METODOLOGIE din 4 septembrie 2006 de calcul al sumelor cuvenite drept compensaţii proprietarilor persoane fizice şi juridice care deţin păduri cu funcţii speciale de protecţie

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 METODOLOGIE din 4 septembrie 2006  de calcul al sumelor cuvenite drept compensaţii proprietarilor persoane fizice şi juridice care deţin păduri cu funcţii speciale de protecţie     EMITENT     MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE  MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 17 octombrie 2006      
				 + 
			  Articolul 1     Prezenta metodologie reglementează modul de calcul al compensaţiilor care se acordă de către stat persoanelor fizice şi juridice pentru funcţiile de protecţie asigurate de pădurile proprietate privată încadrate la tipurile funcţionale T(1) şi T(2), respectiv tipurile funcţionale pentru care nu se reglementează procesul de producţie.     
				 + 
			  Articolul 2         (1) Pentru calculul compensaţiilor se foloseşte următoarea relaţie:   ...    C = S x P(ml) x C(r) x f(i) x k(i);      (2) În relaţia prevăzută la alin. (1), simbolurile folosite au următoarele semnificaţii:   ...        a) C = valoarea compensaţiei care se acordă, exprimată în lei/an;   ...        b) S = suprafaţa terenului pentru care s-a solicitat acordarea de compensaţii pentru funcţiile de protecţie, exprimată în hectare;   ...        c) P(ml) = preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilit prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, exprimat în lei/mc;   ...        d) C(r) = creşterea medie la exploatabilitate a speciei principale majoritare din compoziţia arboretului existent la clasa de producţie reală a acesteia, exprimată în mc/an/ha;   ...        e) f(i) = factorul de corecţie al P(ml), stabilit în funcţie de specia principală majoritară:   ...    e1) răşinoase: f(1) = 0,95;  e2) fag: f(2) = 1,00;  e3) cvercinee şi frasin: f(3) = 1,65;  e4) specii moi şi salcâm: f(4) = 0,40;  e5) specii tari, altele decât cele prevăzute la lit. e2 şi e3: f(3) = 0,75;      f) k(i) = coeficientul de corecţie a valorii compensaţiei, stabilit în funcţie de tipul funcţional de pădure, astfel:   ...    f1) pentru tipul funcţional T(1) şi pentru tipul funcţional T(2), cu excepţia arboretelor încadrate în categoriile funcţionale prevăzute în anexa nr. 1, k(1) = 1,0;  f2) pentru tipul funcţional T(2), numai pentru arboretele încadrate în categoriile funcţionale prevăzute în anexa nr. 1, k(2) = 0,8.     
				 + 
			  Articolul 3     Pentru pădurile încadrate în tipul funcţional 2 [T(2)] se acordă compensaţii numai pentru arboretele a căror vârstă este mai mare sau egală cu 3/4 din vârsta exploatabilităţii tehnice, stabilită conform normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, pentru specia principală sau majoritară, după caz.     
				 + 
			  Articolul 4         (1) Creşterea medie la exploatabilitate C(r), prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. d), se stabileşte în funcţie de compoziţia arboretului.   ...        (2) Dacă în compoziţia arboretului este o singură specie principală, C(r) se stabileşte pentru aceasta.   ...        (3) Dacă în compoziţia arboretului sunt două sau mai multe specii principale, C(r) se stabileşte după cum urmează:   ...        a) dacă este o specie principală majoritară, C(r) se stabileşte conform prevederilor alin. (2);   ...        b) dacă sunt două sau mai multe specii principale care participă în aceeaşi proporţie, C(r) se stabileşte pentru specia principală corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.   ...        (4) Dacă în compoziţia arboretului nu este o specie principală, C(r) se stabileşte după cum urmează:   ...        a) dacă există specie majoritară, C(r) se stabileşte în condiţiile alin. (2);   ...        b) dacă sunt două sau mai multe specii care participă în proporţii egale, C(r) se stabileşte pentru specia care realizează creşterea cea mai mare.   ...       
				 + 
			  Articolul 5     Creşterile medii anuale la exploatabilitate ale principalelor specii forestiere, pe specii şi clase de producţie, sunt prevăzute în anexa nr. 2.     
				 + 
			  Articolul 6     Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie.     
				 + 
			  Anexa 1      ───────  la metodologie  ──────────────  CATEGORIILE FUNCŢIONALE DIN TIPUL FUNCŢIONAL 2 [T(2)]  în care se încadrează arboretele pentru care la calculul  compensaţiilor se aplică coeficientul de corecţie k(2)                                 
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				    
					 
				  Nr. crt.  Norma tehnică în baza căreia a fost elaborat amenajamentul silvic în vigoare  
					 
				  
					 
				  GRUPA ŞI CATEGORIA FUNCŢIONALĂ    
					 
				  0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10  11    
					 
				  1.  Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, ediţia 1986  I-2A  I-2C  I-2E  I-2F  I-2H  I-2I  I-3B  I-3C  I-3F  I-3K    
					 
				  2.  Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, ediţia 2000  I-2A  I-3K  I-2E  I-2F  I-2H  I-2I  I-3B  I-3C  I-3F  -        
				 + 
			  Anexa 2      ────────  la metodologie  ──────────────  VALOAREA  creşterii medii C(r) pentru principalele specii forestiere                       
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				  
					 
				    
					 
				  Nr. crt.  Creşterea medie anuală la exploatabilitate a arboretului pentru principalele specii forestiere [m3/an/ha]    
					 
				  Specia principală  Clasa de producţie    
					 
				  I  II  III  IV  V    
					 
				  0  1  2  3  4  5  6    
					 
				  1.  Molid  13,80  12,2  10,5  8,1  5,7    
					 
				  2.  Brad  12,7  10,8  9,4  7,8  5,9    
					 
				  3.  Pin silvestru  12,1  9,4  7,4  5,2  3,0    
					 
				  4.  Pin negru  10,9  8,6  6,6  4,6  2,8    
					 
				  5.  Larice  10,5  8,9  7,5  5,7  3,6    
					 
				  6.  Fag  11,0  9,1  7,6  6,0  4,4    
					 
				  7.  Gorun din sămânţă  7,5  7,0  5,5  4,7  3,3    
					 
				  8.  Gorun din lăstari  8,6  7,2  5,7  4,4  3,1    
					 
				  9.  Stejar din sămânţă  10,6  8,8  7,6  6,2  4,7    
					 
				  10.  Stejar din lăstari  9,2  7,5  5,9  4,9  3,9    
					 
				  11.  Cer  8,8  7,8  6,3  4,9  3,9    
					 
				  12.  Gârniţă  6,8  5,9  5,2  4,4  3,5    
					 
				  13.  Carpen  10,2  8,8  7,5  5,9  4,6    
					 
				  14.  Mesteacăn  9,4  7,9  6,4  4,8  3,2    
					 
				  15.  Tei  12,7  10,8  9,1  7,2  5,2    
					 
				  16.  Salcâm (plantaţii)  18,7  14,7  10,3  6,4  3,3    
					 
				  17.  Salcâm (lăstari)  16,5  13,2  9,3  5,7  3,1    
					 
				  18.  Plop alb şi negru  19,5  15,0  11,6  7,8  4,8    
					 
				  19.  Plop selecţionat  30,1  23,7  18,0  13,0  8,2    
					 
				  20.  Salcie din sămânţă  27,5  23,9  19,2  14,2  9,5    
					 
				  21.  Salcie din sulinari  20,8  18,9  16,5  12,4  8,2     __________   

Preluat: 2026-09-24T21:35:00.236514+00:00 · SHA256: 93b4d156efe9982aecd7787d311c54a00815a064d2039562ff9a224bd55f8860