Legislație națională

METODOLOGIE · 0 · 2005

METODOLOGIA CERCETĂRII STATISTICE din 29 decembrie 2005 privind cererea turistica a rezidenţilor în România*)

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Institutul Na?ional de Statistică (?i Studii Economice) · ID sursă 75906

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

METODOLOGIA CERCETĂRII STATISTICE din 29 decembrie 2005
privind cererea turistica a rezidenţilor în România*)
EMITENT INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICA
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 132 bis din 13 februarie 2006

________

Notă ...
*) Aprobată prin Ordinul nr. 1227 din 29 decembrie 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 132 din 13 februarie 2006
ANEXĂ*)

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

Eşantionul Master EMZOT este construit ca un eşantion sistematic de 780 zone geografice, numite centre de cercetare, repartizate în toate judeţele din mediul urban şi rural. Cele 780 centre de cercetare sunt asimilate unităţilor primare de eşantionare. Eşantionul Master EMZOT include 427 centre de cercetare în mediul urban şi 353 centre de cercetare în mediul rural. Reprezentativitatea reţelei de localităţi incluse în EMZOT a fost asigurată pe baza unor caracteristici importante ale locuinţelor şi gospodăriilor, cum sunt: numărul mediu de gospodării pe o locuinţă, numărul mediu de membri pe o gospodărie, statutul ocupaţional al capului gospodăriei etc.
Numărul de locuinţe permanente din Eşantionul Master EMZOT este de 1484935.
Din această bază de sondaj se extrage eşantionul de locuinţe care se utilizează pentru Ancheta cererii turistice a rezidenţilor, stratificarea bazei de sondaj făcându-se pe baza următoarelor variabile de stratificare a locuinţelor: urban / rural, judeţe. În cadrul unei locuinţe sunt cercetate toate gospodăriile.

3. ORGANIZAREA ANCHETEI 3.1. PERIOADA DE REFERINŢĂ ŞI DE ÎNREGISTRARE Perioada de referinţă pentru care se înregistrează datele statistice este trimestrul. Perioada de înregistrare este în luna calendaristică ce urmează trimestrului pentru care se culeg datele, începând cu a 5-a zi lucrătoare. Colectarea datelor este realizată de către anchetatori care sunt instruiţi şi împuterniciţi în acest sens. Formularele statistice A.C.T.R. sunt completate prin 2-3 vizite la gospodăriile din eşantion. 3.2. PERSONALUL ANCHETEI Pentru realizarea anchetei A.C.T.R. este necesară constituirea de echipe de gestionare a anchetei la nivelul fiecărui judeţ. Numărul persoanelor incluse în aceste echipe este stabilit în funcţie de numărul de gospodării cercetate. Fiecare echipă la nivel de judeţ este compusă din: Director de anchetă; Gestionar de anchetă; Coordonatori; Responsabil informatic al anchetei; Anchetatori. Gestionarul de anchetă are în sarcină constituirea echipei, repartizarea gospodăriilor pc anchetatori, asigurarea calităţii datelor şi respectarea termenelor din calendarul anchetei. Directorul de anchetă are responsabilitatea asigurării calităţii datelor şi a termenelor de transmitere a acestora la I.N.S. 4. DEFINIŢII ŞI CONCEPTE DE TURISM

Turism
Activităţile persoanelor care călătoresc şi stau în locuri diferite de mediul lor obişnuit, pentru o perioadă mai scurtă de 12 luni consecutive, în scopuri de odihnă, recreere, vacanţe, pentru afaceri şi motive profesionale, vizitarea prietenilor şi rudelor , tratament medical, religie, pelerinaj şi pentru alte motive.
Vizitator
Orice persoană care călătoreşte spre un Ioc diferit de mediul său obişnuit, pentru o perioadă mai scurtă de 12 luni, scopul principal al călătoriei fiind altul decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul vizitat.
Turist
Vizhatorul care petrece cel puţin o noapte într-o structură de cazare turistică privată sau colectivă în locul/ţara vizitată.
Vizitator de o zi (excursionist)
Vizitatorul care nu petrece nici o noapte într-o structură de cazare turistică privată sau colectivă în locul/ţara vizitată.
Mediul obişnuit
Mediul obişnuit al unei persoane constă din v e cinătatea directă a locuinţei sale şi a locului său de muncă sau de studiu şi alte locuri vizitate frecvent.
Conceptul de mediu obişnuit are două dimensiuni: vecinătatea şi frecvenţa . Locurile aflate în apropierea locului de domiciliu al unei persoane fac parte din mediul său obişnuit chiar dacă sunt vizitate rar. Locurile vizitate frecvent (cel putin o dată pe săptămână), în mod uzual, fac parte din mediul obişnuit, chiar dacă nu sunt în apropierea domiciliului.
Înnoptarea turistică
Înnoptarea turistică este considerată a fi fiecare noapte petrecută de un turist sau pentru care un turist este înregistrat (prezenţa sa fizică nefiind necesară) într-o structură de cazare turistică privată sau colectivă.
Înnoptările petrecute la bordul navelor sau într-un tren care se deplasează dintr-o ţară în alta sunt incluse la înnoptările în străinătate, dar care nu se înregistrează la o ţară anume. Se recomandă includerea lor la &quot;Ţări nespecificate&quot;.
Principalul mijloc de transport utilizat
Este mijlocul de transport utilizat pentru cea mai mare parte a călătoriei.
Cheltuieli pentru călătorii turistice
Totalul cheltuielilor de consum efectuate de către un vizitator sau în contul acestuia, pentru călătorie şi în timpul călătoriei, precum şi în perioada şederii la destinatie.

Se exclud din categoria turiștilor persoanele care călătoresc spre o altă localitate din interiorul țării cu intenția de a-și stabili reședința în acel loc, persoanele ce călătoresc spre o altă

localitate din interiorul ţării pentru a exercita o activitate remunerată în cadrul zonei vizitate, persoanele ce călătoresc pentru a lucra temporar în instituţii din interiorul ţării, persoanele care călătoresc frecvent între localităti apropiate pentru a munci, învăţa sau ajuta părinţii (sau alţi membrii ai familiei).
Se face repartizarea numărului de călătorii de cel puţin o înnoptare, înscrise la punctul III.1.1, după motivul principal al fiecărei călătorii (pct.III.2).
Motivele principale ale călătoriilor sunt următoarele:
1) Odihnă, recreere, vacanţe: vizitarea obiectivelor turistice, participarea la evenimente culturale şi sportive, călătorii montane, folosirea plajelor, croaziere etc. 2) Afaceri şi motive profesionale: participarea la reuniuni, conferinţe sau congrese, expoziţii şi târguri, misiuni guvernamentale, incluzând personalul militar, diplomatic sau al organizaţiilor internaţionale, exceptând staţionarea în scop de serviciu în ţara vizitată , instalarea de echipamente, inspectare, vânzări pentru întreprinderi străine, cursuri de perfeqionare legate de activitatea profesională a vizitatorului, profesarea de ghizi şi alte profesii turistice, participarea la activităţi sportive profesioniste etc. La motive profesionale se cuprind şi călătoriile ocazionale ale persoanelor care lucrează pe mijloace de transport (piloţi, însoţitori de bord, şoferi, mecanici de locomotivă, echipaje navale, etc.). 3) Vizitarea prietenilor şi rudelor: vizite la prieteni sau rude, participarea la funeralii, căsătorii şi alte evenimente familiale. 4) Tratament medical: de refacere în staţiuni balneare, talazoterapie, staţiuni termale şi alte cure şi tratamente. 5) Religie, pelerinaj: participarea la evenimente religioase, pelerinaje. 6) Alte motive: tranzit şi alte motive nespecificate.
Din călătoriile efectuate din motive de odihnă, recreere, vacanţe (pct.III.3), pentru afaceri şi motive profesionale (pct.III.4) şi în scopul vizitării prietenilor şi rudelor (pct.III.5), se vor specifica călătoriile în România, cele în străinătate, precum şi cele efectuate atât în România cât şi în străinătate.
CAPITOL IV - CARACTERIZAREA CĂLĂTORIEI DE CEL PUŢIN O ÎNNOPTARE, DUPĂ MOTIVUL PRINCIPAL AL ACESTEIA
Pentru fiecare călătorie înregistrată la cap.III pct.2.1; 2.2 şi 2.3, se completează distinct capitolul IV din chestionar, de către fiecare persoană , în funqie de motivul principal al călătoriei : odihnă, recreere, vacanţe; afaceri şi motive profesionale; vizitarea prietenilor şi rudelor.
Fiecare filă se va completa în modul descris în continuare.
Pentru fiecare călătorie se va indica data plecării (pct.IV.1) şi data întoarcerii (pct.IV.2).
Se înscrie numărul de înnoptări din fiecare ţară străină vizitată sau zonă turistică din România (pct.IV.3).

Dacă pc parcursu] călătoriei vor fi vizitate mai multe zone turistice din România sau mai multe ţări, acestea vor fi înscrise separat, cu numărul de înnoptări aferente.
Principalul mijloc de transport utilizat (pct.IV.4) reprezintă mijlocul de transport (terestru, aerian sau maritim), folosit pentru a parcurge cea mai marc distanţă efectuată în timpul călătoriei turistice.
Organizarea călătoriei (pct.IV.S) reprezintă modalitatea de organizare a călătoriei (prin agenţii de turism, sindicat, oficii de pensii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, pe cont propriu, alte mijloace).
La punctul IV.6 se înscrie numărul de înnoptări, pe tipuri de structuri de cazare turistică, realizate în timpul călătoriei.
Prin structură de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.
La punctul IV.7 se înscriu cheltuielile totale efectuate pentru călătorie
Cheltuielile totale, efectuate în timpul călătoriilor de cel puţin o înnoptare, reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei şi a şederii la destinaţie. Ele cuprind:
- plăţi către agenţiile de turism; - cazare (plus masa, acolo unde este inclusă în preţul cazării); - alimente şi băuturi (în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerţul cu amănuntul); - transport: costul călătoriei dus şi întors în cadrul transportului public rutier, feroviar ş1 maritim; utilizarea vehiculelor (costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul călătoriei, taxe de parcare), altele (de exemplu închirierea vehiculelor); - activităţi recreative, culturale şi sportive: excursii cu ghid, activităţi sportive (închirierea de echipamente); activităţi culturale (taxe de intrare); divertisment şi alte moduri de recreere (taxe de intrare); - cumpărături: cheltuieli făcute anterior călătoriei pentru cumpărarea de articole utilizate în timpul deplasării; cumpărarea de articole pentru a fi consumate în timpul şederii la destinaţia călătoriei (inclusiv alimente şi băuturi); cumpărări de articole pentru a fi folosite după călătoria turistică (alimente şi băuturi, cadouri şi suveniruri etc.); - alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni (taxe de participare, programe ş1 materiale, cărţi, reviste legate de congres); asigurări; convorbiri telefonice; altele (taxe poştale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc.).
Din cheltuielile turistice se exclud: cumpărarea în scopuri comerciale , adică pentru revânzare şi cumpărăturile făcute în numele patronului; investiţiile de capital sau tranzacţiile, cum ar fi achiziţionarea de pământ, case, proprietăţi, opere de artă şi alte achiziţii importante, chiar dacă acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; banii în numerar daţi rudelor sau prietenilor în

timpul unei călătorii şi care nu reprezintă plata pentru bunuri sau servicii turistice , ca şi donaţiile făcute instituţiilor.
La punctul 7.1 se înscriu cheltuielile totale efectuate de toate persoanele din gospodărie, pentru călătoria turistică de cel puţin o înnoptare în afara mediului obişnuit, efectuată în trimestrul de referinţă.
La punctul 7.1.1 se înscriu cheltuielile efectuate de toate persoanele din gospodărie pentru călătoria de cel puţin o înnoptare, efectuată în străinătate.
La punctul 7.2 se înregistrează cheltuielile efectuate către agenţiile de turism, de toate persoanele din gospodărie, pentru călătoria turistică de cel puţin o înnoptare, în ţară sau în străinătate, realizată în trimestrul de referint , ă.
La punctul IV.8 se înscriu, defalcate, cheltuie]ile efectuate pentru călătorie de toate
persoanele din gospodărie care au călătorit în ţară şi/sau străinătate (nu se cuprind plăţile către agenţiile de turism, de la punctul 7.2). Se înscriu cheltuielile de cazare, transport, restaurant, bar , cafenea , cofetărie şi similare, cumpărături (alimente, băuturi, tutun, îmbrăcăminte, încălţăminte), cadouri , suveniruri, artizanat, decoraţiuni, pentru activităţi recreative, culturale şi sportive, îngrijiri medicale, servicii de cosmetică, coafor, fri z erie şi alte servicii de înfrumuseţare, alte cheltuieli (asigurări, telefon, d e velopare filme etc.).
La punctul IV.9 se înscrie modalitatea de plată pentru călătoria în ţară sau în străinătate . (numerar, filă CEC, card) .
Detalii privind modul de completare a chestionaru]ui A.C.T.R. sunt prezenta.te în PRECIZĂRI PENTRU COMPLETAREA CHESTIONARULUI, care va însoţi ghidul metodologic de gestionare a anchetei.

2. COMPLETAREA CHESTIONARULUI - ATRIBUŢIILE ECHIPEI DE GESTIONARE A ANCHETEI Completarea chestionarului este reali z ată de către anchetatori, pe bază de interviu luat persoanelor din gospodăriile din eşantion repartizate acestora. Atribuţiile echipei de gestionare a anchetei pnvesc cele trei etape de realizare a anchetei şi se referă la: - pregătirea anchetei ; - înregistrarea datelor; - prelucrarea datelor . În etapa de pregătire a anchetei sunt reali z ate următoarele activităti . 1. Listarea nomenclatorului de gospodării şi repartizarea gospodăriilor pe gestionari de anchetă . 2. Completarea chestionarului cu informaţii referitoare la identificarea gospodăriei: se va completa pe prima pagină codul centrului, trimestrul, codul locuinţei, numărul gospodăriei şi numele anchetatorului. 3. Difuzarea chestionarelor anchetei se realizează de către gestionarii de anchetă. Chestionarelor le vor fi ataşate &quot;Ghidul metodologic de gestionare a anchetei&quot;, precum şi &quot;Precizări pentru completarea chestionarului&quot;. Împreună cu acestea, gestionaru] anchetei pune la dispoziţia anchetatorului o listă cu toate gospodăriile care îi sunt repartizate, care conţine numărul şi adresa gospodăriei. În etapa de înregistrare a datelor sunt realizate următoarele activităţi: 1. Înregistrarea datelor, de către anchetatori, la gospodăriile din eşantion. 2. Recepţionarea chestionarelor completate de către anchetatori. În etapa de pre]ucrare a datelor, înainte de introducerea datelor din chestionare în baza de date, se urmăreşte verificarea integrităţii şi coerenţei datelor. 3. FLUXUL DE PRELUCRARE Fluxul de prelucrare a] anchetei A.C.T.R. cuprinde următoarele acţiuni: • Recepţionarea chestionarelor; • Introducerea datelor în baza de date; • Controlul automat al datelor din chestionare; • Rezolvarea non răspunsurilor; • Introducerea corecţiilor şi reluarea controlului automat; • Transmiterea fişierelor cu date la I.N.S., la nivel de chestionar, conform graficului. B. PRECIZĂRI PENTRU COMPLETAREA CHESTIONARULUI 1. Capitolul I - IDENTIFICAREA GOSPODĂRIEI Pe baza datelor de identificare a gospodării]or din eşantionul extras pentru perioada cercetată, se completează capitolul I din A.C.T.R. Gestionarul anchetei pune la dispoziţia anchetatorului o listă cu toate gospodăriile care îi sunt repartizate, care conţine codul locuinţei, numărul gospodăriei şi adresa acesteia. Anchetatorul înregistrează în timpul primei vizite la gospodărie numele capului de gospodărie şi numărul de telefon. De asemenea, gestionarul anchetei completează pe chestionarul A.C.T.R. codul centrului, trimestrul, codul locuinţei, numărul gospodăriei şi numele anchetatoru]ui, al controlorului şi al responsabilului de anchetă, care vor semna în caseta corespunzătoare. În ceea ce priveşte rezultatele interviurilor , se va completa în caseta corespunzătoare codul aferent rezultatului interviului. Restul codificării formularului A.C.T.R. se realizează de către anchetatori, cu prilejul vizitelor la gospodării. Anchetatorul completează numărul de formular. Numărul de vizite la domiciliul gospodăriei va fi de 2-3, începând cu a 5-a zi lucrătoare a lunii următoare trimestrului analizat. 2. Capitolul II - CARACTERIZAREA GOSPODĂRIEI La punctul 1 anchetatorul înscrie numărul de persoane rezidente care compun gospodăria, din care persoanele de cel puţin 15 ani împliniţi în trimestrul de referinţă. Anchetatorii completează punctul 2 din acest capitol o singură dată , cu ocazia vizitelor la gospodării, cu date privind componenţa gospodăriei respective. Completarea da elor se face în urma discuţiilor cu toţi membrii gospodăriei, iar dacă nu este posibil, anchetatorul obţine informaţiile necesare pe baza declaraţiilor capului gospodăriei sau a unui membru adult, care poate da relaţii despre celelalte persoane. În cercetare sunt cuprinse şi persoanele de altă cetăţenie decât cea română, dar care sunt rezidente în România. La punctul 2 anchetatorul înscrie numai persoanele rezidente, de cel puţin 15 ani împliniţi. Datele se completează astfel: În coloana A se trece numele şi prenumele persoanei din gospodărie. În coloana 1 este pretipărit codul persoanei din gospodărie. În coloana 2 se înscrie data naşterii persoanei din gospodărie. În coloana 3 se înscrie sexul persoanei din gospodărie. În coloana 4 se înscrie codul statutului ocupaţional. Aceste coduri se preiau din anexa ce însoţeşte precizările pentru completarea chestionarului A.C.T.R. În coloana 5 anchetatorul completează numărul de călătorii efectuate de fiecare persoană, după discuţiile cu membrii gospodăriei. I;col 5 = I; cap III pct 1 pentru fiecare persoană care a călătorit. În cazul în care o gospodărie este constituită din două sau mai multe nuclee familiale (familii), acestea se înscriu în lista membrilor gospodăriei astfel: Se va începe cu nucleul familial din care face parte capul gospodăriei, înscriindu-se acesta pe primul rând, urmat de soţie ş1 copiii lor, în ordinea descrescătoare a vârstei; În ordinea declarată de capu l gospodăriei se vor înscrie şi celelalte nuclee familiale (soţul , soţia şi copiii) , urmate de celelalte rude care nu formează nuclee familiale (fraţi, surori, părinţi, bunici, socri etc.). Dacă în gospodărie nu există nici un nucleu familial, ea fiind alcătuită din persoane înrudite sau nu, se înscrie mai întâi capul gospodăriei recunoscut ca atare, urmat de celelalte persoane, în ordinea relaţiei de rudenie cu capul gospodăriei sau în ordinea descrescătoare a vârstei. Se consideră nucleu familial: - Soţul şi soţia fără copii; - Soţul şi soţia cu copii necăsătoriţi; - Unul dintre părinţi cu copii necăsătoriţi . Capul gospodăriei este persoana adultă declarată şi recunoscută ca atare de către ceilalţi membri ai gospodăriei. Decizia aparţine în exclusivitate membrilor gospodăriei şi are în vedere unele caracteristici personale, cum ar fi vârsta, ocupaţia, venitul, calitatea de proprietar al gospodăriei etc. Se înscriu toate persoanele prezente, cele temporar absente sau plecate pentru o perioadă mai îndelungată (dar sub 12 luni) din gospodărie (la studii în alte localităţi, în armată, internate în spitale sau sanatorii, în delegaţie, la lucru în altă localitate, în călătorii etc.), atâta timp cât nu şi-au stabilit domiciliul în altă localitate. Nu se completează formularele A.C.T.R. pentru depla_sările persoanelor în vederea internării în spitale, satisfacerii stagiului militar, pentru studenţii şi elevii din cămine aflate în alte localităţi decât cele în care îşi au domiciliul. Nu fac parte din gospodărie şi nu se înscriu în formular persoanele angajate pentru efectuarea de servicii în gospodărie şi oaspeţii care se află temporar (sub 7 luni) în gospodărie. La punctul 3 se precizează dacă membrii gospodăriei în vârstă de peste 15 ani au efectuat călătorii de cel puţin o înnoptare în afara domiciliului, în trimestrul cercetat ( se exclud înnoptările în cămine, spitale, cazărmi, la locul de muncă). Dacă persoana a efectuat cel puţin o călătorie se marchează căsuţa DA şi se completează chestionarul cu capitolele III şi IV. Dacă persoana nu a efectuat cel puţin o călătorie se marchează căsuţa NU şi, în acest caz, după completarea punctului 4, chestionarul este terminat. La punctul 4 se enumeră principalele motive pentru care persoana nu a călătorit: 4.1 Pentru motive financiare; 4.2 Pentru motive de sănătate; 4.3 Pentru motive profesionale; 4.4 Pentru motive familiale; 4.5 Pentru alte motive. Se marchează căsuţa corespunzătoare motivului care a determinat persoana să nu călătorească în trimestrul cercetat. 3. Capitolul III - CĂLĂTORII EFECTUATE, MOTIVUL PRINCIPAL ŞI DESTINAŢIA CĂLĂTORIILOR Pentru fiecare persoană din componenţa gospodăriei care are cel puţin 15 ani împliniţi, se completează distinct capitolul III. Se completează codul centrului, codul locuinţei şi numărul gospodăriei. Pentru identificarea persoanei care a efectuat călătoriile se va completa codul persoanei din capitolul II - cod persoană. Numărul total de călătorii efectuate, în timpul cărora s-a înnoptat în afara mediului obişnuit, în trimestrul cercetat (pct.III.1) La punctul 1.1 se va specifica numărul total de călătorii efectuate, cu cel puţin o înnoptare în afara mediului obişnuit, iar la punctul 1 . 2 se va specifica numărul total de înnoptări efectuate în timpul călătoriilor. Se înregistrează toate călătoriile care se termină în trimestrul analizat, indiferent de data când acestea au început. Exemplu: Dacă o călătorie începe pe 25.03 şi se termină pe 3 . 04 , atunci întreaga perioadă se consideră călătorie realizată în trimestrul 11 . În cazul în care, după completarea pct.Ill. l, rezultă că persoana respectivă nu a efectuat nici o călătorie de cel puţin o înnoptare, atunci se trece la o altă persoană din gospodărie, începând cu cap.III, pe o altă filă a chestionarului. Repartizarea numărului de călătorii de cel puţin o înnoptare, înscrise la punctul III.1.1, după motivul principal al fiecărei călătorii: (pct.IIl.2) Se completează numărul de călătorii de cel puţin o înnoptare, având ca motiv principal odihnă , recreere , vacanţe; afaceri şi motive profesionale; vizitarea prietenilor şi rudelor; tratament medical ; religie, pelerinaj; alte motive. Din călătoriile efectuate în perioada de referinţă din motive de odihnă, recreere, vacanţe, înscrise la punctul 111.2.1, se detaliază următoarele (pct. 111.3). La punctul 3 . 1 se vor înregistra călătoriile efectuate numai în Român i a. La punctul 3.2 se vor înregistra călătoriile efectuate numai în străinătate. La punctul 3.3 se vor înregistra călătoriile efectuate atât în România cât şi în străinătate. Din călătoriile efectuate în perioada de referinţă pentru afaceri şi motive profesionale, înscrise la punctul 111.2.2, se detaliază următoarele (pct.111.4). La punctul 4.1 se vor înregistra călătoriile efectuate numai în România. La punctul 4.2 se vor înregistra călătoriile efectuate numai în străinătate. La punctul 4 . 3 se vor înregistra călătoriile efectuate atât în România cât şi în străinătate . Din călătoriile efectuate în perioada de referinţă în scopul vizitării prietenilo1· şi rudelor, înscrise la punctul 111.2.3, se detaliază următoarele (pct.111.5) . La punctul 5.1 se vor înregistra călătoriile efectuate numai în România. La punctul 5.2 se vor înregistra călătoriile efectuate numai în străinătate. La punctul 5 . 3 se vor îmegistra călătoriile efectu a te atât în România cât şi în străinătate. 4. Capitolul IV - CARACTERIZAREA CĂLĂTORIEI DE CEL PUŢIN O ÎNNOPTARE, DUPĂ MOTIVUL PRINCIPAL AL ACESTEIA
Pentru fiecare călătorie înregistrată la cap. III, pct. 2.1, 2.2 şi 2.3 pentru fiecare
persoană se completează distinct capitolul IV, în funcţie de motivul principal al călătoriei , care se va codifica astfel:
odihnă, recreere, vacanţe - cod 1; afaceri şi motive profesionale - cod 2; vizitarea prietenilor şi rudelor -cod 3.
Numai pentru aceste trei motive ale călătoriei se completează distinct cap.IV din chestionarul A.C.T.R .
De exemplu, dacă o persoană a efectuat 5 călătorii de cel puţin o înnoptare, cu scopul de odihnă (cod 1), afaceri (cod 2) şi/sau vizite la prieteni şi rude (cod 3) , atunci pentru fiecare călătorie în parte se va completa distinct cap.IV (deci 5 pagini cu cap.IV)
Se completează codul persoanei care a efectuat călătoria, precum şi numărul de ordine al acestei călătorii, care poate fi cifra 1 pentru prima călătorie, cifra 2 pentru a doua călătorie, cifra 3 pentru a treia călătorie ş.a . m.d.

Se completează numărul de ordine al călătoriilor realizate, indiferent de numărul de înnoptări efectuate.
La punctul IV.1 se înscrie data plecării în călătorie şi la punctul IV.2 data întoarcerii din călătorie, pentru fiecare călătorie.
Numărul de înnoptări în fiecare ţară străină vizitată sau zonă turistică din România (pct.IV.3)
În prima coloană se înscrie denumirea ţării străine şi/sau a zonei turistice vizitate. În a doua coloană se înscrie codul ţării sau al zonei turistice vizitate.
În a treia coloană se trece numărul de înnoptări realizate în ţara străină sau în zona turistică din România, vizitată.
Codurile sunt înscrise în anexa care însoţeşte precizările pentru completarea chestionarului AC.T.R.
Dacă pe parcursul călătoriei au fost vizitate mai multe zone turistice din România sau ţări, acestea vor fi înscrise separat, cu numărul de înnoptări aferente.
Noptile petrecute în mijloace de transport în mişcare de la o ţară la alta (tren, autocar, autoturism etc.) sau la bordul unor vase în croazieră în afara teritoriului naţional, se înscriu ca înnoptări în străinătate la codul &quot;Ţări nespecificate&quot;.
Principalul mijloc de transport utilizat (pct.lV.4)
Se înscrie în căsuţă codul principalului mijloc de transport utilizat pentru a parcurge cea mai mare distanţă în timpul călătoriei.
Dacă mijlocul de transport utilizat pentru a parcurge distanţa cea mai mare este diferit la ducere faţă de cel de la întoarcere, atunci se bifează mijlocul de transport de la ducere.
La &quot;alte mijloace de transport terestru&quot; pot fi luate în considerare autoturisme închiriate, care aparţin rudelor_ sau prietenilor, motociclete, biciclete etc.
Codurile sunt înscrise în anexa care însoţeşte precizările pentru completarea chestionarului A.C.T.R.
Organizarea călătoriei a fost făcută prin (pct.IV.5)
Se înscrie în căsuţă codul organizatorului călătoriei.
Când organizatorul călătoriei este Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, se înscriu biletele achiziţionate de la acesta de salariaţii bugetari şi alte categorii.
La rubrica &quot;alte mijloace&quot; se includ asociaţii profesionale, culturale, religioase etc.
Codurile sunt înscrise în anexa care însoţeşte precizările pentru completarea chestionarului A.C.T.R.

Numărul de înnoptări pc tipuri de structuri de cazare turistică în timpul călătoriei (pct.JV.6)
În prima coloană, referitoare la numărul de înnoptări în România, se înscrie numărul de
înnoptări, pe tipuri de structuri de cazare turistică, efectuate în România.
În a doua coloană , referitoare la numărul de înnoptări în străinătate , s e înscrie numărul de înnoptări, pe tipuri de structuri de cazare turistică , efectuate în străinătate .
Codurile tipurilor de structuri de cazare turistică sunt înscrise în anexa care însoţeşte precizările pentru completarea chestionarului A.C.T.R.
Punctul 6. I &quot;Hoteluri şi unităţi similare&quot; cuprinde următoarele structuri de cazare turistică: hoteluri, hoteluri apartament, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, moteluri, hanuri, sate de vacanţă , pensiW1i turistice urbane, pensiuni turistice rurale, cabane turistice, cabane de pescuit şi cabane de vânătoare.
La &quot;alte modalităţi de cazare&quot; sunt cuprinse : vapor, vagon de tren , avion, autoturism , autocar, cort în afara campingurilor, etc. Pentru înnoptările în mijloace de transport aflate în mişcare pe teritoriul altor state şi pentru vase în croazieră, numărul de înn o ptări se completează în coloana &quot; În străinătate&quot;.
Cheltuielile totale efectuate pentru o călătorie (de o gospodărie sau nucleu familial) (pct.IV.7)
Cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriei de cel puţin o înnoptare , reprezintă totalul
cheltuielilor de consum efectuate de către persoanele din gospodărie care au participat la călătoria turistică în trimestrul de referinţă, pe durata călătoriei şi a şederii lor la destinaţie. Ele cuprind:
- plăţi către agenţiile de turism; - cazare (plus ma s a, acolo unde este inclusă în preţul cazării); - alimente şi băuturi (în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv com e rţul cu amănuntul) ; - transport: costul călătoriei, dus şi întors în cadrul transportului public rutier, feroviar şi maritim; utilizarea vehiculelor (costul ben z inei sau al motorinei, taxe de parcare), altele (de exemplu închirierea vehiculelor); - activităţi recreative, culturale şi sportive: excursii cu ghid, activită ţ i sportive (închirierea de echipamente) ; activităţi culturale (taxe de intrare); divertisment şi alte moduri de recreere (taxe de intrare) ; - cumpărături: cheltuieli făcute anterior călătoriei pentru cumpărarea de articole utilizate în timpul deplasării; cumpărarea de articole pentru a fi consumate în timpul şederii (inclusiv alimente, băuturi); cumpărări de articole pentru utilizarea lor ulterioară călătoriei ( alimente şi băuturi, cadouri şi suveniruri, etc.);

- alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau r e uniuni (ta x e de participare, programe şi materiale, cărţi, reviste legate de congres); asigurări; convorbiri telefonice; altele (taxe poştale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc.).
Din cheltuielile turistice se exclud: cumpărarea în scopuri comerciale, adică pentru revânzare şi cumpărăturile făcute în numele patronului; investiţiile de capital sau tranzacţiile, cum ar fi achiziţionarea de pământ , case , proprietăţi , opere de artă şi alte achiziţii imp011ante, chiar dacă acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; banii în numerar daţi rudelor sau prietenilor în timpul unei călătorii şi care nu reprezintă plata pentru bunuri sau servicii turistice; donaţiile făcute instituţiilor.
Completarea datelor de cheltuieli se face o singură dată, de către capul gospodăriei, cu date cumulate pentru toţi membrii gospodăriei care au participat la călătoria de cel puţin o înnoptare, la pct.IV.7 de pe fila cu codul personal al capului gospodăriei. În cazul în care capul gospodăriei nu a participat la călătorie sau nu cunoaşte cheltuielile, acestea se pot completa de către o altă persoană din gospodărie, care cunoaşte cheltuielile făcute, pe o filă cu codul personal al acestei persoane.
Restul persoanelor din gospodărie care au participat la călătorie nu completează pct.IV.7.
Cheltuielile se pot completa şi la nivel de nucleu de familie, dacă nu este posibil la nivel de gospodărie. Şi În acest caz cheltuielile se completează numai de către o persoană din nucleul familial, care cunoaşte cheltuielile realizate în călătoria respectivă.
Exemplu:
Membrii unei gospodării compuse din soţ (capul gospodăriei), soţie şi un copil de 16 ani au efectuat o călătorie de 7 înnoptări , p e ntru odihnă , recreere, vacanţe .
Pentru fiecare din cei trei membri ai g os p odăriei se completează c â te un che s tionar A . C. TR ., dar capitolul II 2 &quot; Caracterizarea g o s po dăriei &quot; şi capitolul IV p c t . 7 se completează cu date la nivel de gospodărie , numai pe chestionarul capului de gospodărie. În chestionarele pentru celelalte două persoane din gospodări e NU se completează cap II.2 şi cap IV pct. 7.
În cazul in care capul gospodăriei mai e f ectuează, in trimestrul analizat, alte cinci călătorii (de afaceri) de cel puţin o înnoptar e fi e car e, a cesta completează cap IV din formularul
A . C. T. R. pentru o călătorie , iar restul d e p a t r u călătorii le completeaz ă pe două fil e su plimentare, care con ţ in c ap IV
La punctul 7 .1 se înscriu date cumulate privind cheltuielile efectuate de toate persoanele din gospodărie care au participat la călătoria turistică respectivă.
În cazul călătoriilor de afaceri şi motive profesionale se înscriu la cheltuieli sumele d e contate de către întreprindere, precum şi cele cheltuite în afara ac es to r a, de către persoan e l e care au realizat călătoriile .

Atunci când persoanele adulte sunt însoţite de copu care nu au 15 am împliniţi, în cheltuielile persoanelor adulte se includ şi cheltuielile efectuate de aceştia.
La punctul 7.1.1 se înscriu cheltuielile pentru călătoria în străinătate, indiferent de modul de realizare al călătoriei (prin agenţie de turism, pe cont propriu, etc.).
Cheltuielile efectuate pentru călătoria în străinătate ce se înscriu la pct.7.1.1 pot fi egale sau mai mici decât cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriei de membrii gospodăriei sau de nucleul de familie, care se completează la pct. 7.1.
Atunci când o călătorie se realizează în două etape, o etapă fiind în ţară şi alta în străinătate, atunci totalul cheltuielilor pentru cele două etape se completează la pct.7 .1, iar partea privind cheltuielile pentru etapa în străinătate se înscrie la punctul 7.1.1.
La punctul 7.2 se înregistrează plăţile făcute către agenţia de turism, care a organizat călătoria, de către persoanele din gospodărie care au participat la călătoria respectivă, în ţară sau în străinătate.
În cazul în care organizatorii călătoriei sunt organizaţiile sindicale, oficiile de pensii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, care suportă de la agenţia de turism o parte din preţul biletului, în formularul A . C.T.R. se completează numai suma plătită de gospodărie.
Cheltuielile pentru sejururi de tratament nu se cuprind în cheltuielile din A.C . T . R.
Cheltuielile efectuate în valută se îmegistrează în lei, la cursul de schimb din perioada călătoriei.
Defalcarea cheltuielilor efectuate pentru o călătorie de către toate persoanele din gospodărie care au călătorit în ţară şi/sau străinătate (nu se cuprind plăţile către agenţiile de turism de la pct.7.2) - pct.IV.8
La acest punct se defalcă cheltuielile în lei, pentru:
8.1 Cazare 8.2 Transport (până la locul de destinaţie şi retur, transport public la locul de destinaţie, taxiuri, închirieri de autovehicule, parking, benzină şi similare) 8.3 Restaurante, bar, cafenea, cofetărie şi similare 8.4 Cumpărături: 8.4.1 Alimente, băuturi, tutun (din comerţul cu amănuntul) 8.4.2 Îmbrăcăminte , încălţăminte 8.4.3 Cadouri, suveniruri , artizanat, decoraţiuni 8.5 Activităţi recreeative, culturale şi sportive 8.6 Îngrijiri medicale şi cheltuieli pentru sănătate (consultaţii medicale, medicamente) 8,7 Servicii de cosmetică, coafor, frizerie şi alte servicii de înfrumuseţare
8.8 Alte cheltuieli (asigurări, telefon, developări filme, etc . )
Punctul IV . 8 se completează o singură dată pentru o călătorie, de către capul gospodăriei, cu date cumulate pentru toţi membrii gospodăriei care au participat la călătoria de cel puţin o înnoptare. În cazul în care capul gospodăriei nu a participat la călătorie, sau nu cunoaşte cheltuielile, acestea se pot completa de altă persoană din gospodărie, care cunoaşte cheltuielile făcute, pe o filă cu codul personal al acestei persoane .
Restul persoanelor din gospodărie care au participat la călătorie nu completează pct.IV.8. Totalul cheltuielilor înscrise la punctul IV . 8 pot fi mai mici sau egale cu cele de la pct.
IV.7.1-7 . 2.
CHELTUIELILE ÎNSCRISE LA PUNCTELE 7 ŞI 8 SE VOR ÎNREGISTRA ÎN LEI NOI (RON).
Modalitatea de plată pentru călătorie - pct.IV.9
La acest punct se specifică modalitatea de plată pentru călătoria efectuată în ţară sau în străinătate.
Plăţile pot fi făcute :
9.1 Cash (numerar) 9.2 Filă CEC 9.3 Card.
Acest punct se completează, ca şi punctele IV.7 şi IV.8, o singu r ă dată, de capul gospodăriei sau de altă persoană din gospodărie care cunoaşte cheltuielile şi modalitatea de plată pentru acestea.
În cazul în care o persoană a efectuat călătorii de cel puţin o înnoptare pentru fiecare din cele 3 categorii de motive, c are se înregistrea ză dis t inct la capitolul JV (sau pentru unul din cele 3 motive efectuează mai multe călătorii), se at a şe a ză şi se completează una sau mai multe file suplimentare (pretipărite) cu capitolul IV, pentru aceste călătorii.
Pe filele ataşabile la chestionar, care se paginează corespunzător, se completează infonnaţii privind cod centru, cod locuinţă şi număr de gospodărie, înscrise pe prima pagină a chestionarului A.C . T.R .

C. PRELUCRAREA ŞI DISEMINAREA DATELOR
1. PRELUCRAREA DATELOR Formularele statistice A.C.T.R. completate cu date de către gospodării s unt preluate de la anchetatori de către direcţiile teritoriale de stati st ic ă , care procedează la introducerea datelor în ba z a de date şi la validarea datelor, folosind programele informatice primite de l a I.N.S. Fişierele ce conţin datele validate la nivel de formular se transmit la I.N.S. prin teletransmisie . La nivel de I.N.S. se verifică corectitudinea şi completitudinea datelor primite de la direcţiile teritoriale de statistică. Apoi se aplică procedurile de estimare a rezultatelor la nivelul întregii populaţii. Se realizează tabelele finale ale lucrării , analiza şi disem i nare a datelor . 2. DISEMINAREA DATELOR
Informaţiile statistice refer i toare l a cererea turist i că a rezidenţilor în România se diseminează în publicaţia trimestria l ă &quot;Cererea tllristică a rezidenţi l or în România &quot; , ai cărei beneficiari sw1t: Administraţia prezidenţială , Parlamentul , Guvernul, Ministerul Transportur il or, Construcţ i i l o r şi Tur i smului, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Admin i straţiei şi Interne l or, B anca Naţională a României, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism .
ANEXĂ
la metodologie

SPANIA ES SUEDIA SE TURCIA TR UCRAINA UA UNGARIA HU ALTE TĂRI DIN EUROPA AP EGIPT EG MAROC MA TUNISIA TN REPUBLICA AFRICA DE SUD ZA ALTE TĂRI DIN AFRICA AJ CANADA CA S.U . A. US CUBA cu M E XIC MX ARGENTINA AR BRAZILIA BR ALTE ŢĂRI DIN AMERICA DE SUD AC CHINA CN COREEA DE SUD KR FILIPINE PH INDIA IN IORDANIA JO IRAN IR ISRAEL IL JAPONIA JP LIBAN LB REPUBLICA ARABĂ SIRIANĂ SY THAILANDA TH ALTE TĂRI DIN ASIA AA AUSTRALIA AU NOUA ZEELANDĂ NZ ALTE TERITORII DIN OCEANIA AB ŢĂRI ŞI TERITORII NESPECIFICATE QU

Codurile principalului mijloc de transport utilizat:
- Tren-------------------------------------------------------------------------------- - Autocar, autobuz - Autoturisme proprii-------------------------------------------------------------- - Aerian------------------------------------------------------------------------------ - Maritim----------------------------------------------------------------------------- - Alte (autoturisme închiriate, autoturisme care aparţin rudelor sau prietenii or, motociclete etc.)---------------------------------------------------- Codurile organizatorului călătoriei : - Agenţii de turism---------------------------- ---------------------------------- - Sindicat--------------------------------------------------------------------------- - Oficii de pensii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei--- - Pe cont propriu - Alte mijloace (asociaţii profesionale, culturale, religioase, etc . )---------

Codurile tipurilor de structuri de cazare turistică:
COD
1
, 2 .,
:)
4
5
6

COD
1
2 ,.,
_ 1
4
5
- Hoteluri şi unităt , i similare (moteluri , hanuri &#39; vile turistice , etc p )--------------------- I - Campinguri----------------------------------------------------------------------------------- - Tabere pentru c o pii şi tineret--------------------------------------------------------------- - Locuinţe particulare cu chirie (camere, apartament)------------------------------------ 2 ,., :) 4 - Loc . u . inţ b e sec . u . nda d re . . 5 - p armţ1 , urnei &#39; ru e , pr1eten1--------------------------------------------------------------- 6 - Alte modalîtăţi de cazare (vapor , vagon de tren,
cort în afara campingurilor, etc)----------------------------------------------------------- 7

Codurile pentru statut ocupaţional ( cap. II)

Statut ocupaţional Cod Statut ocupaţional Cod Salariat I Şomer 7 Patron 2 P e nsionar 8 Lucrător pe cont propriu în activităţi neagricole 3 Elev, student 9 Lucrător pe cont propriu în agricultură 4 Casnică 10 Membru al un e i cooperati v e neagricole 5 Militar în te1men 11 Membru al unei asociatii agricole 6 Altul ( persoană întreţinută, băt r ân fără pensie) 12

ROMÂNIA
Confidenţial
INSTITUTUL • NAŢIONAL DE STATISTICĂ A.C.T.R.
_ ANCHETA
CEREREA TURISTICA A REZIDENŢILOR în trimestrul

Institutul N aţional de Statistică , în cadrul acţiun i lo r de int eg rare în sistemul s tatistic europe a n , realizează ancheta statistic ă A. C .T.R , pentru obţinerea de informaţii pr i vind ce r erea turistică a per s oanelor rezidente în Rom â nia . Infonnaţiile obţinute v or fi utili z ate în fundamentarea deciziilor privind strat e gi a d e dezvoltare a turismului , rezultatele sintetice urmând a face obie c tul publicaţiilor de specialitate . Potrivit Ordonan ţe i Guvernului nr . 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată cu modificăr il e şi completările ulterioare &quot;per s oanele fi z ice s unt obligate să fumizeze serviciilor de st a tis tică oficială datele personale şi cele privind gospodăria şi acti v i tat ea economic ă, nec e sare efectu ăr ii recensămint e lor şi an c hetelor statistice&quot; . Asi g urându-vă d e CARACTERUL STRJCT CONFIDENŢIAL A L D A TELOR INDIVIDUALE transmi s e şi de fa ptul că puteti fi ben e ficiarul rezult a t e lor sintetic e ale înregistr ă rii, v ă mu l tumim anti c ipat pentru colaborare.

Rezultatul interviului
1 - accept ă interviul O 2 - gospod ă rie contactată dar r e fuză interviul 3 - gospodărie plecată din localitate toată luna 4 - go s podărie prezentă dar imposibil de cont a ctat 5 - locuinţă i n e xistentă 6 - locuin ţă n e o c upată 7 - locuin ţă sezonieră

Cod centru Nr. fonnular
Anchetator: Numele ... ...... ........................... . ... Semnătura . . . .. . .......................... .. ... Controlor: Numele ..... ...... .. . ... . .. . . .. ... . . . . ... . . ... . S e mnătura . . . . . ............ . ... . ............ . .. Responsabil de anchetă: Numele ......... . .......... . .. . .............. .. S e mnătura. .... . .... . ........ . ..... .. .. .. . . . . ..

I. IDENTIFICAREA GOSPODĂRIEI Codul locuinţei 1 _, &#160;&#160; ._ &#160;&#160; Numărul gospodăriei LJ_J II. CARACTERIZAREA GOSPODĂRIE/) 1. Nwnărul de persoane care compun gospodăria L &#160; L_J , din care peste 15 ani L...L..J 2. Componenţa gospodăriei (p e ste 15 ani) : Nume ş1 prenume Cod persoană Data -lună- naştem -an- Se x Masculin-I Feminin - 2 Cod statut ocupaţional Numar călătorii efectuate A 1 2 .) 4 :, 1 [_J_J I_J_J_J_J L I _J_J f _J_J_J_J j J_J_j I_J _J_j_l 4 _J_J _J_J_J_J .) j_J_J _J_J_J_j o I_J_J _J_J_J_J 7 J _J_J J_J &#160; J_J_j l_j_j I I J I 9 i_j_j _J_J_J_J 10 r &#160; J_J &#160; J_J _J_J 11 f_J_J / _J_J_J_J *) Se comple t ea z ă o sin g u r ă dată pentru o gospodărie , pe chestionarul c apulu i de go s p o d ă rie nr. Institutul National de Statistică Bd. Libertăţii 16, Sector 5, Bucureşti - cod 050706 ACTR/1 O 3. Precizaţi dacă membrii gospodăriei de pe s te 15 ani au efectu a t călătorii de cel puţin o înnoptare în afara domiciliului, în trimestrul cercetat (se exclud înnoptările în cămine, spitale, cazănni, locul de muncă) DA (contirmaţi completarea formularului la cap.Ill şi IV) NU O (în acest caz, după completarea pct.4, chestionarul este terminat) □ 4. Care este principalul motiv pentru care nu aţi călătorit ? (se marchează căsuţa respectivă) 4.1 Pentru motive financiare 4.2 Pentru motive de sănătate □ 4.3 Pentru motive profesionale □ 4.4 Pentru motive familiale □ 4.5 Pentru alte motive D III. CĂLĂTORII EFECTUATE, MOTIVUL PRlNCIPAL ŞI DESTINAŢIA CĂLĂTORIILOR Codul centrului Codul locuinţei Numărul gospodăriei L..J....._J IDENTIFICAREA PERSOANEI: COD PERSOANĂ L.J...._J I .Numărul total de călătorii efectuate , în timpul cărora aţi dormit în afara mediului obişnuit, în trimestrul cercetat. Precizaţi : numărul total de călătorii L...L.J 1 Numărul total de înnoptări L...L.J2 (în staţiuni balnear e, termale) 2. Repartizarea numărului de călătorii de cel puţin o înnoptare , înscrise la punctul lII . 1.1, după motivul principal al fiecărei călătorii : 1. Odihnă , recreere, vacanţe L.L.J 4 . Tratament medical L..J....._J 2. Afaceri şi motive profesionale L.L.J 5. Religie, pelerinaj L..L.J 3. Vizitarea prietenilor şi rudelor L.J._J 6.Alte motive L.J._J 3. Din călătoriile efectuate în perioada de referinţă , din motive de odihnă , recreere, vacanţe , înscrise la pct. III.2.1, câte au avut loc : 1. Numai în România L_LJ 2. Numai în străinătate L.L..J 3. În România şi în străinătate 1-L.J 4. Din călătoriile efectuate în perioada de referinţă, pentru afaceri şi motive profesionale, înscrise la pct. III.2.2 , câte au avut loc : 1. Numai în România L_LJ 2. Numai în străinătate LL..J 3. În România şi în străinătate L.L..J 5. Din călătoriile efectuate în perioada de referinţă, în scopul vizitării prietenilor şi rudelor, înscrise la pct. III .2. 3 , câte au avut loc : 1. Numai în România (_j_J 2. Numai în străinătate L.L...J 3. În România şi în străinătate L...L.J ACTR/2 PENTRU FIECARE CĂLĂTORIE DE CEL PUŢIN O ÎNNOPTARE, ÎNREGISTRATĂ LA CAP III, PCT 2.1, 2.2 ŞI 2.3 DE CĂTRE FIECARE PERSOANĂ, SE COMPLETEAZĂ DISTINCT CAP. IV - CARACTERIZAREA CĂLĂTORIEI IV. CARACTERIZAREA CĂLĂTORIEI DE CEL PUŢIN O Îl\TNOPTARE, DUPĂ MOTIVUL PRINCIP AL AL ACESTEIA

Cod centru I,&#160; ..&#160; ......_....&#160; .&#160; , Codul locuinţei L...l&#160; . &#160;&#160; . &#160;&#160;&#160;&#160; . &#160;&#160; .&#160; , Numărul gospodăriei L &#160;&#160; L._J
Motivul principal al călătoriei D (Se completează illlul din codurile 1, 2 sau 3 corespunzătoare cap III, pct. 2)

Cod persoană L-L..J Călătoria nr. L. L..J
Pentru fiecare călătorie efectuată indicati: 1. Data plecării: I z z LLAAAA I I I I I I I I 2. Data întoarcerii: I z z LLAAAA I I I I I I I I 3. Numărul de înnoptări în fiecare ţară străină vizitată/ sau zonă turistică din România Tara / Zona turistică Tara / Zona turistică Număr &#39; ( denumire ) (codurile din anexă) L..J_J L..J_J L..J_J L..J_J L..J_J L..J_J L..J_J de înnoptări L &#160; L_J L...L._J L_j_J L...L._J L_j_J L_j_J L_j_J ( se înscrie în căsută codul respectiv) □ 4. Principalul mijloc de transport utilizat: 1. Tren 2. Autocar, autobuz 3. Autoturisme proprii 4. Aerian 5.Maritim 6.Alte (autoturisme închiriate, motociclete etc . ) ( se înscrie în căsută codul respectiv) □ 5.0rganizarea călătoriei a fost făcută prin: 1. Agenţii de turism 2. Sindicat 3. Oficii de pensii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei 4. Pe cont ropriu 5. Alte mi 1 j oace 6. Numărul de înnoptări pe tipuri de structuri de cazare turistică în timpul călătoriei: 1. Hoteluri şi unităţi similare (moteluri, hanuri, vile turistice, etc . ) 2. Campinguri 3. Tabere pentru copii şi tineret 4. Locuinţe particulare cu chi1ie (camere, apartamente) 5. Locuinţe secundare 6. Părinţi, bunici, rude, prieteni 7. Alte modalităţi de cazare (vapor, vagon de tren, cort în afara campingurilor, etc) În România În străinătate L L..J L..J_J L L..J L...LJ L.J_J L_j_J L..J_J LL.J L L..J L...LJ LL.J L_j_J L L..J L &#160;&#160; j_J

ACTR/3

7. Cheltuieli efectuate pentru călătorie *) (transport, cazare, alimente, recreative, culturale, etc) 1. Total cheltuieli efectuate de gospodărie sau nucleu de familie din care pentru: 1.1 Călătorii în străinătate 2. Plăţi către agenţia de turism .&#160; .... &#160; , &#160; . &#160; . &#160; ._L..-_, &#160; ....&#160; , 1 lei . ....&#160; ,&#160; .&#160; .&#160; ._.,&#160; , , , 1 lei 8. Defalcarea cheltuielilor efectuate pentru călătorie de toate persoanele din gospodărie, care au călătorit în ţară şi/sau străinătate (nu se cuprind plăţile către agenţiile de turism de la pct.7.2) TOTAL H) (8.1+8.2+......+8.8) ....&#160; _, .&#160; .&#160; . , , , 1 lei 8.1 Cazare 8.2 Transport (până la locul de destinaţie şi retur, transport public la locul de destinaţie, taxiuri, închirieri de autovehicule, parking, benzină şi similare) 8.3 Restaurante, bar, cafenea, cofetărie şi similare 8.4 Cumpărături 8.4.1 Alimente, băuturi, tutun (din comerţul cu amănuntul) 8.4.2 Îmbrăcăminte, încălţăminte 8.4.3 Cadouri, suveniruri, artizanat, decoraţiuni 8.5 Activităţi recreative, culturale şi sportive 8.6 Îngrijiri medicale şi cheltuieli pentru sănătate (consultaţii medicale, medicamente) 8.7 Servicii de cosmetică, coafor, frizerie şi alte servicii de înfrumuseţare 8.8 Alte cheltuieli (asigurări, telefon, developare filme, etc)

. &#160; .... &#160;&#160;&#160;&#160; . &#160; . &#160; . &#160; ._. &#160; .... &#160;&#160;&#160;&#160; I lei

.&#160; .... &#160; , &#160; , &#160; .. &#160; ,&#160; ,. &#160; . &#160; ,&#160; , I lei

llei

&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; 1 lei
I lei
I lei llei
I I lei

1 lei

*) Se completează o singură dată pentru o călătorie, numai de capul gospodăriei, cu date cumulate pentru toţi membrii gospodăriei care au participat Ia călătorie
**) Totalul cheltuielilor înscrise la pct.8 pot fi mai mici sau egale cu cele de la pct. 7.1
&#160;&#160; ATENTIE: CHELTUIELILE&#160; DE LA PUNCTELE 7 &#160;&#160;&#160;&#160; 8 SE COMPLETEAZĂ&#160; ÎN LEI NOI &#160;&#160; ON) &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;

9.Modalitatea de plată pentru&#160; călătorie (în procente, fără zecimale)
InRomânia 100%

In străinătate 100 %
9.1 Cash (numerar) 9.2 Filă CEC 9.3 Card
LL...J% L.LJ % L.LJ3/o
L.LJ% L.LJ% L.LJ%

ACTR/4
INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

O R D I N
pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice
privind frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică*)
În temeiul prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică,
ținând seama de Directiva Consiliului nr. 95/57/CE privind colectarea informațiilor statistice în domeniul turismului, publicată în JO L 291 din 6 decembrie 1995, și de Decizia Comisiei nr. 1999/35/CE, publicată în JO L 009 din
15 ianuarie 1999, referitoare la proceduri pentru implementarea Directivei Consiliului nr. 95/57/CE, având în vedere Hotărârea Comitetului de avizare metodologică nr. 4 din 6 aprilie 2004,
președintele Institutului Național de Statistică emite următorul ordin:

Art. 1. — Obiectul prezentului ordin este de a stabili Metodologia cercetării statistice privind frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. Art. 2. — Metodologia menționată la art. 1 este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 3. — Institutul Național de Statistică va asigura actualizarea metodologiei menționate la art. 1, în funcție de legislația europeană.
Art. 4. — (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Național de Statistică.
(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România.
Art. 5. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispoziții contrare.
Art. 6. — Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Institutului Național de Statistică,
Vergil Voineagu

București, 29 decembrie 2005.
Nr. 1.228.

*) Ordinul nr. 1.228/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 13 februarie 2006 și este reprodus și în acest număr bis.
ANEXĂ*)

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

Nu sunt considerate structuri de cazare turistică:
• structurile de cazare folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durată mai marc de un an, indiferent de clasificarea acestora; • locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora ; • căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar; • unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi altor spaţii similare ce practică activităţi turistice); • vagoanele dormitor; • adăposturile şi refugiile montane şi similare; • barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.

A.3 Definiţii şi concepte de turism A.3.1 Definiţii şi concepte generale Turismul cuprinde activităţile desfăşurate de persoane în cursul călătoriilor şi şederilor lor în afara mediului lor obişnuit (reşedinţei obişnuite), pentru o perioadă consecutivă care să nu depăşească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, pelerinaj. Formele de turism a) turismul intern: rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai în interiorul acestei ţări b) turismul receptor : nerezidenţii care călătore sc în ţara dată; c) turismul emitor: rezidenţii unei ţări date care călătoresc în alte ţări. Cele trei fonne de bază ale turismului enunţate anterior pot fi asociate, obţinându-se următoarele categorii de turism: • turismul interior care regrupează turismul intern şi turismul receptor; • turismul naţional care regrupează turismul intern şi turismu] emitor; • turismul internaţional care regrupează turismul receptor şi turismul emitor. Pentru scopuri ale statisticilor de turism şi în acord cu modalităţile de bază ale turismului , vizitatorii pot fi clasificaţi astfel: a) vizitatori internaţionali: turişti; excursionişti (vizitatori de o zi). b) vizitatori interni: turişti; excursionişti (vizitatori de o zi). Termenul vizitator internaţional desemnează orice persoană care se deplasează într-o ţară, alta decât aceea în care ea îşi are rezidenţa obişnuită, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în ţara vizitată. Vizitatorii internaţionali includ: Turiştii, care reprezintă vizitatorii care petrec cel puţin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în ţara vizitată; Excursioniştii (vizitatorii de o zi), care reprezintă vizitatorii ce nu petrec cel puţin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în ţara vizitată. Termenul vizitator intern desemnează orice persoană care se deplasează , pentru o perioadă mai mkă de 12 luni , într-un loc situa t în ţara sa de reşedinţă , dar altul decât acela care corespunde mediului obişnuit al său şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat. În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi (excursionist intern) de s emnează un vizitator intern care nu petrece cel puţin o noapte într-o structură turistică colectivă sau privată, în locul vizitat. Pentru scopuri ale statisticilor de turism internaţional , o persoană este rezidentă într-o ţară, dacă: a) persoana a locuit în ţara respectivă cea mai marc parte a anului scurs (12 luni), sau b) persoana a locuit în acea ţară o perioadă de timp mai mică de 12 luni , dar are intenţia să se reîntoarcă în cele 12 luni care urmează pentru a trăi acolo . A.3.2 Definiţii şi concepte specifice Prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare , care furnizează în mod pem1anent sau sezonier serviciul de cazare ş i alte servicii specifice pentru turişti. Structura de primire turistică colectivă cu funcţiuni de cazare turistică este acea structură care pune la dispoziţia călătorilor came r e sau spaţii , iar numărul de Jocuri pc care îl fumizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane , mai numeroase decât o s implă familie ; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administraţie comercială comună , chiar dacă este o unitate non profit (cu scop nelucrativ). De la structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se culeg date referitoare la: • Sosirea unui turist - se produce când o persoană se înscrie în regi s trul structurii de cazare turistică pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi neîntrerupte . În fiecare structură de cazare se socoteşte o sing ur ă sosire pe turi s t , indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Turiştii rămaşi în structură din luna anterioară celei raportate nu sunt incluşi la numărul de sosiri. Pentru familiil e găzduite în structura de cazare turistică , la numărul de sosiri se include fiecare membru al familiei p e ntru care s-a plăti t cel puţin un loc de ca z are. • Înnoptarea - este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiu l ui ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avut e în vedere şi înnoptările aferente paturilor in s talate suplimentar (plătite d e clienţi) . Exemple: ■ un cuplu soseşte şi petrece 3 nopţi într-o lună: trebuie înregistrate 2 sosiri şi 6 înnoptări (2 persoane x 3 înnoptări); ■ o persoană soseşte şi petrece 5 nopţi într-o lună: trebuie înregistrată o sosire şi 5 înnoptări; ■ o persoană soseşte pe data de 25 iunie şi petrece 1O nopţi: trebuie înregistrată o sosire şi 6 înnoptări în luna iunie, O sosiri şi 4 înnoptări în luna iulie. • Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) - reprezintă număml de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al structurii de primire tuirstică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Numărul de locuri este detenninat pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică existente la 31 iulie, aflate în stare de funcţionare. • Capacitatea de cazare turistică în funcţiune - reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de cazare turistică, ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exprimă în locuri-zile (număr de locuri x număr de zile). Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turişti, pentru reparaţii sau pentru alte motive. Formula de calcul: cf = ( Lp X Dp ) + ( Ls X Ds ) + ( Le X De ) unde: Creste capacitatea de cazare turistică în funcţiune; Lr este numărul mediu de locuri-pat din camerele permanente; Ls este numărul mediu de locuri-pat din camerele sezoniere; Le este numărul mediu de locuri sezoniere oferite în căsuţe şi terenuri de campare; Dr este numărul de zile din lună în care structura a fost deschisă pentru locurile-pat din camerele permanente; Ds este numărul de zile din lună în care structura a fost deschisă pentru locurile-pat din camerele sezoniere; De este numărul de zile din lună în care structura a fost deschisă pentru locurile sezoniere oferite în căsuţe şi terenuri de campare. ■ Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune - expnma relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă. El se calculează pe tipuri de structuri, pe categorii de clasificare, pe judeţe, pe forme de proprietate şi pe zone turistice. Formula de calcul: In = ( N / Cr ) x 100 unde: l 11 este indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune; N este numărul de înnoptări îmegistrate într-o anumită perioadă; Creste capacitatea de cazare turis t ică în funcţiune. • Indicele de utilizare brută a capacităţii de cazare - exprimă reiaţia între capacitatea de cazare potenţială şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Formula de calcul: Ib ( N / Cr ) x 100 unde: Ib este indicele de utilizare brută a capacităţii de cazare; N este numărul de înnoptări înregistrate într-o anumită perioadă; Cp este capacitatea de cazare potenţială care rezultă din înmulţirea numărului de locuri-pat oferite cu numărul de zile ale perioadei respective. • Indicele de utilizare netă a camerelor - se calculează prin împărţirea numărului total de camere utilizate într-o lw1ă la numărul mediu de camere disponibile în luna respectivă. Formula de calcul : Vn = ( Q / Hd ) x 100 unde: Vn reprezintă indicele de utilizare netă a camerelor Q este suma lunară a camerelor ocupate Hd este n.umărul de camere efect i v disponibile • Indicele de utilizare brută a camerelor - se calculează prin împărţirea numărului total de camere utilizate într-o lună la numărul de camere existente în unitate. Formula de calcul: Vb = ( Q / He ) x 100 unde: Vb repre z intă indicele de utilizare brută a camerelor Q este suma lunară a camerelor ocupate He este numărul de camere existente în unitate Calcularea indicelui de utilizare brută a capacităţii de cazare precum şi a indicilor de utilizare netă şi brută a camerelor este opţională, nefiind solicitată în mod obligatoriu de către EUROSTAT. • Durata medie a şederii - se calculează prin împărţirea numărului de îm1optări realizate la numărul de sosiri ale turiştilor. Ea se calculează pe tipuri de structuri, pe categorii de clasificare, pe forme de proprietate şi pe zone turistice. • Numărul persoanelor ocupate cu activitatea de cazare turistică (inclusiv restaurant) - reprezintă numărul de persoane care lucrează în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi în restaurantul, barul sau cafeneaua structurii de cazare, în ultima zi lucrătoare a ultimei luni din trimestru: salariaţi cu normă întreagă sau redusă, inclusiv cei angajaţi pentru activităţi ocazionale sau sezoniere; proprietarii asociaţi şi lucrătorii familiali neretribuiţi care lucrează în mod regulat în structură; persoanele absente pentru perioade scurte, concedii medicale, concedii plătite. Nu se includ persoanele detaşate de la alte întreprinderi, persoanele care satisfac stagiul militar şi cele care absentează o perioadă de timp nedeterminată. A.4 Tipurile de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică Tipurile de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au fost stabilite prin Ordinul nr.510/2002, cu modificările ulterioare, al ministrului turismului, pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistică. Tipurile de structmi de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică stabilite prin Ordinul nr.510/2002 cu modificările ulterioare, sunt următoarele: • Hotelul este structura de cazare turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pun la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice şi dispune de recepţie şi de spaţii de alimentaţie în incintă. • Hotelurile-apartament sunt hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora. • Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât pentru satisfacerea nevoilor de cazare şi masă, precum şi pentru parcarea în siguranţă a mijloacelor de transport. • Hotelurile pentru tineret sunt structuri de cazare turistică, cu dotări simple, adaptate cerinţelor caracteristice tineretului, care asigură servicii de cazare, masă, agrement, pe baza unor regulamente de organizare interioară specifice. De regulă, sunt amplasate în centre universitare, staţiuni şi în alte zone turistice frecventate de tineret. • Hostelurile sunt structuri de cazare turistică cu o capacitate de minim 5 camere sau apmtamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în clădiri cu altă destinaţie iniţială decât cea de cazare turistică. • Cabanele turistice sunt structuri de cazare turistică de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente cu arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii specifice, necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odilmă în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau altor obiective de interes turistic. • Cabanele de vânătoare şi de pescuit sunt structuri de cazare turistică, de capacitate redusă, amplasate în zone bogate în fond cinegetic şi de pescuit, care asigură condiţii pentru cazare şi servicii suplimentare specifice activităţii. • Vilele sunt structuri de cazare turistică de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni balneoclimaterice sau în alte zone şi localităţi de interes turistic, care asigură cazare turiştilor şi prestarea unor servicii specifice. • Bungalourile sunt structuri de cazare turistică de capacitate redusă, realizate de regulă, din lemn sau din alte materiale similare. În zone cu umiditate ridicată (munte, mare) acestea pot fi construite şi din zidărie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă, ca unităţi independente în cadrul unor staţiuni sau zone turistice sau ca spaţii complementare pe lângă alte structuri de cazare turistică. Asigură cazarea turiştilor, precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de bază. Funcţionează, de regulă, cu activitate sezonieră. • Pensiunile turistice rurale şi urbane sunt structuri de cazare turistică având o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maxim 30 locuri în mediul rural şi până la 20 camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor, pregătirea şi servirea mesei. • Campingurile sunt structuri de cazare turistică destinate să asigure cazarea turiştilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijlocul de transport, să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unităţi. Capacitatea campingurilor se exprimă în număr de locuri de campare şi se stabileşte prin înmulţirea cu 4 a numărului parcelelor de campare, la care se adaugă eventualele locuri de cazare în căsuţe tip camping şi/sau în bungalouri amplasate în incinta unităţii. • Căsuţele sunt spaţii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau aJte materiale similare, compuse de regulă dintr-o cameră şi un mic antreu sau terasă şi uneori dotate cu grup sanitar propriu. • Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.). • Popasul turistic reprezintă o structură de cazare turistică de capacitate redusă, formată din căsuţe şi/sau bungalouri, amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare şi alimentaţie, -precum şi posibilităţi de parcare auto. Dotarea şi serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeaşi categorie, cu excepţia faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare. • Camerele de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri cu altă destinaţie, sunt structuri de cazare turistică constând într-un număr limitat de spaţii, care oferă servicii de cazare şi posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti sau în comun cu locatarul. • Structuri de cazare turistică pe nave fluviale şi maritime, inclusiv pontoane plutitoare. A.5 Clasificarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică Conform Ordinului m. 510/2002, cu modificările ulterioare, pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistică, acestea pot fi clasificate în funcţie de dotările şi serviciile oferite. Toate tipurile de structuri de cazare turistică, cu excepţia pensiunilor turistice rurale, se clasifică pe stele, începând de la 1 stea până la 5 stele (cele cu dotări superioare). Pensiunile turistice rurale se clasifică pe flori (margarete), începând de la 1 floare (margaretă) până la 5 flori (margarete). În reţeaua structurilor de cazare turistică există şi structuri neclasificate pe stele sau flori, care se urmăresc de către I.N.S. în cercetarea statistică privind frecventarea structurilor de cazare turistică. A.6 Perioada de referinţă şi de înregistrare

Perioada de referinţă pentru care se înregistrează datele statistice este luna calendaristică, cu excepţia persoanelor ocupate în structurile de cazare turistică, pentru care datele se referă la situaţia existentă la sfârşitul trimestrului.
Perioada de înregistrare: formularele statistice &quot; Turism lA 11 , completate cu date, se depun de către agentul economic la sediul direcţiei teritoriale de statistică din judeţul unde îşi are sediul structura de primire pentru care s-a completat formularul sta t istic , până în a 5-a zi lucrătoare de la expirarea lunii cercetate.

B Formularul statistic &quot; Turism lA &quot; şi precizări pentru completarea acestuia B.1 Formularul statistic &quot;Turism lA&quot; Fonnularul statistic&quot; Turism lA&quot;, anexat, se completează de către toţi agenţii economici sau persoanele fizice care administrează efecti v structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pentru toate structurile care au fost deschise cel puţin o zi în luna respectivă. Pentru fiecare structură de cazare se completează un formular ; prin excepţie , se admite ca un agent economic care are mai multe vile, căsuţe, bungalouri sau pensiuni cu o recepţie comună , să completeze un singur formular statistic pentru mai multe structuri de acelaşi tip şi de aceeaşi categorie de clasificare. Formularul este structurat în următoarele capitole: Capitolul &quot; Date de identificare&quot; În acest capitol se vor completa: denumirea structurii de cazare; tipul structurii de cazare , conform clasificării Autorităţii Naţionale de Turism ş1 codificarea acestuia: Tipul structurii de cazare Cod Tipul structurii de cazare Cod Hoteluri 42 Sate de vacanţă 54 Hoteluri-apartament 53 Campinguri 47 Moteluri 43 Căsuţe tip camping fără spaţii de 70 campare Hanuri 44 Popasuri turistice 37 Vile turistice 45 Tabere de elevi şi preşcolari 48 Hoteluri pentru tineret 33 Pensiuni turistice urbane 52 Hosteluri 34 Pensiuni turistice rurale 38 Cabane turistice 46 Spaţii de cazare de pe navele fluviale şi maritime 72 Cabane de vânătoare 35 Alte unităţi de cazare colective 69 nespecificate Cabane de pescuit 36 Bungalouri 55 În cazul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de tratament balnear ( complexuri de tratament balnear), se înscrie cifi·a I infaţa codului tipului de unitate, pe rândul 2 de la date de identificare. De exemplu, la hotel cu structură de tratament codul este 142. numărul de structuri de cazare - se înscrie numărul de vile, căsuţe, bungalouri sau pensiuni cu aceeaşi categorie de clasificare, pentru care s-a completat raportul statistic; categoriile de clasificare ale structurilor de cazare turistică: Categoria de clasificare Cod Categoria de clasificare Cod 5 stele 56 5 flori 65 4 stele 57 4 flori 61 3 stele 58 3 flori 62 2 stele 59 2 flori 63 1 stea 60 1 floare 64 Neclasificate pe stele 68 Pentru pensiunile turistice rurale clasificarea se face pe flori (margarete). Tipul şi categoria de clasificare a structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se completează conform certificatului de clasificare aprobat de Autoritatea Naţională de Turism, în vigoare la sfârşitul lunii respective. Pentru căsuţele, terenurile de campare şi bungalourile complementare altor structuri de cazare turistică (hotel, motel, sat de vacanţă, etc.) datele se înscriu pe formularele completate pentru structurile de bază. Căsuţele turistice existente independent de o altă structură, cu o administraţie comună, constituie o structură de cazare turistică (tip căsuţe - cod 70) şi se raportează pe un formular distinct; adresa şi codul SIRUTA al structurii; zona turistică: staţiuni balneare - cod 1; staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa - cod 2; staţiuni din zona montană - cod 3; zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea - cod 4; Bucureşti şi oraşele reşediniă de judeţ, exclusiv Tulcea - cod 5; alte localităţi şi trasee turistice - cod 6; codul SIRUES şi codul fiscal corespunzător agentului economic; adresa agentului, când diferă de cea a structurii; forma de proprietate: Forma de proprietate Proprietate integrală de stat (capital social integral de stat) Societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc Societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin Societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin Cod Forma de proprietate Cod 10 Societăţi comerciale cu capital integral 31 privat românesc 21 Societăţi comerciale cu capital privat 32 românesc şi capital străin 22 Proprietate cooperatistă 40 23 Proprietate obştească 50 Societăţi comerciale cu capital de stat 26 şi capital privat românesc Societăţi comerciale cu capital de stat 27 şi capital străin Societăţi comerciale cu capital de stat 28 şi capital privat românesc şi capital străin Proprietate integral străină 60 Proprietate publică de interes national ş1 70 local ( instituţii de interes public ) Se completează forma de proprietate a agentului economic care administrează efectiv structura de cazare. La structurile în locaţie de gestiune se înscrie forma de proprietate a agentului care a primit structura în locaţie (a locatarului). activitatea principală exercitată - conform &quot;claselor&quot; djn Clasificarea Activităţilor Economici Naţionale (CAEN Rev.1 ); se înscrie codul clasei CAEN Rev.1 de activitate din cadiul grnpelor cod 551 şi cod 552, în care se încadrează structura de cazare turistică respectivă şi nu codul de activitate principală al întreprinderii care administrează structura respectivă, dacă întreprinderea respectivă are o altă activitate principală. Capitolul 1. Numărul mediu de camere şi locuri oferite turiştilor în luna cercetată În acest capitol se obţin informaţii cu privire la numărul mediu de camere şi locuri oferite turiştilor în luna cercetată. La punctul 1 se înregistrează numărul mediu de camere oferite turiştilor (exclusiv camerele din căsuţe) - total - reprezintă numărul mediu de camere puse la dispoziţia turiştilor, în zilele din lună în care structura de cazare turistică a funcţionat; se exclud camerele temporar închise din diferite motive, cele utilizate de personalul structurii de cazare turistică, camerele închiriate unor agenţi pentru alte scopuri decât cazarea turistică , precum şi camerele din căsuţe. La punctul 2 se înregistrează numărnl mediu de camere permanente. La punctul 3 se înregistrează numărul mediu de camere sezoniere . La punctul 4 se înregistrează numărul mediu de locuri-pat din camerele oferite turiştilor - total - reprezintă numărul mediu de locuri-pat instalate în camerele puse la dispoziţia turiştilor în zilele din lună cât structura de cazare turistică a funcţionat. Patul dublu (matrimonial) se socoteşte două locuri-pat, iar paturile instalate suplimentar se exclud. La punctul 5 se înregistrează numărul mediu de locuri-pat din camerele permanente. La punctul 6 se îmegistrează numărul mediu de locuri-pat din camerele sezoniere. La punctul 7 se înregistrează numărul mediu de locuri sezoniere oferite în căsuţe şi pe terenuri de campare - total - reprezintă numărul mediu de locuri-pat din căsuţe, puse la dispoziţia turiştilor în zilele din lună cât structura de cazare turistică a funcţionat şi numărul mediu de locuri de campare puse la dispoziţia turiştilor în zilele cât structura de cazare turistică a funcţionat în luna respectivă. Numărul de locuri pe terenurile de campare este egal cu numărul parcelelor de campare înmulţit cu patru. La punctul 8 se înregistrează numărul mediu de locuri-pat în căsuţe turistice. La punctul 9 se înregistrează numărul mediu de locuri pe terenuri de campare. Capitolul 2. Numărul de sosiri şi înnoptări ale turiştilor în luna cercetată În acest capi t ol se obţin info1maţii cu privire la numărul de sosiri şi înnoptări ale turiştilor - total - (din care: turişti rezidenţi în România şi turişti nerezidenţi); turiştii nerezidenţi sunt înregistraţi după ţara de reşedinţă (domiciliu). Sosirea unui turist se produce când o persoană completează Fi ş a de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi neîntrerupte. În fiecare structură de cazare se socoteşte o singură sosire pe turist , indiferent de număru] de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Turiştii rămaşi în structura de cazare din luna anterioară celei cercetate nu sunt incluşi la numărul de sosiri. Pentru familiile găzduite în structura de cazare , la numărul de sosiri se include fiecare membru al familiej pentru care s-a plătit cel puţin un loc de cazare . Înnoptarea este intervalul de 24 de ore pentru care turistul beneficiază de găzduire în structura turistică, indiferent de durata de şedere efectivă . Ca perioadă de referinţă pentru sosiri şi plecări se ţine cont de ziua hotelieră. Se completează numărul total de înnoptări îmegistrate de structura de cazare în luna respectivă , pentru toţi turiştii găzduiţi de structura de cazare în lună (inclusiv pentru turiştii rămaşi în structură din luna anterioară) . La înnoptări se cuprind şi cele aferente paturilor instalate suplimentar, plătite de către turişti. Înscrierea numărului de sosiri şi de înnoptări ale turiştilor, pe ţări sau zone geografice de reşedinţă (domiciliu) a turiştilor, se face pe rândurile corespunzătoare imprimate pe formular , pe baza datelor înscrise de turist în Fişa de anunţare a sosirii şi a plecării turiştilor . Datele care se trec pentru turiştii cu domiciliul în străinătate (nerezidenţi) - total , rezultă din însumarea datelor pe ţări. La &quot; Alte ţări · &quot; se înscriu datele privind ţările nenominalizate în formularul statistic &#39;&#39;TURISM lA&quot;. Capitolul 3. Funcţionarea structurii de cazare în luna cercetată şi schimbări intervenite privind denumirea şi categoria de clasificare La punctul A. Funcţionarea structurii - se înregistrează numărul de zile pentru locurile pat din camerele permanente, dîn camerele sezoniere şi pentru locurile sezoniere oferite în căsuţe şi terenuri de campare , în care structura a fost deschisă. La punctu l B. Schimbarea denumirii structurii - se înregistrează noua denumire a structurii. La punctul C. Schimbarea categoriei de confort - se înregistrează noua categorie de clasificare a structurii, atunci când se schimbă, conf01m aprobării Autorităţii Naţionale de Turism. Capitolul 4. Numărul persoanelor ocupate cu activitatea de cazare turistică, inclusiv restaurant, la sfârşitul trimestrului. În acest capitol se înregistrează numărul total al persoanelor ocupate din care, numărul persoanelor ocupate pentru restaurant ( bar, cafenea, braserie, etc. ), existent la sfârşitul trimestrului cercetat. B.2 Clasificări şi nomenclatoare utilizate Pentru realizarea cercetărilor statistice privind frecventarea structurilor de pnmrre turistică se utilizează următoarele clasificări şi nomenclatoare: • Clasificarea structurilor de primire turistică pe tipuri de structuri, stabilită de Autoritatea Naţională de Turism; • Clasificarea structurilor de primire turistică pe categorii de clasificare, stabilită de Autoritatea Naţională de Turism; • Clasificarea structurilor de primire turistică pe forme de proprietate; • Clasificarea structurilor de primire turistică pe zone turistice, stabilită de Autoritatea Naţională de Turism; • Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.l) la nivel de clasă: • 551O - Hoteluri ( moteluri, hanuri, hoteluri-apartament , hoteluri pentru tineret, hosteluri ) • 5521 - Tabere de tineret şi refugii montane • 5522 - Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote • 5523 - Alte mijloace de cazare ( vile, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, pensiuni, căsuţe etc.) • Registrul REGIS pentru codurile SIRUES ale structurilor de cazare turistică; • Nomenclatorul SIRUTA pentru localităţi şi judeţe; • Codurile fiscale ale structurilor de cazare turistică. C Prelucrarea şi diseminarea datelor C.1 Prelucrarea datelor C.1.1 La nivelul direct , iilor teritoriale de statistică
Formularele statistice II Turism IA&quot; se distribuie la structurile de cazare turistică de către direcţiile teritoriale de statistică, în vederea completării, pe baza nomenclatorului structurilor de cazare turistică furnizat de către I.N.S. Structurile de cazare turistică, care primesc certificat de clasificare , sunt preluate de lN . S. de la Autoritatea Naţională de Turism şi se comunică unităţilor teritoriale de statistică.
După recepţionarea formularelor statistice &quot; Turism IA &quot; completate de structurile de cazare turistică, direcţiile teritoriale de statistică procedează la introducerea şi validarea datelor, folosind programele informatice primite de la LN.S.

Aprobat de Institutul NaJional de Statistica în baza O.G. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, care prevede:
- Serviciile de statistică oficiala sunt autorizate să solicite şi să obţină gratuit datele şi informaJiile statistice de la toate persoanele fizice şi juridice care se află, deţin capital sub orice fom1ă sau desftişoară o activitate de orice fel pe teritoriul României. - Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la I OOO lei la 5000 lei, următoarele fapte: refuzul sau întârzierea din culpă a transmiterii datelor statistice solicitate, refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea serviciilor de statistică oficială documentele şi evidenţele necesare verificării datelor statistice, comunicarea de date eronate sau incomplete, neaplicarea măsurilor dispuse de serviciile de statistică oficială.
Acest formular se transmite la Direcţia Regională de Statistică (Direqia Regională de Statistică Bucureşti)/Direcţia Judeţeană de Statistică pânll în a 5-a zi lucrătoare de la expirarea lunii cercetate

Numele persoanei care răspunde de informaţiile înscrise ln formular: unităţii)

(semnătura conducătorului
L.S.

Dl (Dna) .... ... . . ..... . .. . ...
Telefonul ............. . ........... Nr. ,. ..... . .. data 2006

Numai

uri de cercetare statistică

Co71fidenjial

DATE DE IDENTIFICARE
1. Dcmanirea strucltaii de cazare . . ,.,....,......,.. . .. . . . . ..... .. . ....................... 2. Tipul structurii de cazare ...,, .. ,.,........,....... . ..,. . .,, ...., Cod LJ.._J_J• 3. Ullitatccu stmcturJ de tratament în clădire .......,............ Da L...J Nu L. J•
(se inscrie x în ciisuţa respectivă)

4. Numantl de stmctrni de = .. 5. Categoria stmcnni , i 6. JudeJu] ..

L..J. l_J&#39;

Cod L...JL...J&quot;
......... L...JL...J
Cod SIRUTA

7. Localitatea &#160;&#160;&#160;&#160;&#160; 1 1 1 1 Cod SIRUTA 8. Zona turistică .........,.. ........,. ......... . . . ...Coci L. J 9. Demunirea agentului economic .. Cod SIRl.JES I [ I I t I I I I I 1• Cod Unic de Identificare (C.Ul/ Cod FISCAL Adresa agenh1h1 când diferă de cea a structurii Strnda ......... . .. . .... ...................... Nr...... Sectontl ..... 10. Judeţul ......................... . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .................... . . ... .. . . . . ......... .. L...JL. J CodSIRUTA 11. Localitatea .. .. .. . .. ......................... . . . ...... . ...... . .. . . . . . .... I I I I ! CodSIRUTA 12. Fonna de prop,ietate.............. . . Coci L...JL. J&quot; 13. Activitatea principală exercitată ....
. ........Cod CA.EN Iw.I
• Codrni completate de Către stn1cttrra de cazare
•• Se înscrie numărul de vile, căsuţe., bungaloui.i sau pensilllli de aceeaşi categorie, pentlll care săa completat raportul statistic.

ROMÂNIA
Institutul Naţional de Statistică

Cercetare statistică

TURISMlA

Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
în luna ....................
Cap. 1. Numărul mediu de camere şi locuri oferite turiştilor în luna cercetată

Nr.ni Denumirea indicatorilor o A I I Număr ] I 1 Numărul mediu de camere oferite turiştilor (exclusiv camerele din căsuţe)=(rd.2 + rd.3) - total 2 - Numărul mediu de camere permanente 3 - Numărul mediu de camere sezoniere 4 Numărul mediu de locuri-pat din camerele oferite turiştilor (coresp. rd.l) = (rd.5 + rd.6) - total 5 - Numărul mediu de locuri-pat din can.-icrele permanente (coresp. rd.2) 6 - Numărul mediu de locuri-pat din camerele sezoniere (coresp. rd.3) 7 Numărul mediu de locuri sezoniere oferite în căsuţe şi terenuri de campare= (rd.8 + rd.9) - total 8 - Numărul mediu de locuri-pat în căsuţe turistice 9 - Numărul mediu de locuri pe terenuri de campare

Institutul National de Statistică
Bd. Libertă\ii ·nr.16, sector 5, Bucureşti-cod 050706

TURISM lNl

Cap. 2. N umărul de sosiri şi înnoptări ale turiştilor în luna cercetată

Nr. rd Ţara d e reşe dinţă ( d omicili u ) a turişti l or COD N um ăr Sosiri N u măr în no ptăr i Nr. ro. Ţara de reşedinţă ( d om i cil iu ) a turiştilor COD Nu m ăr sosi r i Număr înnoptări o A B 1 2 o A 13 I 2 I T ota l turişti (rd . 2 + rd.3) 996 37 Slovenia 091 2 T u rişt i rezidenţi în R o m ânia 997 38 Spania 0 11 3 Turişti nerezidenţ i - total.din care p e ţări : 998 39 Sue dia 030 4 Alba ni a 070 40 Turcia 052 5 A u s t ria 038 41 Ucraina 072 6 B e lar us 073 42 Ungaria 064 7 Belgia 017 43 Alte ţă ri din Europa 99 1 8 Bosnia ş i H erzegovina 093 44 Egipt 220 9 Bulgaria 068 45 Maroc 204 10 C ipru 600 46 T u nisia 2 1 2 11 C r oaţi a 092 47 Republica Afric a de S ud 388 12 Danemarca 008 48 Alte lări d in Africa 992 1 3 E lve ţia 039 49 Canada 404 14 Estonia 053 50 S.U.A. 40 0 1 5 Federaţia Rusă 075 5 1 Cuba 448 1 6 Finlanda 032 52 Mexic 412 1 7 Fo s ta Rep . Iug os l avă Macedonia 096 53 Argentina 528 18 Franta 00 1 54 B razilia 508 1 9 G e rma ni a 004 55 Alte ţări di n America de Sud 993 20 Grecia 009 56 China 720 21 Irl a nda 007 57 Coreea de S ud 728 22 It a li a 005 58 Filipine 708 23 Letonia 054 59 India 664 24 Lituania 055 60 Iordania 628 25 Lu xe mbur g 018 61 Ir a n 616 26 Ma l ta 046 62 I srael 624 27 Muntene gru 047 63 Japonia 732 28 Norvegia 028 64 Liban 604 29 Olanda 003 65 Republi ca Araba S ir ia nă 608 30 Polonia 060 66 Thai l anda 680 31 P ort u ga li a 0 10 67 Al te ţări din Asia 994 32 R ega tu l Uni t 006 68 Aus t r alia 800 33 Republica Ce h ă 061 69 Noua Ze el andă 804 3 4 Republica Mo ld ova 07 4 70 Alte terit o r ii din Oceania 995 35 Serb ia 076 71 Ţ ă r i şi teritorii ne pecificatc 958 36 S l ovac i a 063

TURISM 1Al2

Cap. 3. Funcţionarea structurii de cazare în luna cercetată şi schimbări intervenite privind denumirea şi categoria de confort
A FUNCf!ONAREA STRUCTURII
În aceasta lună structura a fost des c hisă:
B. SCHJMBAREA DE N UlvlJRII STRUCTIJRII C. SCHIMBAREA CATEGORIEI DE CONFORT
începând cu Juna ...... . Conform aprobării Autorităţii Na ţionale pentru
J) ... zile pentru Jocurile-pat permanente înscrise la rd.5 cap. I. noua denumire a structurii este Turism începând cu luna noua categorie
2) ... zile pentru locurile-pat sezoniere înscrise la rd.6 cap. I. ..... . ... . ...................... . . . . .... . ........... . . . ...... . . de clasificare a structurii este .. .. . ... ............. ... .
3)..... zik pentru locurile sezoniere înscrise la rd.7 cap. I
Cap. 4. Numărul de persoane ocupate cu activitatea de cazare turistică, inclusiv restaurant, la sfârşitul trimestrului.
Total /,...&#160; ,.. ,...._..&#160; .J. .. din care , pentru restaurant (bar, cafenea , braserie, etc.) 1 .... &#160; .&#160; ,&#160; _..._

PRECIZĂRI PENTRU COMPLETARE
Acest formular statistic se completează de către toţi agenţii economici sau persoanele fizice care administrează efect i v structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare pentru toate structurile care au fost deschise cel puţin o zi în luna respectivă. Pentru fiecare structură de cazare se completează un fonnular statistic ; prin excepţie, se admite ca un agent economic care are mai multe vile, căsuţe , bungalouri sau pensiuni cu o recepţie comună , să completeze un singur formular statistic pentru mai multe structuri de acelaşi tip şi de aceeaşi categorie.
Tipul şi categoria structurii de primire ruristică cu functiuni de cazare: conform certificatului de clasificare aprobat de Autoritatea Naţională pentru Turism, în vigoare la sfărşitul lunii respective. Structurile neclasificate pe stele se codifică cu 68. Pentru căsuţele , terenurile de campare şi bungalourile complementare altor structuri de cazare turistică (ho t el, motel, sat de vacanţă, etc.) datele se înscriu pe rapoartele completate pentru structurile de bază. Căsuţele turistice existente independent de o altă structură, cu o administraţie comună, constituie o structură de cazare turistică (tip căsuţe - cod 70) şi se raportează pe un formular distinct.
Zona turistică se codifică astfel: staţiuni balneare - cod l; staţiuni din zona litorală , exclusiv oraşul Constanţa - cod 2; staţiuni din zona montană.- cod 3 ; zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea- cod 4; Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv Tulcea - cod 5; alte localităţi şi trasee turistice - cod 6.
Numărul mediu de camere oferite turiştilor, înscris la cap. I, rd . l .reprezintă numărul med i u de camere puse la dispoziţia turiştilor, în zilele din lună în care structura de cazare turistică a funcţionat ; se exclud camerele temporar închise din diferite motive, cele utilizate de personalul structurii de cazare turistică, camerele închiriate unor agenţi pentru alte scopuri decât cazarea turistică, precum şi camerele din căsuţe, care nu se includ.
Numărul mediu de locuri-pat din camere oferite turiştilor, înscris la cap. I, rd.4, reprezintă numărul mediu de locuri-pat instalate în camerele puse Ia dispoziţia turiştilor în zilele din lună cât structura de cazare turistică a funcţionat. Patul dublu (matrimonial) se socoteşte două locuri-pat, iar paturile instalate suplimentar se exclud. La cap. I rd.6 nu se includ locurile-pat din căsuţe, care se includ la cap.I rd.8.
Numărul mediu de locuri sezoniere oferite în căsuţe şi pe terenuri de campare, în s crise la cap. I rd .7 reprezintă numărul mediu de locuri-pat din căsuţe (cap.I rd.8), puse la dispoziţia turiştilor în zilele din lună cât structura de cazare turistică a funcţionat şi numărul mediu de locuri de campare puse la dispoziţia turiştilor (cap. I rd.9) în zilele cât structura de cazare turistică a funcţionat în luna respectivă. Numărul de locuri pe terenurile de campare este egal cu numărul parcelelor de campare înmulţit cu patru.
Numărul de persoane ocupate cu activitatea de cazare turistică (inclusiv restaurant), reprezintă numărul de persoane care lucrează în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi în restaurantul, barul, cafeneaua structurii de cazare, în ultima zi lucrătoare a ultimei luni din trimestru: salariaţi cu normă întreagă sau redusă, inclusiv cei angajaţi pentru activităţi ocazionale sau sezoniere ; proprietarii asociaţi şi lucrătorii familiali neretribuiţi care lucrează în mod regula t în stmctură ; persoanele absente pentru perioade scurte, concedii medicale , concedii plătite. Nu se includ persoanele detaşate de la alte întreprinderi, persoanele care satisfac stagiul militar şi cele care absentează o perioadă d e timp nedeterminată.

1URISM lA/3
Activitatea economică a structurii de c aza re conform CAEN Rev . l: hoteluri - cod 551 O ; tabere de tineret şi refugii montane
- cod 5521; campinguri , inclusiv parcuri p e ntru rulote - cod 5522 ; alte mijloace de cazare (vile, cabane, bungalouri , sate de vacanţă , pensiuni, căsuţe , etc.) - cod 5523.
Forma de proprietate: proprietate integrală de stat (capi t al social inte g ral de stat) - cod 10; societăţi comerciale cu capital de stat ş i capital privat românesc - cod 2 1 ; societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - cod 22; societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin - cod 23; societăţi comerciale cu capital de stat ş i capital privat române sc - cod 26; societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - cod 27; so ciet ăţ i comerciale cu capital de stat şi c a pital privat românesc ş i cap i tal s trăin - cod 28; societăţi comerciale cu capital integral p r ivat românesc - cod 31; so cietăţi comerciale cu capital priv at românesc şi capital străin - cod 32; proprietat e cooperatistă - cod 40; proprietat e obşt eas că - cod 50 ; proprietate integral străină- cod 60; proprietate publică de interes n aţ ional ş i local (instituţii de interes public) - cod 70. Se completează forma de proprietate a agentului economic care administrează efectiv structura de caza r e. La structurile în locatie de ge s tiune se înscrie forma de proprietat e a agentului care a primit structura în locatie (a locatarului) .
TIPURILE STRUCTURILOR DE PIW\1IRE TURISTICA CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ CATEGORHLE DE CLASIFICARE

COD COD COD - H o telur i 42 -Camp i n gu ri 47 - 5 s t e l e 56 -Hoteluri-apartament 53 -Căsute tip camping , fără spa ţii de ca mpar e 70 - 4 s tel e 51 -Mote l uri 43 -P op a sur i turistice 37 - 3 ste le 58 -Hanuri 44 -Tabere de elevi şi preşco l ari 48 - 2 s t e le 59 -V i l e (turistice) 45 -Unităţi şcolare 50 - I st e a 60 - H o telur i p e ntru tineret 33 -Pensiuni turi st ice urbane 52 - n eclas ificate p e stele 68 -Ho st elu r i 34 -Pensiuni turistice rurale (inclusiv ferme Pensiunile rurale - C abane turi s tic e 46 agro turist ice) 38 s unt clasific at e pe -Cabane de vânătoare 35 -Spaţii de caza r e de pe navele fl uviale şi maritim e 72 fl o ri ( mar g ar e t e): - Cabane de pes c uit 36 -Alte unităţi d e caza r e colective nespecificate - 5 flori 65 -Bun ga louri 55 (refugi i etc) 69 - 4 fl or i 61 -Sat e de vac a nţ ă 54 - 3 flori 62 -2 fl o ri 63 - I fl oa re 64
În caz u l s tru ct urilor de primire turi st i că cu funcţiuni de tratament balnear ( comple xu ri de t ra ta m e nt balnear ), se î n sc rie cifra lîn faţa co du lui tipul ui de unitate, p c râ ndul 2 d e la dale d e i den t ificar e. D e exemplu , la ho te l Cll st ruc tură de tratamen t codul este 14 2 .
Sosirea unui turi s t se produc e când o persoană compl e tează F işa de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor , pentru a fi găzduită una sau m a i multe nopţi neîntrerupte . în fiecare structură de cazare se socoteşte o singură sos ire pe turist , indiferent de num ă rul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntrerupt ă. La cap.2 col.} se comp le t ează numărul de sosiri ale turiştilor în structura d e caz are, în luna cercetată . Turiştii rămaşi în st ru c tura de c aza re din luna anterioară celei cercetate nu sunt incluşi la numărul de sosiri din col. l . Pentru familiile găzduite în structur a de cazare, la numărul de sosiri se include fiecare membru al familiei pentru care s-a plătit cel
puţin un loc de cazare .
Înnoptarea este intervalul d e 24 de ore pentru care turistu l beneficiaz ă de găzduire în structura turi s tică, indiferent de durata de şed e re efectivă. Ca perioadă de referinţă pentru sosiri şi plecăr i se ţine cont de ziua h otel i eră.
În cap.2 col.2 s e completează numărul total de înnoptăr i înregistrate de structura de cazare în luna respectivă, pentru toţi turiştii găzduiţi de structura de cazare în lună (inclusiv pentru turiştii r ămaş i în st ructură din luna a nterioar ă). La înnoptări se cuprind şi cele aferente paturilor instalate suplimentar, plătite de către turişti.
Înscrierea numărului de sosiri şi de înnoptări ale turiştilor , pe ţări sau zo ne geografice de reşedinţă (domiciliu) a turiştilor , se face pe rândurile corespunzătoare (4..,.70) imprimate pe formular , pe baza datelor înscrise de turist în Fi şa de anunţare a sosirii şi a plecării turiştilor. Datele care se tr ec pentru turiştii cu domic i liul în străinătate (ne r ezidenţi ) - total, pe rd.3 , col.I şi 2 , re z ultă din însumarea datelor pe ţări înscrise pe rd.4 -s- 66 , din col. respectivă . TIJRISM lA/4

P R E Ț U R I L E
publicațiilor legislative pentru anul 2006
— pe suport tradițional —

Valoarea Valoarea
crt. anual &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; — lei noi — &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;

Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial

— lei noi — Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV 1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română 1.480 370,00 370,00 370,00 370,00 2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*) 250 — — — — 3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară 1.140 285,00 285,00 285,00 285,00 4. Monitorul Oficial, Partea a II-a 1.700 425,00 425,00 425,00 425,00 5. Monitorul Oficial, Partea a III-a 370 92,50 92,50 92,50 92,50 6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 1.540 385,00 385,00 385,00 385,00 7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 1.420 355,00 355,00 355,00 355,00 8. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 460 115,00 115,00 115,00 115,00 9. Colecția Legislația României 375 93,75 93,75 93,75 93,75 10. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative 620 155,00 155,00 155,00 155,00 11. Repertoriul actelor normative 117 — — — — 12. Decizii ale Curții Constituționale 100 — — — — 13. Ediții trilingve 350 — — — —
*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.
Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.
Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:
u COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale
u RODIPET — S.A. — prin toate filialele
u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)
u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)
u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)
u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)
u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)
u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)
u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)
u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)
u ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II
(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)
u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Călin Ottoi nr. 29
(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)

Preluat: 2026-09-23T21:45:59.236537+00:00 · SHA256: adca4e18dcd26d2bb01b64b161ed9b5ec5f56dff5536ca11284abc87dc74a498