazei norilor trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afişajele  instalate  la  unităţile  serviciilor  de  trafic  aerian. Indicatoarele de la staţia meteorologică şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona supravegheată de fiecare din senzori.  Nivel de referinţă     4.12.8  	Înălţimea bezei norilor trebuie să fie raportată, în mod normal, deasupra cotei aerodromului. În cazul în care este utilizată o pistă cu apropiere de precizie care are cota pragului cu 15 m (50  fi)  sau mai mult sub cota aerodromului, trebuie stabllite proceduri locale pentru ca înalţimea bazei norilor raportată aeronavelor la sosire, să fie măsurată faţă de cota pragului. În cazul mesajelor provenite de la platformele maritime, înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată deasupra nivelului mării  Raportare     4.12.9  În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:     a)  nebulozitatea trebuie raportată cu ajutorul următoarelor abrevieri: "FEW" (1- 2 optimi), "SCT" (3-4 optimi),  "BKN"  (5-7 optimi), sau "OVC" (8 optimi);     b)  norii  Cumulonimbus  şi  norii  Cumulus  congestus  trebuie  raportaţi  cu abrevierile "CB" şi respectiv "TCU";     c)  	înălţimea bazei norilor trebuie raportată în multipli de 30 m (100  fi)  până la 3 OOO m (1O OOO ft) şi în multipli de 300 m (1OOO ft) peste înălţimea de 3000 m  (1O OOO  ft).     d)  vizibilitatea verticală trebuie să fie raportată în multipli de 30 m (100 ft) până la 600 m (2 OOO ft);     e)  	în absenţa norilor, în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticală şi dacă abrevierea "CAVOK" nu poate fi utilizată, trebuie utilizată abrevierea "SKC";  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4            f)  	în absenţa norilor semnificativi din punct de vedere operaţional, în absenţa norilor Cumulonimbus şi în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticală  şi dacă abrevierile  "CAVOK"  şi  ăSKC"  nu pot  fi  utilizate, trebuie utilizată abrevierea "NSC";     g)  dacă maî multe straturi sau mase noroase semnificative din punct de vedere operaţional sunt observate, nebulozitatea şi înălţimea bazei norilor trebuie raportată în ordine crescătoare ţinând seama de înălţimea bazei norilor şi în conformitate cu următoarele criterii:     1)  stratul sau masa noroasă cea mai joasă, oricare ar fi nebulozitatea, sub forma FEW, SCT, BKN sau OVC după caz;       2)  următorul strat sau masă noroasă şi care acoperă mai mult de 2/8, sub forma SCT, BKN sau  ove  după caz;       3)  următorul strat sau masa noroasă şi care acoperă mai mult de 4/8, sub forma BKN sau OVC după caz; şi     4)  norii Cumulonimbus şi/sau Cumulus congestus oricând sunt observaţi dar nu au fost raportaţi la punctele 1), 2) sau 3) de mai sus;       h)  dacă baza norilor este neregulată, zdrenţuită sau variază rapid înălţimea minimă a bazei norilor, sau fragmentelor de nori, trebuie raportată; şi     i)  dacă un strat individual de nori sau o masă noroasă se compune din nori Cumulonimbus şi TCU care au aceeaşi bază, tipul norilor trebuie raportat doar ca şi Cumulonimbus. Termenul TCU este utilizat pentru a indica un nor Cumulus congestus cu mare dezvoltare pe verticală.         4.12.1  O   În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:     a)  trebuie să fie incluse şi unităţile de măsură pentru înălţimea bazei norilor şi vizibilitatea verticală, după caz; şi     b)  	atunci când se utilizează mai multe piste şi înălţimea bazei norilor este observată cu ajutorul instrumentelor pentru toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din acestea împreună cu pistele la care se referă aceste valori.             4.13  Utilizarea CAVOK     4.13.1  Atunci când următoarele condiţii meteorologice apar simultan la momentul observaţiei:  RACR-ASMET  Capitolul 4  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIJLOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române          a)  vizibilitatea  orizontală  este  1 O  km sau mai mult (raportată  conform prevederilor anterioare) ;     b)  nici un nor sub 1500 m (5  OOO  ft) sau sub altitudinea minimă de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m sî nici un nor Cumulonimbus;     c)  	nici  un  fenomen  meteorologic  semnificativ  pentru  aviaţie  (conform prevederilor anterioare);    informaţiile asupra vizibilităţii orizontale, RVR-ului, fenomenelor meteorologice de timp prezent şi nebulozităţii, înălţimii bazei norilor şi tipului norilor trebuie să fie înlocuite în toate mesajele meteorologice de termenul ăCAVOK" .          4.14  Observarea şi raportarea temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouă Reprezentativitate     4.14.1         4.14.2    Afişare     4.14.3    Temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă trebuie să fie măsurate ş i  raportate în grade Celsius.  Observaţiile asupra temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouă pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi pentru mesajele METAR şi SPECI trebuie să fie reprezentative pentru întregul complex de piste.  În  cazul  în  care  sunt  utilizate  echipamente  automate  pentru  măsurarea temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouă, indicatoarele/afişajele pentru temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă  trebuie să fie localizate la staţia meteorologică  aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afişajele  instalate  la  unităţile  serviciilor  de  trafic  aerian. Indicatoarele de la staţia meteorologică şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori.  Raportare     4.14.4  	în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă trebuie să fie raportate în multipli de grade Celsius întregi. Orice valori observate care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la gradul întreg cel mai apropiat, cu valorile observate ale căror primă zecimală este 5 (0,5 °) rotunjite la gradul Celsius întreg imediat superior .   MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 4          4.14.5   în  mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI temperaturile sub  o°  C trebuie să fie  identificate în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prezentei reglementări.                          •       4.15  Observarea şi raportarea presiunii atmosferice Reprezentativitate     4.15.1  Presiunea atmosferică trebuie să fie măsurată şi valorile presiunilor QNH şl/sau  QFE trebuie să fie calculate şi raportate în hectopascali.  Afişare     4.15.2  	În cazul în care sunt utilizate echipamente  automate pentru măsurarea presiunii, indicatoarele/afişajele QNH-ului şi, dacă este necesar a QFE-ului, în conformitate cu 4.15.5 b), trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afişajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Dacă valorile QFE sunt calculate pentru mai multe piste, în conformitate cu 4.15.5 d), indicatoarele/afişajele trebuie să identifice afişajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica la care se referă valorile afişate ale QFE.  Nivel de referinţă     4.15.3    Raportare     4.15.4       4.15.5    La calcularea QFE trebuie utilizat ca nivel de referinţă cota aerodromului. Pentru piste cu apropiere fără precizie ce au pragurile situate cu 2 m sau mal mult sub sau deasupra cotei aerodromului şi, dacă se consideră necesar, pentru piste cu apropiere de precizie, valorile QFE trebuie calculate în funcţie de cota pragului respectiv.  În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, QNH şi QFE trebuie calculate cu zecimi de hectoPascal şi trebuie raportate în multipli de hPa întregi, utilizând 4 cifre. Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la hectopascalul întreg inferior.  În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:     a)  trebuie să fie inclus QNH-ul;  RACR-ASMET  Capitolul 4  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile  Române           b)  QFE trebuie inclus în mod regulat, doar dacă este solicitat de către utilizatori sau agreat pe plan local între serviciile meteorologice  aeronautice şi serviciile de trafic aerian;     c)  trebuie să fie incluse şi unităţile de măsură pentru valorile QNH şi QFE;       d)  	dacă valorile QFE sunt cerute pentru mai mult de o pistă, valorile QFE trebuie să fie raportate pentru fiecare pistă împreună cu indicarea pistei la care se referă fiecare din aceste valori.       4.15.6  În mesajele METAR şi SPECl trebuie să fie raportate doar valorile QNH.       4.16  Informaţii suplimentare     4.16.1  Observaţiile efectuate la aerodrom trebuie să conţină, după caz, informaţiile suplimentare disponibile referitoare la condiţlile meteorologice semnificative, în particular pentru zonele de apropiere şi de urcare iniţială. Atunci când este posibil,  informaţiile  trebuie  să  identifice  şi  localizarea  fenomenelor meteorologice.     4.16.2  Dacă observaţiile se fac cu ajutorul unui echipament de observaţii automat, acesta trebuie să permită posibilitatea introducerii manuale a informaţiilor asupra condiţiilor meteorologice semnificative, pe care acest echipament nu le poate determina in mod adecvat.     4.16.3  	în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECl, următoarele fenomene meteorologice recente, adică fenomenele meteorologice care au fost observate la aerodrom  în  ultima oră sau în intervalul de timp de la ultimul mesaj regulat de observaţii meteorologice dacă acesta este mai mic de o oră, dar nu mai sunt prezente în momentul obseNaţiei trebuie să fie raportate, ca informaţii suplimentare, folosindu-se maxim trei grupe:     -  Precipitaţii care îngheaţă     -  Precipitaţii moderate sau puternice (inclusiv aversele)       -  Transport de zăpadă la înălţime     -  Furtună de praf, furtună de nisip     -  Trombă (terestră sau marină)     -  Cenuşă vulcanică    REFZDZ,REFZRA  REDZ,RERA,RESN,RESG, REPL, RESHRA, RESHSN, RESHGR,RESHGS  REBLSN REDS,RESS REFC  REVA  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 4            4.16.4  	În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local următoarele fenomene meteorolog i ce sau combinaţii ale acestora trebuie să fie raportate ca informaţii suplimentare:     -  Nori Cumulonimbus     -  Oraj     -  Turbulenţă moderată sau puternică     -  Forfecarea vântului     -  Grindină     -  Linie de gren puternică     -  Givraj moderat sau puternic     -  Precipitaţii care îngheaţă     -  Unde orografice puternice     -  Furtună de praf , furtună de nisip     -  Transport de zăpadă la înălţime     -  Trombă (terestră sau marină)    CB TS  MOD TURB, SEV TURB  ws  GR  SEV SQL  MOD ICE, SEV ICE FZDZ ,  FZRA  SEV MTW DS,SS BLSN  FC    Localizarea fenomenelor meteorologice trebuie să fie indicată. Dacă este necesar trebuie să fie incluse informaţii suplimentare în limbaj clar abreviat.     4.16.5  	În mesajele METAR şi SPECI ,  când condiţiile locale o permit, trebuie să fie raportate  informaţiile  cu  privire  la  forfecarea  vântului.  Condiţiile  locale menţionate  anterior  cuprind  cazurile  de  forfecare  a  vântului  de  natură persistentă care pot fi legate de inversiuni de temperatură la joasă înălţime sau de topografie locală, dar ele nu sunt neapărat limitate la aceste cazuri.     4.16.6  În mesajele METAR şi SPECI trebuie să fie incluse următoarele informaţii ca informaţii suplimentare:   , a) informaţiile asupra temperaturii suprafeţei mării şi asupra stării mării de la staţlile meteorologice aeronautice s i tuate pe platformele marine în scopul deservirii operaţiunile  de  zbor cu elicoptere;  b)  informaţiile  despre  starea  pistei  furnizate  de  către  administraţia aeroportului;  Codificările pentru starea marn şi starea pistei sunt efectuate conform procedurilor PIAC-CMA, potrivit documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri ,  volumul 1.1, partea A - Coduri alfanumerice, Tabelele de cod 0366, 0519 ,  0919 şi 1079 .   RACR-ASMET  Capitolul 4  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române            4.17  Raportarea informaţiilor meteorologice de la sisteme automate de observare       4.17.1  Mesajele METAR şi SPECI de la sisteme automate de obse:rvare meteorologică trebuie să fie emise numai în intervalul de timp în care aerodromul nu este operaţional.  Aceste  mesaje  METAR  şi SPECI  automate  trebuie  să fie identificate prin cuvântul de cod ăAUTO".     4.17.2  	În  mesajele  METAR  şi  SPECI  automate  vântul  la  suprafaţă,  RVR-ul, temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă şi presiunea atmosferică trebuie  să  fie  raportate  în  conformitate  cu  prevederile  corespunzătoare menţionate anterior.     4.17.3  	În mesajele METAR şi SPECI automate vizibilitatea orizontală trebuie să fie raportată în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi, când senzorii de vizibilitate sunt poziţionaţi astfel încât nu poate fi raportată variaţia direcţională, valorile vizibilităţii trebuie să fie raportate urmate de abrevierea ăNDV".     4.17.4  	În mesajele METAR şi SPECI automate fenomenele meteorologice de timp prezent trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi, în plus faţă de tipurile de precipitaţii menţionate, abrevierea ăUP" trebuie să fie utilizată în cazul în care tipul de precipitaţii nu poate fi identificat de echipamentele automate de observare meteorologică.     4.17.5  În mesajele METAR şi SPECI automate norii şi vizibilitatea verticală trebuie să fie  raportate  în  conformitate  cu prevederile  corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi:     a)  când tipul norilor nu poate fi observat de echipamentul  automat de observare meteorologică, tipul norilor din fiecare grupă de nori trebuie să fie înlocuit cu ,,///"; şi     b)  când norii nu pot fi detectaţi de echipamentul automat de observare meteorologică, acest fapt trebuie să fie indicat prin abrevierea ăNCD",       4.17.6  	În mesajele METAR şi SPECI automate informaţiile suplimentare trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi, în plus faţă de fenomenele meteorologice de timp recent menţionate anterior, abrevierea ăREUP" trebuie să fie utilizată în cazul în care tipul de precipitaţii  recente  nu  pot fi  identificate  de  echipamentele  automate  de observare meteorologică.      
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, 
 CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 
 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 
 Capitolul 5 
 Capitolul 5. 
 OBSERVAŢII ŞI RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR 
     5.1  Obligaţii     5.1.1  	Autoritatea  de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie  să organizeze  în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, efectuarea observaţiilor de către aeronavele înregistrate, ce operează pe rutele aeriene internaţionale din spaţiul aerian din România, precum şi raportarea şi înregistrarea acestor observaţii.       5.2  Tipuri de observaţii de la aeronavele în zbor     5.2.1  Următoarele observaţii trebuie să fie efectuate de la bordul aeronavelor aflate în zbor:     a)  observaţii regulate pe rută şi în faza de urcare; şi     b)  observaţii speciale şi alte tipuri de observaţii neregulate în timpul oricărei faze a zborului.         5.3  Observaţii regulate efectuate de aeronavele în zbor - organizare     5.3.1  	În cazul în care se aplică supravegherea dependentă automată (ADS) şi este utilizată legătura de date aer - sol, trebuie să fie efectuate observaţii regulate în mod automat, la fiecare 15 minute în timpul zborului pe rută şi la fiecare 30 de secunde în faza de urcare, pentru primele 10 minute ale zborului.     5.3.2  	În cazul în care se utilizează comunicaţiile prin fonie, în timpul fazei de zbor pe rută observaţiile regulate trebuie să fie efectuate la intervalele şi punctele de raportare utilizate de către serviciile de trafic aerian:     a)  	pentru care sunt stabilite rapoarte de poziţie regulate prm procedurile serviciilor de trafic aerian aplicabile; şi     b)  care sunt separate prin distanţe ce corespund cel puţin unor intervale de o oră de zbor.       5.3.3  Pentru operaţiunile cu elicoptere la şi de la aerodromurile situate pe platforme maritime, observaţiile regulate trebuie să fie efectuate de către elicoptere la  RACR-ASMET    Capitolul 5  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române         punctele şi la momentele de timp stabilite prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi.     5.3.4  	În cazul rutelor aeriene cu densitate mare de trafic aerian (de exemplu rutele de traversare a oceanului), dintre aeronavele care operează la fiecare nivel de zbor, la intervale de aproximativ o oră, trebuie să fie stabilită o aeronavă pentru a efectua observaţii regulate în conformitate cu 5.3.1 sau 5.3.2, după caz. Procedurile de desemnare  aeronavelor  care efectuează  aceste observaţii regulate sunt stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană.     5.3.5  în  cazul în care există cerinţa raportării observaţiilor în timpul fazei de urcare (după decolare), la intervale de aproximativ 1 oră, la fiecare aerodrom, trebuie să fie desemnată o aeronavă care să facă observaţii regulate, în conformitate cu 5.3.1.          5.4  Observaţii regulate efectuate de aeronavele  in  zbor  -  excepţii     5.4.1  Atunci când sunt utilizate comunicaţiile în fonie, o aeronavă trebuie să fie exceptată de a efectua observaţiile regulate specificate în 5.3.2 în următoarele cazuri:     a)  aeronava nu este echipată RNAV; sau     b)  durata zborului este de 2 ore sau mai puţin; sau     c)  aeronava este la o distanţă echivalentă cu mai puţin de 1 oră de zbor de aterizare; sau;     d)  nivelul de zbor este mai mic de 1500m (5000ft).       5.4.2  	în cazul în care se utilizează comunicaţiile în fonie, prin acord regional de navigaţie aeriană se fac exceptări suplimentare de efectuare a observaţiilor pentru zborurile pe rută şi în zone cu densitate mare de trafic şi/sau cu o reţea meteorologică sinoptică corespunzătoare. Astfel de proceduri trebuie să fie sub forma unor proceduri de exceptare sau de alocare şi trebuie:     a)  să răspundă,  în măsura posibilităţilor, cerinţelor minime de observaţii efectuate  de  aeronave  de la toate  centrele  (unităţile)  meteorologice interesate; şi     b)  să fie exprimate cât mai simplu posibil şi, de preferinţă, să nu ia în considerare cazurile individuale.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 5              5.5  Observaţii speciale efectuate de aeronavele în zbor     5.5.1  Observaţiile speciale trebuie să fie efectuate de către toate aeronavele ori de câte ori se întâlnesc sau se observă următoarele condiţii:     a)  turbulenţă puternică; sau     b)  givraj puternic; sau     c)  unde orografice puternice; sau     d)  oraj, fără grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă sau care formează o linie de gren; sau     e)  oraj, cu grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă sau care formează o linie de gren; sau     f)  furtuni  puternice  de praf sau  nisip;  sau     g)  nori de cenuşă vulcanică; sau     h)  	activitate vulcanică preeruptivă sau erupţie vulcanică. Activitatea vulcanică preeruptivă, în acest context, înseamnă o activitate vulcanică neobişnuită şi/sau în creştere, care ar putea prevecede o erupţie vulcanică .   În plus ,  în cazul zborurilor transonice şi supersonice:     i)  turbulenţă moderată; sau     j)  grindină; sau     k)  nori cumulonimbus.         5.6  Alte observaţii efectuate de aeronavele în zbor       5.6.1  Atunci când sunt întâlnite condiţii meteorologice altele decât cele enumerate mai sus, de exemplu forfecarea vântului şi care în opinia pilotului comandant poate afecta siguranţa sau în mod deosebit eficienţa operaţiunilor de zbor a altor aeronave, acesta trebuie să anunţe cât mai curând serviciile de trafic aerian corespunzătoare. Givrajul, turbulenţa şi în mare măsură, forfecarea vântului ,  sunt elemente care, în prezent, nu pot fi observate în mod satisfăcător de la sol şi în cele mai multe cazuri observaţiile acestora de la bordul aeronavelor în zbor reprezintă singurele evidenţe disponiblle.  RACR-ASMET    Capitolul 5  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române            5.6.2  Raportarea observaţiilor de la aeronavă asupra forfecării vântului întâlnită în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare trebuie să includă şi tipul aeronavei.     5.6.3  	în cazul în care au fost raportate sau prognozate, dar nu au fost întâlnite condiţii de forfecarea vântului în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare, pilotul comandant trebuie să anunţe unităţile serviciilor de trafic aerian cât mai curând posibil cu excepţia situaţiei când pilotul comandant cunoaşte faptul că unităţile serviciilor de trafic aerian au fost anunţate în prealabil de o aeronavă precedentă .        5.7  Raportarea observaţiilor de la aeronave în timpul zborului       5.7.1  Observaţiile de la aeronave trebuie să fie raportate prin legătura de date aer­ sol.  În  cazul  în  care  legătura  de  date  aer-sol  nu  există  sau  nu  este corespunzătoare, acestea trebuie raportate prin comunicaţii în fonie.       5.7.2  Observaţiile de la aeronave în zbor trebuie să fie raportate în momentul în care sunt observate sau imediat după, cât mai curând posibil.     5.7.3  Observaţiile de la aeronave trebuie să fie raportate sub formă de rapoarte din zbor.     5.7.4  	Formatul şi conţinutul rapoartelor din zbor, precum si criteriile de raportare trebuie să respecte prevederile prezentei reglementări şi trebuie să fie în conformitate  cu  procedurile  specifice  elaborate  de  către  autoritatea meteorologică aeronautică în acest sens.       5.8  Distribuirea rapoartelor din zbor       5.8.1  Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să stabilească proceduri de coordonare cu autoritatea ATS astfel încât să fie asigurată recepţionarea de către unităţile ATS a:       a)  rapoartelor regulate şi speciale din zbor, transmise prin comunicaţii prin voce,  iar  acestea  să  le  transmită  fără  întârziere  centrului  de  veghe meteorologică asociat;       b)  	rapoartelor regulate din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologică asociat pentru a fi înaintate către WAFC; şi  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 5            c)  	rapoartelor speciale din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologică asociat pentru a fi înaintate către WAFC.       5.8.2  În cazul în care este cerută distribuirea suplementară a rapoartelor din zbor pentru a răspunde  unor cerinţe  speciale aeronautice  sau meteorologice, această distribuire trebuie să fie realizată prin acord între administraţiile meteorologice intersate.         5.9  Responsabilităţile centrului de veghe meteorologică cu privire la schimbul rapoartelor din zbor     5.9.1  Centrul de veghe meteorologică trebuie să colecteze rapoartele din zbor transmise prin comunicaţii prin voce şi trebuie să le distribuie către WAFC Londra şi către celelalte centre de veghe meteorologică în conformitate cu procedurile stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană. În cazul în care există un număr considerabil de mesaje acestea pot  fi  schimbate din oră în oră în colective de mesaje.     5.9.2  Centrul de veghe meteorologică trebuie să transmită fără întârziere rapoartele speciale din zbor primite, ce au fost transmise prin comunicaţii prin voce, către WAFC Londra şi către celelalte centre de veghe meteorologică a căror arie de responsabilitate este cuprinsă total sau parţial într-o arie de 1850 km (1OOO NM) faţă de centrul emitent al mesajelor pentru a asigura distribuţia acestora către unităţile serviciilor de trafic aerian şi birourilor meteorologice de aerodrom.     5.9.3  Centrul de veghe meteorologică trebuie să transmită fără întârziere către VAAC rapoartele speciale din zbor primite în ceea ce priveşte activitatea vulcanică pre-eruptivă, erupţiile vulcanice sau norul de cenuşă vulcanică.     5.9.4  	În cazul în care este primit un raport special din zbor la centrul de veghe meteorologică,  dar  meteorologul  prognozist  consideră  că  fenomenul meteorologic ce a cauzat emiterea respectivului raport a fost prognozat să înceteze şi, drept urmare, nu face obiectul emiterii unui mesaj SIGMET, raportul special din zbor trebuie să fie transmis către banca de date OPMET Viena.     5.9.5  Rapoartele din zbor trebuie să fie transmite în formatul în care au fost primite, cu excepţia cazurilor când sunt utilizate comunicaţiile prin voce, caz în care dacă este dată poziţia aeronavei prin referire la un punct de raportare ATS, aceasta trebuie să fie transformată de către centrul de veghe meteorologică în latitudinea şi longitudinea corespunzătoare.      
  
 RACR-ASMET                     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 
 Capitolul 5                      Reglementări Aeronautice Civile Române  

     
  
     5.1  O  înregistrarea şi raportarea după zbor a observaţiilor de la aeronavă in ceea  ce    
 priveşte activitatea vulcanică 

      5.10.1  	Observaţiile  speciale  de la aeronanave  în ceea ce priveşte  activităţatea vulcanică preeruptivă ,  o erupţie vulcanică sau nori de cenuşă vulcanică trebuie să fie înregistrate într-un formular corespunzător rapoartelor speciale pentru activitate  vulcanică.  O  copie  a  formularului  trebuie  să  fie  inclusă  în documentaţia de zbor furnizată operaţiunilor de zbor pentru acele rute, care, în opinia autorităţii meteorologice interesate pot fi afectate de norii de cenuşă vulcanică .   Instrucţiuni  detaliate  cu  privire  la  înregistrarea  şi  raportarea observaţiilor privind activitatea vulcanică sunt date în procedurile PIAC-ATS întocmite 'în baza documentului OACI nr. 4444 PANS-ATM, Anexa 1.     5.10.2  După sosirea unei aeronave la aerodrom ,  raportul privind activitatea vulcanică ,  completat, trebuie să fie predat la sosire de către operatorul aerian sau de către un membru al echipajului către unitatea meteorologică de aerodrom sau în cazul 'in care unitatea meteorologică  aeronautică nu este uşor accesibilă membrilor echipajelor la sosire, formularul completat trebuie să fie transmis în conformitate cu procedurile locale stabilite între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian în cauză.     5.10.3  	Raportul privind  activitatea  vulcanică,  completat,  primit de către unitatea meteorologică aeronautică, trebuie să fie transmis fără întârziere către centrul de veghe meteorologică din regiunea de informare a zborurilor în care a fost obseivată activitatea vulcanică.     

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 

 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 
  
 Capitolul 6 

     
  
 Capitolul 6. PROGNOZE 
  
     6.1  Interpretarea şi utilizarea prognozelor       6.1.1  Datorită variabilităţii elementelor meteorologice în spaţiu şi timp, limitărilor tehnicilor  de prognoză  şi a  limitărilor  datorate  definiţiilor  unor elemente meteorologice, valoarea specifică a oricărui element indicat într-o prognoză trebuie să fie înţeleasă ca valoarea cea mai probabilă a acelui element din timpul perioadei de prognoză. Similar, dacă ora de apariţie sau de variaţie a unui element este indicată într-o prognoză, această oră trebuie să fie înţeleasă ca cea mai probabilă oră. Indicaţii asupra preciziei dorite din punct de vedere operaţional pe care ar trebui să o aibă prognozele sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.     6.1.2  Emiterea unei noi prognoze, de către o unitate meteorologică aeronautică, de exemplu o prognoză regulată de aerodrom, trebuie să fie înţeleasă ca o anulare a oricărei alte prognoze de acelaşi tip, emisă anterior, pentru acelaşi loc, aceeaşi perioadă de valabilitate sau pentru o parte a acestei perioade.       6.2  Prognoze de aerodrom     6.2.1  O  prognoză  de  aerodrom  trebuie să fie elaborată  de  către  o unitate meteorologică  aeronautică  autorizată  de  către  autoritatea  meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare.     6.2.2  O prognoză de aerodrom trebuie să fie emisă la un moment de timp specificat şi trebuie să reprezinte o expunere concisă asupra condiţiilor meteorologice prognozate la un aerodrom pe o perioadă de timp determinată.     6.2.3  Prognozele de aerodrom şi amendamentele la acestea trebuie să fie emise în cod TAF şi trebuie să includă următoarele informaţii în ordinea indicată mai jos:     a)  identificarea tipului prognozei;     b)  indicator de localizare;     c)  momentul de timp al emiterii prognozei;     d)  identificarea unei prognoze care lipseşte, când este cazul;  RACR-ASMET  Capitolul 6  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române          e)  data şi perioada de valabilitate a prognozei;     f)  indentificarea unei prognoze anulate, când este cazul;     g)  vântul la suprafaţă;     h)  vizibilitatea; vizibilitatea trebuie să fie vizibilltatea predominantă prognozată;     i)  fenomenele meteorologice;     j)  norii; şi     k)  schimbările semnificative prognozate pentru unul sau mai multe din aceste elemente pe parcursul perioadei de valabilitate.  Grupele opţionale din codul TAF nu trebuie să fie utilizate pentru prognozele TAF valabile pentru 9 ore, iar grupele opţionale pentru prognoza turbulenţei şi givrajului nu trebuie să fie utilizate pentru prognozele TAF valabile pentru 18 ore. Totuşi, grupele opţionale pentru prognoza temperaturii pot să fie incluse pentru  aerodromurile  stabilite  pe  baza  acordului  între  administraţia meteorologică aeronautică şi utilizatorii interesaţi.       6.2.4  Unităţile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze TAF trebuie să supravegheze constant aceste prognoze şi, când este necesar, trebuie să emită prompt amendamentele necesare. Lungimea mesajelor de prognoză şi numărul de schimbări indicate în prognoză trebuie să fie menţinut la minimum.     6.2.5  Mesajele TAF care nu pot  fi  menţinute sub o revizuire continuă trebuie să fie anulate.     6.2.6  Prognozele TAF trebuie să aibă perioada de valabilitate de 9 ore şi/sau 18 ore şi trebuie să fie emise ţinând seama de următoarele cerinţe:     a)  prognozele  TAF  valabile  9  ore  trebuie  să  fie  emise  pentru  toate aerodromurile  utilizate  în  mod  regulat  de  către  transportul  aerian internaţional planificat (RS) şi aerodromurile utilizate ca rezervă de către transportul aerian internaţional planificat (AS);     b)  prognozele TAF valabile 9 ore trebuie să fie emise pentru aerodromurile utilizate în mod regulat de către transportul aerian internaţional neplanificat (RNS) specificate în EUR-ANP (tabelul MET  1);      c)  prognozele  TAF  valabile  18  ore  trebuie  să fie  emise  pentru  toate aerodromurile specificate în EUR-ANP (tabelul MET 1).  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 6              6.2.7  Intervalele de valabilitate şi orele la care trebuie să fie disponibile prognozele de aerodrom valabile pe o perîoadă de 9 ore trebuie să fie: 00-09, 03-12, 06-15, 09-  18, 12-21, 15-24, 18-03, 21-06 UTC exceptând cazul prognozelor de aerodrom pentru  acele  aerodromuri  care  sunt  difuzate  prin  MOTNE,  perioada  de disponibilitate fiind cea precizată în programul MOTNE. ,     6.2.8  Intervalele de valabilitate şi orele la care trebuie să fie disponibile prognozele de aerodrom valabile pe o perioadă de 18 ore trebuie să fie: 00-18, 06-24, 12-06, 18-12 UTC.     6.2.9  Fiecare prognoză TAF trebuie să se refere la un singur aerodrom.         6.2.1  O   TAF  trebuie să fie emis în conformitate cu forma specificată în procedurile specifice  de aplicare a prevederilor prezentei  reglementări.  Materiale de îndrumare cu privire la forma codificată TAF sunt conţinute în publicaţia OMM Nr. 306, Manual de coduri, Volumul I. Acurateţea operaţlonală dorită în cazul prognozelor trebuie să fie în conformitate cu cele specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.      6.2.11   Prognozele TAF şi amendamentele la acestea trebuie să fie transmise către banca de date OPMET Viena şi către centrul desemnat pentru operarea sistemului SADIS, respectiv WAFC Londra.       6.3  Prognoze de aterizare       6.3.1  Prognozele  de  aterizare  trebuie  să  fie  elaborate  de  către  o  unitate meteorologică  aeronautică  autorizată  de  către  autoritatea  meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare; aceste prognoze trebuie să răspundă nevoilor utilizatorilor locali şi aeronavelor care se găsesc la mai puţin de o oră de zbor de aerodrom.     6.3.2  Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate sub formă de prognoze de tip TREND, în conformitate cu' formatul şi criteriile specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementărL Modele de prognoze de aterizare sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.     6.3.3  Prognoza de aterizare de tip tendinţă trebuie să fie alcătuită dintr-o expunere concisă a tendinţei prognozate pentru condiţiile meteorologice la acel aerodrom şi trebuie adăugată la mesajul regulat sau special de observaţii meteorologice difuzat pe plan local sau la mesajul METAR sau la mesajul SPECI. Perioada de valabilitate a prognozei de aterizare de tip tendinţă trebuie să fie de 2 ore, începând de la ora mesajului de observaţii care face parte din prognoza de aterizare.  RACR-ASMET  Capitolul 6  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române            6.3.4  Prognoza  de  aterizare  de  tip  tendinţă  trebuie  să  indice  schimbările semnificative a unuia sau a mai multor elemente meteorologice după cum urmează: vânt la suprafaţă, vizibilitate, fenomene meteorologice şi nori. Trebuie să fie incluse numai elementele pentru care  se prognozează  o evoluţie semnificativă. În cazul unei evoluţii semnificative a nebulozităţii, toate grupele de nori prognozate, inclusiv straturile sau masele de nori pentru care nu s-a prevăzut o schimbare, trebuie să fie indicate. În cazul evoluţiei semnificative a vizibilităţii, fenomenul care va produce reducerea de vizibilitate trebuie să fie indicat. Dacă nu se prognozează nici o schimbare, aceasta trebuie să se indice prin abrevierea "NOSIG".     6.3.5  Emiterea prognozelor de aterizare trebuie să fie limitată la acele perioade de timp  stabilite  prin acord  între administraţia  meteorologică  aeronautică  şi operatorii aerieni interesaţi.       6.4  Prognoze pentru decolare     6.4.1  Prognozele pentru decolare trebuie să fie elaborate  de către o unitate meteorologică  aeronautică  autorizată  de  către  autoritatea  meteorologică aeronautică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.     6.4.2  O prognoză pentru decolare trebuie să se refere la o perioadă de timp determinată şi trebuie să conţină informaţii despre condiţiile prognozate pentru ansamblul pistelor în ceea ce priveşte direcţia şi viteza vântului la suprafaţă precum şi orice variaţii a acestora, temperatura, presiunea (QNH) şi orice alte elemente dacă acestea au fost agreate, pe plan local.     6.4.3  O prognoză pentru decolare trebuie să fie furnizată operatorilor şi membrilor echipajelor aeronavelor, la cerere, în intervalul de 3 ore ce precede momentul planificat al plecării.     6.4.4  Unităţile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze pentru decolare trebuie să urmărească permanent aceste prognoze şi, când este necesar, trebuie să difuzeze în cel mai scurt timp amendamentele necesare.     6.4.5  Formatul prognozei de decolare trebuie să fie agreat pe baza unui acord între administraţia  meteorologică  aeronautică  şi  operatorii  interesaţi.  Ordinea elementelor, terminologia, unităţile şi scărlle de valori utilizate în prognozele pentru decolare trebuie să coincidă cu cele utilizate în mesajele  de  observaţie pentru acelaşi aerodrom.     6.4.6  Criteriile pentru emiterea amendamentelor la prognozele pentru decolare pentru direcţia şi viteza vântului la suprafaţă, temperatură, presiune (QNH) şi orice alte elemente agreate pe plan local trebuie să fie agreate pe baza unui acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii interesaţi. Aceste criterii  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 6         trebuie să corespundă cu criteriile existente pentru emiterea mesajelor speciale de observaţii pentru aerodromul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, Capitolul 4.       6.5  Prognoze de zonă şi prognoze de rută emise pe plan naţional     6.5.1  	Prognozele de zonă şi de rută trebuie să conţină informaţii despre vântul şi temperatura în altitudine, fenomenele meteorologice semnificative pe rută şi norii  asociaţi.  La  cerere,  prin  acord  între  administraţia  meteorologică aeronautică, autoritatea ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi, se pot adăuga şi alte elemente la acestea. Aceste informaţii trebuie să ţină seama de orarul, altitudinea şi extinderea geografică a zborurilor cărora le sunt destinate.     6.5.2  Unităţlle meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică să elaboreze prognoze de zonă şi de rută trebuie să urmărească permanent aceste prognoze şi trebuie să emită amendamente când este necesar.     6.5.3  	Prognozele de zonă şi de rută şi amendamentele la acestea, distribuite pe plan local trebuie să fie în formatul ROFOR stabilită de Organizaţia Meteorologică Mondială  pentru  schimbul  acestor  informaţii  între  unităţile  meteorologice aeronautice sau în alt format după cum a fost agreat pe plan local, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificată ROFOR sunt conţinute în documentul OMM  nr. 306, Manual de coduri, Volumul I.     6.5.4  	Ordinea elementelor în prognozele de zonă şi de rută (sau în amendamentele la aceste prognoze) elaborate în limbaj clar abreviat, trebuie să urmeze, în mod normal, ordinea elementelor din forma codificată a mesajului. Terminologia şi unităţile  utilizate trebuie să corespundă  cu cele utilizate în mesajele  de observaţie de aerodrom şi prognozele de aerodrom.· fndicativul folosit trebuie să fie  "AREA  FCST''  respectiv  "ROUTE  FCST"  precedat,  în  cazul  unui amendament,  de  "AMD".  Procedura  CAVOK  utilizată  în  prognozele  de aerodrom nu trebuie folosită în prognozele de zonă şi de rută.     6.5.5  	Lista criteriilor utilizate pentru amendamentele la prognozele de zonă şi de rută trebuie  să  fie  stabilite  de  administraţia  meteorologică  aeronautică,  cu consultarea operatorilor şi a altor utilizator] interesaţi.     6.5.6  Amendamentele la prognozele de zonă şi de rută trebuie să fie emise în conformitate  cu criteriile stabilite prin procedurile  specifice de aplicare  a prevederilor prezentei reglementări.  RACR-ASMET    Capitolul 6  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUi  Reglementări Aeronautice Civile Române            6.6  Prognoze de zonă pentru zboruri la niveluri joase    

 6.6.1 

 6.6.2 

 6.6.3 

 6.6.4 

 6.6.5 

 6.6.6 
 Frecvenţa emiterii, formatul şi momentul fix de timp sau perioada de valabilitate a acestor prognoze precum şi criteriile de amendare a acestora trebuie să fie în conformitate  cu  procedurile  specifice  de aplicare  a  prevederilor  prezentei reglementări şi trebuie să fie stabilite de către administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, pe baza acordului cu operatorii aerieni interesaţi. 
 Prognozele de zonă destinate acestor zboruri trebuie să fie elaborate în formatul stabilit  în  conformitate  cu procedurile  specifice  de  aplicare  a prevederilor prezentei  reglementări  şi  agreat  între  unităţile  meteorologice  aeronautice responsabile pentru emiterea documentaţiei de zbor pentru zborurile la niveluri joase în regiunile de informare a zborului corespunzătoare. Când este utilizat limbajul clar abreviat, prognoza trebuie să fie elaborată ca prognoză de zonă GAMET utilizând abrevieri OACI aprobate şi valori numerice. Prognozele de zonă trebuie să fie emise pentru a acoperi stratul de la sol până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivelul de zbor 150 în zona muntoasă, sau mai sus dacă este necesar) şi trebuie să conţină informaţii despre fenomenele meteorologice pe rută care afectează zborurile la niveluri joase, în sprijinul informaţiilor AlRMET, precum şi informaţii suplimentare cerute de zborurile la niveluri joase. 
 Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase elaborate în sprijinul emiterii informaţiilor AIRMET trebuie să fie emise la intervale de 3 ore, cu o perioadă de valabilitate  de  6  ore  şi  trebuie  să  fie  transmise  unităţilor  meteorologice aeronautice interesate, în conformitate cu acordul încheiat cu acestea, cel mai târziu cu o oră înainte de începutul perioadei lor de valabilitate. 
 Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase în format GAMET trebuie să fie elaborate cu formatul şi conţinutul specificat în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 

 În cazul în care fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase au fost incluse în prognoza de zonă GAMET şi fenomenul prognozat nu mai apare, sau nu mai este prognozată trebuie emis un amendament GAMET AMD,  ce   amendează  elementul meteorologic  în cauză.  Prevederile  pentru elaborarea şi difuzarea informaţiilor AlRMET care amendează prognozele de zonă în ceea ce priveşte fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase sunt enunţate în Capitolul 7 al prezentei reglementări. 

 Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase elaborate în scopul emiterii informaţiilor AIRMET trebuie să fie schimbate  între unităţile meteorologice responsabile pentru emiterea documentaţiei de zbor pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborurilor în cauză. 

 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 
  
 Capitolul 7 

     
  
 Capitolul 7. 
  
 INFORMATII SIGMET ŞI AIRMET, AVERTIZĂRI DE AERODROM ŞI DE FORFECAREA VÂNTULUI 
  
     7.1  Informaţii SIGMET       7.1.1  Informaţiile SIGMET trebuie să fie emise de către un centru de veghe meteorologică şi trebuie să constituie o descriere concisă, în Hmbaj clar abreviat asupra apariţiei şi/sau apariţiei prognozate a fenomenelor meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranţa operaţiunilor de zbor, precum şi evoluţia acestor fenomene în timp şi spaţiu.     7.1.2  Informaţiile SIGMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele meteorologice semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zonă.     7.1.3  Perioada de valabilitate a mesajului SIGMET trebuie să fie nu mai mult de 6 ore şi de preferinţă nu mai mult de 4 ore.     7.1.4  	În cazurile speciale în care sunt emise mesaje SIGMET pentru nori de cenuşă vulcanică şi ciclani tropicali, acestea trebuie să includă şi o prognoză de până la 12 ore dincolo de perioada de valabilitate specificată la punctul 7.1.3 de mai sus şi care să ofere informaţii cu privire la traiectoria norului de cenuşă vulcanică, respectiv a centrului ciclonului tropical.     7.1.5  Mesajele SIGMET emise în conformitate cu punctul 7.1.4 de mai sus, cu privire la norii de cenuşă vulcanică şi ciclanii tropicali trebuie să se bazeze pe informaţiile  consultative  furnizate  de către VAAC  şi respectiv  de TCAC, desemnate prîn acord regional de navigaţie aeriană pentru regiunea EUR. Pentru regiunea EUR, VAAC Toulouse este desemnat să furnizeze centrelor de veghe meteorologică informaţii consultative cu privire la traiectoria norului de cenuşă vulcanică.     7.1.6  Între centrul de veghe meteorologică şi ACC/FIC asociat trebuie menţinută o strânsă coordonare, pentru ca informaţiile cu privire la cenuşă vulcanică incluse în mesajele SIGMET şi NOTAM să fie coroborate.     7.1.7  Mesajele  SIGMET  cu  privire  la  apariţia  prognozată  a  fenomenelor meteorologice pe rută, cu excepţia norilor de cenuşă vulcanică şi ciclanilor tropicali, trebuie să fie emise cu cel mult 6 ore şi de preferinţă, nu mai mult de 4 ore, înainte de ora estimată de apariţie a fenomenelor.  RACR-ASMET    Capitolul 7  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române         7 . 1 . 8   Atunci când se prognozează că un nor de cenuşă vulcanică sau un ciclon tropical vor afecta o regiune de informare a zborului, mesajele SIGMET corespunzătoare trebuie să fie emise cu până la 12 ore înainte de începutul perioadei de valabilitate sau cât mai curând posibil ,  în caz _ ul în care existenţa acestor fenomene nu a făcut obiectul unei avertizări prealabile. Mesajele SIGMET pentru cenuşă vulcanică şi ciclani tropicali trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 6 ore.         7.2  Forma mesajelor SIGMET     7.2.1  	Conţinutul,  ordinea  elementelor  şi  criteriile  de  includere  a  fenomenelor meteorologice care se raportează într-un mesaj SIGMET trebuie să fie în conformitate  cu  prevederile  prezentei  reglementări  şi  sunt  detaliate  prin proceduri specifice.     7.2.2  Mesajele ce includ informaţii SIGMET pentru aeronavele subsonice trebuie să fie identificate ca "SIGMET" iar acelea care conţin informaţii SIGMET despre aeronavele supersonice în timpul zborurilor supersonice sau transsonice trebuie să fie identificate ca "SIGMET SST" .      7.2.3  Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje SIGMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs .  Pentru mesajele "SIGMET" şi "SIGMET SST" trebuie utilizate serii separate ale numerelor de ordine. Centrele de veghe meteorologică ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR şi/sau o zonă de control trebuie să emită mesaje SIGMET diferite pentru fiecare FIR şi/sau zonă de control din cuprinsul ariilor de responsabilitate.     7.2.4  Doar unul din următoarele fenomene trebuie să fie inclus într-un mesaj S!GMET, folosind abrevierile după cum urmează:     a)  la nivele de croazieră subsonică :  oraje     -  obscurizate                           OBSC TS     -  înglobate în nori                        EMBD TS     -  frecvente                             FRQTS      -  linie de vijelie                          SQLTS     -  obscuri z ate, cu grindină                    OBSC TSGR     -  înglobate în nori, cu grindină                EMBD TSGR     -  frecvente, cu grindină                     FRQ TSGR  MINISTERUL TRANSPORTURILOR 1  CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 7            -  linie de gren, cu grindină    ciclon tropical     -  ciclon tropical având o viteză medie a vântului la suprafaţă de 63 km/h (34 kt) sau mai mult  turbulenţă     -  turbulenţă puternică    givraj     -  givraj puternic     -  givraj puternic datorat ploii care îngheaţă    unde orografice     -  unde orografice puternice    furtună de praf     -  furtună de praf puternică    furtună de nisip     -  furtună de nisip puternică    cenuşă vulcanică     -  cenuşă vulcanică  (fără a  se  ţine seama de altitudine)         b)  	la nivele de croazieră transsonice şi supersonice: turbulenţă     -  turbulenţă moderată     -  turbulenţă puternică  SQL TSGR  TC (+ numele ciclonului)  SEVTURB  SEVICE  SEV ICE (FZRA)  SEV MTW  HVYDS  HVY SS  VA(+ numele vulcanului, dacă este cunoscut)  MOD TURB SEVTURB  cumulonimbus     -  cumulonimbus izolaţi     -  cumulonimbus ocazionali     -  cumulonimbus frecvenţi    !SOL GB OCNL CB FRQ CB  RACR-ASMET    Capitolul 7  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române         grindină     -  grindină                             GR    cenuşă vulcanică     -  cenuşă vulcanică  (fără a se ţine seama de altitudine)    VA(+ numele vulcanului, dacă este cunoscut)           7.2.5  Informaţiile ASIGMET trebuie să conţină doar elementele descriptive care sunt necesare.  ln  descrierea  fenomenelor  meteorologice  pentru  care mesajul SIGMET este emis, trebuie incluse doar elementele descriptive menţionate în  7.2.4. Informaţiile SIGMET cu privire la oraje sau ciclon tropical nu trebuie să includă referiri la turbulenţa şi givrajul care le sunt asociate .      7.2.6  Centrele de veghe meteorologică pot să emită informaţii SIGMET pentru nori de cenuşă vulcanică şi ciclani tropicali sub formă grafică utilizând forma codificată BUFR a OMM, suplimentar faţă de emiterea acestora în limbaj clar abreviat ca informaţii SIGMET în conformitate cu 7.2.1. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificată BUFR sunt conţinute în publicaţia OMM nr.306, Manualul de Coduri, voi. 1.2, partea B- Coduri Binare.         7.3  Distribuirea mesajelor SIGMET  7 . 3.1    Mesajele  SIGMET  trebuie  să  fie  distribuite  către  centrele  de  veghe meteorologică a căror arie de responsabilitate este total sau parţial într-o arie de 1850 km {1000 NM) de central emitent al mesajelor pentru a asigura distribuţia  acestora  către  unităţile  serviciilor  de  trafic  aerian  şi  birourilor meterologice de aerodrom. Suplimentar, toate informaţiile  SIGMET trebuie transmise către WAFC Londra şi în cazul informaţiilor SIGMET asupra cenuşii vulcanice şi ciclanilor tropicali, distribuirea trebuie să fie şi către Banca de date OPMET Viena, la adresa LOZZMMSS pentru a asigura distribuţia mai departe către toate centrele de veghe meterologică în regiunea EUR şi  în  consecinţă, disponibilitatea  pentru  planificarea  înaintea  zborului.  Mesajele  SIGMET referitoare la cenuşă vulcanică trebuie de asemenea să fie distribuite către toate centrele VAA, inclusiv a celor din afara regiunii EUR  7.3.2    Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite şi către WAFC Londra, desemnat prin acord regional de navigaţie aeriană pentru exploatarea sistemelor de distribuţie prin satelit SADIS a serviciilor aeronautice fixe.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 7            7.4  Informaţii AIRMET     7.4.1  Informaţiile AIRMET trebuie să fie emise de centrul de veghe meteorologică ,  luând în considerare densitatea traficului aerian ce se 9esfăşoară sub nivelul de zbor 100 .  Informaţiile AIRMET trebuie să ofere o descriere concisă,  în  limbaj clar  abreviat ,   asupra  apariţiei  sau  apariţiei  prognozate  a  fenomenelor meteorologice pe rută  specifice ,  care nu au fost incluse în în secţiunea I a prognozelor de zonă pentru zborurile la nivele joase emise conform Capitolului  6 şi care pot afecta siguranţa zborurilor la nivele joase, precum şi evoluţia acestor fenomene în timp şi în spaţiu .      7.4.2  	Informaţiile AIRMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zonă .      7.4.3  Perioada de valabilitate a unui mesaj AIRMET trebuie să fie nu mai mult de 6 ore, şi de preferinţă nu mai mult de 4 ore .        7.5  Forma mesajelor AIRMET     7.5.1  	Conţinutul,  ordinea  elementelor  şi  criteriile  de  includere  a  fenomenelor meteorologice care se raportează înt r -un mesaj AIRMET trebuie să fie în conformitate  cu  prevederile  pre z ente i  reglementări  şi  sunt  detaliate  prin proceduri specifice .      7.5.2  	Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje AIRMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs .  Centrele de veghe meteorologică ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR şi/sau o CTA trebuie să emită mesaje AIRMET diferite pentru fiecare FIR şi/sau CTA din cuprinsul ariilor lor de responsabilitate.     7.5.3  Regiunea de informare a zborurilor poate să fie împărţită în sectoare, dacă este necesar.     7.5.4  Doar unul din următoarele fenomene trebuie  să  fie incluse într-un mesaj AIRMET, folosind abrevierile indicate mai jos:  la nivele de croazieră sub nivelul de zbor 100 (sau sub nivelul de zbor 150 în zonele de munte, sau mai sus, după cum este necesar) :   -   viteza vântului la suprafaţă   - viteza medie a vântului la suprafaţă pe o arie extinsă, viteză mai mare de 60 km/h (30 kt)    SFC WSPD (+  viteza vântului şi unităţile de măsură  RACR-ASMET  Capitolul 7  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române          -  vizibilitatea la suprafaţă     -  suprafeţe extinse afectate de reducerea vizibilităţii la mai puţin de 5000 m, inclusiv fenomenele meteorologice care au cauzat reducerea vizibilităţii  oraje     -  izolate fără grindină     -  ocazionale fără grindină     -  izolate cu grindină     -  ocazionale cu grindină           -  obscurizarea montană     -  munţi obscurizaţi    nori     -  suprafeţe întinse cu acoperire(nebulozitate) fragmentată sau totală, cu înălţimea bazei norilor sub 300m  (1OOO  ft) deasupra solului:     -  fragmentaţi     -  cer total acoperit    SFC VIS  (+vizibilitatea)  (+ unul dintre următoarele fenomene meteorologice sau combinaţii ale acestora: BR, OS, DU, OZ, FC,  FG, FU, GR, GS,  HZ, IC, PL, PQ, RA, SA, SG, SN SQ, SS sau VA)  ISOL TS OCNL TS  !SOL TSGR OCNL TSGR    MT OBSC  BKN CLD (+  înălţimea bazei norului şi vârful acestuia, precum şi unităţile de măsură)   ove   cLo  (+ înălţimea bazei norului şi vârful  acestuia,  precum şi unităţile de măsură)  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 7            -  nori cumulonimbus care sunt:     -  izolaţi     -  ocazionali     -  frecvenţi       -  nori cumulus congestus care sunt:     -  izolaţi     -  ocazionali     -  frecvenţi            ISOL GB OCNL CB FRQ CB    ISOL TCU OCNL TCU FRQ TCU     -  givraj  - givraj moderat (exceptând givrajul în nori convectivi)       -  turbulenţă     -  turbulenţă moderată (exceptând turbulenţa în nori convectivi)         -  unde orografice     -  unde orografice moderate        MODICE  MOD TURB  MOD MTW       7.5.5  	Informaţiile AIRMET trebuie să conţină doar elementele descriptive necesare .  În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care se emite un mesaj AIRMET, trebuie  să  fie incluse  doar  elementele  descriptive  menţionate  la  7.5.4. Informaţiile AIRMET referitoare la oraje sau la norii cumulonimbus nu trebuie să includă menţiuni în legătură cu turbulenţa şi givrajul asociate .  Detalii în legătură cu informaţiile SIGMET care sunt, de asemenea, aplicabile zborurilor la nivele joase sunt date la 7.2.4.       7.6  Distribuirea mesajelor AIRMET     7.6.1  Mesajele meteorologice AIRMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologică în regiunile de informare a zborurilor învecinate şi către alte  unităţi  meteorologice,  conform  procedurilor  de  coordonare  între administraţifle meteorologice interesate.     7.6.2  Mesajele meteorologice de tip AIRMET trebuie transmise către banca de date OPMET Viena şl către WAFC Londra,  desemnat prin acord regional de navigaţie aeriană, pentru exploatarea sistemelor de distribuţie prin satelit SADIS  RACR-ASMET                        MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI   Capitolul 7                      Reglementări Aeronautice Civile Române          a serviciilor aeronautice fixe, după cum va fi stabilit prin acord reglona! de navigaţie aeriană.       7.7  Avertizări de aerodrom     7.7.1  Avertizările de aerodrom trebuie să fie emise de către unităţile meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică şi trebuie să conţină informaţii concise despre condiţiile meteorologice care pot afecta în mod negativ aeronavele  la sol, inclusiv aeronavele parcate, facilităţile şi servicfile de aerodrom.     7.7.2  Avertizările de aerodrom trebuie să fie anulate atunci când condiţiile semnalate încetează şi/sau nu mai sunt prognozate să se producă la aerodrom.     7.7.3  	În cazul în care sunt cerute de operatorii aerieni şi serviciile de aerodrom, avertizările de aerodrom trebuie să fie emise în formatul stabilit prin procedurile specifice şi trebuie să fie distribuite local în conformitate cu procedurile de coordonare dintre administraţia meteorologică aeronautică şi cei interesaţi.     7.7.4  Avertizările de aerodrom trebuie să se refere la apariţia sau apar i ţia prognozată a unuia sau mai multora din următoarele fenomene meteorologice:  oraJ; grindină;  ninsoare (inclusiv depozitul de zăpadă observat sau prognozat); precipitaţiile care îngheaţă;  givraj sub formă de brumă sau de chiciură;     -  furtună de nisip;     -  furtună de praf;  nisip sau praf transportat la înălţime; vânt puternic la suprafaţă şi rafale;     -  vijelie;     -  tornadă;    alte fenomene, după cum s-a agreat pe plan local.     7.7.5  Utilizarea  unui text suplimentar  la abrevierile  specificate  prin procedurile specifice  de abreviere  a acestor  avertizări  trebuie  să fie minim. Textul suplimentar trebuie să fie întocmit în limbaj clar abreviat utilizând abrevierile OACI aprobate şi valorile numerice corespunzătore. Dacă abrevierile OACI nu sunt disponibile, textul trebuie întocmit utilizând limbajul clar în limba engleză.     7.7.6  Când sunt necesare criteriile cantitative pentru emiterea unor avertizări de aerodrom ca de exemplu, viteza maximă a vântului prognozată sau căderea de zăpadă  prognozată,  criteriile  trebule  să fie  stabilite  prin  procedurile  de  MINISTERUL TRANSPORTURILOR,  CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 7         coordonare  între  administraţia  meteorologică  aeronautică  şi  utilizatorii avertizărilor .          7.8  Avertizări despre forfecarea vântului     7.8.1  	Avertizările despre forfecarea vântului trebuie să fie întocmite de către unităţile meteorologice  aeronautice  autorizate  de  către  autoritatea  meteorologică aeronautică şi trebuie conţină informaţii concise despre existenţa observată sau prognozată a forfecării vântului care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării sau decolării sau în tur de pistă între nivelul pistei şi 500 m (1600 ft) deasupra acestui nivel precum  şi  aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare. Acolo unde datorită topografiei locale manifestarea forfecării vântului este semnificativă şi la înălţimi care depăşesc 500 m (1600  fi)  deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Material de îndrumare cu privire la forfecarea vântului sunt detaliate în documentul nr 9817 OACI ,  Manualul despre forfecarea vântului.     7.8.2  Avertizările despre forfecarea vântului destinate aeronavelor care sosesc şi/sau aeronavelor care pleacă trebuie să fie anulate atunci când rapoartele de la aeronave indică încetarea forfecării ,  sau după trecerea unui interval de timp convenit. Criteriile de anulare a unei avertizări de forfecare a vântului trebuie să fie stabilite pe plan loca! ,  pentru fiecare aerodrom  in  parte, prin procedurile de coordonare încheiate între administraţia meteorologică aeronautică, unităţile ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi.     7.8.3  Dovezi asupra existenţei forfecării vântului trebuie să fie luate în considerare atunci când provin de la:     a)  un echipament de detecţie de la distanţă a forfecării vântului, instalat la sol ,  de ex. radar Doppler;     b)  un echipament montat la sol pentru detectarea forfecării vântului ,  de ex. reţea de senzori la suprafaţă pentru măsurarea vântului şi/sau a presiunii destinaţi a monitoriza una sau mai multe piste împreună cu traiectoriile de apropiere şi depărtare asociate;     c)  	obseNaţii ale aeronavelor în timpul fazelor de urcare sau de apropiere efectuate   î n  conformitate  cu  Capitolul  5  ale  prevederilor  prezentei reglementări ;  sau     d)  	alte informaţii meteorologice obţinute, de exemplu ,  cu ajutorul senzorilor specifici, instalaţi pe stâlpi, pe turnuri situate în apropierea aerodromului sau pe înălţimile înconjurătoare.    RACR-ASMET                       MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 7                     Reglementări Aeronautice Civile Române         Condiţiile de forfecare a vântului sunt asociate ,  în mod normal, următoarelor fenomene:  oraje, mîcrorafale, trombe (trombe terestre sau trombe marine) şi fronturi de rafale;  suprafeţe frontale;  vânturi puternice la suprafaţă asociate cu topografia locală;  -   fronturi de briză marină;   unde orografice (inclusive rotori la nivele joase îzona terminală); inversiuni de temperatură la nivele joase       7.8.4  Avertizările de forfecare a vântului trebuie să fie elaborate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice şi trebuie să fie difuzate pentru acele aerodromuri unde forfecarea vântului este considerată un factor de risc în conformitate cu cele agreate prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologică aeronautică desemnată să furnizeze servicii pentru aerodromul respectiv, cu administraţia ATS corespunzătoare şi operatorii interesaţi sau trebuie să fie distribuită direct de la senzori sau de la echipamentele automate de teledetecţie de la sol menţionate la 7.8.3 a) şi b) .      7.8.5  Informaţiile asupra forfecării vântului trebuie, de asemenea, să fie incluse ca informaţii  suplimentare  în  mesajele  regulate  şi  speciale  de  observaţii meteorologice difuzate la nivel local, precum şi în mesajele METAR şi SPECI în conformitate cu procedurile specifice.      

 7,8.6    în cazul în care sunt observate microrafale, raportate de către piloţi sau detectate de senzori sau de echipamentele automate de teledetecţie a forfecării vântului de la sol ,  avertizările de forfecare a vântului trebuie să includă referinţe specifice despre microrafale. 

      7.8.7  	În cazul în care informaţiile de la senzori sau echipamente automate de teledetecţie de la sol a forfecării vântului sunt utilizate pentru elaborarea avertizărilor de forfecarea vântului, avertizarea, dacă se poate, trebuie să se refere la porţiuni specifice ale pistei şi distanţe de-a lungul pantei de apropiere sau decolare în conformitate cu procedurile de coordonare agreate  între  administraţia meteorologică aeronautică, administraţia ATS corespunzătoare şi  operatorii interesaţi.     7.8.8  În cazul în care un raport de la o aeronavă este utilizat pentru elaborarea avertizărilor de forfecare a vântului sau pentru a confirma o avertizare emisă anterior, raportul de la aeronavă corespunzător, inclusiv tipul aeronavei, trebuie inclus în avertizare, fără modificări.     7.8.9  Dacă forfecarea vântului este semnalată pe de o parte de către aeronavele care sosesc şi pe de altă parte de către aeronavele care pleacă, pot exista două avertizări de forfecare a vântului destinate diferit, una aeronavelor care sosesc     
  
     
  
 RACR-ASMET                      MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Capitolul 7                    Reglementări Aeronautice Civile Române 

     

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 

 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 
 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 

 Capitolul 8 

     
  
 Capitolul 8. 
  
 INFORMAŢII CLIMATOLOGICE AERONAUTICE 

     8.1  Prevederi generale       8.1.1  	Administraţia  meteorologică  aeronautică  trebuie să satisfacă  cerinţele  de informaţii climatologice aeronautice la nivel naţional şi trebuie să asigure colectarea,  procesarea  şi înregistrarea  datelor  de observaţie  cu  ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel naţional. În cazul în care, în practică nu este posibil să se satisfacă cerinţele de informaţii climatologice aeronautîce ta nivel naţional, precum şi colectarea, procesarea şi stocarea datelor de observaţie,  acestea  pot  fi  asigurate  cu  ajutorul  mijloacelor  informatice disponibile  la  nivel  internaţional  şi  responsabilitatea  pentru  elaborarea informaţiilor climatologice aeronautice necesare poate fi delegată, cu acordul autorităţii aeronautice de stat.     8.1.2  lnformaţlile climatologice aeronautice necesare pentru planificarea zborurilor trebuie să fie elaborate sub formă de tabele climatologice de aerodrom şi rezumate climatologice de aerodrom. Aceste informaţii trebuie să fie furnizate utilizatorilor  aeronautici  conform  acordului  încheiat  între  administraţia meteorologică aeronautică şi aceştia. Datele climatologice necesare în scopul planificării de aerodrom sunt cele prevăzute în reglementarea aeronautică RACR-AD-PETA, Capitolul 3 şi Anexa A, potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), volumul I.     8.1.3  Informaţiile climatologice aeronautice trebuie să  SG  bazeze pe observaţii efectuate pe o perioadă de cel puţin cincî ani şi la furnizarea informaţiilor trebuie indicată această perioadă.     8.1.4  Datele climatologice referitoare la amplasarea a noi aerodromuri şi a pistelor suplimentare la aerodromurHe existente trebuie să fie colectate  cât mai devreme posibil, înainte de a fi date în funcţiune aceste aerodromuri sau piste.     8.1.5  Observaţiile  meteorologice  pentru  aerodromurile  permanente  şi  pentru aerodromurile de rezervă trebuie colectate, procesate şi înregistrate în forma adecvată pentru elaborarea informaţiilor climatologice de aerodrom.     8.1.6  Informaţiile  climatologice  aeronautice  trebuie  schimbate,  la  cerere,  între administraţille meteorologice aeronutice. Operatorii aerieni şi alţi beneficiari aeronautici care au nevoie de asemenea informaţii trebuie să se adreseze administraţiei  meteorologice  aeronautice  responsabilă  pentru  elaborarea acestora.       Ediţia 3.0                     8-1                         2one,   RACR-ASMET    Capitolul 8  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române              8.2  Tabele climatologice de aerodrom       8.2.1  Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să se asigure că este efectuată colectarea şi înregistrarea datelor meteorologice de observaţii necesare de către  unităţi  meterologice  aeronautice  autorizate  de  către  autoritatea meteorologică aeronautică şi acestea trebuie să deţină capabilitatea de a:     a)  întocmi  tabele  climatologice  de  aerodrom  pentru  fiecare  aerodrom internaţional de destinaţie şi de rezervă din zona sa de responsabilitate; şi     b)  pune la dispoziţia beneficiarilor aeronautici aceste tabele climatologice de aerodrom în intervalul de timp stabilit prin acord cu aceştia.       8.2.2  Tabelul chmatologic de aerodrom trebuie să indice, în funcţie de disponibilitatea datelor:     a)  valorile medii şi variaţiile în raport de acestea, inclusiv valorile maxime şi minime ale elementelor meteorologice (de exemplu, temperatura aerului); şi/sau     b)  	frecvenţa  apariţiei  fenomenelor  meteorologice  de timp  prezent  care influenţează  operaţiunile  de zbor în zona aerodromului (de exemplu, orajele); şi /sau     c)  frecvenţa apariţiei valorilor specifice a unuia sau a unei combinaţii de două sau mai multe elemente (de exemplu, o combinaţie de vizibilitate redusă şi nori joşi).       8.2.3  Tabelele climatologice de aerodrom trebuie să conţină informaţiile necesare pentru întocmirea rezumatelor climatologice de aerodrom în concordanţă cu prevederile de mai jos.       8.3  Rezumate climatologice de aerodrom     8.3.1  Rezumatele  climatologice  de aerodrom  trebuie  să fie elaborate  conform procedurilor stabilite de Organizaţia Meteorologică Mondială. Atunci când există mijloacele informatice care să permită înregistrarea, procesarea şi extragerea informaţiilor, rezumatele trebuie publicate, sau puse la dispoziţia beneficiarilor aeronautici, la cererea acestora. Când aceste facilităţi nu sunt disponibile, rezumatele trebuie să fie elaborate folosind modele specificate de Organizaţia Meteorologică Mondială şi trebuie să fie publicate şi aduse la zi după caz.     8.3.2  Rezumatele climatologice de aerodrom trebuie să cuprindă:  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 8            a)  frecvenţele cazurilor când distanţa vizuală în lungul pistei/vizrbilitatea şi/sau înălţimea bazei celui mai jos strat de nori, de nebulozitate BKN sau  ove  sunt inferioare unor valori specifice, la momente de timp precizate;     b)  frecvenţele cazurilor când vizibiHtatea este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate;       c)  	frecvenţele cazurilor când înălţimea bazei celui mat  JOS   strat nori de nebulozitate BKN sau  ove  este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate;     d)  frecvenţele de apariţie simultană a unor valori specifice ale direcţiei şi vitezei vântului în intervale precizate;     e)  frecvenţele temperaturii la suprafaţă în intervale de 5°C precizate, la momente de timp precizate;     f)  valorile medii şi variaţiile în raport cu aceste medii, inclusiv valorile maxime şi minime ale elementelor meteorologice cerute în scopul planificării operaţiunilor de zbor, inclusiv pentru calcule ale performanţelor la decolare.  Modelele rezumatelor climatologice de aerodrom menţionate de la a) până la e) sunt date în publicaţia OMM Nr.49, Regulamentul tehnic, voi.li, C.3.2.           8.4  Copii ale datelor de observaţii meteorologice     8.4.1  	La cerere şi în măsura posibilităţilor, administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, poate să pună la dispoziţia oricărei alte administraţii meteorologice aeronautice,  operatorilor aerieni şi tuturor  celor  interesaţi  de  aplicarea  meteorologiei  în  navigaţia  aeriană internaţională, datele de observaţii meteorologice necesare pentru cercetări, investigaţii sau alte analize operaţionale.      

 RACR-ASMET 

 Capitolul 8 
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

     
 Reglementări Aeronautice Civile Române 

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 

 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 

 Capitolul 9 

     
  
 Capitolul 9. 
  
 ASISTENŢA METEOROLOGICĂ PENTRU OPERATORII AERIENI ŞI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR ·  

     9.1  Prevederi generale       9.1.1  Informaţiile  meteorologice  trebuie să fie furnizate  operatorilor  aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor pentru:     a)  planificarea preliminară a zborurilor efectuată de operatorii aerieni;     b)  replanificarea în timpul zborului efectuată de către operatorii aerieni care utilizează control operaţional centralizat a operaţiunilor de zbor;     c)  utilizarea de către membrii echipajelor aeronavelor înainte de plecare;     d)  aeronavele în zbor.       9.1.2  	Informaţiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor  trebuie să acopere  cerinţele  zborului  ţinând  seama  de ora ,  altitudinea şi extinderea geografică.  Astfel, aceste informaţii  trebuie să se refere la o anumită oră sau anumit interval de timp şi trebuie să fie extinse, pentru asigurarea întregului traiect, până la aerodromul ales pentru aterizare unde se asigură obţinerea unor informaţii noi. La cerere, sau atunci când condiţiile meteorologice creează incertitudini asupra posibilităţii aterizării pe un anumit aerodrom trebuie să fie incluse informaţii suplimentare despre condiţiile meteorologice  prevăzute  între aerodromul de destinatie şi aerodromul de rezervă stabilit de către operatorul aerian. În plus, co'nform acordului între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni, se pot pune la dispoziţie informaţii  meteorologice până la un aerodrom mai îndepărtat  (altul  decât cel de destinaţie sau de rezervă).     9.1.3  Informaţiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să cuprindă date despre vântul şi temperatura în altitudine, fenomene meteorologice de timp semnificativ pe rută ,  mesaje METAR şi SPECI (incluzând prognoze de aterizare), prognoze TAF, prognozele pentru decolare, informaţii SIGMET şi rapoartele din zbor speciale care n-au făcut obiectul unei informaţii SIGMET şi informaţii AIRMET, care sunt disponibile la unitatea meteorologică  aeronautică  şi  care  prezintă  importanţă  pentru  zborurile planificate.  RACR-ASMET  Capitolul 9  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române            9.1.4  Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să iniţieze coordonarea cu alte administraţii meteorologice aeronautice ,  dacă este cazul, pentru a obţine de la acestea mesajele de observaţii şi/ sau prognoze cerute de operatorii aerieni sau membrii echipajelor aeronavelor.     9.1.5  	Informaţiile  meteorologice  trebuie  să  fie  furnizate  operatorilor  aerieni  şi membrilor  echipajelor  aeronavelor  în  locaţia  stabilită  de  administraţia meteorologică aeronautică, în urma consultării operatorilor aerieni şi la ora care se stabileşte în baza acordului între unitatea meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat. Asistenţa meteorologică trebuie să fie limitată în mod normal la zborurile provenind de pe teritoriul naţional, exceptând cazul existenţei unui acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat. La un aerodrom fără birou meteorologic,  modalitatea de comunicare  a informaţiilor  meteorologice  trebuie  să  se  stabilească  între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat.     9.1.6  Informaţiile  meteorologice  trebuie  să  fie  furnizate  operatorilor  aerieni  şi membrilor echipajelor aeronavelor prin una sau mai multe mijloace de mai jos, pe baza acordului între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat şi în ordinea de mai jos ,  fără ca aceasta să impună o anume prioritate :      a)  text scris de mână sau imprimat, inclusiv hărţi şi formulare specffice;     b)  date digitale în puncte de grilă;     c)  expozeu verbal (briefing);     d)  consultaţie;     e)  afişaj; sau     f)  în locul celor specificate de la a) la e) mai sus ,  prin intermediul sistemului automat de informare înaintea zborului ce furnizează auto-informare şi facilităţi pentru documentaţia de zbor, dar care permite accesul operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor  la consultaţie, după cum este necesar, cu unitatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile prezentei reglementări .        9.1.7  Administraţia  meteorologică  aeronautică,  în  urma  consultării  operatorilor aerieni, trebuie să stabilească :      a)  tipul şi formatul informaţiilor meteorologice ce vor fi furnizate ;  şi     b)  metodele şi mijloacele utilizate pentru furnizarea acestor informaţii.    MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 9            9.1.8  La cererea operatorului aerian, informarea meteorologică furnizată pentru planificarea zborului trebuie să includă datele necesare pentru determinarea celui mai jos nivel de zbor utilizabil.         9.2  Informaţii destinate planificării preliminare a zborului de operatorii aerieni şi replanificării în timpul zborului sub control operaţional centralizat     9.2.1  	Informaţiile  meteorologice  pentru  operatorii  aerienii  destinate  planificării preliminare a zborului  şi replanificării în timpul zborului, trebuie să cuprindă parţial sau în totalitate următoarele informaţii, după cum a fost stabilit prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi:     a)  date actuale şi prognozate asupra: vântului în altitudine, temperaturii în altitudine şi umidităţii;     b)  înălţimea şi temperatura tropopauzei şi direcţia, viteza şi înălţimea vântului maxim;     c)  date existente şi prevăzute asupra fenomenelor meteorologice de timp semnificativ pe rută şi amendamentelor la acestea;     d)  o prognoză pentru decolare;     e)  mesaje METAR şi, unde sunt disponibile, mesaje SPECI (incluzând prognoze de aterizare) pentru aerodromurile de plecare, aerodromurile de rezervă la decolare, aerodromurile de aterizare şi de rezervă la destinaţie;     f)  mesaje TAF şi amendamente la acestea pentru aerodromurile de plecare, aerodromurile de rezervă la decolare, aerodromurile de aterizare şi de rezervă la destinaţie;     g)  informaţii SIGMET şi mesajele speciale din zbor corespunzătoare relevante pentru întreaga rută; mesajele speciale din zbor corespunzătoare trebuie să fie acelea care un au fost deja incluse în informaţiile SIGMET; şi     h)  	informaţii AIRMET pentru zborurile la niveluri joase, după cum se stabileşte prin acord regional de navigaţie aeriană.       9.2.2  Când informaţiile privind condiţiile în altitudine sunt furnizate sub formă de hărţi, acestea trebuie să fie hărţi ale nivelelor de zbor standard.     9.2.3  Informaţiile asupra vântului şi temperaturii în altitudine şi informaţiile asupra fenomenelor  meteorologice  de  timp  semnificativ  pe  rută  cerute  pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnlzate imediat ce sunt disponibile, dar nu mai  RACR-ASMET  Capitolul 9  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române         târziu de 3 ore înainte de ora de plecare. Alte informaţii meteorologice cerute pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile.     9.2.4  	Informaţiile pentru nivele înalte furnizate de către WAFC, pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului sunt transmise şi trebuie să fie recepţionate în forma codificată GRIB. Forma codificată GRIB este conţinută în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul 1.2, partea B - coduri binare     9.2.5  Informaţiile despre fenomenele meteorologice semnificative furnizate de către WAFC pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului sunt transmise şi trebuie să fie recepţionate în forma codificată BUFR Forma codificată BUFR este conţinută în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul 1.2, partea B - coduri binare.     9.2.6  lnformaţille  meteorologice  pentru  planificarea  preliminară  a  zborului  şi replanificarea în timpul zborului, efectuate de către operatorii aerieni pentru aeronave supersonice, trebuie să conţină date despre nivelele utilizate în regim transonîc şi supersonic, împreună cu nivelele care pot  fi  utilizate în zborul subsonic.  Trebuie  menţionate,  în  mod  particular,  apariţia  sau  apariţia prognozată a norilor cumulonimbus,  turbulenţei şi precipitaţillor, precizând localizarea şi extinderea lor verticală.     9.2.7  	Informaţiile  meteorologice  pentru  planificarea  preliminară  a  zborilor  şi replanificarea în timpul zborului, efectuate de către operatorii aerieni pentru zborurile  elicopterelor  către platformele  maritime  trebuie  să conţină  date referitoare la stratul de la nivelul mării şi până la nivelul de zbor 100. Trebuie menţionate, în mod particular, prognoza vizibilităţii la suprafaţă, nebulozităţii, tipului norilor (când sunt disponibile), bazei şi vârfului norilor sub nivelul de zbor 100, stării mării şi temperaturii suprafeţei mării, presiunii la nivelul mediu al mării şi apariţiei şi apariţiei prognozate a turbulenţei şi givrajulul.       9.3  Expozeul verbal (briefing), consultaţie şi afişare     9.3.1  	Expozeul verbal şi/sau consultaţia trebuie să fie furnizate la cerere membrilor echipajelor  aeronavelor  şi/sau altui personal operaţional de zbor. Scopul acestora  este  furnizarea  ultimelor  informaţii  disponibile  asupra  condiţiilor meteorologice  existente şi prevăzute de-a lungul rutel de zbor, la aerodromul de destinaţie, la aerodromurile de rezervă şi la alte aerodromuri care prezintă interes, pentru a explica şi completa informaţiile conţinute 'in documentaţia de zbor sau, în baza acordului încheiat între administraţia  meteorologică  şi operatorul aerian, pentru a înlocui documentaţia de zbor.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 9            9.3.2  Informaţiile meteorologice folosite pentru expozeul verbal şi pentru consultaţie trebuie să cuprindă, parţial sau total, informaţiile de la 9.2.1.     9.3.3  Dacă unitatea meteorologică aeronautică aeronautică exprimă o părere diferită despre evoluţia condiţrilor meteorologice la un aerodfom, care se deosebeşte substanţial de prognoza pentru aerodromul respectiv inclusă în documentaţia de zbor, trebuie să fie atrasă atenţia membrilor echipajului aeronavei asupra diferenţei respective. Partea care conţine diferenţa menţionată trebuie să fie înregistrată la momentul expozeului verbal, şi această înregistrare trebuie să fie pusă la dispoziţia operatorilor aerieni.     9.3.4  Expozeul verbal, consultaţia, afişarea şi/sau documentaţia de zbor necesară trebuie să fie asigurate,  în mod normal, de către unitatea meteorologică asociată aerodromului de plecare. La un aerodrom unde aceste servicii nu sunt disponibile,  informaţiile  necesare  pentru  a  răspunde  cerinţelor membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie furnizate pe baza unui acord între  administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi.  în  situaţii  excepţionale, de exemplu o întârziere neprevăzută, unitatea meteorologică asociată aerodromului trebuie să asigure, la cerere, un nou expozeu verbal, o nouă consultaţie şi/sau o nouă documentaţie de zbor, după cum este necesar.     9.3.5  	Membrii echipajelor aeronavelor sau alt personal operaţional de zbor pentru care au fost cerute expozeul verbal, consultaţia şi/sau documentaţia de zbor trebuie să se prezinte la unitatea meteorologică aeronautică la ora convenită între unitatea meteorologică şi operatorul aerian interesat. Acolo unde condiţiile locale la aerodrom nu permit asigurarea în mod direct a unei consultaţii sau a expozeului verbal, unitatea meteorologică trebuie să asigure aceste servicii prin telefon sau prin alte mijloace corespunzătoare de telecomunicaţii.     9.3.6  	Expozeul verbal şi/sau consultaţia pentru membrii echipajelor aeronavelor supersonice trebuie să conţină informaţii meteorologice pentru nivelele de zbor transonice şi supersonice. Trebuie menţionate, în mod particular, apariţia sau apariţia prognozată a norilor cumulonimbus, a turbulenţei şi precipitaţiilor, precizând localizarea şi extinderea lor verticală.     9.3.7  Expozeul verbal şi/sau consultaţia efectuate pentru zborurile la nivele joase, înclusiv cele efectuate după reguli de zbor la vedere, trebuie să conţină informaţii meteorologice până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar). Trebuie menţionate, în mod  particular,  aparitia  sau  apariţia  prognozată  a  oricăror  fenomene meteorologice pe o suprafaţă extinsă şi care pot reduce vizibilitatea sub 5000 m, precum şi apariţia sau apariţia prognozată a norilor care pot afecta zborul.     9.3.8  Pentru a asista membrii echipajelor aeronavelor şi alt personal interesat care participă la pregătirea zborului şi în scopul asigurării expozeului verbal şi a  RACR-ASMET                       MINISTERUL TRANSPORTURILOR,   CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 9                      Reglementări Aeronautice Civile Române   consultaţiei, unitatea meteorologică aeronautică trebuie să afişeze ultimele informaţii disponibile, după cum urmează :      a)  mesaje METAR şi SPECI;     b)  mesaje TAF şi prognoze de aterizare;     c)  avertizări de aerodrom referitoare la aerodromul local;     d)  prognoze pentru decolare ;      e)  informaţii SIGMET şi AIRMET şi rapoarte speciale din zbor care nu fac obiectul unei informaţii SIGMET;     f)  hărţi ale condiţiilor prezente şi prognozate;       g)  imagini sau combinaţii de imagini de la sateliţii meteorologici şi/sau nefanalize; şi     h)  informaţii furnizate de radarul meteorologic de la sol;       9.3.9  	Materialele afişate trebuie să fie uşor accesibile pentru membrii echipajelor aeronavelor sau personalului deoperaţiuni zbor interesaţi. Prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi beneficiari ,  afişajul poate fi utilizat în locul expozeului verbal şi/sau a consultaţiei.       9.4  Documentaţia de zbor Generalităţi     9.4.1  Documentaţia de zbor tebuie să se refere la toată ruta pe care se zboară şi  trebuie să conţină informaţiile specificate la 9.2.1. a), c) şi de la e) la h).  Totuşi,  pe baza acordului între administraţia meteorologică aeronautică şi operatori] interesaţi, documentaţia de zbor pentru zborurile cu o durată de 2 ore sau mai puţin, după o scurtă escală intermediară sau pentru un zbor cu întoarcerea la aerodromul de plecare, poate fi limitată la minimumul necesar pentru operare, dar în toate cazurile documentaţia de zbor  trebuie  să conţină cel puţin informaţii asupra elementelor indicate în 9.2.1 e), f), g) şi, dacă este necesar, h).     9.4.2  Pentru documentaţia de zbor, unităţile meteorologice aeronautice trebuie să furnizeze informaţiile primite din cadrul sistemului mondial de prognoze de zonă. Documentaţia de zbor trebuie să fie prezentată sub formă de hărţi, tabele sau texte în limbaj clar abreviat. Prognozele TAF trebuie să fie prezentate în forma codificată sau sub formă tabelară în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile  specifice.  Modelele  hărţilor  şi formularelor  utilizate pentru  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 9         documentaţia de zbor în România trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice elaborate în conformitate  cu prevederile prezentei reglementări. Modelele utilizate la nivel internaţional şi modul în care trebuie să fie completate sunt specificate în procedurile specifice pe baza celor stabilite de Organizaţia Meteorologică Mondială pe baza cerinţelor operaţionale relevante, formulate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.     9.4.3  	Ori de câte ori apare situaţia în care informaţiile meteorologice care trebuie incluse în documentaţia de zbor vor diferi semnificativ decât cele care au fost puse la dispoziţia operatorilor aerieni pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului, operatorul aerian trebuie să fie anunţat imediat şi dacă este posibil, să îi fie furnizate informaţiile revizuite după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni .     9.4.4  	De fiecare dată când este necesar şi posibil, documentaţia de zbor trebuie să fie înnoită, în scris sau oral, înainte de a fi furnizată membrilor echipajului. Dacă este necesară amendarea unei documentaţii de zbor care a fost deja furnizată şi  dacă  decolarea  aeronavei  nu  s-a  produs,  prin  acord local unitatea meteorologică aeronautică trebuie să comunice amendamentul sau informaţiile actualizate operatorilor aerieni sau unităţii serviciilor de trafic aerian ,  pentru a fi transmise  aeronavei, după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni.     9.4.5  	Formularele şi hărţile incluse  în  documentaţia de zbor trebuie tipărite şi completate în limba engleză sau în limba română, după caz. Abrevierile corespunzătoare trebuie să fie utilizate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi procedurile specifice asociate. Unităţile de măsură folosite pentru fiecare element trebuie raportate; acestea trebuie să fie utilizate  în  conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi procedurile specifice asociate .      9.4.6  Unîtatea meteorologică aeronautîcă care a furnizat documentaţia de zbor, trebuie  să  păstreze  o copie scrisă  sau tipărîtă  a  acestei documentaţii ,  cuprinzând hărţile sau formularele specifice, furnizate membrilor echipajelor aeronavelor, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile de la data furnizării. Aceaste informaţii trebuie să fie disponibile, la cerere, pentru anchete sau investigaţii şi ,  în acest caz, trebuie să fie păstrate până la terminarea anchetei sau a investigaţiei .      9.4.7  Hărţile incluse în documentaţia de zbor trebuie să fie foarte clare şi lizibile şi trebuie să aibe următoarele caracteristici fizice:     a)  pentru facilitare, dimensiunea maximă ale hărţllor trebuie să fie aproximativ 42 x 30 cm (format standard A3)  şi  dimensiunea minimă de aproximativ 21 x 30 cm (format standard A4). Alegerea între aceste două formate trebuie să  RACR-ASMET                      MINISTERUL TRANSPORTURILOR,  CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 9                     Reglementări Aeronautice Civile Române  depindă de lungimea rutei şi de cantitatea detaliilor care trebuie să fie reprezentate  pe  hărtă,  după  cum  a  fost  agreat  între  administraţia meteorologică aeronautică şi beneficiari;     b)  principalele caracteristici geografice precum liniile de coastă, principalele cursuri de apă şi principalele lacuri trebuie să fie prezentate într-un mod uşor de recunoscut;     c)  pentru hărţile întocmite pe calculator, datele meteorologice trebuie să aibă prioritate asupra informaţiilor cartografice de bază, primele anulându-ie pe cele secundare ori de câte ori acestea se suprapun;     d)  principalele aerodromuri trebuie să fie reprezentate prin puncte şi indicate prin prima literă a numelui oraşului pe care îl deservesc, nume care se găseşte în Tabelul AOP din EUR-ANP;     e)  o grilă geografică formată din meridiane şi paralele ce trebuie să fie reprezentate prin linii, punctate la intervale de 1 o  0  ,  atât în latitudine cât şi în longitudine; spaţiul între puncte trebuie să fie de 1°;     f)  	valorile de latitudine şi longitudine trebuie să fie indicate în diferite locuri pe hartă (şi nu numai pe marginile acesteia);     g)  legenda hărţilor trebuie să fie clară şi simplă şi trebuie să indice, fără ambiguitate, numele centrului de prognoză care emite harta, tipul hărţii, data şi ora de valabilitate şi, dacă este necesar, tipul de unităţi de măsură utilizat.       9.4.8  Informaţiile meteorologice utilizate în documentaţia de zbor trebuie să fie reprezentate după cum urmează:     a)  	vântul trebuie să fie reprezentat pe hărţi prin săgeţi cu barbule  ş[  fanioane pline pe o grilă suficient de deasă;     b)  temperaturlle trebuie să fie reprezentate prin cifre pe o grilă suficient de deasă;     c)  datele de vânt şi temperatură selecţionate din ansamblul de date primite de la un centru mondial de prognoze de zonă trebuie să fie reprezentate pe o grilă de latitudini şi longitudini suficient de deasă;     d)  săgeţile vântului trebuie să aibă prioritate faţă de temperaturi şi oricare din aceste două elemente trebuie să aibă prioritate faţă de fondul hărţilor.       9.4.9  Pentru zborurile scurt-curier, hărţile trebuie să fie elaborate pentru zone limitate, la scara de 1/15 OOO OOO, după caz, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 9            9.4.1  O      9.4.11  9.4.12  Numărul minim de hărţi pentru zborurile efectuate între nivelele de zbor 250 şi 630 trebuie să includă o hartă cu fenomenele meteorologice semnificative pentru nivele superioare (între nivelele de zbor 250 şi 630) şi o hartă cu prognoza vântului şi temperaturii în altitudine pentru nivelul de 250 hPa. Hărţile actuale cu fenomene meteorologice semnificative furnizate pentru planificarea înaintea şi în timpul zborului şi pentru documentaţia de zbor trebuie să fie cele stabilite prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi beneficiari, din zona de responsabilitate.  Setul de hărţi care va fi procurat din cadrul sistemului mondial de prognoze de zonă pentru zborurile efectuate sub nivelul de zbor 250, trebuie să fie agreat între statele utilizatoare şi beneficiari.  Indicaţiile de înălţime din documentaţia de zbor trebuie să fie date după cum urmează:     a)  	toate referinţele la condiţiile meteorologice pe rută, ca de exemplu indicaţiile de înălţime pentru vântul la nivele înalte, turbulenţa sau bazele şi vârfurile norilor, trebuie să fie exprimate în nivele de zbor; acestea pot fi exprimate şi în presiune, altitudine sau, pentru zborurile la nivele joase, înălţimi deasupra nivelului solului; şi     b)  toate referinţele la condiţiile meteorologice la aerodrom, ca de exemplu indicaţiile de înălţime pentru bazele norilor trebuie să fie exprimate în înălţimi deasupra cotei aerodromului.    Informaţii asupra vântului şi temperaturii în altitudine       9.4.13  Când informaţiile asupra vântului şi temperaturii în altitudine sub formă de hartă sunt furnizate membrilor echipajulul aeronavei, înainte de plecare, acestea trebuie să fie hărţi prognozate pentru momente fixe de timp, pentru nivele de zbor standard. În zonele tropicale sau pentru zboruri de durată scurtă, pot fi furnizate hărţi ale condiţiilor prezente în locul hărţilor prognozate; în aceste cazuri nivelele descrise trebuie să corespundă suprafeţelor izobarice standard.     9.4.14  Hărţile de vânt şi temperatură în altitudine pentru zborurile la niveluri joase trebuie să fie furnizate pentru puncte situate la o distanţă de nu mai mult de 500 km (300 NM) şi pentru cel puţln următoarele altitudini: 600, 1500 şi 3000 ( 2000,  5000 şi 10000 ft).     9.4.15  Când informaţiile asupra vântului şi temperaturii în altitudine sunt furnizate sub formă de tabel, acesta trebuie să conţină date pentru aceleaşi nivele de zbor standard ca şi hărţile. Aceste informaţii trebuie să fie furnizate în puncte stabilite pe o grilă normală. Modelele pentru formularele de prezentare a prognozelor de  RACR-ASMET                      MINISTERUL TRANSPORTURILOR,  CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 9                     Reglementări Aeronautice  Civile  Române  vânt şi temperatură în altitudine sub formă de tabel sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.  Informaţii  asupra fenomenelor meteorologice semnificative        Atunci când informaţiile asupra fenomenelor meteorologice semnificative pe rută sub formă de hărţi sunt furnizate membrilor echipajului aeronavei înainte de plecare, acestea trebuie să fie hărţi de timp semnificativ valabile pentru un moment fix de timp. Aceste hărţi trebuie să reprezinte, conform rutei de zbor, următoarele elemente:     a)  oraje;     b)  ciclani tropicaii;     c)  linii de vijelie puternice;     d)  turbulenţă moderată sau puternică (în nori sau în aer clar);     e)  givraj moderat sau puternic;     f)  furtuni de nisip/praf pe suprafeţe extinse;     g)  pentru nivele de zbor de la 100 la 250, norii asociaţi fenomenelor de la a) la  f) de mai sus;     h)  deasupra nivelului de zbor 250, norii cumulonimbus asociaţi fenomenelor de la a) la f) de mai sus; pentru aeronavele care operează peste nivelul de zbor 250, fenomenele de la a) la f) trebuie să fie indicate pe hartă doar dacă sunt prognozate să se manifeste deasupra acestui nivel şi în cazul fenomenului de la punctul a), doar acele oraje care au făcut subiectul emiterii unui mesaj SIGMET în condiţiile prevăzute în prezenta reglementare Indicaţii cu privire la utilizarea termenului "FRQ TS" sunt date în procedurile specifice;     i)  poziţia la suprafaţă a zonelor de convergenţă bine definite;     j)  poziţia la suprafaţă, viteza şi direcţia de deplasare a sistemelor frontale când sunt asociate cu fenomenele meteorologice semnificative pe rută;     k)  înălţimile tropopauzei;     I)  curenţii jet;             m)  informaţii asupra locului erupţiilor vulcanice care produc nori de cenuşă semnificativi pentru operaţiunile  de  zbor, inclusiv  a  celor  care produc doar  aburi  şi care conţin: simbolul de erupţie  vulcanică la  locaţia  în care  se află   MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 9         vulcanul şi la marginea hărţii, simbolul erupţiei vulcanice, numele vulcanului, numărul său internaţional, latitudinea/longitudinea, data şi ora primei erupţii, dacă este cunoscută şi referinţa la informaţiile SIGMET şi NOTAM sau ASHTAM emise pentru zona respectivă; şi     n)  	informaţii asupra locului eliberării accidentale în atmosferă a materialelor radioactive cu semnificaţie pentru operaţiunile de zbor şi care conţin: simbolul radioactiv la locaţia la care s-a produs accidentul, data şi ora accidentului şi o atenţionare a utilizatorilor de a revedea mesajul NOTAM emis pentru zona respectivă.    În cazul în care o erupţie vulcanică sau eliberarea accidentală a materialelor radioactive în atmosferă impun includerea simbolului de activitate vulcanică sau a simbolului de activitate radioactivă pe hărţile de fenomene meteorologice semnificative, aceste simboluri trebuie să fie incluse în toate hărţile pe înălţimi diferite (nivele joase, medii şi înalte) la care se raportează sau care sunt prevăzute să fie atinse de coloana de cenuşă sau de materialul radioactiv.    Numărul internaţional al vulcanului este alocat de Asociaţia Internaţională Vulcanologică şi a Chimiei Interiorului Pământului (lAVCEI) şi pot fi regăsite în documentul OACI nr, 9691, Manualul asupra norilor de cenuşă vulcanică, material radioactiv şi substanţe chimice toxice,  9.4,17  9,4,18  Abrevierea "CB" sau simbolul orajului care figurează pe hărţile cu fenomene meteorologice  semnificative trebuie să fie interpretată ca înglobând toate fenomenele meteorologice în mod normal asociate norilor Cumulonimbus sau orajelor,  respectiv  givraj moderat sau puternic,  turbulenţă  moderată  sau puternică şi grindină. Abrevierea "CB" este inclusă doar atunci când se face referire la existenţa sau la apariţia prognozată a unei zone întinse de nori Cumulonimbus sau de nori Cumulonimbus dispuşi în linie în care există sau nu spaţii mici între nori individuali, sau pentru norii Cumulonlmbus înglobaţi în alte straturi noroase sau mascaţi de pâclă, Această abreviere nu este folosită pentru norii Cumulonimbus izolaţi sau împrăştiaţi, neînglobaţi în straturi noroase sau nemascaţi de pâclă.  Hărţile cu fenomene meteorologice semnificative destinate zborurilor la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să indice, în măsura în care ele se referă la zbor, următoarele elemente:       a)  fenomenele  meteorologice  care impun emiterea  unui  mesaj SIGMET conform  prevederilor  prezentei  reglementări,  capitolul 7  şi care sunt prognozate să afecteze zborurile la niveluri joase; şi  RACR-ASMET    Capitolul 9  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române            b)  elementele incluse în prognozele de zonă pentru zborurile la nivelur i  joase conform  prevederilor  prezentei  reglementări ,   capitolul  6  exceptând elementele de la r) şi u) referitoare la vântul şi temperatura în altitudine şi respectiv, prognoza celei mai mici valori a QNH.      Modelele  formularelor  care  reprezintă  hărţile  fenomenelor  meteorologice semnificative sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei  reglementări.  Indicaţii cu privire  la utilizarea  termenilor  "ISOL", "OCNL" şi "FRQ" referitoare la norii Cumulonimbus  şi oraje sunt date  în  procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.       9.4.19  Când documentaţia de zbor pentru condiţiile meteorologice semnificative pe rută nu este furnizată sub formă de hartă ,  aceasta poate fi furnizată sub formă de tabel şi/sau text în limbaj clar abreviat. Modelele pentru formularele de prezentare a prognozelor sub formă de tabel sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.  Prevederi pentru prognozele TAF       9.4.20  	Documentaţia  de zbor trebuie  să  conţină  în toate cazurile  prognoze  de aerodrom pentru aerodromul de plecare şi pentru aerodromul de aterizare planificat.  În plus ,  documentaţia de zbor trebuie să conţină prognoze de aerodrom pentru unul sau mai multe aerodromuri de rezervă corespunzătoare, după cum este necesar pentru completarea planului de zbor operaţional, şi care sunt stabilite pe baza unui acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi şi care fac parte din lista publicată în EUR-ANP .      9.4.21  Mesajele TAF primite de la alte unităţi meteorologice aeronautice trebuie să fie incluse în documentaţia de zbor fără modificări de conţinut.     9.4.22  	În baza acordului între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni,  documentaţia  de  zbor  trebuie  să  conţină  mesaje  TAF  pentru aerodromuri de rezervă pe rută şi pentru aerodromuri pe care sunt planificate escale .        9.4.23  	Mesajul  TAF trebuie  să fie prezentat  în forma codificată specificată prin procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări; de asemenea, poate fi prezentat sub formă de tabel sau sub formă de text in limbaj clar abreviat.  Indicatorii de localizare şi abrevierile folosite  trebuie să fie explicate în documentaţia de zbor. Mesajele TAF pentru aerodromurile de plecare ,  de destinaţie şi de rezervă trebuie să acopere cel puţin 1 oră înainte şl 2 ore după ora estimată de sosire .  Dacă sunt incluse mai multe mesaje TAF, acestea trebuie să fie prezentate într-o manieră care să permită  identificarea  imediată a începutului şi sfârşitului fiecărei prognoze .  Modele pentru formele de prezentare ale mesajelor TAF sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementărl.  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 9          9.4.24  	Când un mesaj TAF nu este primit la timp, unitatea meteorologică aeronautică asociată aerodromului de plecare trebuie să depună eforturile necesare pentru  a   obţine  prognoza,  iar  dacă  aceasta  nu poate ,  fi  obţinută ,  trebuie  să pregătească, în măsura în care este posibil ,  o prognoză provizorie. Unitatea meterologică aeronautică trebuie să informeze membrii echipajului aeronavei că această prognoză este provizorie şi trebuie să o introducă în documentaţia de zbor.  Informaţii pentru zborurile la niveluri joase     9.4.25  Atunci când prognozele sunt furnizate sub formă de hartă ,  documentaţia de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane ,  dacă este necesar) trebuie să conţină, următoarele elemente necesare zborului:     a)  informaţii din mesajele SIGMET şi AIRMET relevante;     b)  	hărţi pentru vânt şi temperatură în altitudine conform prevederilor de mai sus; şi     c)  hărţi de fenomene meteorologice semnificative conform prevederilor de mai sus.       9.4.26  Atunci când prognozele nu sunt furnizate sub formă de hartă, documentaţia de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane ,  dacă este necesar) trebuie să conţină ,  următoarele elemente necesare zborului:     a)  informaţii SIGMET şi AIRMET; şi     b)  	informaţii incluse în prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase conform prevederilor Capitolului 6 sau în cazul în care prognozele sunt emise sub formă de text în limbaj clar abreviat, prognozele de zonă GAMET. Modele de prognoză de zonă GAMET sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.             9.5  Sisteme automate de informare înaintea zborului pentru expozeul verbal (briefing), consultaţie, planificarea zborurilor şi documentaţia de zbor     9.5.1  	În cazul în care unitatea meteorologică aeronautică utilizează sisteme automate de  informare  înaintea  zborului  pentru  a  furniza  şi  afişa  informaţiile meteorologice pentru operatorii aerieni şi membrii echipajelor aeronavelor în  RACR-ASMET    Capitolul 9  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române         scopul autoinformării, planificării zborurllor şi documentaţiei de zbor, informaţiile furnizate şi afişate trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementărL     9.5.2  Sistemele  automate de informare  înaintea  zborului  ce  oferă  posibilitatea accesării din acelaşi loc a informaţiîlor meteorologice şi a informării realizată de serviclile  de  informare  aeronautică  de  către  operatorii  aerieni,  membrii echipajelor aeronavelor şi alte categorii de personal interesate trebuie să fie stabilite prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi administraţia serviciilor de informare aeronautică stabilită în conformitate cu prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI ,   3.1.1 c)  şi trebuie  să  fie  autorizate  corespunzător  de  către  autoritatea meteorologică aeronautică. Informaţiile meteorologice la care se face referire trebuie  să  fie  în conformitate  cu prevederile  prezentei  reglementări,  iar informarea realizată de serviciile de informare aeronautică trebuie să ţină seama de prevederile reglementări! aeronautice RACR-AIS, potrivit Anexei 15 OACI, 8.1 şi, respectiv 8.2.     9.5.3  	În cazul în care sunt utilizate sisteme automate de informare înaintea zborului ce oferă posibilitatea accesării din acelaşi loc a informaţiilor meteorologice şi a informării realizată de serviciile de informare aeronautică de către operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor şi alte categorii de personal interesate, administraţia meteorologică aeronautică trebuie să fie responsabilă pentru managementul şi controlul calităţii informaţiilor meteorologice prin mijloacele specificate la Capitolul 2. Responsabilităţile referitoare la informarea realizată de serviciile de informare aeronautică şi asigurarea calităţii acestei informări trebuie să fie în conformitate cu prevederile reglementării aeronautlce RACR­ AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, capitolul 3.     9.5.4  Sistemele automate de informare înaintea zborului ce furnizează facilităţi de autoinformare trebuie să permită accesul operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor la consultaţie, după caz, cu o unitate meteorologică aeronautică, prin intermediul telefonului sau a altormijloace de telecomunicaţii.     9.5.5  Sistemele  automate  de  informare  înaintea  zborului  pentru  furnizarea informaţiilor meteorologice pentru autoinformare, planificarea înaintea zborului şi documentaţia de zbor trebuie să:     a)  permită actualizarea continuă şi la timp a bazei de date a sistemului şi să monitorizeze  valabilitatea  şi  integritatea  (corectitudinea)  informaţiilor meteorologice stocate;     b)  permită accesul la sistem a operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor,  precum  şi a altor  utilizatori aeronautici  prin  intermediul mijloacelor de comunicaţie adecvate;  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 9            c)  	utilizeze procedurile de interogare şi acces utilizând limbajul clar abreviat şi, după cum este necesar, indicatorii de localizare OACI şi indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice în formă codificată OMM sau bazate pe interfată pentru utilizator pe bază de meniu de acces sau alte mecanisme pe ba a acordului între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi;şi     d)  furnizeze răspuns rapid pentru o cerere de informaţii a utilizatorului.  Materiale de îndrumare cu privire la codurile şi abrevierile OACI şi indicatorii de localizare sunt date în documentele OACI nr. 8400 PANS-ABC şi nr. 791O, Indicatori de localizare iar pentru indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice  în formă codificată  în documentul  OMM  nr. 386, Manualul sistemului global de telecomunicaţiL         9.6  Informaţii pentru aeronavele în zbor     9.6.1  	Informaţiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate de către unitatea meteorologică aeronautică către unitatea serviciilor de trafic aerian asociată şi prin intermediul emisiunilor VOLMET sau 0-VOLMET. Informaţiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operatorul aerian pentru aeronavele în zbor trebuie să fie furnizate la cerere, după Cuma fost agreat  între administraţia  meteorologică  aeronautică  şi operatorul  aerian interesat.      

 9.6,2   Informaţiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate către unităţile serviciilor de trafic aerian în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 1 O.  
      9.6.3  Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate prin intermediul emisiunilor 0- VOLMET sau VOLMET după cum a fost stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană şi în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 11.     9.6.4  Dacă  o  aeronavă  în  zbor  solicită  informaţii  meteorologice,  unrtatea meteorologică aeronautică responsabilă trebuie să îi furnizeze informaţiile, cu ajutorul, dacă este necesar, a altei unităţi meteorologice aeronautice.     9.6.5  Informaţiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operator pentru aeronava în zbor trebuie furnizată în timpul duratei zborului şi trebuie să conţină, în mod normal, toate sau o parte din următoarele elemente:     a)  mesaje de observaţii meteorologlce, mesaje TAF şi prognozele de aterizare;  RACR-ASMET    Capitolul 9  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române            b)  informaţii SIGMET şi AIRMET ş i  rapoarte speciale din zbor relevante pentru zborul respectiv, în cazul în care aceste informaţii nu au constituit deja subiectul unui mesaj SIGMET; şi     c)  informaţii asupra vântului în altitudine şi temperaturii în altitudine .        9.6.6  	Pentru aeronavele supersonice în zbor ,  unitatea meteorologică aeronautică care deserveşte aerodromul planificat pentru aterizare trebuie să furnizeze, la cererea operatorului aerian, o prognoză care acoperă fazele de decelerare transonică şi coborâre subsonică. Această prognoză trebuie transmisă centrului regional de dirijare şi control sau centrului de informare a zborului, într-un interval de două ore înainte de sosire. Operatorul aerian trebuie să anunţe, în timp util, unitatea meteorologică aeronautică asupra localizării traiectoriei de coborâre şi a orei la care avionul este aşteptat să înceapă coborârea .      

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 
 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 
  
 Capitolul 1O 

     
  
 Capitolul 1O. 
  
 INFORMATII PENTRU SERVICIILE DE TRAFIC AERIAN, SERVICIILE DE CĂUTARE.ŞI SALVARE ŞI SERVICIILE DE INFORMARE AERONAUTICĂ 

     10.1  Informaţii pentru serviciile de trafic aerian       10.1.1  	Administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să desemneze câte o unitate meteorologică aeronautică, autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică, asociată fiecărui organ al serviciilor de trafic aerian. Unitatea meteorologică asociată trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea, după coordonarea cu unitatea serviciilor de trafic aerian, a informaţiilor meteorologice actualizate, după cum este necesar a fi executate funcţiile acestuia.     10.1.2  Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui turn de control de aerodrom (lWR) sau unei unităţi pentru controlul de apropiere (APP) trebuie să fie un birou meteorologic de aerodrom.     10.1.3  Unitatea meteorologică  aeronautică  asociată  unui centru de informare a zborurilor (FIG) sau unui centru regional de dirijare şi control (ACC) trebuie să fie un centru de veghe meteorologică.     10.1.4  	În cazul  în care,  datorită  circumstanţelor locale, este convenabil  pentru atribuţiile unei unităţi meteorologice aeronautice asociate să fie împărţite între două  sau  mai  multe  unităţi  meteorologice  aeronautice,  împărţirea responsabilităţilor trebuie să fie efectuată de către administraţia meteorologică aeronautică prin coordonare cu autoritatea ATS corespunzătoare, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice.     10.1.5  Orice informaţii meteorologice solicitate de o unitate a serviciilor de trafic aerian aflată în legătură cu o aeronavă într-o situaţie de urgenţă trebuie să fie furnizată cât mai curând posibil.     10.1.6  Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui turn de control de aerodrom (TWR) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informaţii meteorologice:       a)  	mesaje meteorologice regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR şi SPECI, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea, referitoare la aerodromul respectiv;     b)  informaţii SIGMET şi AIRMET, avertizări de forfecare a vântului şl avertizări de aerodrom;  RACR-ASMET                       MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 1O                    Reglementări Aeronautice Civile Române          c)  orice informaţii meteorologice  suplimentare  stabilite pe plan local, de exemplu prognoze ale vântului la suprafaţă pentru aprecierea unor posibile schimbări ale pistei în serviciu; şi     d)  	informaţii primite asupra norului de cenuşă vulcanică, pentru care nu a fost emis  deja  un  mesaj  SIGMET,  conform  acordului  între  unitatea meteorologică aeronautică şi unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză.       10.1.7  Unitatea meteorologică aeronautică asociată unei unităţi pentru controlul de apropiere  (APP)  trebuie  să  furnizeze  acestuia  următoarele  informaţii meteorologice:     a)  mesaje meteorologic regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR şi SPECl, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea, referitoare la aerodromul(urile) din aria sa de responsabilitate;     b)  informaţii SIGMET şi AIRMET, avertizări de forfecare a vântului şi rapoarte speciale din zbor pentru spaţiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate  şi  avertizări de aerodrom;     c)  orice informaţii meteorologice suplimentare stabilite pe plan local; şi     d)  informaţii primite asupra norului de cenuşă vulcanică, pentru care nu a fost emis  deja  un  mesaj  SIGMET,  conform  acordului  între  unitatea meteorologică aeronautică şi unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză.       10.1.8  Centrul de veghe meteorologică asocfat unui centru de informare a zborurilor  (FIC) sau unui centru regional de dirijare şi control {ACC) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informaţii meteorologîce:      a)  mesaje METAR şi SPECI, inclusiv valorile de presiune actuale pentru aerodromuri  şi alte locaţii, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea pentru regiunea de informare a zborului (FIR) sau pentru regiunea de control (ACC) şi la solicitarea centrului de informare a zborului (FlC) sau a centrului regional de dirijare şi control (ACC), pentru aerodromurile din regiunile de informare a zborului vecine,;     b)  prognoze  ale vântului în altitudine şi temperaturii  în altitudine  şi ale fenomenelor  meteorologice  semnificative pe rută şi amendamentele la acestea, în particular pentru acele fenomene care fac imposibil zborul după reguli la vedere, informaţii SlGMET şi AIRMET şi rapoarte speciale din zbor pentru spaţiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate; rapoartele speciale din zbor asupra fenomenelor meteorologice pe rută care nu au fost incluse în mesaje SlGMET deja emise sau care vor fi emise trebuie să fie transmise şi către centrele de veghe meteorolog1că  a căror zone de  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 1O         responsabilitate sunt incluse total sau parţial în 1850 km (1OOO  NM)  de la centrul emitent al mesajului astfel încât să fie asigurată distribuirea acestuia către unităţile ATS şi unităţile meteorologice de aerodrom;     c)  	orice altă informaţie meteorologică solicitată de către centrul de informare a zborului (FIG) sau de către centrul regional de dirijare şi control (ACC) pentru a răspunde cererilor venite din partea aeronavelor în zbor; dacă centrul de veghe meteorologică  nu dispune de informaţia solicitată acesta trebuie să se adreseze unei alte unităţi meteorologice pentru a-i fi furnizată;     d)  informaţii primite asupra norului de cenuşă vulcanică, pentru care nu a fost deja emis un mesaj SIGMET, conform procedurii de coordonare între administraţia serviciilor meteorologice aeronautice şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate;     e)  	informaţii primite asupra activităţii vulcanice preeruptive şi/sau asupra erupţiilor vulcanice, conform procedurii de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate; şi     f)  informaţii  primite  referitoare  la  eliberarea  accidentală  a  materialelor radioactive  în  atmosferă,  conform  procedurii  de  coordonare  între administraţia meteorologică aeronautică  şi unităţile serviciilor de trafic aerfan interesate.       10.1.9  Unităţile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cât mai curând posibil, informaţiile SIGMET referitoare la regiunea de informare a zborurilor în care îşi desfăşoară activîtatea şi alte informaţii SIGMET care pot afecta aeronava în zbor pe rută, pe o distanţă în limita a 925  km  (500  NM).        10.1.1  O  Unităţile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cât mai curând posibil, orice raport special din zbor asupra fenomenelor meteorologice care pot afecta aeronava în zbor pe o distanţă în limita 925 km (500 NM).           10.1.11  	Informaţiile  furnizate centrelor de informare  a zborului (FIC)  şi centrelor regionale de dirijare şi control (ACC) pentru aeronavele supersonice trebuie să acopere nivelele utilizate pentru zborul transonic şi supersonic şi trebuie să conţină prognoze pentru traiectoriile de coborâre, în regim subsonic, spre aerodromurile situate în regiunea de informare a zborului.     10.1.12  	În cazul în care sunt necesare pentru planificarea zborurilor, mesaje actuale de observaţii  şi  prognoze  meteorologice  trebuie  să  transmise  staţiilor  de telecomunicaţii aeronautice desemnate.  O copie a informaţiilor  transmise trebuie să fie furnizată, dacă este solicitat. centrului de informare a zborului (FIC) sau centrului regional de dirijare şi control (ACC).  RACR-ASMET  Capitolul 10  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române            10.1.13  Mesajele meteorologice regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesajele METAR şi SPECI, prognozele TAF şi prognozele de aterizare, informaţiile SIGMET  şi  AIRMET,  prognozele  vântului  şi  temperaturii   În   altitudine  şi amendamentele la acestea trebuie să fie transmise unităţilor de trafic aerian  În  formatul în care sunt elaborate şi distribuite către alte centre meteorologice sau primite de la acestea, cu excepţia cazurilor când a fost agreat altfel prin procedurile de coordonare locale.     10.1.14  Atunci când datele de altitudine în puncte de grilă sunt disponibile, în formă digitală, unităţilor serviciilor de trafic aerian, pentru a fi utilizate în sistemele computerizate ale acestora, conţinutul, formatul şi procedeul de transmitere a datelor trebuie stabilite pe baza procedurii de coordonare dintre administraţia meteorologică aeronautică şi cea a serviciilor de trafic aerian interesate. Datele trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile, după terminarea prelucrării lor pentru prognoze.           10.2  Informaţii pentru serviciile de căutare şi salvare       10.2.1  Unităţile meteorologice aeronautice desemnate de către autoritatea de stat în domeniul  aviaţiei  civile  şi  autorizate  de  către  autoritatea  meteorologică aeronautică trebuie să furnizeze unităţilor care asigură serviciul de căutare şi salvare informaţiile meteorologice stabilite În procedurile de coordonare dintre acestea. În acest scop, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să menţină o legătură permanentă, în timpul întregii operaţiuni de căutare şi salvare, cu unitatea serviciului de căutare şi salvare. Unităţile meteorologice aeronautice desemnate trebuie să fie publicate în EUR-ANP.     10.2.2  Informaţiile furnizate către centrele de coordonare a serviciului de căutare şi salvare trebuie să includă informaţii privind condiţiile meteorologice existente în zona ultimei poziţii cunoscute a aeronavei dispărute şi pe ruta planificată a aeronavei respective, în mod particular asupra:     a)  fenomenelor meteorologice semnificative pe rută;     b)  nebulozităţii şi tipului norilor, în special Cumulonimbus; înălţimea bazei şi vârfului norilor;     c)  vizibilităţii şi fenomenelor care au determinat reducerea vizibilităţii;     d)  vântului la suprafaţă şi vântului în altitudine;     e)  stării solului, în special, prezenţei stratului de zăpadă sau a inundaţHlor;  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 1O            f)  	temperaturii suprafeţei mării, stării suprafeţei mam, acoperirea cu gheaţă, dacă este cazul, curenţii marini, atunci când sunt necesare pentru zona de căutare; şi     g)  valorilor de presiune la nivelul mării.         10.2.3  La solicitarea centrului de coordonare a acţiunii de căutare şi salvare, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să ia măsurile necesare pentru a obţine detalii privind conţinutul documentaţiei de zbor care a fost furnizată aeronavei dispărute, împreună cu toate amendamentele la prognoze care au fost transmise aeronavei în zbor.     10.2.4  Pentru a facilita operaţiunile de căutare şi salvare, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să pună la dispoziţie, la cerere:       a)  informaţii complete şi amănunţite asupra condiţiilor meteorologice actuale şi prognozate în regiunea de căutare;     b)  condiţiile actuale şi prognozate pe rută, pentru zborurile aeronavei de la şi înspre aerodromul de la care sunt efectuate operaţiunile de căutare.       10.2.5  La  solicitarea  centrului  de  coordonare  a  acţiunii  de  salvare,  unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea  informaţiilor  meteorologice  cerute  de  navele  care  efectuează operaţiuni de căutare şi salvare.     10.2.6  	Informaţiile disponibile cu privire la prezenţa gheţii pe mare, lacuri sau râuri trebuie să fie furnizate în cazul în care acestea sunt relevante pentru acţiunile de căutare şi salvare.         10.3  Informaţii destinate unităţilor serviciilor de informare aeronautică       10.3.1  Administraţia  meteorologică  aeronautică în colaborare  cu autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să se asigure că sunt furnizate cele mai recente informaţii meteorologice către unităţile serviciilor de informare aeronautică relevante,  după  caz,  pentru  îndeplinirea  funcţiilor  ce  le  revin  pe baza procedurilor  de  coordonare  cu  unităţile  meteorologice  aeronautice corespunzătoare, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică în acest sens.     10.3.2  Următoarele nformaţii trebuie să fie furnizate, după caz, unităţilor serviciilor de informare aeronautică:       a)  informaţii asupra funcţionării serviciilor meteorologice destinate navigaţiei aeriene naţionale  şi  internaţionale pentru a fi incluse în publicaţiile de  RACR-ASMET                     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 1O                    Reglementări Aeronautice Civile Române         informare aeronautică în cauză; detalii asupra acestor informaţii sunt date în reglementarea aeronautică RACR-AIS, elaborată în conformitate cu Anexa 15, Suplimentul 1, partea 1, 3.5 şi partea a 3-a, 2.2, 2.11, 3.2 şi 3.11;     b)  informaţii necesare pentru elaborarea NOTAM-urilor sau ASHTAM-urilor cuprinzând, în particular, informaţii despre:     1)  	înfiinţarea,  retragerea  şi  schimbările  semnificative  în  funcţionarea serviciilor  meteorologlce  aeronautice.  Aceste  informaţii  trebuie comunicate unităţilor serviciilor de informare aeronautică cu suficlent timp înaintea datei de intrare în vigoare pentru a permite emiterea NOTAM-ului în conformitate cu reglementarea aeronautică RACR-AIS, elaborată potrivit prevederilor Anexei 15, 5.1.1 şi 5.1.1.1;     2)  	începutul unei activităţi vulcanice; informaţiile specifice cerute sunt date în capitolele 3 şi 4 ale prezentei reglementări; şi     3)  	eliberarea accidentală în atmosferă a materialelor radioactive, după cum a fost stabilit prin procedurile de coordonare între administraţia serviciilor meteorologice aeronautice şi unităţile serviciilor de informare aeronautică; informaţiile specifice cerute sunt date în capitolul 3 al prezentei reglementări;       c)  informaţiile  necesare  pentru  elaborarea  circularelor  de  informare aeronautică cuprinzând, în particular, informaţii despre:     1)  modificări importante prevăzute a fi făcute în procedurile, serviciile şi facilităţile meteorologice aeronautice oferite; şi     2)  efectul anumitor fenomene meteorologice asupra operaţiunilor de zbor.          

 SPAŢIU LĂSAT LIBER INTENŢIONAT 

 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI 

 Reglementări Aeronautice Civile Române 
 RACR-ASMET 

 Capitolul 11 

     

 Capitolul 11. 
  
 CERINŢE PENTRU MIJLOACELE DE COMUNICAŢIE.ŞI UTILIZAREA ACESTORA 
  
     11.1  Cerinţe privind comunicaţiile       11.1.1  	Administraţia  meteorologică  aeronautică  trebuie  să  decidă  în funcţie  de capabilităţile  sale  interne  asupra  organizării  şi  responsabilităţilor  pentru implementarea facilităţilor de telecomunicaţii la care se face referire în acest capitol.     11.1.2  Facilităţi de telecomunicaţii adecvate trebuie să fie disponibile pentru a permite birourilor meteorologice de aerodrom şi, după caz, staţiilor meteorologice de aerodrom să furnizeze informaţiile meteorologice necesare unităţilor serviciilor de trafic aerian la aerodromurile pentru care aceste birouri sau staţii sunt responsabile şi, în particular, turnurilor de control de aerodrom, unităţilor de control a apropierii şi staţiilor de telecomunicaţii aeronautice ce deservesc aceste aerodromuri. Circuitele serviciului fix aeronautic sunt utilizate pentru colectarea şi schimbul regional şi inter-regional a informaţiilor meteorologlce operaţionale,  precum şi pentru accesul la băncile internaţionale de date meteorologice operaţionale. Sunt utilizate trei sisteme de distribuţie satelitară ale serviciului fix aeronautfc, cu acoperire globală, pentru a realiza schimbul regional şi inter-regional de informaţii meteorologice operaţionale, Prevederi referitoare la sistemele de distribuţie satelitară se regăsesc în procedurlle PIAC­ CNS, potrivit prevederilor Anexei 1O, volumul III, Partea 1, 10.1 şi 10.2.     11.1.3  Facilităţi de telecomunicaţii adecvate trebuie să fie puse la dispoziţia centrului de  veghe  meteorologică  pentru  a-i  permite  furnizarea  informaţiilor meteorologice necesare unităţilor serviciilor de trafic aerian şi serviciilor de căutare şi salvare pentru regiunea de informare a zborului corespunzătoare, regiunile de dirijare şi control şi regiunea de căutare şi salvare pentru care acest centru este responsabil şi în particular, centrului de informare a zborului, centrelor regionale de dirijare şi control, centrelor de coordonare a căutării şi salvării şi staţiilor de telecomunicaţii aeronautice asociate.       11.1.4  Facilităţile de telecomunicaţii între birourile meteorologice sau, dacă este necesar, staţiile meteorologice aeronautice şi turnurile de control de aerodrom sau unităţile controlului de apropiere trebuie să permită comunicaţiile în fonie, viteza cu care comunicaţiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde.    RACR-ASMET                       MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 11                      Reglementări Aeronautice Civile Române             11.1.5       11.1.6       •  11.1.7    11.1.8  11.1.9  Facilităţile de telecomunicaţii între unităţile meteorologice aeronautice, pe de o parte şi centrele de informare a zborului, centrele regionale de dirijare şi control, centrele de coordonare  a căutării şi salvării  şi  staţiile de telecomunicaţii aeronautice, pe de altă parte, trebuie să permită:     a)  comunicaţiile în fonie, viteza cu care comunicaţiile pot  fi  stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde; şi     b)  	comunicaţiile imprimate (de exemplu prin telex), când destinatarii au nevoie de  o înregistrare  scrisă; durata transmiterii  mesajului nu  trebuie să depăşească 5 minute.    Exprimările "aproximativ 15 secunde" se referă la comunicaţii telefonice care implică utilizarea unui panou de comutare şi "5 minute" se referă la comunicaţii prin telex care pot implica retransmiterea lor.  Facilităţile de telecomunicaţii necesare în conformitate cu 11.1.4 şi 11.1.5 de mai sus trebuie să fie suplimentate, după cum şi unde sunt necesare, prin alte forme de comunicaţii vizuale sau auditive, de exemplu televiziune cu circuit închis sau sisteme informatice distincte.  Prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni, se pot stabili mijloacele de telecomunicaţie corespunzătoare pentru obţinerea informaţiilor  meteorologice  de  către  operatorii  aerieni  de  la  birourile meteorologice de aerodrom sau de la alte surse corespunzătoare.  Pentru a permite unităţilor meteorologice aeronautice să schimbe informaţii meteorologice operaţionale cu alte unităţi meteorologice aeronautice trebuie să fie disponibile facilităţi de telecomunicaţii adecvate.  Pentru  schimbul  informaţiilor  meteorologlce  operaţionale,  facilităţile  de telecomunicaţii utilizate trebuie să aparţină serviciului fix aeronautic. Sistemul satelitar de distribuţie (SADIS) este implementat şi utilizat ca o componentă a sistemului fix aeronautic. SADIS furnizează un serviciu internaţional cap - cap multiderivaţie şi duplex protejat cu acelaşi grad de prioritate a informaţiilor, pe un interval de 24 de ore. SADIS trebuie să fie utilizat pentru a recepţiona produse WAFS, precum şi pentru colectarea şi distribuirea informaţiilor OPMET în format alfanumeric oriunde este necesar în zona de acoperire a sistemului. SADIS este capabil să transmită produse meteorologice aeronautice adiţionale în cazul în care este necesar.  Toate informaţiile meteorologice operaţionale {excluzând produsele slstemului de prognoză de zonă) schimbate la nivel international pentru a fi utilizate în regiunea EUR trebuie să fie transmise către băncile internaţionale de date EUR OPMET.    MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 11            11.1.1  O   Informaţiile meteorologice operaţionale necesare în regiunea EUR după cum sunt specificate în Partea a VI a -  MET a EUR-ANP FASID trebuie să fie schimbate între staţiile la sol şi trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorilor aeronautici  atât cât este necesar pentru a răspunde cer i nţelor operaţiunilor existente. În ceea ce priveşte schimbul mesajelor TAF trebuie să fie luate în considerare următoarele:     a)  schimburile de mesaje TAF trebuie să fie implementare numai când sunt cerute din punct de vedere operaţional;     b)  schimburile regulate de mesaje individuale TAF trebuie să fie implementate doar pentru zborurile care se desfăşoară cu o frecvenţă mai mare de 5 zboruri pe săptămână; şi     c)  schimburile de mesaje TAF adiţionale pot fi realizate pentru a răspunde unor cerinţe speciale de prognoze pentru aerodromuri de rezervă pe rută sau pentru operaţiuni de zbor neplanificate.             11.1.11  	Colectarea  şi distribuţia  mesajelor TAF ,  METAR,  SPECI  şi SIGMET de avertizare asupra cenuşii vulcanice şi ciclanilor tropicali ,  precum şi a rapoartelor speciale  din  zbor  trebuie  să  fie  efectuate  utilizând  componentele corespunzătoare ale serviciului fix aeronautic.     11.1.12  Mesajele şi buletinele AFTN conţinând informaţii meteorologice operaţionale trebuie să realizeze timpi de tranzit mai mici decăt următoarele valori:  Mesaje SIGMET, AIRMET, informaţii de avertizare cu privire  la cenuşa vulcanică şi ciclanii tropicali şi rapoarte speciale din zbor   5 minute  Amendamente în limbaj clar abreviat referitoare la progno z e ale  fenomenelor meteorologice semnificative şi prognoze de altitudine   5 minute  Amendamente şi corecţii la TAF  . . . ... .. .................... ,             5 minute  Mesaje METAR Prognoze de aterizare Prognoze de aerodrom Mesaje SPECI  l  I  I   0-900 km    5 minute   r  I  I  mai mult de   J  900  km      1O minute     RACR-ASMET                       MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 11                    Reglementări Aeronautice Civile Române            11.1.13  Amendamentele mesajelor TAF trebuie să fie transmise cu ajutorul aceloraşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea mesajelor TAF.     11.1.14  Mesajele SPECI trebuie să fie transmise cu ajutorul aceloraşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea mesajelor METAR.     11.1.15  Mesajele SIGMET şi rapoartele speciale din zbor trebuie să fie întocmite fără întârziere şi trebuie să fie transmise cu prioritate în reţeaua de telecomunicaţii.     11.1.16  	în  cazul în care datele de altitudine în puncte de grilă sub formă digitală sunt puse la dispoziţia serviciilor de trafic aerian pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi administraţia serviciilor de trafic aerian.      11.1.17  	În cazul în care datele de altitudine în puncte de grilă sub formă digitală sunt puse la dispoziţia operatorilor aerieni pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate la planificarea zborurilor, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice.     11.1.18  Amendamentele la datele WAFS în puncte de grilă trebuie să fie transmise cât mai curând posibil utilizând aceleaşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea datelor iniţiale.     11.1.19  	În  cazul  apariţiei  unor  cerinţe  pentru  noi  zboruri,  schimbul  informaţlilor meteorologice operaţionale trebuie să fie agreat bilateral între administraţiile meteorologice aeronautice, cu acordul autorităţilor meteorologice aeronautice şi trebuie să fie notificat corespunzător către Biroul OACI pentru Europa pentru amendarea corespunzătoare a EUR-ANP.           11.2  Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului fix aeronautic  -  Buletine meteorologice în format alfanumeric       11.2.1  Buletinele meteorologice conţinând informaţii meteorologice operaţionale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să fie emise de către centrul, biroul meteorologic  aeronautic  sau de  staţia meteorologică aeronautică corespunzătoare. Buletinele meteorologice ce conţin informaţii meteorologice  operaţionale  care  sunt  autorizate  să  fie  transmise  prin intermediul serviciului fix aeronautic, precum şi priorităţile şi indicativele de prioritate  relevante,  sunt  specificate  în  procedurile  PIAC-CNS,  potrivit prevederilor Anexei 1 O  (OACI), Volumul  11,  Capitolul 4.    MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET  Capitolul 11            11.2.2  Ori de câte ori este posibil, schimbul informaţiilor meteorologice operaţionale trebuie  făcut  în  buletine  compacte  ce  conţin  acelaşi  tip  de  informaţii meteorologice.     11.2.3  Buletinele meteorologice necesare pentru transmiterea programată la ore fixe trebuie să fie completate regulat şi la momentele prestabilite ale programării. Buletinele de mesaje METAR trebuie să fie disponibile pentru transmitere, nu mai târziu de 5 minute după momentul efectuării observaţiei. Buletinele de mesaje TAF transmise pe plan internaţional în mod regulat trebuie să fie disponibile pentru transmitere cu cel puţin 30 minute înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 9 ore şi cu cel puţin 6½ oră înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 18 ore.     11.2.4  Buletinele meteorologice conţinând informaţii meteorologice operaţionale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să aibă un antet compus din următoarele elemente:     a)  o grupă de identificare din patru litere şi două cifre;     b)  	indicatorul OACI de localizare din patru litere corespunzător poziţiei geografice a biroului meteorologic emitent sau responsabil de alcătuirea buletinului meteorologic;     c)  o grupă dată-oră; şi     d)  dacă este necesar, un indicator din trei litere.  Specificaţii detaliate despre forma şi conţinutul antetului figurează în Manualul sistemului mondial de telecomunicaţii (OMM), Volumul I; de asemenea, sunt menţionate în Manualul de practici în domeniul meteorologiei aeronautice (Doc. 8896, OACI). Indicatorii OACI de localizare sunt precizaţi în Doc. 7910 --­ Indicatori de localizare.         11.2.5  Buletinele meteorologice care conţin informaţii meteorologice operaţionale ce sunt transmise prin reţeaua serviciului fix de telecomunicaţii aeronautice (AFTN) trebuie să fie conţinute în partea de text a formei de mesaj AFTN.       11.3  Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului fix aeronautic - Produsele sistemului mondial de prognoze de zonă     11.3.1  Administraţia  meteorologică  aeronautică  trebuie să  asigure recepţionarea produselor sistemului mondial de prognoze de zonă transmise utilizând tehnici de comunicaţii de date binare. Mijloacele de distribuţie pentru produsele sistemului mondial de prognoze de zonă trebuie să garanteze disponibilitatea acestor produse pentru a răspunde necesităţilor operaţionale.    RACR-ASMET                       MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Capitolul 11                    Reglementări Aeronautice Civile Române          11.3.2  	Facilităţile de comunicaţii utilizate pentru recepţionarea produselor sistemului mondial de prognoze de zonă trebuie să fie servicial fix aeronautic .      11.3.3  Hărţile WAFS trebuie să fie disponibile către utilizatori:     a)  	cu 7 ore  înainte  de intrarea în vigoare, pentru zborurile în regiunea EUR şi zona Mediteraneană;     b)  cu 9 ore înainte de intrarea în vigoare ,  pentru zborurile din regiunea EUR către alte regiuni;  11 .3.4    Atunci când produsele sistemului mondial de prognoze de zonă sunt distribuite sub  formă  de  hartă,  calitatea  hărţilor  recepţionate  trebuie  să  permită reproducerea într-o formă suficient de lizibilă în documentaţia de zbor şi pentru planificarea zborurilor. Hărţile recepţionate trebuie să fie lizibile în peste 95% din suprafaţa lor.       11.3.5  Transmisiile trebuie efectuate astfel încât să se asigure că întreruperea lor să nu depăşeşte 1O minute pe o perioadă de 6 ore .      11.3.6  Buletinele meteorologice  conţinand  produse WAFS în formă digitală care sunt transmise prin mijloacele serviciilor fixe aeronautice trebuie să conţină un antet în conformitate cu paragraful 11.2.4 .      11.3.7  	Amendamentele la hărţile WAFS furnizate pentru documentaţia de zbor trebuie să fie emise ca mesaje  în limbaj clar abreviat  transmise pe AFTN sau alte circuite de comunicaţie, cât mai curând posibil, utilizând aceleaşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea hărţilor originale.             11.4  Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului mobil aeronautic     11.4.1  Conţinutul şi formatul informaţiilor meteorologice transmite către şi de la aeronavele în zbor trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări .      11.4.2  Conţinutul buletinului meteorologic transmis prin intermediul serviciului mobil aeronautic trebuie să rămână neschimbat în raport cu buletinul de origine.       11.5  Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului aeronautic prin legătură de date  -  conţinutul emisiunilor D-VOLMET     11.5.1  0-VOLMET trebuie să conţină mesaje actuale METAR şi SPECI împreună cu prognozele de aterizare TREND, în cazul în care sunt disponibile, mesaje TAF,  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  Reglementări Aeronautice Civile Române  RACR-ASMET    Capitolul 11         SIGMET, rapoarte speciale din zbor care nu au fost înlocuite de SIGMET şi informaţii AIRMET, în cazul în care sunt disponibile.  Cerinţele pentru furnizarea mesajelor METAR şi SP _ ECI pot fi îndeplinite de serviciul de infrmare a zborurilor prin legătură de date (D-FIS), aplicaţia numită  ,,Serviciul de legături de date  - mesaj meteorologic regulat de aerodrom (D­ METAR)"; cerinţele pentru furnizarea mesajelor TAF pot  fi  îndeplinite prin  O­  FIS, aplicaţia numită ăServiciul de legături de date - prognoză de aerodrom (D­ TAF)"; şi cerinţele pentru furnizarea mesajelor SIGMET şi AIRMET pot  fi  îndeplinite prin 0-FIS, aplicaţia numită ăServiciul de legături de date - SIGMET  {D-SIGMET)". Detalii cu privire la aceste servicii de legături de date sunt precizate în Manualul aplicaţiilor pentru legături de date pentru serviciile de trafic aerian, Doc. 9694.     11.5.2  Aerodromurile pentru care sunt disponibile mesaje METAR, SPECI şi TAF pentru a  fi  transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană.     11.5.3  Regiunile  de informare a zborurilor pentru  care sunt disponibile mesaje SIGMET şi AlRMET pentru a fi transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană.     11.5.4  Mesajele METAR, SPECI, TAF, SIGMET şi AIRMET transmise prin legătură de date către aeronava în zbor trebuie să fie ultimele disponibile.     11.5.5  Mesaju! TAF inclus în D-VOLMET trebuie să fie amendat în consecinţă pentru a asigura că prognoza transmisă către aeronava în zbor reprezintă ultima opinie a unităţii meteorologice responsabile cu emiterea acestuia.     11.5.6  	În cazul în care nici un mesaj SIG_MET nu este disponibil pentru regiunea de informare a zborurilor, indicaţia ăNIL SIGMET" trebuie să fie inclusă în 0- VOLMET.     11.5.7  Conţinutul şi formatul mesajelor de observaţii, prognoză şi informaţii SIGMET şi AIRMET incluse în 0-VOLMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.         11.6  Utilizarea serviciului de emisie a informaţiilor aeronautice - conţinutul emisiunilor VOLMET     11.6.1  Emisiunile VOLMET continue, utilizând în mod normal frecvenţe foarte înalte (VHF),  trebuie să conţină mesaje actuale de observaţii de aerodrom, cu prognoza de aterizare TREND, atunci când este disponibilă.      
  
     

     

     
 T A R I F E L E  
 aplicate pentru publicațiile prevăzute de lege a fi inserate în Monitorul Oficial al României începând cu 1 ianuarie 2006 
    1.     1.1.  Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice și de alte instituții publice,        49 lei/pag. de manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147     1.2.  Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție                             49 lei/pag. de manuscris       2.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a     2.1.  Pierderi de acte, sigilii, ștampile, ciocane silvice                                         12 lei/act     2.2.  Schimbări de nume                                                     12 lei/act     2.3.  Citații emise de instanțele judecătorești                                            12 lei/ /act     2.4.  Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unu                                  12 lei/act + 0,25/cuvânt     2.5.  	Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată,               65 lei/pag. de manuscris a cambiei și a biletului la ordin     2.6.  Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de lege                         65 lei/pag. de manuscris     2.7.  Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română                                 75 lei/anunț     2.8.  Concursuri pentru ocuparea de posturi didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici               65 lei/pag. de manuscris     2.9.  Anunțuri privind concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, la examenul de capacitate pentru magistrații             65 lei/pag. de manuscris  și procurorii stagiari, pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției și Institutul de Criminologie, precum și pentru locurile vacante de magistrați, magistrați-asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție, executori judecătorești și notari publici     2.10.  	Anunțuri privind concursul pentru posturile vacante de manager economic și celelalte posturi vacante de personal ale curților de apel; tribunalelor,       65 lei/pag. de manuscris Parchetului Național Anticorupție, Ministerului Public și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,     2.11.  	Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada                65 lei/pag. de manuscris de depunere a propunerilor de candidaturi pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.)     2.12.  	Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești,             65 lei/pag. de manuscris prin care se constată că proveniența bunurilor este justificată     2.13.  Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii                                          49 lei/pag. de manuscris     2.14.  Publicarea raportului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și a raportului privind starea justiție                   49 lei/pag. de manuscris     2.15.  Publicarea rapoartelor periodice de activitate a autorităților publice                                 49 lei/pag. de manuscris     2.16.  Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național                                49 lei/pag. de manuscris     2.17.  Publicarea listei donatorilor și a donațiilor făcute partidelor politice                                 5 lei/rând tabel     2.18.  Publicarea raportului de venituri și cheltuieli electorale ale partidelor                               49 lei/pag. de manuscris + 5 lei/rând tabel     2.19.  Alte publicații cu prezentare tabelară                                             5 lei/rând tabel     2.20.  Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege                                        0,25 lei/cuvânt       3.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a     3.1.  Publicarea în extras sau integral a încheierilor judecătorului delegat de autorizare a constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora      31,5 lei/pag. de manuscris     3.2.  Alte hotărâri judecătorești prevăzute de lege                                          75 lei/pag. de manuscris     3.3.  Publicarea proiectului de fuziune sau divizare                                         87,5 lei/pag. de manuscris     3.4.  Bilanțuri și conturi de profit și pierdere (anunțuri-extras)                                     79,5 lei/anunț     3.5.  Bilanțuri ale băncilor                                                   87,5 lei/pag. de manuscris     3.6.  Acte adiționale                                                      87,5 lei/pag. de manuscris     3.7.  Publicarea dispozitivului hotărârii definitive de excludere a unui asociat (S.N.C., S.C.S., S.R.L.), precum                    40 lei/anunț  și a hotărârii de declarare a nulității unei societăți comerciale     3.8.  	Alte publicații ale agenților economici, sub formă de text, a căror publicare este prevăzută de lege (somații, convocări de adunări generale,        87,5 lei/pag. de manuscris hotărâri ale adunărilor generale, acte de numire a lichidatorilor, bilanțuri contabile ale lichidatorilor, raportul cenzorilor în caz de lichidare etc.)     3.9.  Publicații cu prezentare tabelară                                               5 lei/rând tabel     3.10.  Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege                                       87,5 lei/pag. de manuscris       4.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a     4.1.  Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură                           Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat       5.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a     5.1.  Publicarea anunțurilor de intenție, de participare și de atribuire, conform O.U.G. nr. 34/2006                         49 lei/pag. de manuscris     5.2.  Publicarea anunțului de participare la concesiune de lucrări/servicii, conform O.U.G. nr. 34/2006                     49 lei/pag. de manuscris     5.3.  Publicarea anunțurilor de licitație/negociere directă și de atribuire a contractului de concesionare de bunuri, conform O.U.G. nr. 54/2006         49 leipag. de manuscris     5.4.  Publicarea anunțului de licitație publică deschisă pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune         49 lei/pag. de manuscris     5.5.  Publicarea anunțului de licitație publică deschisă privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public         49 lei/pag. de manuscris  și privat de interes local     5.6.  Publicarea anunțului de licitație publică deschisă pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare     5.7.  Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege                                        49 lei/pag. de manuscris       6.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a     6.1.  Încheierea judecătorului delegat de înmatriculare în registrul comerțului a societății cooperative, conform Legii nr. 1/2005             31,5 lei/pag. de manuscris     6.2.  Hotărârea adunării generale și/sau actul adițional cuprinzând textul integral al clauzelor modificatoare                    87,5 lei/pag. de manuscris     6.3.  Hotărârea judecătorească irevocabilă de anulare a hotărârii adunării generale                              40 lei/anunț     6.4.  Hotărârea adoptată de adunarea generală a membrilor cooperatori prin care se aprobă situația financiară anuală                87,5 lei/pag. de manuscris     6.5.  Hotărârea adunării generale pentru majorarea capitalului social, numai dacă majorarea este mai mare de 10%                87,5 lei/pag. de manuscris     6.6.  Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, integral sau în extras                        87,5 lei/pag. de manuscris     6.7.  Actul modificator al actului constitutiv al societății cooperative absorbante, vizat de judecătorul delegat                   87,5 lei/pag. de manuscris     6.8.  Actul de dizolvare a societății                                                87,5 lei/pag. de manuscris     6.9.  Actul de numire a lichidatorilor, precum și orice alt act care ar aduce schimbări în persoana acestora                      87,5 lei/pag. de manuscris     
 Tarifele de publicare cuprind T.V.A. în cotă de 19%. 
 P R E Ț U R I L E 
 publicațiilor legislative pentru anul 2006 
 — pe suport tradițional — 

     
 Valoarea                     Valoarea 
 crt.                               anual                                                    — lei noi —                    

 Nr.        Denumirea publicației              abonamentului                abonamentului trimestrial 

      — lei noi —    Trim. I    Trim. II    Trim. III    Trim. IV      1.  Monitorul Oficial, Partea I, în limba română    1.480    370,00    370,00    370,00    370,00      2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)    250    —    —    —    —      3.  Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară    1.140    285,00    285,00    285,00    285,00      4.  Monitorul Oficial, Partea a II-a    1.700    425,00    425,00    425,00    425,00      5.  Monitorul Oficial, Partea a III-a    370    92,50    92,50    92,50    92,50      6.  Monitorul Oficial, Partea a IV-a    1.540    385,00    385,00    385,00    385,00      7.  Monitorul Oficial, Partea a VI-a    1.420    355,00    355,00    355,00    355,00      8.  Monitorul Oficial, Partea a VII-a    460    115,00    115,00    115,00    115,00      9.  Colecția Legislația României    375    93,75    93,75    93,75    93,75      10. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative    620    155,00    155,00    155,00    155,00      11.  Repertoriul actelor normative    117    —    —    —    —      12.  Decizii ale Curții Constituționale    100    —    —    —    —      13.  Ediții trilingve    350    —    —    —    —    
 *) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori. 
 Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament. 
 Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori: 
 u  COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.   — prin oficiile sale poștale  
 u  RODIPET — S.A.                       — prin toate filialele  
 u  INTERPRESS SPORT — S.R.L.              — București, str. Hristo Botev nr. 6    (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)  
 u  PRESS EXPRES — S.R.L.                 — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;   0745.133.712)  
 u  M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.               — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;   255.48.16)  
 u  INFO EUROTRADING — S.A.               — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)  
 u  ACTA LEGIS — S.R.L.                   — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)  
 u  CURIER PRESS — S.A.                   — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)  
 u  MIMPEX — S.R.L.                       — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)  
 u  CALLIOPE — S.R.L.                    — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,   0244/51.48.01)  
 u  ART ADVERTISING — S.R.L.              — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II  
 (tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99) 
 u  ZIRKON MEDIA — S.R.L.                 — București, str. Călin Ottoi nr. 29  
 (tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30) 

Preluat: 2026-09-24T20:43:58.647568+00:00 · SHA256: 292aa1de6d9ed9b647ed17651d3679d5afedfcbabe630c8cf4dea96ca88bf95f