CONVENŢIA INTERNAŢIONALĂ din 19 octombrie 2005 împotriva dopajului în sport*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 CONVENŢIA INTERNAŢIONALĂ din 19 octombrie 2005 
 împotriva dopajului în sport*)  
    EMITENT     ACT INTERNAŢIONAL     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 828 bis din 9 octombrie 2006  
   
  
						Notă   ...
			    ──────────   *) Acceptată de  Legea nr. 367/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 9 octombrie 2006.   ──────────   
 CONVENȚIA INTERNAȚIONALĂ ÎMPOTRIVA DOPAJULUI ÎN SPORT*) 

     

     
 *) Convenția este reprodusă în facsimil. 

 adoptată de Conferinţa Generală a UNESCO cu ocazia celei de-a 32-a sesiuni (2003), 

 Păstrând spiritul  Codului  Mondial  Anti-Doping  adoptat  de către Agenţia Mondială Anti-doping, cu prilejul Conferinţei Mondiale împotriva Dopajului în Sport, la Copenhaga, la 5 martie 2003 şi al Declaraţiei de la Copenhaga împotriva dopajului în sport,  

 Conştientă,  de asemenea, de influenţa pe care sportivii de performanţă o exercită asupra tineretului,  

 În spiritul  necesităţii permanente de a desfăşura şi promova cercetări al căror obiectiv este îmbunătăţirea depistării dopajului şi de a înţelege mai bine factorii care determină  folosirea  acestuia,  pentru  a asigura  o eficacitate  maximă strategiilor de prevenire,  

 Ţinând seama, de asemenea,  de importanţa educaţiei pennanente a sportivilor, a personalului asistent al sportivilor, precum şi a societăţii în general în scopul prevenirii dopajului,  

 Conştientă  de necesitatea de a asigura Statelor Participante implementarea programele anti-doping,  

 Conştientă  că autorităţile publice şi organizaţiile sportive au responsabilităţi complementare în prevenirea şi combaterea dopajului în sport, în special pentru a  veghea  la  buna  desfăşurare,  bazându-se  pe  principiul  fair-play-ului, a manifestărilor sportive, precum şi pentru a proteja sănătatea celor care participă la acestea,  

 Cunoscând  că autoritaţile publice şi organizaţiile sportive trebuie să acţioneze împreună la realizarea acestor obiective pentru a asigura cel mai înalt grad de independenţă şi transparenţă la toate nivelele corespunzătoare,  

 Hotărâtă  să continue şi să întărească coooperarea în vederea eliminării dopajului în sport,  
 Cunoscând  că eliminarea dopajului în sport depinde în parte de armonizarea progresivă  a  normelor  şi  practicilor  împotriva  dopajului  în  sport  şi  de coooperarea la scară naţională şi mondială,  

 adoptă prezenta Convenţie în ziua de 19 octombrie 2005. 

    I.  Domeniul de aplicare  Articolul 1  -  Scopul convenţiei  Prezenta convenţie arc drept scop ca, în cadrul strategiei şi programului de activităţi UNESCO în domeniul educaţiei fizice şi sportului, să promoveze prevenirea dopajului în sport şi combaterea a estui fenomen pentru a-l elimina.  Articolul 2  -  Definiţii  Aceste definiţii trebuie înţelese în contextul Codului Mondial Anti-Doping. Totuşi, în caz de interpretări diferite, au precădere dispoziţiile Convenţiei.  Pentru obiectivele prezentei Convenţii:  l.    Prin  ălaboratoare  anti-doping  acreditate"  se  înţeleg  laboratoarele acreditate de către Agenţia Mondială Anti-Doping.      2.  Prin ăorganizaţie anti-doping" se înţelege o instituţie care răspunde de adoptarea regulilor privind iniţierea, aplicarea sau respectarea tuturor fazelor procesului de control doping. Astfel de organizaţii pot fi, de exemplu, Comitetul Internaţional  Olimpic,  Comitetul  Internaţional  Paralimpic,  alte  organizaţii responsabile pentru marile manifestări sportive şi care efectuează controale cu aceste ocazii,  Agenţia  Mondială  Anti-Doping,  federaţiile  internaţionale şi organizaţiile naţionale anti-doping.     3.  Prin ăîncălcarea regulilor anti-doping" în sport se înţelege una sau mai multe din următoarele abateri:     (a)  	prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor acesteia sau a markcrilor acesteia în organismul unui sportiv;     (b)  folosirea sau tentativa de folosire a unei substanţe interzise sau metode interzise;     (c)  	refuzul de a se supune unei prelevări a probei biologice după notificare, în conformitate cu reglementările anti-doping în vigoare, sau sustragerea fără justificare valabilă de la prelevarea unei probe biologice sau faptul de a evita prelevarea unei astfel de probe prin orice mijloc;     (d)  încălcarea obligaţiilor privind disponibilitatea sportivilor pentru controlul  în afara competiţiei  inclusiv  nerespectarea  de către  sportivi a datoriei de a furniza informaţii privind locul în care se află, precum şi faptul de a nu se prezenta la controale considerate ca fiind organizate pe baza unor reguli rezonabile;     (e)  	falsificarea sau tentativa de falsificare a oricărui element din procesul de control doping;     (f)  posesia substanţelor sau metodelor interzise;     (g)  traficul oricărei substanţe sau metode interzise;     (h)  	administrarea sau tentativa de administrare unui sportiv a uner substanţe  sau  metode  interzise  on  asistarea,  încurajarea, contribuirea,  incitarea,  disimularea  sau  oricare  altă  formă  de complicitate care implică o încălcare sau o tentativă de încălcare a regulilor anti-doping.       4.  In vederea controlului doping, se înţelege prin ăsportiv" orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel internaţional sau la nivel naţional în sensul definit de organizaţia naţională anti-doping respectivă şi acceptat de statele părţi şi orice altă persoană care participă la un sport sau la o manifestare sportivă de nivel inferior acceptat de statele părţi. In privinţa educaţiei şi pregătirii prin ăsportiv" se înţelege orice persoană care participă la activitatea sportivă, aflată sub autoritatea unei organizaţii sportive.     5.  Prin  ăpersonal  asistent  al  sportivului"  se  înţelege  orice  antrenor, preparator, manager sportiv, agent, personalul echipei, oficial, personal medical sau paramedical care lucrează cu sau tratează sportivi care participă sau se pregătesc să participe la competiţii sportive.     6.  Prin ăCod" se înţelege Codul Mondial Anti-Doping adoptat de către Agenţia Mondială Anti-Doping la 5 martie 2003 la Copenhaga şi inclus în apendicele nr. 1 la prezenta Convenţie.     7.  Prin ăcompetiţie" se înţelege o cursă, un meci, un  JOC  sau o întrecere individuală.     8.  Prin ăcontrol doping" se înţelege procesul care include planificarea repartizării  testelor, recoltarea şi mânuirea de probe biologice, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri.     9.  Prin ădopaj în sport" se înţelege un caz de încălcare a regulilor anti- doping.    I O.  Prin ăechipe de control doping agreate în deplină regulă" se înţeleg echipe de control doping care operează sub autoritatea unei organizaţii anti-doping na ' tionale sau intern , ationale.     11.  Prin control ăîn cadrul competiţiei" în scopul de a se putea face diferenţa între  testele  efectuate  în  cadrul  competiţiei  şi  testele  efectuate  în  afara competiţiei şi cu excepţia situaţiilor în care se prevede altfel în regulamentele federaţiei internaţionale sau ale organizaţiei anti-doping relevante, se înţelege un test pe care trebuie să-l efectueze  un sportiv desemnat în acest scop în cadrul unei anumite competiţii.     12.  Prin ăStandard Internaţional pentru Laboratoare", se înţelege standardul care figurează în Apendicele nr. 2 al prezentei Convenţii.     13.  Prin ăStandarde Internaţionale pentru Testare" se înţeleg standardele care figurează în Apendicele nr. 3 al prezentei Convenţii.     14.  Prin ăcontrol fără aviz prealabil" se înţelege un control doping care se desfăşoară fără vreo atenţionare prelabilă a sportivului şi în care sportivul este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la prelevarea probei biologice.     15.  Prin ăMişcare Olimpică" se înţeleg toţi cei care acceptă să se conducă după Carta Olimpică şi care recunosc autoritatea Comitetului  Internaţional Olimpic, respectiv federaţiile internaţionale pentru sporturile din programul Jocurilor Olimpice, comitetele naţionale olimpice, comitetele de organizare ale Jocurilor Olimpice, sportivii, judecătorii, arbitrii, asociaţiile şi cluburile, precum şi toate organizaţiile şi instituţiile recunoscute de către Comitetul Internaţional Olimpic.     16.  Prin ăcontrol în afara competiţiei" se înţelege orice control doping care nu se desfăşoară în cadrul unei competiţii.     17.  Prin ăListă Interzisă" se înţelege lista în care sunt enumerate substanţele interzise şi metodele  interzise care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie.     18.  Prin ămetodă interzisă" se înţelege orice metodă descrisă în lista interzisă care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie.     19.  Prin ăsubstanţă interzisă" se înţelege orice substanţă descrisă în Lista Interzisă care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie.     20.  Prin ăorganizaţie sportivă" se înţelege orice organizaţie care arc în răspundere o manifestare pentru una sau mai multe discipline sportive.     21.  Prin ăStandarde pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic" se înţeleg standardele care figurează în Anexa nr. II la prezenta Convenţie.     22.  Prin ăcontrol" se înţelege partea din procesul global de control doping cuprinzând  planificarea  repartizării  testelor,  colectarea  probei  biologice, mânuirea probei şi transportarea acesteia la laborator.     23.  Prin ăscutire de uz terapeutic" se înţelege o scutire acordată conform Standardelor pentru Scutiri de Uz Terapeutic.     24.  Prin ăuz" se înţelege aplicarea, ingestia, injectarea sau consumarea prin oricare alt mijloc a unei substanţe interzise sau metode interzise.     25.  Prin ăAgenţia Mondială Anti-Doping (AMAD)" se înţelege fundaţia de drept elveţian astfel numită, constituită la 1O noiembrie 1999.  Articolul 3  -  Mijloacele care permit atingerea scopului convenţiei    În scopurile prezentei Convenţii, Statele Participante se angajează:     a)  să adopte măsuri potrivite la nivel naţional şi internaţional care să fie conforme cu principiile enunţate în Cod;     b)  să  încurajeze  orice  formă  de  cooperare  internaţională  care urmăreşte protejarea sportivilor şi a eticii în sport şi comunicarea rezultatelor cercetării;     c)  	să promoveze cooperarea internaţională între Statele Participante şi organizaţiile care joacă un rol predominant în lupta împotriva dopajului în sport, în special cu Agenţia Mondială Anti-Doping.        Articolul 4  -  Relaţia dintre Cod şi Convenţie     1.  	Pentru a coordona  punerea în practică a luptei împotriva dopajului în sport la nivel naţional şi internaţional, Statele Participante se angajează să respecte principiile enunţate în Cod, care servesc drept ba ă pentru măsurile prevăzute la Articolul 5 din prezenta Convenţie. In cadrul prezentei Convenţii, nimic nu împiedică Statele Participante să adopte măsuri suplimentare faţă de Cod.     2.  	Textul Codului şi versiunea cea mai recentă a Apendicelor nr. 2 şi nr. 3 sunt reproduse cu titlu informativ şi nu fac parte integrantă din prezenta Convenţie. Apendicele ca atare nu creează nici o obligaţie de constrângere în dreptul internaţional pentru Statele Participante.     3.  Anexele fac parte integrantă din prezenta Convenţie .     Articolul  5 -  Măsuri care permit atingerea obiectivelor Convenţiei  În conformitate  cu obligaţiile  înscrise în prezenta Convenţie,  fiecare Stat Participant se angajează să adopte măsuri corespunzătoare. Aceste măsuri pot cuprinde legi, regulamente, politici sau măsuri administrative.  Articolul 6  -  Rela , tia cu alte instrumente interna , tionale  Prezenta Convenţie nu modifică în niciun fel drepturile şi obligaţiile Statele Participante care decurg din alte acorduri încheiate în prealabil şi compatibile cu obiectul şi cu scopul acestei Convenţii. Prin aceasta nu se aduce atingere nici drepturilor şi nici obligaţiilor altor state  faţă  de prezenta Convenţie.     II.  Activităţi anti-doping  Ia  scară naţională  Articolul 7  -  Coordonarea la nivel naţional  Statele Participante asigură aplicarea prezentei Convenţii ,  îndeosebi prin măsuri de coordonare la nivel naţional. Pentru a-şi îndeplini obligaţiile care decurg din prezenta Convenţie, Statele Participante pot să se sprijine pe organizaţiile anti­ doping, precum şi pe autorităţile şi organizaţiile sportive.  Articolul 8  -  Limitarea accesului şi a folosirii in sport a substanţelor interzise şi a metodelor interzise     1.  	Statele Participante adoptă ,  în funcţie de nevoi ,  măsuri pentru a limita accesul la substanţe interzise şi la metode interzise în vederea restrângerii folosirii acestora de către sportivi) cu excepţia cazurilor de scutiri de uz terapeutic. Cu precădere, ele vor lua în acest sens măsuri de combatere a traficului destinat sportivilor şi, în acest scop, se vor strădui să limiteze producţia, circulaţia, importul, distribuirea şi vânzarea acestor substanţe şi metode .      2.  Statele Participante adoptă măsuri sau încurajează ,  după caz, ca instituţiile competente ţinând de jurisdicţia lor să adopte măsuri care să prevină şi să restrângă folosirea şi deţinerea de către sportivi a unor substanţe interzise şi metode interzise în sport, în afara cazului în care folosirea acestora este autorizată printr-o scutire în scop terapeutic.     3.  	Nici o măsură  luată în conformitate  cu prezenta Convenţie nu va împiedica accesul, în scopuri legitime, la substanţe şi la metode a căror utilizare este altfel interzisă sau limitată în sport.  Articolul 9- Măsuri privind personalul asistent al sportivului    Statele Participante  adoptă ele însele măsuri sau încurajează  organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să ia măsuri, inclusiv sancţiuni sau pedepse faţă de personalul asistent al sportivului care comite o încălcare a unor reguli anti-doping sau altă infracţiune legată de dopajul în sport.  Articolul 1O  -  Suplimente nutritive    În funcţie de nevoi, Statele Participante încurajează producătorii şi distribuitorii de suplimente nutritive să stabilească bune practici faţă de comercializarea şi distribuirea acestor suplimente nutritive, îndeosebi prin oferirea de informaţii cu privire la compoziţia lor analitică şi prin garantarea calităţii.  Articolul 1 I  -  Măsuri cu caracter financiar    În funcţie de nevoi, Statele Participante:     a)  asigură prin bugetele lor finanţarea unui program  naţional de control  la toate disciplinele  sportive sau sprijină organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să finanţeze controalele anti­ doping, fie acordându-le subvenţii directe sau alocaţii, fie luând în calcul costurile acestor controale la stabilirea unei sume globale pentru aceste subvenţii sau alocaţii;     b)  iau măsuri pentru a-şi retrage sprijin ul financiar acordat sportivilor  :,i.  sau personal asistent al sportivilor care au fost suspendaţi în urma unei încălcări a regulilor anti-doping, pe durata suspendării lor;      c)  îşi retrag complet sau parţial sprijinul financiar sau de altă natură pentru orice organizaţie sportivă sau organizaţie anti-doping care nu respectă Codul sau regulile anti-doping aplicabile, adoptate în conformitate cu Codul.  Articolul 12  -  Măsuri în vederea înlesnirii controalelor anti-doping  În funcţie de nevoi, Statele Participante:     a)  	încurajează şi înlesnesc efectuarea, de către organizaţiile sportive şi  •  organizaţiile anti-doping aflate sub jurisdicţia lor, controalelor anti­ doping în conformitate cu prevederile Codului, inclusiv controale inopinante  şi  controale  în  afara  competiţiilor  şi  în  timpul competiţiilor;            •      b)  	încurajează şi înlesnesc negocierea, de către organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping, de înţelegeri care să permită echipelor de control anti-doping agreate de alte ţări să-i supună pe membrii lor unor controale;     c)  	iau măsuri pentru a ajuta organizaţiile sportive şi organizaţiile anti­ doping aflate în jurisdicţia lor să aibă acces la un laborator anti­ doping  acreditat  pentru  realizarea  analizei  probelor  biologice prelevate.           III.  Cooperarea internaţională  Articolul 13  -  Cooperarea intre organizaţiile anti-doping şi organizaţiile sportive  Statele Participante încurajează cooperarea dintre organizaţiile  anti-doping, autorităţile publice şi organizaţiile sportive aflate în jurisdicţia lor şi cele din jurisdicţia altor state părţi în vederea atingerii, pe scară internaţională, a scopului prezentei convenţii.  Articolul 14 -Sprijinirea misiunii Agenţiei Mondiale Anti-Doping  Statele Participante se angajează să susţină Agenţia Mondială Anti-Doping în misiunea sa importantă de combatere a dopajului la scară internaţională.  Articolul 15  -  Finanţarea  fn  părţi egale a Agenţiei Mondiale Anti-Doping  Statele Participante sprijină principiul finanţării bugetului anual de bază aprobat al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, jumătate de către autorităţile publice şi jumătate de către mişcarea olimpică .   Articolul I 6  --·  Cooperarea internaţională în materie de combatere a dopajului    Tinând seama că lupta împotriva dopajului în sport nu poate fi eficace decât dacă sportivii vor putea fi controlaţi în mod inopinant şi dacă probele biologice vor fi transmise în timp util la laboratoare  în vederea analizării, Statele Participante, în funcţie de nevoi şi în conformitate cu legislaţia şi procedurile naţionale:     a)  înlesnesc sarcina Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi a organizaţiilor anti-doping  care  acţionează  conform  Codului,  sub  rezerva regulamentelor din respectivele ţări gazdă, pentru a  le  permite efectuarea de controale  anti-doping la competiţii sau în afara competiţiilor asupra sportivilor lor, pe teritoriul lor sau în afara acestuia;     b)  înlesnesc deplasările transfrontaliere în timp util ale echipelor de control  anti-doping agreate corespunzător, atunci când acestea efectuează controale anti-doping;     c)  cooperează  pentru  a grăbi  transportarea  sau  expedierea  peste frontieră în timp util a probelor biologice, astfel încât să fie garantată securitatea şi integritatea acestora;     d)  favorizează coordonarea internaţională a controalelor anti-doping efectuate de diferite organizaţii anti-doping şi cooperarea în acest sens cu Agenţia Mondială Anti-Doping;     e)  	favorizează cooperarea dintre laboratoarele de control anti-doping aflate în jurisdicţia lor şi cele din jurisdicţia altor State Participante. În  speţă,  Statele  Participante  care  au  laboratoare  anti-doping acreditate trebuie să încurajeze aceste laboratoare să ajute celelalte State Participante să capete experienţă, competenţă şi tehnicile necesare pentru a-şi crea propriile lor laboratoare în caz că doresc;     f)  încurajează  şi susţin înţelegerile  privind  controalele reciproce încheiate între organizaţiile anti-doping, conform Codului;     g)  îşi recunosc reciproc procedurile de control anti-doping şi metodele de gestionare a rezultatelor obţinute de toate organizaţiile anti­ doping, care sunt în conformitate cu Codul, inclusiv sancţiunile sportive care decurg din acestea.    Articolul 17  -  Fondul din contribuţii voluntare  I.   Se creează un ăfond pentru eliminarea dopajului din sport", numit în continuare  ăFondul  din contribuţii  voluntare".  Este un  fond-depozit stabilit  conform  Regulamentului  Financiar  al  UNESCO.  Toate contribuţiile vărsate din partea statelor părţi ş1 a altor subiecţi sunt de natură voluntară.     2.  Sursele Fondului din Contribuţii Voluntare se constituie din:     a)  contribuţiile Statelor Participante;     b)  vărsăminte, donaţii sau legate care pot fi făcute de:     (i)  alte State;     (ii)  	organizaţii şi programe din sistemul Naţiunilor Unite, în speţă Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi alte organizaţii internaţionale;     (iii)  organisme publice sau private sau particulari;       c)  orice dobândă la sursele Fondului din contribuţii voluntare;     d)  rezultatul veniturilor şi încasărilor de la manifestările organizate în beneficiul Fondului din contribuţii voluntare;     e)  orice altă sursă autorizată de regulamentul Fondului din contribuţii voluntare stabilită de Conferinţa Părţilor.       3.  Contribuţiile vărsate de Statele Participante la Fondul din contribuţii voluntare nu înlocuiesc sumele pe care acestea s-au angajat să le verse pentru a­ şi achita cota-parte din bugetul anual al Agenţiei Mondiale Anti-Doping.    Articolul 18  -  Folosirea şi gestionarea Fondului din contribuţii voluntare  Sursele Fondului din contributii voluntare sunt alocate de Conferinta Părtilor  pentru finanţarea activităţilor a '  probate de aceasta, în special pentru  ' ajutora '  rea  Statele Participante la elaborarea şi punerea în practică a programelor anti­ doping, în conformitate cu dispoziţiile prezentei Convenţii, ţinând seama de obiectivele Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi pot fi utilizate pentru a finanţa funct .,. ionarea Conven ' tîei. Contribut ,. iile vărsate la Fondul din contribut ,. ii voluntare nu pot fi legate de nici o condiţie politică, economică sau de altă natură.     IV.  Educaţia şi formarea  Articolul 19  -  Principii generale  fn  materie de educaţie şi deformare     1.  	Statele părţi se angajează, în limitele mijloacelor de care dispun, să susţină, să conceapă sau să pună în aplicare programe de educaţie şi de formare privind lupta împotriva dopajului. Pentru comunitatea sportivă, în general, aceste programe au în vedere asigurarea unor informaţii Ia zi şi exacte privind:     a)  efectele negative ale dopajului asupra valorilor etice ale sportului;     b)  consecinţele dopajului asupra sănătăţii.       2.  Pentru sportivi şi pentru personalul asistent al sportivilor, mai ales în cursul pregătirii lor iniţiale, programele de educaţie şi de formare, pe lângă cele de mai sus, vizează asigurarea unor informaţii la zi şi exacte privind:     a)  procedurile de control anti-doping;     b)  	drepturile şi răspunderile sportivilor în domeniul combaterii dopajului,  inclusiv  informaţii  privind  Codul  şi  politicile organizaţiilor sportive şi anti-doping competente. Aceste informaţii se referă îndeosebi Ia consecinţele unei încălcări a regulilor anti­ doping;     c)  	lista substanţelor interzise  ş1  metodelor interzise, precum şi a scutirilor de uz terapeutic;     d)  suplimentele nutritive.  Articolul 20  -  Codurile deontologice  Statele Participante încurajează asociaţiile şi instituţiile profesionale competente să elaboreze şi să pună în aplicare coduri de conduită, de bune practici şi deontologice  corespunzătoare şi în conformitate  cu Codul  în  materie  de combatere a dopajului în sport.  Articolul 21  -  Participarea sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor  Statele Participante favorizează şi, pe măsura mijloacelor lor, susţin participarea activă a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor în toate sferele luptei împotriva  dopajului  duse  de organizaţiile  sportive  şi de alte  organizaţii  competente şi încurajează organizaţiile sportive, aflate în jurisdicţia lor, să procedeze în acelaşi mod.  Articolul 22  -  Organizaţiile sportive şi educarea şi formarea continuă in materie de luptă împotriva dopajului  Statele Participante încurajează organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să pună în aplicare programe de educaţie şi de formare continuă pentru toţi sportivii şi personalul asistent al sportivilor privind punctele prevăzute la Articolul 19.  Articolul 23  -  Cooperarea în domeniul educaţiei şi/armării  Statele Participante cooperează între ele şi cu organizaţiile competente în vederea unor schimburi, în funcţie de nevoi, de informaţii, competenţe tehnice, precum şi de experienţă referitoare la programe anti-doping eficiente.         V.  Cercetarea  Articolul 24  -  Promovarea cercetării anti-doping  Statele Participante se angajează să încurajeze şi să promoveze, în limitele mijloacelor lor, cercetarea anti-doping în colaborare cu organizaţiile sportive şi alte organizaţii competente privind:       a)  	prevenirea, metodele de depistare, aspectele comportamentale ş1 sociale ale dopajului şi consecinţele acestuia asupra sănătăţii;     b)  	căile şi mijloacele de concepere a unor programe ştiinţifice de antrenament  fizic  şi  psihologic  care  să  respecte  integritatea persoanei;     c)  folosirea tuturor substanţelor şi metodelor noi datorate progresului din ştiinţă.      Articolul 25 -Natura cercetării anti-doping  Incurajând  cercetarea  anti-doping  menţionată  la  Articolul  24,  Statele Participante au în vedere ca această cercetare să se desfăşoare:     a)  în conformitate cu practicile deontologice recunoscute pe plan internaţionai;     b)  	evitând prescnerea unor substanţe interzise  ş1  metode interzise sportivilor;     c)  	prin  adoptarea  unor  precauţiuni  corespunzătoare,  astfel  încât  •  rezultatele cercetării să nu poată fi folosite în mod abuziv şi nici să servească dopajului.    Articolul 26  -  Schimbul de rezultate provenind din cercetarea anti-doping  Cu  respectarea  regulilor  naţionale  şi  internaţionale  aplicabile,  Statele Participante, în funcţie de nevoi, fac cunoscute rezultatele cercetării anti-doping celorlalte Statele Participante şi Agenţiei Mondiale Anti-Doping.  Articolul 27  -  Cercetarea în ştiinţele sportului  Statele Participante încurajează:     a)  	oamenii  de ştiinţă şi  membrii  corpului  medical  să efectueze cercetări  în  ştiinţele  sportului,  în  conformitate  cu  principiile enunţate în Cod;     b)  	organizaţiile sportive şi personalul asistent al sportivilor aflaţi în jurisdicţia  lor,  să  aplice  rezultatele  cercetărilor  din  ştiinţele sportului care sunt conforme cu principiile enunţate în Cod.       VI.  Monitorizarea aplicării convenţiei   
  
 Articolul 28  -  Conferinţa Părţilor 

    1.  	Se stabileşte o Conferinţă a Părţilor. Conferinţa Părţilor este organul suveran al prezentei Convenţii.     2.  Conferinţa Părţilor se întruneşte în sesiune ordinară, în principiu la doi ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinară, dacă decide astfel, sau la cererea a cel puţin o treime din statele părţi.     3.  La Conferinţa Părţilor fiecare Stat Participant dispune de un vot.     4.  Conferinţa Părţilor îşi adoptă propriul regulament intern.  Articolul 29  -  Organizaţia consultativă şi observatorii la Conferinţa Părţilor  Agenţia Mondială Anti-doping este invitată la Conferinţa Părţilor în calitate de organizaţie  consultativă.  Comitetul  Internaţional  Olimpic,  Comitetul Internaţional Paralimpic, Consiliul Europei şi Comitetul Interguvernamental pentru Educaţie Fizică şi Sport (CIGEPS) sunt invitate în calitate de observatori. Conferinţa Părţilor poate decide invitarea alt<::ir organizaţii competente în calitate de observatori.  Articolul 30  -  Funcţiile Conferinţei Părţilor     1.  Pe lângă cele menţionate prin alte dispoziţii din prezenta Convenţie, Conferinţa Părţilor arc următoarele funcţii:     a)  promovarea scopului prezentei Convenţii;     b)  discutarea relaţiilor cu Agenţia Mondială Anti-Doping şi studierea mecanismelor de finanţare a bugetului anual de bază al Agenţiei. Statele care nu sunt părţi pot fi invitate la dezbateri;     c)  adoptarea unui plan de folosire a resurselor Fondului din contribuţii voluntare, în conformitate cu dispoziţiile Articolului 18;     d)  examinarea  rapoartelor  înaintate  de  Statele  Participante,  în conformitate cu Articolul 31;     e)  examinarea  în  permanenţă  a  mijloacelor  pentru  asigurarea respectării  prezentei  Convenţii  ţinând  seama  de  evoluţia  sistemelor  de combatere a dopajului, în conformitate cu Articolul 31. Orice mecanism sau orice măsură de monitorizare care nu se regăseşte în prevederile Articolului 31 va fi finanţat prin Fondul din contribuţii voluntare creat pe baza Articolului 17;  t)    examinarea în vederea adoptării a proiectelor de amendamente la prezenta Convenţie;      g)  examinarea în vederea aprobării, conform dispoziţiilor Articolului 34 din Convenţie, a modificărilor operate în Lista Interzisă şi în Standardele pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic adoptate de Agenţia Mondială Anti-Doping;     h)  stabilirea  şi  punerea  în  aplicare  a  cooperării  dintre  Statele Participante şi Agenţia Mondială Anti-Doping, în cadru! prezentei Convenţii;     i)  solicitarea ca Agenţia Mondială Anti-Doping sa-1 prezinte spre examinare, la fiecare sesiune, un raport privind aplicarea Codului.         2.  Conferinţa Părţilor poate, în exerciţiul funcţiilor sale, să coopereze cu alte organisme interguvernamentale.     

 Articolul 31  -  Rapoartele prezentate de cătr.e Statele Participante la Conferinţa Părţilor 

 Prin  intermediul  secretariatului,  Statele  Participante  transmit  la  doi  ani Conferinţei  Părţilor,  într-una  din  limbile  oficiale  ale  UNESCO,  toate informaţiile  legate de măsurile  pe care le-au  luat pentru a se conforma dispoziţiilor din prezenta Convenţie. 
 Articolul 32  -  Secretariatul Conferinţei Părţilor 

    1.  Secretariatul Conferinţei Părţilor este asigurat de Directorul General al UNESCO.     2.  	La cererea Conferinţei Părţilor, Directorul General al UNESCO recurge pe cât de mult îi stă în putinţă la serviciile Agenţiei Mondiale Anti­ Doping, potrivit modalităţilor stabilite de Conferinţa Părţilor.       3.  Cheltuielile de funcţionare legate de Convenţie sunt finanţate prin bugetul ordinar al UNESCO, în limita resurselor existente şi la un nivel adecvat, prin  Fondul  din  contribuţii  voluntare  creat  pe  baza  prevederilor Articolului 17 sau prin combinarea corespunzătoare a acestor surse care se va stabili la fiecare doi ani. Finanţarea cheltuielilor secretariatului din bugetul ordinar se face pe o bază strict minimală, ţinând seama de faptul că orice contribuţie  voluntară va trebui să servească, de asemenea, sprijinirii Convenţiei.     4.  	Secretariatul  stabileşte documentaţia  Conferinţei  Părţilor, precum şi proiectul ordinii de zi al sesiunilor şi asigură executarea hotărârilor acesteia.   

 Articolul 33  -  Amendamentele 

    1.  	Orice  Stat  Participant  poate,  printr-o  comunicare  în scris adresată Directorului General al UNESCO, să propună amendanwnte la prezenta Convenţie.  Directorul  General  transmite  această  comunicare  tuturor Statelor Participante. Dacă, în termen de şase luni de la data transmiterii comunicării, cel puţin jumătate din Statele Participante răspund favorabil  la propunere, Directorul General o prezintă la sesrunea următoare a Conferinţei Părţilor.     2.  Amendamentele sunt adoptate de Conferinţa Părţilor cu o majoritate de două treimi din Statele Participante prezente şi participante la vot.     3.  După adoptare, amendamentele la prezenta Convenţie sunt supuse Statele Participante în vederea ratificării, acceptării, aprobării sau aderării.     4.  Pentru Statele Participante care le-au ratificat, acceptat, aprobat sau au aderat la acestea, amendamentele la prezenta Convenţie intră în vigoare la trei luni  de  la  depunerea  de  către  două  treimi  din  Statele  Participante  a instrumentelor menţionate la paragraful 3 din prezentul Articol. În continuare, pentru fiecare Stat Participant care ratifică, acceptă, aprobă un amendament sau aderă la acesta, amendamentul respectiv intră în vigoare la trei luni de la data depunerii de către Statul Participant a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare.     5.  Un stat care devine parte la prezenta Convenţie după intrarea în vigoare a amendamentelor, în conformitate cu paragraful 4 din prezentul Articol este considerat, în afara cazului în care şi-a exprimat o altă intenţie:     a)  parte la prezenta Convenţie astfel amendată;     b)  parte la prezenta Convenţie, fără amendamente faţă de orice stat parte care nu este legat prin aceste amendamente.     

 Articolul 34  -  Proceduri specifice privind amendamentele la anexele Convenţiei 

    1.  	Dacă  Agenţia  Mondială  Anti-Doping  modifică  Lista  Interzisă  sau Standardele pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic, ea poate comunica în scris Directorului General al UNESCO aceste modificări. Directorul General comunică aceste modificări, în calitate de propuneri de amendamente  la  Anexele  prezentei  Convenţii,  tuturor  Statelor Participante, în cel mai scurt timp posibil. Amendamentele la Anexe sunt aprobate de Conferinţa Părţilor, cu prilejul uneia din sesiuni sau printr-o consultare în scris.     2.  Statele Pa1ticipante au la dispoziţie 45 de zile, de la data comunicării Directorului General, pentru a-l informa pe acesta asupra faptului că se opun amendamentului propus, fie prin intermediul unei scrisori, în cazul consultării în scris, fie cu prilejul unei sesiuni a Conferinţei Părţilor. Amendamentul propus  este considerat aprobat de Conferinţa Părţilor, numai dacă două treimi din Statele Participante nu-şi fac cunoscută opoziţia.     3.  Amendamentele aprobate de Conferinţa Părţilor sunt comunicate statelor părţi de către Directorul General. Ele intră în vigoare la 45 de zile de la această comunicare, exceptând statul parte care a comunicat în prealabil Directorului General faptul că nu va subscrie la acele amendamente.     4.  Un Stat Participant care a comunicat Directorului General faptul că nu subscrie la un amendament aprobat conform prevederilor din paragrafele de mai sus rămâne legat de Anexe, în forma fără amendamente.  Vil  Dispoziţiile finale   Articolul 35  -  State părţi cu regim constituţional federal sau neunitar    Prevederile  de  mai  jos  se  aplică  Statelor  Participante  care  au  regim constituţional federal sau neunitar:     a)  în privinţa dispoziţiilor din prezenta Convenţie, a căror aplicare este de  competenţa  unei  puteri  legislative  federale  sau  centrale, obligaţiile guvernului federal sau central sunt aceleaşi ca cele ale Statelor Participante care nu sunt state federale;     b)  în privinţa dispoziţiilor din prezenta Convenţie, a căror aplicare este de competenţa fiecărui stat, fiecărei regiuni, provincii sau fiecărui canton  component,  care  conform  regimului  constituţional  al federaţiei, nu are obligaţia de a lua măsuri legislative, guvernul federal, cu avizul său favorabil, aduce la cunoştinţa autorităţilor competente din state, regiuni, provincii sau cantoane dispoziţiile respective, în vederea adoptării.     

 Articolul 36  -  Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea 
  
 Prezenta Convenţie se supune ratificării, acceptării, aprobării sau aderării statelor membre ale UNESCO, în conformitate cu respectivele lor proceduri constituţionale. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Directorul General al UNESCO. 

 Articolul 37  -  Intrarea în vigoare 
  
    1.  Prezenta Convenţie intră în vigoare în prima zi din luna următoare expirării unui termen de o lună de la data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.     2.  	Pentru orice stat care îşi dă ulterior consimţământul de a fi legat prin prezenta Convenţie, aceasta intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează  expirării  unui  termen  de  o  lună  de  la  data  depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.   

 Articolul 38  -  Extinderea teritorială a Convenţiei 
  
 I.   Orice stat poate, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, să specifice teritoriul sau teritoriile pentru care el asigură relaţiile internaţionale şi la care se aplică prezenta Convenţie. 

    2.  	Printr-o declaraţie adresată UNESCO, orice stat poate, la o dată ulterioară, să extindă aplicarea prezentei Convenţii la oricare alt teritoriu specificat în declaraţie. Faţă de acest teritoriu, Convenţia intră în vigoare în prima zi de după expirarea unui termen de o lună de la data primirii acelei declaraţii de către depozitar.     3.  Orice declaraţie făcută pe baza celor două paragrafe precedente, cu privire la orice teritoriu care este menţionat în aceasta, poate să fie retrasă prin notificare adresată UNESCO. Retragerea intră în vigoare în prima zi care urmează unui termen de o lună de la data primirii acelei notificări de către depozitar.  Articolul 39  -  Denunţarea    Orice Stat Participant  poate denunţa prezenta Convenţia.  Denunţarea este notificată printr-un instrument scris, depus la Directorul General al UNESCO. Denunţarea îşi începe efectele în prima zi a lunii următoare expirării unui termen de şase luni de la data primirii instrumentului de denunţare. Ea nu modifică cu nimic obligaţiile  financiare care revin statului parte până la data la care retragerea operează efectiv.  Articolul 40  -  Depozitarul    Directorul General al UNESCO este depozitarul prezentei Convenţii şi al amendamentelor la aceasta. În calitatea sa de depozitar, acesta comunică Statelor  Participante la prezenta Convenţie, precum  ŞI  celorlalte state membre ale Organizaţiei:       a)  depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare;     b)  data intrării în vigoare a prezentei Convenţii, în baza Articolului 37;     c)  orice raport întocmit pe baza dispoziţiilor Articolului 31;     d)  orice amendament la Convenţie sau la Anexele acesteia adoptat în baza Articolelor 33 şi 34, precum şi data intrării în vigoare a respectivului amendament;     e)  orice  declaraţie  sau  notificare  făcută  pe  baza  dispoziţiilor Articolului 38;     f)  orice notificare făcută pe baza dispoziţiilor Articolului 39 şi data la care denunţarea îşi începe efectele;     g)  orice alt act, notificare sau comunicare având legătură cu prezenta Convenţie.     

 Articolul 41  -  Înregistrarea 

 Conform Articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite, prezenta Convenţie va fi înregistrată la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite, la cererea Directorului General al UNESCO. 

 Articolul 42- Textele de referinţă 

    1.  Prezenta Convenţie, inclusiv Anexele, este întocmită în engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă, cele şase texte fiind egal autentice.     2.  Apendicele la prezenta Convenţie sunt întocmite în engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă.  Articolul 43  -  Rezervele  Nu se admite mei o rezervă care este incompatibilă cu obiectul şi scopurile prezentei Convenţii.                           LISTA INTERZISĂ 2005 CODUL MONDIAL ANTI-DOPING  Valabilă de la 1 ianuarie 2005       SUBSTANŢE INTERZISE ŞI METODE INTERZISE PERMANENT (ATÂT ÎN COMPETIŢIE, CÂT ŞI ÎNAFARA COMPETIŢIEI)  Utilizarea oricărui medicament trebuie să se limiteze la indicaţii justificate medical.  SUBSTANŢE INTERZISE Sl.  AGENŢI ANABOLICI  Agenţii anabolici sunt interzişi.     1.  Steroizi anabolici androgeni (SAA)       (a)  SAA exogeni*, includ:  18a-homo-17JJ-hidroxiestr-4-en-3-on; bolasteron;  boldenon;   boldion; calusteron; clostebol; danazol; dehidroclorometiltestosteron; deltal­ aodrosten-3,17-dionă; deltal-androstendiol; deltal-dihidro-testosteron; drostanolon;  etilestrenol;  fluoximesteron;  formebolon;  fura7.3bol; gestrinon; 4-hidroxitestosteron; 4-hidroxi-19-nortestosteron; mestanolon; mesterolon;  metenolon;  metandienonă;  metandriol;  metildienolon; metiltrienolon;  metiltestosteron;  miboleron;   nandrolon;  19- norandrostendiol;  19-norandrostendionă;  norboleton;  norclostebol; noretandrolon;  oxabolon;  oxandrolon;  oximesteron;  oximetolon; quinbolon; stanozolol; stenbolon; tetrahidrogestrinon; trenbolon, şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e).       (b)  SAA endogeni**:    androstendiol (androst-5-en-3JJ,17jl-diol); androstendionă (androst-4-en- 3,17-dionă);  dehidroepiandrosteron  (DHEA);  dihidrotestosteron; testosteron, precum şi următorii metaboliţi şi izomeri: 5a-androstan-3a, 17a-diol; 5a-androstan-3a, 17jl-diol; 5a-androstan-3P,, 17a-diol;  5a­  androstan-3JJ, l 7JJ-diol; androst-4-en-3a,17a-diol; androst-4-en-3a,17P - diol; androst-4-en-3fJ,l7a --diol; androst-5-en-3a,17a -diol; androst-5-en- 3o,17JJ --diol; androst-5-en-3JJ,17a -diol; 4-androstendiol (androst-4-en- 3JJ,17JJ  --diol);  5-androstendion  (androst-5-en-3,17--dion);  epi-  dihidrotestosteron;  3a-hidroxi-5a-androstan-17-ona;  31J-hidroxi-5a­ androstan-17-ona; 19-norandrosteroo; 19-noretiocolanolon.  În cazul în care o  Substanţă Interzisă  (conform celor listate mai sus) poate fi produsă de organism în mod natural, se va considera că o  Probă  conţine o astfel de  Substanţă Interzisă  dacă concentraţia  Substanţei Interzise  sau  a  metaboliţilor ori markerilor ei şi /sau orice alt raport(e) relevant(e) din  Proba Sportivului  depăşeşte într-o asemenea măsură domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni, încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene. Nu se va considera că o  Probă  conţine o  Substanţă Interzisă  în nici unul din cazurile în care  Sportivul  dovedeşte, pe baza unor documente,  că  respectiva  concentraţie  a  acelei   Substanţe  Interzise   sau  a metaboliţilor ori a markerilor ei, precum şi/ sau rapoarte relevante din  Proba Sportivului,  se pot atribui unei stări fiziologice sau patologice.  În  toate cazurile, precum şi indiferent de concentraţie, laboratorul va raporta un  Rezultat Analitic Pozitiv  dacă, pe baza oricărei metode analitice precise, poate arăta că  Substanţa Interzisă  este de origine exogenă.  Dacă rezultatul  laboratorului  nu este concludent  şi nu se găseşte mei o concentraţie de genul celei menţionate în paragraful de mai sus,  Organizaţia Anti-doping  relevantă va conduce o investigaţie ulterioară, cu condiţia să existe indicaţii serioase ale unei posibile  Utilizări  a unei  Substanţe Interzise,  cum ar fi o comparaţie cu profile steroidice de referinţă.  Dacă laboratorul a raportat prezenţa unui raport T/E mai mare de patru (4) la unu (1) în urină, este obligatorie investigarea ulterioară, pentru a determina dacă raportul se datorează unei stări fiziologice sau patologice, cu excepţia cazului când laboratorul raportează un  Rezultat Analitic Pozitiv,  pe baza oricărei metode analitice precise, arătând că  Substanţa Interzisă  este de origină exogenă.  În cazul unei investigaţii, aceasta va include o revizie a oricăror teste anterioare şi/sau ulterioare. Dacă testele anterioare nu sunt disponibile, Sportivul va fi testat neanunţat de cel puţin trei ori pe parcursul unei perioade de trei luni.  În cazul în care un  Sportiv  nu cooperează la investigaţii, se va considera că  Proba  sa con  .  tine o  Substan , tă Interzisă.     2.  Alţi agenţi anabolici, incIU7.ând, dar nelimitându-se la: Clenbuterol, zeranol, zilpaterol.       În această secţiune:  * ,,exogen" se referă la substanţele care nu pot fi produse de organism în mod  natural.  ** ,,endogen" se referă la substanţele care pot fi produse de organism în mod natural.  S2.  Hormoni şi substanţe înrudite  Sunt interzise următoarele substanţe, inclusiv alte substanţe cu o structură chimică similară, sau cu efect(e) biologic(e) similar(e), precum şi factorii lor de eliberare:       1.  Eritropoietina(EPO)     2.  	Hormonul de creştere (hGH), Factorul de creştere insulino-similar (IGF- 1), Factori de creştere mecanici (MGFs);     3.  Gooadotrofine (LU, hCG);     4.  Insulina     5.  Corticotrofinele    Dacă  Sportivul  nu poate demonstra că respectiva concentraţie s-a datorat unei stări fiziologice sau patologice, se va considera că o  Probă  conţine o  Substanţă Interzisă  (conform celor listate mai sus) în condiţiile în care concentraţia  Substanţei Interzise  sau a metaboliţilor sau a markerilor şi/sau a unor rapoarte relevante din  Proba Sportivului  depăşeşte domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni într-o asemenea măsură, încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene.  Prezenţa altor substanţe cu o structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e), a unor marker(i) de diagnosticare sau factori de eliberare ai unui hormon listat mai sus, precum şi a oricărui alt rezultat ce semnalează că substanţa detectată este de origine exogenă, va  fi  raportată drept un  Rezultat Analitic Pozitiv.   S3.  BETA-2-AGONIŞTI  Toţi beta-2-agoniştii, inclusiv izomerii lor optici D- si L-, sunt interzişi. Utilizarea lor necesită o aprobare pentru Scutire de Uz Terapeutic.  Ca excepţie, fonnoterolul, salbutamolul, salmeterolul şi terbutalîna, pot fi utilizate când sunt administrate prin inhalare, în cazul prevenirii şi/sau tratării astmului şi a bronho-constricţiei/astmului indus de efort,  dar  necesită o aprobare pentru Scutire pentru Uz Terapeutic în procedură restrânsă.  În ciuda acordării Scutirii pentru Uz Terapeutic, în cazul în care Laboratorul a raportat o concentraţie de  salbutamol  (liber plus glucuronat) mai mare de 1000 ng/mL, acest lucru va fi considerat drept un  Rezultat Analitic Pozitiv,  dacă sportivul  nu dovedeşte că rezultatul pozitiv a fost consecinţa utili.zării terapeutice a salbutamolului inhalat.  S4.  AGENfl CU ACTIVITATE ANTI-ESTROGENICĂ  Următoarele clase de substanţe anti-estrogenice swit interzise:     1.  Inhibitori de aromatază, incluzând, dar nelimitându-se la: anastrozol, letrozol, aminoglutetimid, exemestan, formestan, testolacton.     2.  	 Modulatori ai receptorilor de estrogeni selectivi (SERMs) inchu.ând, dar nelimitându-se la: raloxifen, tamoxifen, toremifen.      3.  Alte substanţe anti-estrogenice incluzând,  dar  nelimitându-se la: clomifen, ciclofenil, fulvestrant.  S5.  DIURETICE ŞI ALŢI AGENŢI MASCATORI  Diureticele  şi  alţi agenţi de mascare sunt interzise. Agenţii de mascare includ, dar nu se limitează la:  Diuretice*, epitestosteron, probenecid, inhibitori de alfa-reductază  (de exemplu,  finasterid, dutasterid), substituenţi de plasma (de exemplu, albumină, dextrao, hidroxietil-amidon ).   Diureticele includ:  Acetazolamid, amilorid, bumetanid, canrenon, clortalidon, acid etacrinic, furosemid, indapamid, metolazon, spironolacton, tiazide  (de exemplu,  bendrotlumetiazidă, clorotiazidă, hidroclorotiazidă), triamteren  şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e).   *   O Scutire pentru Uz Terapeutic nu este valabilă dacă proba de urină a  sportivului  conţine un diuretic în asociere cu o  Substanţă Interzisă  la nivelul pragului de infracţiune sau sub prag.  METODE INTERZISE  Ml.  CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE TRANSFER DE OXIGEN  Sunt interzise următoarele:     a)  	Dopingul cu sânge, inclusiv utilizarea de sânge autofog, homolog sau heterolog sau de produse hematologice (din celule roşii) de orice origine, altele decât cele necesare unui tratament medical.     b)  Creşterea artificială a absorbţiei, transportului sau eliberarea de oxigen, incluzând dar nelimitându-se la utilizarea de perfluorochimicale, efaproxiral (RSR13) şi a produselor pe bază de hemoglobină modificată (de exemplu, înlocuitorii de sânge pe bază de hemoglobină, produşi de hemoglobină micro­ încapsulată).    M2. MANIPULAREA ClllMICĂ ŞI FIZICĂ  Următoarele practici sW1t interzise:   Falsificarea  sau încercarea de a falsifica, cu scopul de a modifica integritatea şi validitatea  Probelor  colectate  în  timpul  Controalelor Doping.   Aceste practici includ, dar nu se limitează la infuzii intravenoase*, cateterizare şi substituţia urinei.  *  Infuziile intravenoase sW1t interzise, cu excepţia cazului în care reprezintă W1 tratament medical acut legitim.  M3. DOPINGUL GENETIC  Este interzisă utilizarea non-terapeutică de celule, gene, elemente genetice sau modularea expresiei genetice care au capacitatea de a creşte performanţa sportivă.         SUBSTANŢE ŞI  METODE                               INTERZISE 1N COMPKITJ'IE  Pe lângă categoriile S1  -  S5 şi Ml  -  M3 defmite mai sus, următoarele categorii sunt interzise în competiţie:  SUBSTANŢE INTERZISE  S6.  STIMULENTE  Următoarele stimulente sW1t interzise, inclusiv ambii lor izomeri optici (D- si L-), W1de este cazul:  Adrafmil,  amfepramonă,  amifenazol,  amfetamină,  amfetaminil, benzfetamină, bromantan, carfedon, catină*, clobenzorex, cocaină, dimetilamfetamină, efedrină**, etilamfetamină, etilefrină, famprofazonă, fencamfamină,  fencamină,  fenetilină,  fenfl.uramină,  fenproporex, furfenorex,  mefenorex,  mefentermină,  mesocarb,  .··  metamfetamină, metilamfetamină, metilendioxiamfetamină, metilendioximetamfetamină, metilefedrină**, metilfenidat, modaf'mil, niketamidă, norfen0uramină, parahidroxiamfetamină,  pemolinij,   fendimetraziuă,   fenmetrazină,  fentermină, prolintan, selegilină, stricnină  şi alte substanţe cu structură chimică similară sau efect(e) biologic(e) similar(e)***.     *    Catina  este interzisă, atunci când concentraţia acesteia în urină este mai mare de5µglmL.  **   Atât  efedrina,  cât şi  metilefedrina  sunt interzise, atunci când concentraţia lor în urină este  mai  mare de 10µglmL.  •  ***   Substanţele incluse în Programul de Monitorizare 2005 (bupropion, cafeină,   fenilefrină, fenilpropanolamină, pipradrol, pseudoefedrină, sinefrină) nu Sllllt considerate substanţe interzise.  NOTĂ: Nu este interzisă utilizarea adrenalinei în asociere cu agenţi anestezici locali, sau administrarea ei locală (de exemplu, nazală, oftalmologică).  S7.  NARCOTICE    Următoarele narcotice sunt interzise:    Buprenorf'mă,  dextromoramidă,  diamorfmă  (heroină),  fentanil  şi derivatele lui, hidromorfooă, metadonă, morf'mă, oxicodonă, oximorfonă, pentazocină, petidină.  S8.  CANABINOIDE  Canabinoidele (de exemplu, haşiş, marijuana) sunt interzise.  S9.  GLUCOCORTICOSTEROIZI  Toţi glucocorticosteroizii sunt interzişi în administrarea pe cale orală, rectală, intravenoasă sau intramusculară. Utilizarea lor necesită aprobarea unei Scutiri pentru Uz Terapeutic.    Toate celelalte căi de administrare necesită Scutire pentru Uz Terapeutic în procedură restrânsă.  Preparatele dermatologice nu sunt interzise.         SUBSTANŢE INTERZISE ÎN ANUMITE SPORTURI       Pl.   ALCOOL   Alcoolul (etanolul) este interzis numai  în timpul competiţiilor, în sporturile menţionate mai jos. Detectarea acestuia se va realiza prin analizarea respiraţiei şi/ sau  a sângelui. Pragul de infracţiune doping este menţionat în paranteză pentru fiecare Federaţie.     •  Aeronautică (FAI)        (0,20 g/L)     •  Tir cu arcul (FITA)       (0,10 g/L)     •  Automobilism (FIA)      (0,10 g/L)     •  Biliard (WCBS)        .(0 20 g!L)     •  Boules (CMSB)         (0,10 g/L)     •  Karate (WKF)          (0,10 g/L)     •  	Pentatlon modem (UIPM)    (O,1O glL) pentru disciplinele care implică tirul.     •  Motociclism (FIM)       (0,00 g/L)     •  Schi (FIS)            (0,10 g/L)  P2.  BETA-BLOCANTE  Dacă nu este specificat altfel, beta-blocantele sunt interzise doar  în competiţie,  în următoarele sporturi:     •  Aeronautică (FAI)     •  Tir cu arcul (FITA) (interzis şi  în afara competiţiei)      •  Automobilism (FIA)     •  Biliard (WCBS)     •  Bob(FIBT)     •  Boules (CMSB)     •  Bridge (FMB)     •  Şah (FIDE)     •  Curling (WCF)     •  Gimnastică (FIG)     •  Motociclism (FIM)     •  Pentatlon modem (illPM) pentru disciplinele care implică tirul.     •  Popice (FIQ)     •  Navigaţie cu pânze (ISAF) doar cu cârmă     •  Tir (ISSF ) (interzis şi  in cifara competiţiei)      •  Schi (FIS) în sărituri şi snowboard stil liber     •  Înot (FINA) în scufundări şi înot sincron     •  Lupte (FILA)    Beta-blocantele includ, dar nu sunt limitate la, următoarele:  Acebutolol, alprenolol, atenolol, betaxolol, bisoprolol, bunolol, carteolol, carvedilol, celiprolol, esmolol, labetalol, levobunolol, metipranolol, metoprolol, nadolol, oxprenolol, pindolol, propranolol, sotalol, timolol.                                       înştiinţate.  Organizaţia Anti-Doping  va înştiinţa  AMAD  doar la primirea unei cereri din partea unui  portiv de nivel internaţional.   c. o cerere în vederea unei  PRSUT  nu va  fi  luată în considerare pentru aprobare retroactiv cu excepţia următoarelor cazuri:     -  	 a fost necesar un tratament de urgenţă sau tratarea unei probleme medicale acute;      -  	datorită unor circumstanţe excepţionale, nu  a  fost destul timp sau nu  a  existat ocazia ca solicitantul să înainteze sau ca  CSUT  să primească cererea înainte de  Controlul Doping.         8.5  a. O reexaminare poate  fi  iniţiată în orice moment de către  CSUT  sau  CSUT  a   AMAD   în timpul duratei   PRSUT.   b. Dacă un  sportiv  solicită reexaminarea unei decizii de neacordare a  PRSUT,   CSUT  a  AMAD    va avea competenţa de a pretinde de la  sportiv  informaţii medicale suplimentare, după cum se consideră necesar, iar cheltuielile aferente fumizării lor vor fi suportate de către  sportiv.      8.6  	O  PRSUT  poate fi anulată de către  CSUT  sau  CSUT   aAMAD  oricând.  Sportivul,  Federaţiile Internaţionale de care aparţine şi toate  Organizaţiile Anti-Doping  relevante vor  fi  înştiinţate imediat.     8.7  	Anularea va intra în vigoare imediat după înştiinţarea  sportivului  despre această decizie. Cu toate acestea,  sportivul  va avea posibilitatea de a solicita o  SUT,  sub incide , nta sec ' tiunii 7.     9. O.  Centrul de informare      9.1   	  Organizaţiilor Anti-Doping  li se cere să fumizeze către  AMAD  toate  SUT,  precum şi toate documentele aferente prezentate în secţiunea 7.     9.2  	În ceea ce priveşte  PRSUT,   Organizaţiile Anti-Doping  vor fumiza către  AMAD  cererile medicale trimise de  sportivii de nivel internaţional  prezentate în secţiunea 8.4.     9.3  	Centrul de informare garantează confidenţialitatea strictă a tuturor informaţiilor medicale.               AGENȚIA MONDIALĂ ANTI-DOPING  pentru un sport curat 2003  INTRODUCERE       Internaţionale   pot  fi  revizuite  periodic  de  către  Comitetul  Executiv  al AMAD/WADA, după o consultare prealabilă a  Semnatarilor  şi a guvernelor. Prevederile  Standardelor Internaţionale,  cu toate revizuirile lor, vor deveni efective la data specificată în  Standardul  Internaţional  sau în varianta lui revizuită, dacă nu există vreo altă prevedere în  Cod  [Comentariu: Standardele Internaţionale vor conţine suficient de multe detalii tehnice  necesare  pentru  implementarea  Codului.  Acestea  vor  include,  de exemplu,  cerinţele  detaliate  pentru  prelevarea  unei  probe,  analizele  de laborator şi acreditarea laboratorului actualizată in Codul Anti-Doping al Miscarii Olimpice {CAMOD). Standardele Internaţionale, deşi incluse în mod expres in Codul de referinţă, vor fi elaborate, prin consultare cu Semnatarii şi guvernele, dezvoltate de experţi şi promovate în documente tehnice separate. Este important  ca experţii tehnici să poată modifica la timp Standardele Internaţionale,  fără  a  fi  nevoie  de  modificarea  Codului  sau  a  vreunui regulament sau reglementare privitoare la participanţii individuali.  Toate Standardele Internaţionale aplicabile vor fi stabilite până la 1 ianuarie  2004.]    Modele de bună practică  Pe baza  Codului,  vor fi elaborate modele de bună practică pentru a asigura identificarea celor mai bune soluţii în diferite sfere anti-doping. Modelele vor fi recomandate de către  AMADIWADA şi vor fi puse la dispoziţia Semnatarilor  la cererea acestora, dar nu vor fi obligatorii. Pe lângă furnizarea modelelor de documentaţie anti-doping,  AMADIWADA  va mai pune la dispoziţia  Semnatarilor  şi un suport de asistenţă tehnică.  [Comentariu:  AMADIWADA  va  pregăti  modelul  regulamentului  şi reglementărilor anti-doping, adaptate la nevoile fiecăruia din grupurile majore de  Semnatari  (de  exemplu,  Federaţiile  Internaţionale  pentru  sporturile individuale,  Federaţiile  Internaţionale  pentru  sporturile  de  echipă, Organizaţiile Anti-Doping Naţionale etc.). Aceste regulamente şi reglementări model vor fi conforme cu şi se vor baza pe Cod, vor constitui exemple de bună practică  şi  vor  conţine  toate  detaliile  (inclusiv  referinţe  la Standardele Internaţionale) necesare pentru desfăşurarea unui program anti-doping eficace.  Aceste regulamente şi reglementări model vor oferi alternative din care părţile participante interesate vor avea de ales. Unele dintre acestea pot opta să adopte cuvânt cu cuvânt regulamentele şi reglementările model, precum şi alte modele de bună practică. Alte părţi pot decide să adopte modelele cu modificări. În fine, alte părţi participante interesate pot opta să-şi elaboreze singure propriile  regulamente şi reglementări, în conformitate cu principiile generale şi cerinţele specifice stabilite de Cod.  Alte documente model pentru elemente specifice ale acţiunii anti-doping pot fi elaborate pe baza nevoilor şi aşteptărilor general recunoscute ale părţilor participante interesate. Pot fi incluse aici modele de programe naţionale anti­ doping,  gestionarea  rezultatelor,  testările  (dincolo  de  cerinţele  specifice stabilite în Standardul Internaţional pentru Testări), programe educaţionale etc. Toate modelele de bună practică vor fi revizuite şi aprobate de A.MADIWADA înainte de afi incluse în Programul Mondial Anti-doping].  ARGUMENTE FUNDAMENTALE PENTRU  CODUL  MONDIAL ANTI­ DOPING  Programele anti-doping urmăresc să apere şi să păstreze ceea ce este intrinsec valoros în sport. Această valoare intrinsecă este evocată adesea ca fiind "spiritul sportului"; este esenţa Olimpîsmului; este modul în care practicăm un sport curat. Spiritul sportului este celebrarea spiritului uman, a corpului şi a minţii, şi este caracterizat de următoarele valori:     •  Etici, fair-play şi onestitate     •  Sănătate     •  Excelenţă în performanţă     •  Caracter şi educaţie     •  Plăcere şi bucurie     •  Spirit de echipă     •  Devotament şi angajare     •  Respect faţă de legi şi regulamente     •  Respect pentru propria persoană şi pentru ceilalţi participanţi     •  Curaj     •  Comunitate şi solidaritate.    Dopajul este în mod fundamental contrar spiritului sportului.  PARTEA ÎNTÂI  CONTROLUL DOPING  INTRODUCERE  Partea întâi a  Codului  stabileşte regulile şi principiile specifice anti-doping care urmează  să  fie  aplicate  de  organizaţiile  răspunzătoare  de  adoptarea, implementarea sau punerea lor în aplicare în cadrul sferei lor de autoritate - de exemplu, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, Federaţiile Internaţionale,  Organizaţiile care se ocupă de Marile Evenimente Sportive şi Organizaţiile Naţionale Anti-Doping.  Toate aceste organizaţii sunt denumite în mod colectiv  Organizaţii Anti-Doping.   Partea întâi a  Codului  nu înlocuieşte şi nu elimină necesitatea de a avea regulamente anti-doping elaborate, care să fie adoptate de către fiecare dintre  Organizaţiile Anti-Doping.  Dacă unele prevederi ale "Părţii întâi" a  Codului  trebuie introduse esenţialmente cuvânt cu cuvânt de fiecare  Organizaţie Anti­ Doping  în propriul regulament anti-doping, alte prevederi din această secţiune stabilesc  principii  directoare  care,  deşi  au  caracter  obligatoriu,  permit  o flexibilitate în formularea reglementărilor de către fiecare  Organizaţie Anti­ Doping,  sau stabilesc cerinţe ce trebuie respectate de fiecare organizaţie, dar nu este nevoie să fie copiate în propriul regulament anti-doping.  Următoarele articole, în măsura în care sunt aplicabile activitatea specifică desfăşurată de  Organizaţia Anti-Doping  în cauză, trebuie introduse în regulamentele fiecărei  Organizaţii Anti-Doping  rară modificări substanţiale (permiţând, totuşi, adaptări lingvistice  minore la editare, necesare pentru a face referiri la denumirea organizaţiei, sportul, numărul secţiunii etc.): articolele  1  (Definiţia dopingului),  2   (Încălcările  regulamentului  anti-doping),   3   (Dovedirea  doping),   9 (Descalificarea  automată a rezultatelor individuale),   1 O   (Sancţiuni aplicate indivizilor),   11  (Consecinţe pentru echipe),  13 (Apeluri) cu excepţia pct. 13.2.2, 17 (Statutul limitărilor) şi Definiţii.   {Comentariu:  de exemplu, este necesar pentru această armonizare  ca toţi Semnatarii să-şi bazeze deciziile pe aceeaşi listă de încălcări ale regulamentului anti-doping,  pe  aceleaşi  obligaţii  de control  doping.  să impună  aceleaşi consecinţe pentru aceleaşi violări ale regulamentului anti-doping. Aceste reguli de fond trebuie să fie aceleaşi indiferent dacă o audiere are loc la Federaţii Intrenaţionale, la nivel naţional sau la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS). Pe de altă parte, pentru ca armonizarea să fie efectivă nu este necesar să fie obligaţi toţi Semnatarii să folosească acelaşi proces de gestionare a rezultatelor şi aceeaşi procedură de audiere. În prezent, există numeroase  -  şi totuşi la fel de eficace  -  forme de gestionare a rezultatelor şi audiere în cadrul diferitelor Federaţii  Internaţionale  şi  organisme  naţionale.  Codul  nu  impune  o  uniformitate absolută în privinţa gestionării rezultatelor şi a procedurilor de audiere; în schimb, impune ca diversele abordări ale Semnatarilor să satisfacă principiile stabilite în Cod.  În ceea ce priveşte Articolul 13, pct. 13.2.2 nu este inclus printre prevederile care trebuie adoptate esenţialmente cuvânt cu cuvânt, deoarece pct. 13.2.2 formulează  principii  directoare  care  permit  o  oarecare  flexibilitate  în redactarea reglementărilor de către fiecare Organizaţie Anti-Doping.  Regulamentele anti-doping, ca şi cele competiţionale, sunt regulamente sportive care guvernează condiţiile în care este practicat sportul.  Sportivii  acceptă aceste regulamente ca fiind o condiţie de participare. Regulamentele anti-doping nu sunt supuse sau limitate de cerinţele şi normele juridice aplicabile procedurilor penale sau celor legate de dreptul muncii. Politicile şi normele minime susţinute în  Cod  reprezintă consensul unui spectru larg de părţi participante interesate de practicarea unui sport curat şi trebuie respectate de toate instanţele de judecată şi comisiile de arbitraj.  Participanţii   vor fi obligaţi  să se conformeze  regulamentelor anti-doping adoptate în conformitate cu Codul, de către  Organizaţiile Anti-Doping  relevante. Fiecare  Semnatar  va stabili reguli şi proceduri pentru a se asigura că toţi  Participanţii  aflaţi sub autoritatea  Semnatarului  şi organizaţiie membre sunt informaţi şi acceptă să se conformeze regulamentelor anti-doping în vigoare ale  Organizaţiilor Anti-Doping  relevante.   [Comentariu: prin participarea lor in sport, Sportivii sunt obligaţi să respecte regulamentele competiţionale ale sportului lor. In acelaşi mod, Sportivii şi Personalul care acordă asistenţă sportivilor vor respecta regulamentul anti­ doping bazat pe  Articolul  2 din Cod, în virtutea angajamentelor lor de apartenenţă ca membri, acreditării sau participării în cadrul organizaţiilor sportive sau a manifestărilor sportive supuse Codului. Totuşi, fiecare Semnatar va lua măsurile necesare pentru a se asigura că toţi Sportivii şi Personalul auxiliar din domeniul său de autoritate vor respecta regulamentele anti-doping ale Organizaţiei Anti-doping relevante}.  ARTICOLUL 1 DEFINITIA DOPINGULUI  '  Dopingul este definit drept manifestarea a uneia sau mai multor încălcări ale regulamentului anti-doping enunţate în articolele 2.1 până la 2.8 din Cod.  ARTICOLUL 2 ÎNCĂLCĂRILE REGULAMENTULUI ANTI-DOPING  [Comentariu:  scopul  articolului  2 este  de a  specifica  circumstanţele  şi comportamentele care constituie  încălcări ale regulamentelor anti-doping.  Audierile în cazurile de dopaj se vor baza pe afirmaţia că una sau mai multe din aceste  reguli  specifice  au fost  fncălcate.  Majoritatea  circumstanţelor  şi comportamentelor descrise în această listă de infracţiuni se regăsesc  fntr-o formă sau alta fn Codul Anti-Doping al Mişcării Olimpice (CAMO) sau fn alte regulamente anti-doping existente.].  Sunt considerate încălcări ale regulamentelor ti-doping:     2.1  Prezenţa unei  Substanţe Interzise  sau a  Metaboliţilor acesteia, ori a Markerilor ei,  în proba biologică provenind de la  Sportiv.      2.1.1  Este de datoria fiecărui   Sportiv  să se asigure că mei o  substanţă  interzisă   nu îi pătrunde în organism.  Sportivii  sunt responsabili  pentru  prezenţa oricărei   substanţe  interzise,  sau a  metaboliţilor,  ori a  markerilor  ei, depistată în prelevările din proba biologică. În consecinţă, nu este necesar să se demonstreze intenţia, greşeala, neglijenţa sau folosirea conştientă de către  Sportiv  pentru a stabili o violare a regulamentului anti-doping conform Articolului 2.1.  [Comentariu : In ceea ce priveşte încălcările anti-doping ce implică prezenţa unei Substanţe Interzise (sau a Metaboliţilor ori Markerilor ei), Codul adoptă regula responsabilităţii stricte prezentă în CAMO şi în marea majoritate a regulamentelor anti-doping existente.  Conform principiului responsabilităţii stricte, are loc o încălcare a regulamentului anti-doping ori de câte ori o Substanţă Interzisă este depistată în proba biologică a sportivului. Incălcarea are loc fie când Sportivul a folosit intenţionat sau nu o Substanţă Interzisă, fie dintr-o neglijenţă, ori dintr-o greşeală .  Dacă proba pozitivă apare după un control la o competiţie, atunci rezultatele din acea competiţie sunt automat invalidate (Articolul 9  -   Descalificarea automată a rezultatelor individuale). Totuşi, Sportivul are atunci posibilitatea să evite sau să reducă sancţiunile, dacă poate să demonstreze că el I ea nu a comis o greşeală sau o greşeală semnificativă  (Articolul  10.5   -   Eliminarea  sau  reducerea  perioadei  de suspendare pe baza unor circumstanţe excepţionale).  Regula responsabilităţii stricte pentru depistarea unei Substanţe Interzise fn proba prelevată de la un sportiv, cu posibilitatea ca sancţiunile să poată fi modificate pe baza criteriilor specificate, asigură un bun echilibru între aplicarea efectivă a reglementărilor anti-doping în beneficiul tuturor sportivilor  "curaţi"  şi spiritul de echitate, fn circumstanţe excepţionale, atunci când o Substanţă Interzisă a putut pătrunde în organismul sportivului dar nu datorită vreunei greşeli sau neglijenţe din partea acestuia. Este important să subliniem faptul că, fn timp ce stabilirea producerii unei violări a regulamentului anti-  doping  se  bazează  pe  responsabilitatea  strictă,  decizia  de  a  impune sancţionarea cu o perioadă stabilită de suspendare nu decurge automat.  Argumentaţia pentru regula responsabilităţii stricte a fost bine explicată de Curtea de Arbitraj pentru Sport, în cazul Quigley contra UIT.  "  Într-un anumit sens, este adevărat că regula responsabilităţii stricte poate părea injustă. De pildă, într-un caz individual, cum este cel al lui Q., caz în care, se pare, sportivul a luat medicamentul ca urmare a unei etichetări greşite sau a unui sfat eronat pentru care el nu este responsabil  -  mai ales în condiţiile unei îmbolnăviri subite într-o ţară străină. Dar, în acelaşi timp, este într-un fel "injust"  ca un sportiv să sufere  o intoxicaţie  alimentară în ajunul unei competiţii importante. Totuşi, în nici unul dintre cazuri regulile competiţiei nu vor fi modificate pentru a repara injustiţia. Competiţia nu va fi amânată până când sportivul se va restabili; tot asifel, interzicerea substanţelor prohibite nu va fi anulată  pe motivul recunoaşterii ingerării accidentale.  Vicisitudinile competiţiei, ca şi cele ale existenţei în general, pot genera multe tipuri de injustiţie, fie rezultate în mod accidental, fie datorate neglijenţei unor persoane care nu pot fi făcute responsabile, ceea ce legea nu poate să repare.   De alifel, pare să fie un obiectiv de politică apreciat acela de a nu repara o nedreptate accidentală faţă de un individ generând intenţionat o nedreptate faţă de întregul  grup al celorlalţi  competitori.  Căci asta s-ar întâmpla  dacă substanţele de creştere a performanţei ar fi tolerate atunci când sunt ingerate în mod accidental. Ba mai mult, este posibil ca şi abuzul intenţionat să scape, în multe cazuri, sancţionării din lipsă de probe relative la intenţia comiterii greşelii. Şi cu siguranţă cerinţa de a proba intenţia ar duce la investigaţii costisitoare, care ar secătui federaţiile  -  mai ales pe cele cu bugete modeste  -  în lupta lor împotriva dopingului".}     2.1.2  Exceptând substanţele pentru care este identificat în mod specific un prag cantitativ în  Lista Interzisă,  prezenţa oricărei cantităţi dintr-o  Substanţă Interzisă,  sau a  Metaboliţilor,  sau a  Markerilor  acesteia, depistată în proba unui  Sportiv  va constitui o violare a regulamentului anti-doping.     2.1.3  Ca o excepţie de la regula generală din articolul 2.1,  Lista Interzisă  poate stabili criterii speciale pentru evaluarea  Substanţelor Interzise  care pot  fi  produse şi endogen.  [Comentariu: spre exemplu, Lista Interzisă poate stipula că un raport TIE mai mare  de 6:1 este o dovadă de dopaj dacă  Organizaţia  Anti-Doping  nu demonstrează, printr-o analiză longitudinală a rezultatelor testărilor anterioare sau ulterioare, existenţa unui raport natural crescut sau dacă Sportivul nu  dovedeşte  într-un alt mod că raportul  crescut este efectul unei condiţii fiziologice sau patologice speciale.]         2.2  Folosirea sau tentativa de a folosi o  Substanţă Interzisă  sau o  Metodă Interzisă     2.2.1  Reuşita sau eşecul în folos . irea unei  Substanţe Interzise  sau a unei  Metode Interzise  nu este decisiv. Este suficient faptul că s-a folosit o  Substanţă Interzisă  sau o  Metodă Interzisă  sau că s-a încercat folosirea lor pentru a se considera că a avut loc o violare a regulamentelor anti-doping.  [Comentariu : interzicerea ''folosirii" a fost extinsă faţă de textul din CAMO pentru a include atât Substanţele Interzise, cât şi Metodele Interzise. Prin această includere nu mai este nevoie să se delimiteze  "recunoaşterea  folosirii" ca fiind o încălcare distinctă a regulamentelor anti-doping. "Folosirea" poate fi dovedită, de exemplu, pe calea mărturisirii, a mărturiei unei terţe părţi sau prin alte dovezi.  Pentru a demonstra  "Tentativa  de a Folosi" o Substanţă Interzisă este necesar să se facă dovada intenţiei din partea Sportivului. Faptul că se cere dovedirea intenţiei în acest caz particular de încălcare a regulamentelor anti-doping nu subminează principiul responsabilităţii stricte stabilit pentru încălcările art. 2.1 şi folosirea unei Substanţe Interzise sau a unei Metode Interzise.  Folosirea de către un Sportiv în Afara Competiţiei a unei Substanţe Interzise care nu este prohibită în Afara Competiţiei nu va constitui o violare a regulamentelor anti-doping.]       2.3  Refuzul  sau  neprezentarea,  fără  o  justificare  valabilă,  pentru prelevarea de probe după notificare, în conformitate cu regulamentele anti-doping în vigoare, sau evitarea în alte feluri a prelevării probelor.  [Comentariu : neprezentarea sau refuzul de a se supune prelevării probelor după  notificare  este  interzis  în aproape  toate  regulamentele  anti-doping existente. Acest articol extinde prevederea curentă pentru a include şi "evitarea în alte feluri a prelevării probelor" ca fiind un comportament interzis. Spre exemplu, ar fi vorba de o violare a regulamentelor anti-doping dacă s-ar stabili că un Sportiv s-a ascuns de un oficial de  Ia  Controlul Doping, care încerca să aplice controlul. O încălcare a regulamentului anti-doping prin "refuzul sau neprezentarea la prelevarea probelor" se poate baza pe comportamentul fie intenţionat, fie neglijent al Sportivului, pe când "evitarea" prelevării probelor indică numai conduita intenţionată din partea sportivului.}     2.4  Violarea  prevederilor  în  vigoare  referitoare  la  disponibilitatea Sportivului  pentru  controalele  în  Afara  Competiţiei,  inclusiv nerespectarea de către Sportiv a obligaţiei de a fumiza informaţiile necesare despre locurile unde poate fi găsit, ca şi controalele declarate ca neefectuate pe baza regulilor acceptate.  [Comentariu : controalele neanunţate în Afara Competiţiei constituie esenţa unui Control Doping eficace. Fără informaţiile exacte despre locurile unde poate fi găsit Sportivul astfel de controale sunt ineficiente şi, uneori, imposibile. Acest articol, care nu se regăseşte în mod curent în majoritatea regulamentelor anti-doping existente, cere sportivilor care au fost identificaţi pentru controlul in Afara Competiţiei săfie responsabili de furnizarea şi actualizarea informaţiei despre  locurile  unde  pot  fi  găsiţi,  în  scopul  de  a  fi  localizaţi  pentru "Convocarea inopinată la controlul doping din Afara Competiţiei". Aceste "prevederi in vigoare" sunt stabilite de către Federaţia Internaţională şi de Organizaţia  Naţională Anti-Doping la care sportivul este afiliat, pentru a imprima o oarecare flexibilitate în funcţie de circumstanţele variabile ce pot fi întâlnite in diferite sporturi şi ţări.  O  încălcare a acestui Articol poate rezulta de pe urma conduitei fie intenţionate, fie neglijente a sportivului.]     2.5  Falsificarea  sau  tentativa  de a falsifica orice parte a  Controlului Doping.  [Comentariu : acest articol interzice comportamentul care aduce atingere procesului de Control Doping, dar care nu este inclus în definiţia tipică dată Metodelor Interzise. De exemplu, schimbarea numerelor de identificare pe formularul de Control Doping la o testare sau spargerea recipientului cu eşantionul B in momentul analizării acestuia.]     2.6  Posesia  de  Substanţe  şi  Metode Interzise:     2.6.1  Posesia  de către un  Sportiv,  în orice loc şi în orice moment, a unei  Substanţe  care este  Interzisă  la  Controlul in Afara Competiţiei,  sau a unei  Metode Interzise,  dacă  Sportivul  nu dovedeşte că posesia este determinată de scutirea pentru uz terapeutic, acordată conform Articolului 4.4 (Folosirea Terapeutică), sau de o altă motivaţie acceptabilă.      2.6.2  Posesia,  de către personalul care acordă asistenţă  Sportivilor,  a unei  Substanţe  care este  Interzisă  pentru  Controlul în Afara Competiţiei,  sau a unei  Metode Interzise,  în legătură cu un  Sportiv, Competiţie  sau  Pregătirea Sportivă,  dacă personalul de asistenţă nu dovedeşte că  Posesia  este urmarea recursului la scutirea pentru uz   terapeutic, acordată unui  Sportiv  conform Articolului 4.4 (Folosirea Terapeutică), sau a altei motivaţii acceptabile.       2.7  Traficarea  oricărei  Substanţe Interzise  sau  Metode Interzise.     2.8  Administrarea sau  Încercarea  de a administra o  Substanţă Interzisă  sau o  Metodă Interzisă  oricărui  Sportiv,  _sau asistarea, încurajarea, ajutorul dat, instigarea, acoperirea sau orice alt tip de complicitate implicând o încălcare sau orice încercare de încălcare a regulamentului anti-doping.         

 ARTICOLUL 3 PROBAREA DOPAJULUI 

     3.1  Obligaţii şi standarde de dovedire   Organizaţia Anti-Doping (OAD)  va avea sarcina să stabilească dacă s-a produs o încălcare a regulamentului anti-doping. Standardul de dovedire va  fi  dacă OAD a stabilit o încălcare a regulamentelor anti-doping în suficientă măsură încât să satisfacă exigenţele organismului de audiere, ţinând cont de gravitatea afirmaţiei făcute. În toate cazurile, acest standard de  dovedire  are  mai  multă  pondere  decât  un  simplu  raport  al probabilităţilor, dar mai puţină decât o dovadă dincolo de orice îndoială. Dacă în cuprinsul Codului, sarcina de dovedire este atribuită Sportivului sau unei alte persoane prezumate a fi comis o violare a regulamentelor anti-doping,  pentru  a  infirma  o  prezumţie  sau  a  stabili  fapte  şi circumstanţe specifice, standardul de dovedire se va baza pe echilibrul just al probabilităţilor.  [Comentariu: acest standard de dovedire, pe care OAD-urile au obligaţia să-l îndeplinească, este comparabil cu standardul aplicat în majoritatea ţărilor in cazurile care implică o conduită profesională necorespunzătoare. A/ost aplicat pe scară largă şi de către curţile de justiţie şi tribunale în cazurile de dopaj; vezi, spre exemplu, decizia CAS în  N., J, Y,  W contra FINA, CAS 98 I 208, 22   decembrie 1998.]      3.2  Metodele  de  Stabilire  a  Faptelor  şi  Prezumţiilor.   Faptele referitoare la încălcările regulamentului anti-doping pot fi stabilite prin orice mijloace fiabile, inclusiv mărturisiri. Următoarele prevederi relative la dovedire se vor aplica în cazurile de doping:      3.2.1  Este de presupus că laboratoarele acreditate de  AMADIWADA  au făcut analize de probe şi au aplicat proceduri de păstrare în concordanţă  cu   Standardul  Internaţional   pentru  analizele  de laborator.  Sportivul  poate respinge această prezumţie, stabilind că s­ a produs o deviere de la  Standardul Internaţional.   Dacă  Sportivul  respinge prezumţia de mai sus, demonstrând că a existat o deviere de la  Standardul Internaţional,  atunci  OAD  va avea obligaţia să stabilească faptul că respectiva deviere nu a fost cauza constatării rezultatului pozitiv la analiză.  [Comentariu  :  cade  în sarcina Sportivului  să stabilească,  în funcţie  de preponderenţa  dovezilor,  o deviere  de la. Standardul  Internaţional. Dacă Sportivul face acest lucru, sarcina de dovedire trece asupra OAD, care trebuie să demonstreze suficient de convingător pentru organismul de audiere că devierea nu a modificat rezultatul testului.}     3.2.2  Devierile de la  Standardul Internaţional pentru Testări  care nu au cauzat obţinerea unui rezultat de analiză pozitiv sau vreo altă violare a regulamentului anti-doping nu vor invalida respectivele rezultate. Dacă  Sportivul  stabileşte că devierile de la  Standardul Internaţional  s-au produs în timpul testărilor, atunci  OAD  va avea obligaţia să demonstreze că respectivele devieri nu au determinat rezultatul  pozitiv  constatat  la analiză sau  baza  faptică  pentru încălcarea regulamentului anti-doping.      
  
 ARTICOLUL 4  LISTA INTERZISĂ  

     4.1   Publicarea  şi  Revizuirea    Listei  Interzise.   AMADIWADA   va publica, cât de des va fi necesar şi cel puţin anual,  Lista Interzisă  sub forma  unui   Standard  Internaţional.  Conţinutul  propus  pentru   Lista Interzisăşi  toate revizuirile vor fi fumizate în scris, cu promptitudine, tuturor  Semnatarilor  şi guvernelor pentru comentarii şi consultări. Fiecare versiune anuală a  Listei Interzise  şi toate revizuirile vor fi distribuite cu promptitudine de către  AMADIWADA  fiecărui  Semnatar  şi guvern, şi vor fi publicate pe pagina de web a  AMADIWADA,  iar fiecare  Semnatar  va trebui să ia măsurile care se impun pentru a distribui  Lista interzisă  tuturor membrilor şi partenerilor săi. Regulamentele fiecărei  OAD  vor specifica faptul că, atunci când nu există alte prevederi în  Lista Interzisă  sau în forma revizuită,  Lista Interzisă  şi revizuirile devin efective sub jurisdicţia regulamentelor respectivei  OAD  după trei luni de la publicarea lor de către  AMADIWADA,  fără să mai fie nevoie de vreo altă acţiune din partea  OAD.  [Comentariu: Lista Interzisă vafi revizuită şi publicată în regim de urgenţă ori de câte ori este nevoie. În fiecare an, însă, vafi publicată o nouă listă, indiferent dacă s-au produs sau nu schimbări pentru a asigura o bună informare. CIO obişnuieşte să publice o nouă listă în fiecare an, în ianuarie, reuşind astfel să evite confuziile (în legătură cu ce listă este cea mai recentă). Pentru a rezolva  această problemă, AMADIWADA va avea întotdeauna cea mai recentă Listă Interzisă publicată pe website-ul său.  Anticipând că ediţia revizuită a regulamentelor anti-doping adoptată de  OAD­  uri în conformitate cu Codul nu va deveni efectivă până la 1 ianuarie 2004, când se va publica prima Listă Interzisă adoptată de AMADIWAD. CAMO va rămâne în vigoare în continuare până la acceptarea Codului de către CIO.]     4.2    Suhstanţele interzise     şi     Metodele  Interzise     identificate  pe     Lista Interzisă.    Lista Interzisă  va identifica acele  Substanţe Interzise  şi  Metode Interzise  care sunt prohibite, ca fiind doping, în permanenţă (atât la Competiţii, cât şi în Afara competiţiilor), din cauza potenţialului lor de a face să crească performanţa la Competiţiile viitoare, sau a potenţialului lor mascat, ca şi acele substanţe şi metode care sunt prohibite numai la Competiţii. La recomandarea unei  Federaţii Internaţionale, Lista Interzisă  poate  fi  extinsă de  AMADIWADA  pentru acel sport anume.  Substanţele Interzise  şi  Metodele Interzise  pot  fi  incluse pe  Lista Interzisă  ca o categorie generală (de exp., agenţi anabolici) sau cu referire specială la o substanţă sau metodă particulară.  [Comentariu  : va exista  o singură Listă Interzisă. Substanţele  care sunt prohibite în permanenţă trebuie să includă agenţii de mascare şi acele substanţe care, folosite în pregătirea sportivă, pot avea efecte de sporire a performanţei pe termen lung, cum este cazul anabolizantelor. Toate substanţele şi metodele de pe Lista Interzisă sunt prohibite la competiţii. Această distincţie între ceea ce este supus controlului la Competiţii şi ceea ce este supus controlului în Afara Competiţiilor revine CAMO.  Va exista  un singur  document denumit  "Lista Interzisă". A.MADIWADA  poate adăuga alte substanţe şi metode pe  Lista Interzisă  pentru un sport anume (de ex., includerea beta-blocantelor pentru tir), dar acest lucru va  fi  reflectat şi de  Lista Interzisă,  care va fi una singură. Includerea tuturor  Substanţelor Interzise  pe o singură listă va evita confuziile curente în legătură cu identificarea substanţelor prohibite corespunzătoare fiecărui sport. Sporturilor individuale nu li se permite să încerce să obţină exceptarea de la lista de bază cu  Substanţe Interzise  (de ex., eliminarea  anabolizantelor  din   Lista  Interzisă   pentru  "sporturile  minţii"). Premisa acestei decizii este aceea că există anumiţi agenţi doping de bază pe care oricine se consideră sportiv nu ar trebui să-i consume.]     4.3   Criteriile de includere a Substanţelor şi Metodelor pe   Lista Interzisă.  AMADIWADA va  avea în vedere următorele criterii pentru a decide dacă să includă sau nu o substanţă sau o metodă pe  Lista Interzisă.     4.3.1  O substanţă sau metodă va fi avută în vedere pentru a fi inclusă pe  Lista Interzisă  dacă  AMADIWADA  constată că respectiva substanţă sau metodă îndeplineşte oricare două dintre următoarele trei criterii:     4.3.1.1  Dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că substanţa sau metoda are  potenţialul  de  a  mări  sau  chiar  face  să  crească performanţa sportivă;     4.3.1.2  Dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că folosirea substanţei sau metodei reprezintă un risc real sau potenţial pentru sănătatea  Sportivului;      4.3.1.3  Concluzia  AMADIWADA  că folosirea substanţei sau metodei violează spiritul sportului descris în Introducerea la  Cod.        4.3.2  O substanţă sau metodă va fi inclusă, de asemenea, şi pe  Lista Interzisă,  dacă  AMADIWADA  ajunge la concluzia că există dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că respectiva substanţă sau metodă are potenţialul de a masca folosirea altor  Substanţe Interzise  şi  Metode Interzise.   [Comentariu : o substanţă va fi avută în vedere pentru includerea pe Lista Interzisă dacă substanţa este un agent de mascare sau dacă îndeplineşte două din următoarele trei criterii:     (1)  	are potenţialul de a creşte sau chiar face să crească performanţa sportivă;     (2)  reprezintă un risc potenţial sau real pentru sănătate; sau     (3)  este contrară spiritului sportului.    Nici unul din cele trei criterii nu constituie  de unul singur  o bază suficientă pentru a adăuga o substanţă pe Lista Interzisă. Folosirea potenţialului de a/ace să crească performanţa ca singur criteriu ar putea include, spre exemplu, antrenamentul fizic şi mental, carnea roşie, încărcătura de hidraţi de carbon şi antrenamentul la altitudine. Riscul de vătămare poate include fumatul. Cerinţa ca toate cele trei criterii să fie îndeplinite ar fi la fel de nesatisfăcătoare. Spre exemplu, folosirea tehnologiei de transfer genetic pentru a face să crească dramatic  peiformanţa  sportivă  trebuie  să fie  prohibită  ca fiind  contrară spiritului sportului, chiar dacă nu este primejdioasă. În mod similar, abuzul potenţial nesănătos de anumite substanţe, fără justificare terapeutică, bazată pe credinţa greşită că fac să crească performanţa, este cu siguranţă contrară  spiritului sportului, indiferent dacă expectativa de creştere a performanţei este realistă.}  !     4.3.3  Determinarea de către  AMADIWADA  a  Substantelor Interzise  şi  Metodelor Interzise  care vor fi incluse pe  Lista Interzisă  va fi finală  şi  nu va face subiectul contestării de către  Sportivi  sau alte  Persoane  pe baza argumentului. că substanţa sau metoda nu a fost un agent de mascare sau nu a avut potenţialul de a face să crească performanţa sau nu a reprezentat un risc pentru sănătate sau nu a violat spiritul sportului.  [Comentariu : problema dacă o substanţă îndeplineşte criteriile din Articolul  4.3 (Criterii pentru includerea Substanţelor şi Metodelor pe Lista Interzisă) într-un  caz  particular  nu  poate  fi  ridicată  în  apărarea  unei  violări  a regulamentului anti-doping.  De  exemplu,  nu este  un argument  faptul că Substanţa Interzisă depistată nu ar fi determinat creşterea performanţei în acel sport particular. Mai degrabă, dopajul se manifestă când o substanţă de pe Lista Interzisă este depistată în proba biologică a unui sportiv. Acelaşi principiu este prezent şi în CAMO]       4.4  Uz terapeutic  AMADIWADA  va adopta un  Standard Internaţional  pentru procesul acordării scutirii pentru uz terapeutic.    Fiecare Federaţie Internaţională va asigura, pentru   Sportivii de Nivel Internaţional   sau  pentru  oricare  alt   Sportiv   care  este  înscris  într-o  Competiţie Internaţională,  desfăşurarea unui proces prin care  Sportivii  care suferă de o afecţiune documentată medical şi care necesită folosirea unei  Substanţe Interzise  sau a unei  Metode Interzise  să poată solicita scutirea pentru uz terapeutic. Fiecare  Organizaţie Naţională Anti-Doping (0NAD)  va asigura, pentru toţi  Sportivii  din jurisdicţia sa, care nu sunt  Sportivi de Nivel Internaţional,  desfăşurarea unui proces prin care cei care suferă de o afecţiune documentată medical şi care necesită folosirea unei  Substanţe Interzise  sau a unei  Metode Interzise  să poată solicita scutirea pentru uz terapeutic. Aceste solicitări vor fi evaluate în concordanţă cu  Standardul  Interanţional   referitor  la  folosirea  pentru  uz  terapeutic.  Federaţiile  Internaţionale   şi   0NAD-urile   vor  raporta  imediat  la  AMADIWADA   acordarea  scutirilor  pentru  uz terapeutic  pentru  orice  Sportiv  de  Nivel Internaţional sau naţional  care este înscris în  Lotul Înregistrat de Control al respectivei 0NAD.  AMADIWADA,  din proprie iniţiativă, poate reconsidera acordarea scutirii pentru uz terapeutic oricărui  Sportiv de Nivel Internaţional sau Naţional  care este inclus în lotul înregistrat de control al respectivei  0NAD.  De   asemenea, la cererea oricărui astfel de  Sportiv  căruia i s-a refuzat scutirea pentru uz terapeutic,  AMA.DIWADA  poate reconsidera motivaţia refuzului. Dacă  AMADIWADA  consideră că acordarea sau refuzul scutirii pentru uz terapeutic nu a fost conformă cu  Standardul Internaţional  pentru scutirile pentru uz terapeutic,  AMA.DWADA  poate reveni asupra deciziei.  [Comentariu : este important ca procesele de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic să se armonizeze. Sportivii care folosesc ca medicamente Substanţe Interzise prescrise pot face subiectul sancţionărilor dacă ei nu au obţinut în prealabil scutirea pentru uz terapeutic. Cu toate acestea,  în mod curent, numeroase organisme sportive nu dispun de nici un fel de prevederi care să permită scutirile pentru uz terapeutic; altele se ghidează după politici nescrise; şi numai câteva dispun de politici scrise, incorporate în regulamentele lor anti­ doping. Acest articol încearcă să armonizeze baza pe care se vor acorda scutirile pentru uz terapeutic şi stabileşte că responsabilitatea pentru acordarea sau refuzul scutirlor revine Federaţiilor Internaţionale pentru Sportivii de Nivel Internaţional şi ONAD-urilor pentru cei de Nivel Naţional (care nu sunt şi Sportivi de Nivel Internaţional) şi pentru alţi Sportivi supuşi Controlului Doping conform Codului.  Exemple de Substanţe Interzise prescrise în mod obişnuit, care ar putea fi citate în mod specific fn Standardul Internaţional pentru scutirile pentru uz terapeutic, sunt medicamentele recomandate pentru starea gravă a astmului acut şi pentru afecţiuni inflamatorii ale intestine/or. Când scutirea pentru uz terapeutic a fost refuzată sau acordată contrar Standardului Internaţional, acea decizie va fi supusă  atenţiei  A.MA.DIWADA  pentru a fi revizuită  conform  Standardului Internaţional şi apoi apelată, conform prevederilor articolul 13.3 (Apeluri). Dacă acordarea scutirii pentru uz terapeutic este retrasă, retragerea nu va acţiona  retroactiv  şi nu  va descalifica  rezultatele  Sportivului  pe  durata perioadei de timp când a fost în vigoare scutirea pentru uz terapeutic.]     4.5  Programul de Monitorizare    
 AMADIWADA,  de comun acord cu ceilalţi  Semnatari  şi guverne, va stabili un program de monitorizare referitor la substanţele care nu sunt pe  Lista Interzisă,  dar pe care  AMAD/WADA  doreşte să le monitorizeze pentru a decela modul folosirii lor greşite în sport.  AMA.DIWADA   va publica, înaintea  oricărui  control,  substanţele  care  vor  fi  monitorizate. Laboratoarele vor raporta periodic la  AMAD/WADA  cazurile de semnalare a  folosirii  sau  de  depistare  a prezenţei  acestor  substanţe,  în  mod centralizat, pe sporturi, şi dacă probele au fost prelevate la  Competiţii  sau în  Afara  lor. Astfel de rapoarte nu vor conţine alte informaţii referitoare la probele  specifice.   AMADIWADA   va  pune  la  dispoziţia   Federaţiilor Internaţionale  şi a  ONAD-urilor,   cel puţin o dată pe an, informaţii statistice centralizate pe sporturi, informaţii referitoare la alte substanţe.  

 AM4DIWADA  va implementa măsurile care vor asigura caracterul strict anonim a  Sportivilor  individuali, în ceea ce priveşte asemenea rapoarte. Raportarea folosirii sau depistarea prezenţei substanţelor monitorizate nu vor constitui dovezi de violare a regulamentelor doping.  

 ARTICOLUL 5  CONTROALE  

     5.1   Planificarea  Repartizării  Controalelor.   Organizaţiile  Anti­ Doping  care desfăşoară  Controale,  în coordonare cu alte  OAD-uri  care desfăşoară  Controale  pe acelaşi lot de  Sportivi:     5.1.1  Vor planifica şi implementa un număr eficient de controale la  Competiţii  şi în  Afara  acestora. Fiecare  Federaţie Internaţională  va organiza o evidenţă cu  Sportivii  de  Nivel Internaţional  care intră în  Lotul Înregistrat  pentru Control  din sportul  respectiv. Fiecare  Organizaţie Naţională Anti-Doping (ONAD)  va avea o evidenţă similară cu  Sportivii  din propria ţară pentru  Lotul Înregistrat pentru Control.  Lotul de nivel naţional  va include  Sportivii de Nivel Internaţional  din acea ţară, ca şi alţi  Sportivi  de  Nivel Naţional.  Fiecare  Federaţie Internaţională  şi fiecare  ONAD  va planifica şi efectua controale la  Competiţii  şi în  Afara Competiţiei  asupra propriului  Lot de Sportivi Înregistraţi pentru Control.        5.1.2  Vor acorda prioritate  Controalelor Inopinate.      5.1.3  Vor efectua  Controale-Ţintă.   [Comentariu : Controlul-Ţintă este specificat deoarece Controlul aleator sau chiar cel aleator ponderat nu asigură testarea tuturor Sportivilor vizaţi. {Spre exemplu, Sportivii de clasă mondială, Sportivii ale căror performanţe s-au ameliorat surprinzător de repede, cei ai căror antrenori au avut şi alţi Sportivi cu rezultate pozitive la teste etc.).  Evident, Controlul-Ţintă nu trebuie folosit  pentru  nici un alt scop decât Controlul Doping legitim. Codul stabileşte clar că Sportivii nu au dreptul să se aştepte să fie testaţi numai în mod aleator. De asemenea, el nu impune nici o suspiciune rezonabilă sau necesitate datorată unei cauze probabile care să declanşeze Controlul-Ţintă.       5.2  Standarde pentru Controale    
 OAD-urile care desfăşoară  Controale  vor efectua aceste  Controale  în conformitate cu  Standardul Internaţional  pentru  Testare.  

 [Comentariu:  metodele  şi procedurile  necesare  pentru diferitele tipuri de Controale  la Competitii şi în Afara acestora vor fi descrise  pe larg în Standardul Internaţional pentru Testare.) 

 ARTICOLUL 6 ANALIZA  PROBELOR  

 Probele pentru Controlul Doping  vor fi analizate în concordanţă cu următoarele prmc1p11:  
  
     6.1  Folosirea Laboratoarelor Acreditate   Probele pentru Controlul Doping  vor  fi  analizate numai în laboratoarele acreditate de  AMADIWADA  sau în cele altfel aprobate de  AMADIWADA.  Alegerea unui laborator acreditat de  AMADIWADA  (sau a unei alte metode  aprobate  de   AMADIWADA)   pentru  analiza  probelor  va  fi determinată exclusiv de  OAD-ul  care răspunde de gestionarea rezultatelor.  [Comentariu: formularea "sau a unei alte metode aprobate de AMADIWADA" este introdusă pentru a acoperi, spre exemplu, cazul laboratoarelor mobile de Control sanguin, pe care AMADIWADA le-a verificat şi le consideră fiabile.]       6.2  Substanţe Supuse Detectării  Probele pentru Controlul Doping  vor fi analizate în scopul detectării  Substanţelor  Interzise  şi a  Metodelor  Interzise   identificate  pe  Lista Interzisă,  precum şi a altor substanţe, la solicitarea  AMADIWADA,  în conformitate cu articolul 4.5 (Programul de Monitorizare).      6.3  Cercetarea probelor  Nici o  Probă  nu poate fi folosită pentru nici un alt scop decât depistarea de substanţe (sau clase de substanţe) sau metode de pe  Lista Interzisă  sau altfel  identificate  de   AMAD,   potrivit  Articolului  4.5  (Program  de Monitorizare), fără consimţământul scris al  Sportivului.      6.4   Standarde pentru analiza    Probelor    şi   Raportarea Rezultatelor  Laboratoarele  vor analiza probele de  Control Doping  şi vor raporta rezultatele în conformitate cu  Standardul Internaţional  pentru analize de laborator.    

 ARTICOLUL 7 GESTIONAREA REZULTATELOR 
 Fiecare  OAD  care efectuează gestionarea rezultatelor va stabili procedura pentru investigarea preliminară a posibilelor violări ale regulamentelor anti-doping în conformitate cu următoarele principii: 

 [Comentariu: diferiţi Semnatari şi-au creat propriile abordări în gestionarea rezultatelor anormale  constatate. Deşi diversele abordări nu au fost încă uniformizate în întregime, multe s-au dovedit a fi sisteme corecte şi eficace de gestionare  a rezultatelor.  Codul nu înlocuieşte  nici unul dintre  sistemele Semnatarilor  de  gestionare  a  rezultatelor.  Acest  articol  evidenţiază  însă principiile  fundamentale  care asigură respectarea, de către fiecare dintre Semnatari, a unui proces corect de gestionqre a rezultatelor. Regulamentele anti-doping specifice ale fiecărui Semnatar vor trebui să fie conforme cu aceste principii fundamentale.] 

     7.1   Verificarea iniţială în legătură cu rezultatele analitice pozitive  La primirea unui  Rezultat Analitic Pozitiv pentru Proba  A,  OAD  care răspunde de gestionarea rezultatelor va declanşa o verificare pentru a determina dacă: a) a fost acordată o scutire pentru uz terapeutic sau b) există vreo abatere aparentă de la  Standardul Internaţional pentru Testare  sau analiza de laborator care să infirme validitatea  Rezultatului Analitic pozitiv.        7.2  Notificarea după Verificarea Iniţială  Dacă  verificarea  iniţială,  conform  Articolului  7.1,  nu  evidenţiază acordarea unei scutiri pentru uz terapeutic sau o abatere care să infirme validitatea   Rezultatului  Analitic  pozitiv,  OAD   va  notifica  imediat  sportivul,   conform  procedurii  stabilite  în  regulamente,  despre:  a) Rezultatul analitic pozitiv; b) prevederea anti-doping încălcată sau, în cazul aplicării art. 7.3, descrierea investigaţiei suplimentare care va fi întreprinsă  pentru  a vedea dacă într-adevăr  s-a produs  o violare  a regulamentului anti-doping; c) dreptul  Sportivului  de a cere imediat analizarea  Probei  B sau, în lipsa unei astfel de solicitări, se va considera că se renunţă la analizarea  Probei  B; d) dreptul  Sportivului  şi/sau a reprezentantului  Sportivului  de a fi de faţă la deschiderea şi analiza  Probei  B, dacă această analiză este solicitată şi e) dreptul  Sportivului  de a solicita copii ale documentaţiei de laborator pentru  Probele  A şi  B,  documentaţie care include informaţiile prevăzute de  Standardul Internaţional  pentru analizele de laborator.  [Comentariu: Sportivul are dreptul să solicite efectuarea promptă a analizei Probei B indiferent  dacă continuarea  investigaţiei este necesară conform articolelor 7.3 sau 7.4]     7.3  Verificarea Ulterioară a Rezultatului Analitic Pozitiv Impusă pe Baza  Listei Doping   OAD  sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua, de asemenea, oricare dintre investigaţiile ulterioare impuse de  Lista Interzisă.  La terminarea unei astfel de investigaţii,  OAD  va notifica   imediat  Sportivul  în legătură cu rezultatele acesteia şi dacă  OAD  susţine sau nu că a avut loc o violare a regulamentelor anti-doping.     7.4   Examinarea Altor Violări ale Regulamentului Anti-Doping  OAD  sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua oricare dintre investigaţiile ulterioare prevăzute ca fiind aplicabile conform politicilor şi regulamentelor ti-doping adoptate în conformitate cu  Codul  sau pe care  OAD  le consideră adecvate, dintr-un motiv sau altul.  OAD  va notifica imediat  Sportivul  sau orice altă  Persoană  care poate primi o înştiinţare de sancţionare, în forma prevăzută de regulamentele proprii, în legătură cu reglementarea care pare să fi fost încălcată şi cu argumentele care susţin infracţiunea.   {Comentariu : ca exemplu, o Federaţie Internaţională va notifica, de regulă, Sportivul  prin  intermediul  Federaţiei  Sportive  Naţionale  a  respectivului Sportiv.]       7.5  Principiile Aplicabile Suspendărilor Provizorii    
 Un  Semnatar  poate adopta regulamente, aplicabile oricărei manifestări sportive pentru care  Semnatarul  este organismul de decizie sau pentru orice proces de selecţie a unei echipe de care răspunde  Semnatarul,  regulamente care să permită impunerea de suspendări provizorii după verificarea  şi  notificarea descrise la Art. 7.1  şi  7.2, dar înainte de audierea finală descrisă la Art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă). Totuşi, o suspendare provizorie nu poate fi impusă decât dacă  Sportivului   i   se acordă  fie:  a)  ocazia  unei  audieri  provizorii  înainte  de  impunerea suspendării  provizorii  sau  imediat  după  impunerea  unei  suspendări provizorii sau b) posibilitatea unei audieri de urgenţă, în concordanţă cu art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă), imediat după intrarea în vigoare a suspendării provizorii.  
 Dacă o suspendare provizorie este impusă pe baza unui  Rezultat Pozitiv la Analiza Probei  A şi analiza ulterioară a  Probei  B nu confirmă analiza  Probei  A, atunci  Sportivul  nu va fi supus nici unei alte acţiuni disciplinare şi orice sancţiune impusă anterior va fi ridicată. În situaţiile în care  Sportivul  sau echipa  Sportivului  a fost exclusă din competiţie  şi  analiza ulterioară a  Probei  B nu confirmă rezultatul  Probei  A, dacă - fără a afecta în vreun fel  Competiţia  - este încă posibil ca  Sportivul  sau echipa să fie reintegrat(-ă), atunci  Sportivul  sau echipa poate continua să ia parte la  Competiţie.  

 {Comentariu : acest articol continuă să permită posibilitatea impunerii unei suspendări provizorii înainte de adoptarea unei decizii finale la o audiere, conform art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă). Suspendările provizorii sunt 

 autorizate în mod curent în cadrul CAMO şi de regulamentele multor Federaţii Internaţionale. Totuşi, fnainte ca o suspendare provizorie să fie impusă în mod unilateral de o OAD, trebuie să se încheie verificarea internă specificată în Cod. În plus, Semnatarul care impune o suspendare provizorie trebuie să-i acorde Sportivului posibilitatea de a avea o audiere provizorie fie înainte, fie imediat după impunerea suspendării provizorii sau o audiere finală în regim de urgenţă,  conform  Art. 8, imediat  după  impunerea  suspendării  provizorii. Sportivul are dreptul să facă apel, conform Art. I 3.2. Ca o alternativă la procesul de impunere a unei suspendări provizorii pe baza acestui articol, OAD are oricând posibilitatea să anticipeze o suspendare provizorie şi să procedeze direct la audierea finală, folosindu-se de procedura de urgenţă, conform Art.  8.  
 În rarele situaţii când analiza probei B nu confirmă rezultatul probei A, se va permite  sportivului  care  a  fost  suspendat   în   prealabil,  în  funcţie  de circumstanţe, să participe la competiţiile care se desfăşoară în continuare,  fn  cadrul manifestării sportive respective. La fel, în funcţie de regulamentele relevante ale federaţiei internaţionale dintr-un sport de echipă, dacă echipa este încă fn competiţie, Sportivul va putea participa la întrecerile ulterioare.] 

 ARTICOLUL 8 DREPTUL LA O AUDIERE ECHITABILĂ 

 Fiecare  OAD  care răspunde de gestionarea rezultatelor va trebui să stipuleze un proces de audiere pentru orice  Persoană  acuzată de comiterea unei încălcări a regulamentelor anti-doping.  Un  astfel  de proces de audiere  va trebui  să stabilească dacă s-a produs o încălcare a regulamentelor anti-doping şi dacă da, care vor fi consecinţele. Procesul de audiere va respecta următoarele principii: 

    •  oragnizarea audierii într-un interval de timp rezonabil;       •  o instanţă de audiere echitabilă şi imparţială;       •  dreptul de a fi reprezentat de un consilier juridic pe cheltuiala  Persoanei  în cauză;        •  	dreptul de a fi informat corect şi la timp despre acuzaţia adusă, de violare a regulamentului anti-doping;     •  dreptul de a se apăra faţă de acuzaţia adusă de violare a regulamentului anti-doping şi faţă de  Consecinţele  decurgând din aceasta;     •  	dreptul fiecărei părţi de a prezenta dovezi, inclusiv dreptul de a chema şi interoga martori (acceptarea mărturiei acestora prin telefon sau sub forma declaraţiei scrise este la latitudinea instanţei de audiere);     •  	dreptul  Persoanei  în cauză la un interpret pe durata audierii, instanţa de audiere având responsabilitatea de a desemna interpretul şi de a stabili cui îi revin costurilor acestui interpret;     •  dreptul la o decizie în scris, motivată şi într-un timp rezonabil.   

 [Comentariu: acest articol expune principiile de bază în legătură cu asigurarea unei audieri echitabile pentru Persoanele acuzate de comiterea unei violări a regulamentelor anti-doping.  Acest  articol  nu intenţionează  să înlocuiască reglementările proprii fiecărui Semnatar privind audierile, ci mai degrabă să asigure că fiecare Semnatar va organiza un proces de audiere conform acestor principii. 
 Referirea la CAS ca instanţă de apel, referire prevăzută în Art. 13, nu împiedică un Semnatar să desemneze CAS şi ca primă instanţă de audiere.] 

 Audierile ţinute în legătură cu manifestările sportive pot urma o procedură în regim de urgenţă, dacă regulamentele  0AD  relevante şi cele ale instanţei de audiere permit acest lucru. 

 {Comentariu : de exemplu, o audiere poate avea loc în regim de urgenţă în ajunul unui mari manifestări sportive, unde este nevoie de a se lua o decizie în privinţa violării regulamentelor anti-doping pentru a hotărî asupra dreptului Sportivului de a participa la acea manifestare sau în timpul unei manifestări sportive unde decizia, într-un asemenea caz, va afecta validitatea rezultatelor Sportivului sau participarea sa în continuare în Competiţie.] 

 ARTICOLUL 9 DESCALIFICAREA AUTOMATĂ A REZULTATELOR INDIVIDUALE 
 Violarea  regulamentelor  anti-doping  în  legătură  cu   Controlul   în  cadrul  Competiţiilor  duce automat la descalificarea rezultatelor individuale obţinute în acea   Competiţie,   cu  toate   Consecinţele   decurgând  din  aceasta,  inclusiv retragerea oricăror medalii, puncte sau premii. 

 [Comentariu: acest principiu se regăseşte în prezent în CAMO Când Sportivul câştigă medalia de aur, existând o Substanţă Interzisă în sistemul său fiziologic, acest lucru este incorect faţă de ceilalţi Sportivi participanţi la acea Competiţie, indiferent dacă medaliatul cu aur poartă vreo vină sau nu. Numai unui Sportiv "curat" trebuie săi se permită să beneficieze de rezultatele sale competiţionale. 

 Pentru sporturile de echipă, vezi art. 11 (Consecinţe pentru echipe).] 

 ARTICOLUL 10 SANCŢIUNI APLICATE INDIVIZILOR 
  
     10.1  Descalificarea Rezultatelor într-o Competitie în care se Produce o Încălcare a Regulamentului Anti-Doping     '   O încălcare a regulamentului anti-doping, care se produce în cursul sau în legătură  cu  o  manifestare  sportivă,  poate  -  conform  deciziei organizatorului manifestării - să ducă la descalificarea tuturor rezultatelor individuale obţinute de sportivi în acea manifestare, cu toate consecinţele decurgând din aceasta, inclusiv retragerea tuturor medaliilor, punctelor şi premiilor, cu excepţia prevăzută la art. 10.1.1  [Comentariu : dacă Art. 9 (Descalificarea automată a rezultatelor individuale) descalifică rezultatul dintr-o singură probă la care Sportivul a avut un rezultat pozitiv la controlul doping (de ex., 100 m spate), acest articol poate duce la descalificarea tutw-or rezultatelor din toate probele de la acel eveniment sportiv (de ex., Campionatele Mondiale ale FINA).  Printre factorii de care trebuie să se ţină seama când se decide asupra descalificării altor rezultate din cadrul unei manifestări sportive se numără, de exemplu, gravitatea incălcării regulamentului anti-doping de către Sportiv şi dacă Sportivul a fost testat negativ la alte competiţii.}     10.1.1  Dacă  Sportivul  dovedeşte că nu a comis nici o greşeală sau neglijenţă în legătură cu acuzaţia adusă, rezultatele individuale ale  Sportivului  la celelalte  Competiţii  nu vor fi descalificate decât dacă rezultatele  Sportivului  la alte  Competiţii  decât cea în care s-a produs violarea regulamentelor anti-doping ar putea fi afectate de violarea de către  Sportiv  a regulamentelor anti-doping.       10.2  Aplicarea  Suspendării  pentru  Folosirea Substanţelor Interzise     
 şi  a Metodelor Interzise  
 Cu excepţia substanţelor menţionate la Art. 10.3, perioada de suspendare impusă de violarea Art. 2.1 (Prezenţa unei  Substanţe Interzise  sau a  Metaboliţilor  sau a  Markerilor  acesteia), 2.2  (Folosirea  sau  Tentativa de a Folosi  o  Substanţă Interzisă  sau o  Metodă Interzisă)  şi 2.6  (Posesia  de  Substanţe Interzise  sau  Metode Interzise)  va fi: 

  la prima încălcare  :  Suspendare  pe timp de 2 (doi) ani 

  la a doua încălcare  :  Suspendare  pe viaţă 

 Totuşi,  Sportivul  sau o altă  Persoană  va avea posibilitatea în fiecare caz, înainte  de  impunerea  perioadei  de   Suspendare,  să argumenteze  în favoarea eliminării sau reducerii acestei sancţiuni, conform Art. 10.5. 

 [Comentariu : armonizarea  sancţiunilor  a constituit  una dintre cele mai dezbătute şi discutate teme de anti-doping. Argumentele împotriva cerinţei de armonizare a sancţiunilor se bazează pe diferenţele dintre sporturi, inclusiv, spre exemplu: 
    •  în unele sporturi, Sportivii sunt profesionişti care câştigă bine de pe urma sportului, pe când în altele Sportivii sunt cu adevărat amatori;     •  	 în acele sporturi unde cariera Sportivului este scurtă (de exemplu, gimnastica artistică), o descalificare de 2 ani are un efect mult mai semnificativ asupra Sportivului decât în sporturi unde carierele sunt, de regulă, mult mai lungi (de expemplu, călărie şi tir);      •  	 în sporturile individuale, Sportivul  poate mai bine să-şi menţină calităţile competiţionale antrenându-se singur pe durata perioadei de descalificare, pe când în alte sporturi, antrenamentul desfăşurat în echipă are un rol mult mai important.    
 Un prim argument în favoarea armonizării constă în faptul că este pur şi simplu nedrept ca doi Sportivi din aceeaşi ţară, testaţi pozitiv pentru aceeaşi Substanţă Interzisă în condiţii similare, să primească sancţiuni diferite numai pe motiv că participă la sporturi diferite. În plus, flexibilitatea în stabilirea sancţiunilor a fost privită întotdeauna ca o posibilitate inacceptabilă pentru unele organisme sportive de a fi mult mai îngăduitoare cu Sportivii care se dopează. Totodată, lipsa de armonizare a sancţiunilor a constituit în mod frecvent o sursă de conflicte de jurisdicţie între Federaţiile Internaţionale şi OAD-uri. 

 Prin consens, Conferinţa Mondială asupra Dopingului în Sport, desfăşurată la Lausanne, în februarie 1999, a susţinut o perioadă de Suspendare de 2 ani pentru  prima  încălcare  gravă  a  regulamentelor anti-doping,  urmată  de excluderea pe viaţă la a doua infracţiune. Acest consens se reflectă în CAMO.] 

     10.3  Substanţe specifice   Lista Interzisă  poate conţine acele  substanţe specifice  care pot  fi  în mod special subiectul încălcarilor fără intenţie a reglementărilor anti-doping, datorită folosirii lor pe scară largă în realizarea produselor medicinale sau despre care este mai puţin probabil să fie folosite excesiv, cu succes, drept agenţi dopanţi. În situaţia în care un sportiv poate stabili că  Folosirea  acelei substanţe specifice nu a avut ca intenţie mărirea performanţei sportive, perioada de suspendare care se regăseşte în cuprinsul Articolului  10.2 va fi înlocuită după cum urmează:   la prima încălcare:     cel puţin un avertisment şi o mustrare severă, fără acordarea vreunei perioade de  Suspendare  de la viitoarele  Manifestări Sportive,  şi cel mult un (1) an de  Suspendare.    la a doua încălcare:     doi (2) ani de  Suspendare    la a treia încălcare:      Suspendare  pe viaţă  Oricum,  Sportivul  sau altă  Persoană  va avea ocazia, în fiecare caz, înainte de impunerea  unei perioade de  Suspendare,  să argumenteze  pentru eliminarea sau reducerea respectivei sancţiuni (în cazul unei a doua sau a treia încălcări), după cum este prevăzut î.n Articolul 10.5.  (Comentariu:  acest principiu este preluat din CAMO şi permite, de exemplu, o oarecare flexibilitate în acordarea de sancţiuni pentru acei Sportivi depistaţi  ăpozitiv" ca rezultat al folosirii prealabile incorecte a unui medicament pentru răceală, dar conţinând un stimulent interzis.  ăReducerea" unei sancţiuni în conformitate cu Articolul 10.5.2 se aplică numai în cazul unei a doua sau a treia încălcări, deoarece prin sancţiunea pentru prima încălcare se manifestă deja suficientă îngăduinţă faţă de gradul de vinovăţie al Sportivului.)     10.4  Suspendarea  pentru Alte Încălcări ale Regulamentului Anti­ Doping   Perioada de  Suspendare  pentru alte încălcări ale regulamentului anti­ doping va  fi:      10.4.1  Pentru  încălcarea  Articolului  2.3 sustragerea  de la colectarea  de  Probe)  sau a  (Falsificarea   rezultatelor   Controlului  Doping),  perioadele de  Suspendare  stabilite în Art. 10.2.  (refuzul  sau Articolului 2.5 se vor aplica     10.4.2  Pentru  încălcarea  Articolului  2.7  ( Comercializarea Ilicită)  sau 2.8 (administrarea de  Substanţe Interzise  sau  Metode Interzise),  perioada de  Suspendare  care se va impune va fi de minimum patru (4) ani, mergând până la  Suspendarea  pe viaţă. O încălcare a regulamentului anti-doping ce presupune implicarea unui  Sportiv Minor  va fi considerată drept extrem de gravă şi, în situaţia în care va fi săvârşită de către membri ai personalului asistent al respectivului  Sportiv  în alte condiţii decât cele prevăzute de Articolul  10.3, va fi pedepsită cu  Suspendarea   pe viaţă a respectivilor  membri ai  Personalului Asistent al Sportivului.  În plus, încălcările unor asemenea articole care lezează şi alte legi şi reglementări  ce  nu  aparţin  vieţii  sportive,  pot  fi  raportate autorităţilor   competente   administrative,   profesionale   sau judecătoreşti.  (Comentariu:  Persoanele implicate în dopajul Sportivilor sau care acoperă dopajul vor fi pedepsite  cu mai multă asprime  decât Sportivii declaraţi  ăpozitiv" la controlul doping. Deoarece autoritatea organizaţiilor sportive este fn general limitată la Neeligibilitatea pentru acreditări, acordarea calităţii de membru sau alte beneficii care pot rezulta din activitatea sportivă, raportarea Personalului Asistent al Sportivului către autorităţile competente reprezintă un pas important fn vederea descurajării dopajufui.     10.4.3  Pentru încălcarea Articolului 2.4 (neefectuarea testului sau nedeclararea localizării), perioada de  Suspendare  va  fi  de minimum trei luni şi de maximum doi ani, în concordanţă cu regulile stabilite de  OAD  al cărui test nu s-a efectuat sau ale cărei solicitări referitoare la declararea localizării au fost încălcate. Perioada de  Suspendare  pentru încălcări ulterioare ale Articolului 2.4 se va stabili prin dispoziţiile acelei  OAD  ale cărei teste nu s-au efectuat sau ale cărei solicitări referitoare la declararea localizării au fost încălcate.  (Comentariu:    Politicile  promovate  de  diferitele  OAD  referitoare  la neefectuarea de teste şi nedeclararea localizării pot să varieze considerabil, mai ales la punerea fn aplicare a acestor politici. Asifel, s-a asigurat o flexibilitate considerabilă privind sancţionarea acestor  fncălcări ale reglementărilor anti­ doping. Acele OAD care au politici mai sofisticate, inclusiv  fn materie de protecţie, precum şi acele organizaţii care au mai multă experienţă de lucru cu Sportivii în ceea ce priveşte politica referitoare la localizarea acestora, au posibilitatea de a acorda în anumite cazuri perioade de Suspendare dintre cele mar mari.       10.5  Eliminarea sau Reducerea Perioadei de Suspendare pe Baza unor Circumstanţe Excepţionale     10.5.1  Absenţa culpei sau a neglijenţei  Dacă  Sportivul  sau  Sportiva  stabileşte, într-un caz individual legat de  o  încălcare  a  regulamentului  anti-doping,  sub  incidenţa Articolului 2.1 (prezenţa de  Substanţe Interzise  sau de  Metaboliţi  sau  Markeri  ai acestora), sau de  Folosirea  unei  Substanţe Interzise  sau  Metode Interzise,  prevăzută în Articolul 2.2, că nu are vreo vină efectivă şi nici nu   i  se poate imputa  neglijenţa,  pentru  acea încălcare, nu se va mai aplica perioada de  Suspendare  care s-ar fi cuvenit  pentru  o astfel  de   Infracţiune.  În  situaţia în care se detectează prezenţa unor  Substanţe Interzise  sau a unor  Metaboliţi  sau   Markeri   ai  acestora  în  probele  biologice  ale  sportivului, încălcându-se,  astfel,  prevederile  Articolului  2.1  (prezenţa  de  Substanţe Interzise  sau de  Metaboliţi  sau  Markeri  ai acestora),  Sportivul  trebuie să stabilească, totodată, şi modalitatea în care   Substanţa Interzisă  a pătruns în corpul său, pentru a  putea obţine, astfel, eliminarea sancţiunii de  Suspendare.  In cazul în care se vor aplica prevederile acestui articol şi se va renunţa la aplicarea perioadei de  Suspendare  care s-ar fi cuvenit, infracţiunea respectivă de încălcare a regulamentelor anti-doping nu va mai fi considerată drept încălcare în vederea determinării perioadei de  Suspendare  acordată pentru încălcări multiple, prevăzută de articolele  I  0.2, 10.3 şi 10.6.  (Comentariu:  Prevederile Articolului 10.5.1 se aplică numai pentru situaţiile de încălcare stipulate la Articolele 2.1 şi 2.2 (prezenţa şi folosirea de Substanţe Interzise), deoarece vina sau neglijenţa reprezintă, deja, elementele constituente necesare pentru stabilirea unei încălcări din cadrul altor reglementări anti­ doping).   I   0.5.2       Absenţa unei culpe sau a unei neglijenţe semnificative  Prevederile acestui Articol 10.5.2 se aplică numai în situaţia unor încălcări ale regulamentelor anti-doping prevăzute de Articolul 2.1 (prezenţa de  Substanţe Interzise  sau de  Metaboliţi  sau  Markeri  ai acestora) sau  Folosirea  de  Substanţe Interzise  sau  Metode Interzise,  prevăzute de Articolul 2.2, neprezentarea  Sportivului  pentru a i se recolta  probe,  conform  Articolul  2.3,  sau  administrarea  de  Substanţe Interzise  sau  Metode Interzise,  prevăzută de Articolul 2.8. Dacă   Sportivul  sau  sportiva  dovedeşte,  într-un  caz individual, determinat de asemenea încălcări ale regulamentului anti-doping, că nu are o  Vină  sau  Neglijenţă Semnificativă,  perioada de  Suspendare  care se va aplica va putea  fi  redusă, însă aceasta nu va putea fi mai mică decât jumătate din perioada minimă de  Suspendare  care s-ar  fi  cuvenit pentru o astfel de  Infracţiune.  Dacă perioada de  Suspendare  care s-ar  fi  cuvenit pentru o astfel de  Infracţiune  este pe viaţă, atunci perioada redusă care se va aplica sub incidenţa acestui articol nu va putea fi mai mică de 8 ani. În situaţia în care se detectează prezenţa unor  Substanţe Interzise  sau a unor  Metaboliţi  sau  Markeri  ai acestora  în probele  biologice ale  Sportivului,  încălcându-se, astfel, prevederile Articolului 2.1 (prezenţa de  Substanţe Interzise), Sportivul  trebuie să stabilească, totodată, şi modalitatea în care  Substanţa Interzisă  a pătruns în corpul său, pentru a  putea obţine, astfel, reducerea perioadei de  Suspendare.   (Comentariu: Practica obişnuită, în cazurile de dopaj, a fost să se recunoască necesitatea existenţei anumitor oportunităţi în decursul audierii respectivelor procese, pentru a se lua  în  considerare circumstanţele şi faptele fiecarui caz în parte, în momentul impunerii de Sancţiuni. Acest principiu a fost acceptat la Conferinţa Mondială asupra Dopajului în Sport şi a fost încorporată în CAMO,    care prevede că aceste Sancţiuni pot fi reduse  ă  în circumstanţe excepţionale  ".  Codul mai prevede ,  de asemenea, posibila reducere sau eliminare a perioadei de Suspendare în singura situaţie în care Sportivul poate dovedi că nu are o Vină Efectivă sau Semnificativă şi nici nu poate fi acuzat de Neglijenţă sau de Neglijenţă Gravă, referitor la respectiva încălcare a regulamentelor în vigoare. Această abordare este în concordanţă cu principiile de bază ale drepturilor omului şi asigură un echilibru între ace _ leOAD care se manifestă pentru o îngrădire şi mai mare a excepţiilor, mergând până la eliminarea lor cu totul, şi acelea care optează pentru reducerea unei Suspendări de doi ani pe baza luării în consideraţie a unei game largi de factori, chiar şi pentru situaţia în care Sportivul respectiv a fost declarat vinovat. Prevederile acestor articole se aplică numai în ce priveşte impunerea de Sancţiuni,· ele nu se aplică pentru a stabili dacă s-a produs sau nu respectiva Infracţiune.  Articolul  I O  . 5 este menit  să aibă efect numai în acele  cazuri  m care circumstanţele sunt într-adevăr excepţionale iar nu pentru marea majoritate a cazurilor.  Pentru a ilustra modalitatea de operare a Articolului I O.5, un exemplu în care prevederea referitoare laă inexistenţa vreunei vini sau neglijenţe" ar putea duce la eliminarea totală a sancţiunii ar putea fi acela in care un Sportiv sau o Sportivă poate dovedi că, în ciuda tuturor măsurilor de protecţie, a fost sabotat sau sabotată de un concurent sau de o concurentă.  ln  mod invers, nici o sancţiune bazată pe principiulăinexistenţei vreunei Vini sau Neglijenţe" nu va puteafi eliminată complet, in următoarele împrejurări: a) un test care a rezultat pozitiv în urma ingerării de către Sportiv de vitamine sau adaosuri nutritive greşit etichetate sau contaminate (Sportivii sunt direct responsabili referitor la substanţele pe care le ingerează  -  articolul 2.1.1  -  şi au fost atenţionaţi privind posibilitatea unei contaminări a suplimentului nutritiv); b) administrarea de Substanţe Interzise de către personalul asistent al Sportivului ,  medici sau antrenori ,  foră ca acest lucru să fi fost adus la cunoştinţa Sportivului {Sportivii sunt responsabili pentru alegerea făcută, în ceea ce priveşte personalul medical asistent şi de atenţionarea personalului medical asupra faptului că nu este permis să li se administreze Sportivilor nici un fel de Substanţe Interzise) şic) sabotarea mâncării sau băuturii Sportivului/Sportivei de către partener(ă), antrenor sau altă Persoană din anturajul acestuia (Sportivii sunt răspunzători de ceea ce ingerează şi pentru comportamentul celor cărora ei le încredinţează accesul la mâncarea şi băutura sa). Oricum, depinzând de faptele singulare ale unui caz particular ,  oricare dintre situaţiile ilustrate ar putea avea ca rezultat reducerea Sancţiunii, pe baza principiului ăInexistenţei vreunei Vini sau Neglijenţe Grave, Semnificative''. (De exemplu, se poate foarte bine aplica reducerea in situaţia ilustrată în exemplul a), în eventualitatea în care Sportivul stabileşte în mod clar cauza apariţiei rezultatului ăpozitiv" la testul efectuat, prin contaminarea prezentă într-o multivitamină obişnuită, cumpărată dintr-o  sursăfără legătură cu Substanţele Interzise, în vreme ce Sportivul s-a îngrijit să nu ia alte suplimente nutritive).  Articolul 10.5.2 se aplică numai pentru încălcările prevederilor regulamentare anti-doping identificate, deoarece aceste încălcări se pot baza pe o conduită lipsită de intenţia  săvârşirii faptei.  Încălcările  prevăzute  de articolul  2.4 (neefectuarea de teste şi refuzul punerii la dispoziţie de informaţii referitoare la localizare) nu sunt incluse aici, chiar dacă nu este necesară o conduită intenţionată pentru stabilirea acestor încălcări, deoarece Sancţiunile stabilite pentru abaterile de la prevederile Articolului 2.4 (de la trei luni la doi ani) conferă deja destulă precauţie, atunci când se iau  fn  considerare aspectele privitoare la gradul de vinovăţie al Sportivului.)  10.5.3     Sprijinul Substanţial al Sportivului  Acordat în Vederea Descoperirii sau Stabilirii Încălcărilor Regulamentelor Anti-Doping de către   Personalul  Asistent  al Sportivului   sau de către alte  Persoane.   OAD  poate, de asemenea, să reducă perioada de  Suspendare  într-un caz individual în care  Sportivul  a fumizat sprijin substanţial  OAD  amintite, având ca rezultat descoperirea sau stabilirea de către această  OAD  a unei încălcări a regulamentului anti-doping săvârşite de către o altă  Persoană,  prin posesia prevăzută de Articolul 2.6.2 (posesia de către  Personalul  de sprijin al  Sportivului),  Articolul 2.7  (Comercializarea Ilicită)  sau Articolul 2.8 (administrarea către  Sportiv) .   Totuşi, această perioadă redusă de  Suspendare  nu va putea fi mai mică decât jumătate din perioada minimă de  Suspendare  care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de  Infracţiune.  Dacă perioada de  Suspendare  care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de  Infracţiune  este pe viaţă, atunci perioada redusă care se va aplica, sub incidenţa acestei secţiuni, nu va putea fi mai mică de 8 ani.        10.6  Reglementări pentru Cazurile de Încălcări Repetate     10.6.1  Pentru  scopurile  legate  de  impunerea  sancţiunilor prevăzute la Articolele  I O.2, 1O.3 şi 10.4, o a doua încălcare a regulamentului anti-doping poate fi luată în considerare pentru aplicarea de sancţiuni, numai dacă  OAD  poate stabili că  Sportivul  sau altă  Persoană  a comis cea de-a doua încălcare a regulamentului anti-doping după ce aceştia au fost încunoştinţaţi asupra primei sau după ce  OAD  a făcut o încercare rezonabilă de a aduce la cunoştinţă prima încălcare a reglementărilor anti-doping. Dacă  OAD  nu poate stabili acest lucru, atât prima cât şi cea de-a doua încălcare vor fi considerate  ca  fiind  doar  una  singură,  prima  de  acest  gen,  Sancţiunile  aferente acesteia fiind bazate pe acea încălcare dintre ele pedepsită cel mai sever.   (Comentariu:  Potrivit prevederilor acestui articol, un Sportiv care a ieşit a doua oară pozitiv la un control doping, înainte de afi înştiinţat de prima testare "pozitivă",  va  fi  Sancţionat  doar  pe  baza  unui  singure  încălcări  a reglementărilor anti-doping)     10.6.2  În situaţia în care un  Sportiv,  pe baza aceluiaşi control doping este găsit vinovat de încălcarea unei reglementări anti­ doping, aflată atât sub incidenţa articolului I 0.3 privind folosirea de substanţe specifice, cât şi a altor  Substanţe Interzise  sau  Metode Interzise, Sportivul  va fi considerat vinovat de o singură încălcare a regulamentului anti-doping, dar  Sancţiunea  impusă va  fi  bazată pe  Substanţa Interzisă  sau  Metoda Interzisă  care aduce cu sine cea mai severă pedeapsă.     10.6.3  În situaţia în care un  Sportiv,  este găsit vinovat de comiterea a două încălcări separate ale reglementărilor anti-doping, una implicând o substanţă specifică pentru care sancţiunile sunt menţionate în articolul  10.3 (substanţe specifice),  iar alta - o  Substanţă Interzisă  sau  Metodă Interzisă,  aflată sub sancţiunile menţionate în Articolul 10.2, sau o încălcare pentru care sancţiunile sunt prevăzute de Articolul 10.4.1, perioada de suspendare aplicată pentru cea de-a doua abatere va fi de minimum doi ani şi de maximum trei ani de suspendare. Un  Sportiv  găsit vinovat de a fi comis o a treia încălcăre a unei reglementări anti-doping implicând orice combinare între abaterea prin folosirea de substanţe specifice prevăzute  în Articolul 10.3, şi orice altă încălcare anti-doping conform  Articolelor  10.2, sau  10.4.1,  va primi  sancţiunea  de suspendare pe viaţă.  (Comentariu:  Articolul 10.6.3 se referă la situaţii in care sportivul comite două încălcări separate ale regulamentelor anti-doping, însă una dintre încălcări presupune o substanţă specifică aflată sub incidenţa unor sancţiuni mai mici ale Articolului 10.3. Fără prezenţa acestui articol in cuprinsul Codului, cea de-a doua încălcare ar putea, in mod discutabil, să implice: o sancţiune aplicabilă pentru o a doua încălcare a regulamentului, prin folosirea de substanţe interzise in cadrul celei de-a doua abateri, o sancţiunie aplicabilă pentru a doua abatere, prin folosirea de substanţe din cadrul primei abateri sau o combinaţie intre sancţiunile aplicabile pentru cele două abateri. Acest articol impune o sancţiune combinată,  calculată  prin cumularea  sancţiunilor  prevăzute  pentru  prima abatere  -  articolul 10.2 (doi ani) şi prima abatere  -  articolul 10.3 (până la un an). Acest aspect asigură aceeaşi sancţiune pentru sportivul care comite o  primă încălcare penalizată de 1 O.  2, urmată de o a doua abatere, ce presupune folosirea de substanţe specifice, ca şi pentru sportivul care comite o primă abatere ce presupune folosirea de substanţe specifice, urmată de o a doua abatere aflată sub incidenţa Articolului 10.2. În ambele cazuri, sancţiunea va consta în aplicarea unei perioade de suspendare de doi până la trei ani.)       10.7  Descalificarea  Rezultatelor  în  Competiţii  după  Prelevarea Probelor   În plus faţă de  Invalidarea  automată a rezultatelor obţinute în  Competiţia  în cadrul cărc:;;îa s-au recoltat probele pozitive, prin efectele Articolului 9  (Descalificarea  Automată  a Rezultatelor  Individuale),  toate celelalte rezultate din competiţie obţinute din data la care s-a prelevat  Proba  pozitivă - fie în cadrul  Competiţiei,  fie în  Afara Competiţiei  - sau din data la care s-a săvârşit orice altă încălcare a regulamentului anti-doping, prin începerea perioadei de  Suspendare Provizorie  sau de  Suspendare,  cu excepţia situaţiei în care principiul corectitudinii va impune contrariul, vor fi  invalidate,  cu toate consecinţele  ce rezultă  din  aceasta,  inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii.     10.8  Debutul Perioadei de  Suspendare   Perioada de  Suspendare  va debuta cu începere de la data deciziei luate în urma audierii în vederea aplicării  Suspendării  sau, dacă audierea nu a avut loc, de la data la care  Suspendarea  este acceptată sau impusă în alt mod. Orice  perioadă  de   Suspendare  Provizorie,   fie  impusă,  fie voluntar acceptată, se va deduce din perioada totală de  Suspendare  care urmează a fi efectuată. Pentru raţiuni de corectitudine, cum ar fi întârzieri ale procesului de audiere sau alte aspecte ale controlului doping care nu se pot imputa direct  Sportivului,  organismul care aplică sancţiunea poate începe perioada de  Suspendare  la o dată devansată, adică începând chiar din data prelevării de  Probe.   (Comentariu:  În prezent multe OAD încep calcularea perioadei de doi ani de Suspendare din momentul în care decizia luată în urma audierii este pusă în practică. De asemenea, acele OAD invalidează retroactiv, în mod frecvent, rezultatele obţinute de la data la care o probă biologică recoltată a fost declarată pozitivă. Alte OAD încep direct perioada de Suspendare de doi ani, de la data recoltării probei declarate pozitive. CAMO, aşa cum precizează in documentul său de referinţă, nu impune nici una dintre cele două abordări. Abordarea prevăzută în cuprinsul Codului descurajează evident Sportivul de la orice încercare a acestuia de a lungi nejustificat procesul- de audiere, pe perioada  interimară  cât acesta  participă  la Competiţii.  De  asemenea,  ii incurajează să accepte în mod voluntar Suspendarea provizorie pe timpul cât aşteaptă rezultatul unei audieri. Pe de altă parte, organismul care impune sancţiunea poate începe calculul acesteia dinaintea datei la care se ajunge la o  hotărâre, astfel încât sportivul să nu fie penalizat cu întârzierile produse în cadrul procesului de control doping, de care nu este răspunzător, ca, de exemplu,  o  întârziere  neprevăzută  a laboratorului  în raportarea  testului respectiv ca pozitiv sau întârzieri în programarea procesului de audiere, din partea OAD).       10.9  Statutul pe Durata  Suspendării,   Nici o  Persoană  care a fost declarată  Suspendată  nu poate participa, pe timpul perioadei de  Suspendare,  în nici o calitate la o  Competiţie  sau activitate (altele decât cele educative anti-doping autorizate sau decât programele de reabilitare), organizate sau autorizate de orice  Semnatar  sau organizaţie membră a unui  Semnatar.  În plus, pentru orice încălcare a reglementărilor anti-doping care nu se referă la substanţele specifice prevăzute de Articolul 10.3, o parte sau tot sprijinul financiar sportiv, ori alte beneficii provenite din sport, primite de acea  Persoană,  vor fi retrase de către  Semnatari,  organizaţiile membre ale  Semnatarilor  şi guverne. O  Persoană  având o perioadă de  Suspendare  mai mare de patru ani, după realizarea a patru ani din perioada de  Suspendare  poate participa în cadrul manifestărilor sportive locale, la alt sport decât sportul la care participa atunci când a săvârşit abaterea de la regulamentul anti-doping, dar numai atât timp cât manifestarea sportivă locală nu se ridică la un nivel care ar putea, pe de altă parte, să califice în mod direct sau indirect o astfel de persoană pentru a concura/acumula puncte într-un campionat naţional sau într-o  Manifestare Sportivă Internaţională.   (Comentariu:   Regulamentele  unor  OAD  doar  opresc  Sportivul  de  la  ă  activitatea competiţională" pe timpul efectuării perioadei de Suspendare. De exemplu, un Sportiv de la un anumit sport, poate, totuşi, să antreneze pe timpul perioadei de Suspendare. Acest articol adoptă poziţia formulată în CAMO, potrivit căreia un Sportiv care este declarat suspendat pentru dopaj, nu va participa în nici o calitate, la nici o manifestare sportivă sau în cadrul nici unei activităţi sportive autorizate, pe întreaga perioadă pentru care este declarat ca suspendat. Aceasta va exclude, de exemplu, antrenamentul cu echipa naţională sau prestarea de activităţi ca antrenor sau oficial sportiv. Sancţiunile dintr-un sport vor fi, de asemenea, recunoscute de către alte sporturi (a se vedea prevederile formulate în cadrul Articolului 15.4). Prevederile acestui articol nu îi vor interzice Persoanei participarea la activitatea sportivă cu scopuri pur recreative.)      10.10  Controlul  de Reabilitare     
 Pentru obţinerea din nou a dreptului de participare la sfârşitul perioadei specificate de  Suspendare,  un  Sportiv  sau o  Sportivă  trebuie, pe parcursul oricărei perioade de  Suspendare Provizorie  sau de  Suspendare,  să se pună la dispoziţia tuturor testărilor stabilite în  Afara Competiţiilor,  realizate de 

 orice  OAD  având competenţă în vederea efectuării unor asemenea teste şi trebuie, dacă se cere, să ofere informaţii la zi şi corecte asupra locului în care poate fi găsit. Dacă un  Sportiv  care a fost sancţionat cu o perioadă de  Suspendare  se retrage din activitatea sportivă şi este scos din evidenţele testărilor făcute în  Afara Competiţiilor,  iar mai târziu solicită reabilitarea, acest  Sportiv  nu va fi eligibil pentru a primi reabilitarea până când nu înştiinţează  OAD  relevante şi nu se ya supune unor testări în  Afara Competiţiei  pentru o perioadă de timp egală cu perioada de  Suspendare  rămasă de la momentul când acel  Sportiv  s-a retras din sport. 
 (Comentariu: In această chestiune, Codul nu stabileşte o regulă de acţiune, lăsând maniera de rezolvare mai degrabă la latitudinea diferitelor OAD, pentru ca acestea, la rândul lor, să-şi stabilească propriile reguli, solicitând criterii de eligibilitate pentru Sportivii care nu sunt ineligibili şi se retrag din activitatea sportivă pe timpul cât sunt incluşi în evidenţele testărilor în Afara Competiţiei şi intenţionează mai apoi să revină în sport, în vederea unei participări active.) 

 ARTICOLUL 11     CONSECINTE  PENTRU ECHIPE 
 ' 
 Atunci când mai mult de un membru al unei echipe sportive a fost anunţat despre  o  posibilă  încălcare  a  regulamentului  anti-doping,  sub  incidenţa Articolului 7, referitor la o manifestare sportivă, echipa va fi supusă  Testelor Ţintă  stabilite pentru acea  Manifestare Sportivă.  În situaţia în care mai mult de un  membru  al  unei  echipe  sportive  este  găsit  vinovat  de  încălcarea regulamentului anti-doping în timpul respectivei  Manifestări Sportive,  echipa poate fi supusă sancţiunii cu  Descalificarea  sau cu altă măsură disciplinară luată împotriva sa. La sporturile care nu sunt  Sporturi de Echipă,  dar se acordă premii pentru echipe,  Descalificarea  sau orice altă măsură disciplinară luată împotriva echipei, când unul sau mai mulţi membri ai echipei au comis o încălcare a regulamentului anti-doping, se va aplica conform regulamentelor în vigoare ale  Federaţiei Internaţionale.  

 ARTICOLUL 12 SPORTIVE 
 SANCTIUNI 
 ' 
 APLICATE  ORGANISMELOR 
 Nici o prevedere din acest  Cod  nu exclude vreun  Semnatar  sau guvern care acceptă prevederile acestui  Cod  de la aplicarea propriilor sale reguli, în scopul de a  impune  sancţiuni  asupra  unui  alt  organism  sportiv,  asupra  căruia  Semnatarul  sau guvernul respectiv are autoritatea necesară 

 (Comentariu:   Acest articol stabileşte clar faptul că nu există în cuprinsul Codului vreo restricţie privitoare la orice drepturi disciplinare care ar putea exista, în caz contrar, între organizaţii.) 

 ARTICOLUL 13    APELURI 

     13.1  Deciziile care pot face Subiectul Apelului  Deciziile luate în baza prevederilor  Codului  sau regulile adoptate în conformitate cu  Codul  pot fi apelate aşa cum se specifică mai jos, în cuprinsul Articolelor 13.2 până la 13.4. Deciziile respective îşi vor păstra efectele pe timpul efectuării procedurii de apelare, cu excepţia situaţiei în care corpul decizional la care se face apel hotărăşte altfel. Înaintea începerii  unei  proceduri  de  apelare,  trebuie  să  fie  încheiată  orice procedură postdecizională, prevăzută în regulamentul  OAD,  cu condiţia ca această procedură să respecte principiile prezentate mai jos, în cuprinsul articolului 13.2.2.  (Comentariu:  Articolul CAMO comparabil cu acesta are o mai mare largheţe, stipulând că orice dispută care ar apărea  în  urma aplicării CAMO poate fi apelată la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS).     13.2  Apeluri la Deciziile Referitoare la Încălcările Regulamentului Anti-Doping, Consecinţe şi Suspendări Provizorii  Decizia potrivit căreia a fost încălcat regulamentul anti-doping, o decizie care impune  Consecinţe  pentru o încălcare a regulamentului anti-doping, o decizie că nu s-a încălcat regulamentul anti-doping, o decizie conform căreia o  OAD  nu are jurisdicţie pentru a judeca o presupusă încălcare a regulamentului anti-doping sau a  Consecinţelor  sale şi o decizie de a impune o  Suspendare Provizorie  ca rezultat al unei  Audieri Provizorii  sau prin  încălcarea  Articolului  7.5, se pot  apela  exclusiv  în  condiţiile specificate de acest Articol 13.2.     13.2.1  Apelurile care implică  Sportivi de Nivel Internaţional  În situaţii survenite în competiţiile dintr-o  Manifestare Sportivă Internaţională   sau  în  cazurile  privind   Sportivii  de  Talie Internaţională,  decizia  poate  fi  apelată  exclusiv  la CAS,  în concordanţă cu prevederile aplicabile în faţa unei asemenea Curţi.  (Comentariu:  Deciziile CAS sunt definitive şi obligatorii, cu excepţia oricărei revizuiri solicitate de legile în vigoare, referitoare la anularea sau executarea hotărârilor de arbitraj.)     13.2.2  Apelurile care vor implica sportivi de nivel naţional  În cazurile în care este vorba de  Sportivi  de nivel naţional, aşa cum sunt ele definite de fiecare  OAD Naţională,  şi care nu au dreptul de a apela conform articolului 13.2.1, decizia poate fi apelată la un organism decizional independent şi imparţial, în concordanţă cu  regulile stabilite de respectiva OAD naţională. Regulile pentru o asemenea apelare vor respecta următoarele principii:       •  audiere în timp util;     •  organism care să realizeze audierea corect, imparţial şi independent;     •  dreptul de a fi reprezentat de un avocat, pe cheltuiala respectivei  Persoane;     •  decizie în timp util, în scris şi argumentată.    (Comentariu: In spiritul acestui articol OAD poate să acorde Sportivilor săi de nivel naţional dreptul de a apela direct la CAS.)     13.2.3  Persoanele care au Dreptul la Apel:  În situaţiile care intră sub incidenţa prevederilor Articolului 13.2.1, următoarele părţi vor avea dreptul să facă apel la CAS: a)  Sportivul  sau altă  Persoană  care este subiect al deciziei care se apelează; b) cealaltă parte aflată în litigiul în legătură cu care s-a luat decizia; c) Federaţia Internaţională relevantă şi oricare altă  OAD  sub ale cărei prevederi  regulamentare  s-ar fi putut lua o sancţiune în urma respectivei  decizii;  d)  Comitetul  Internaţional  Olimpic  sau Comitetul Internaţional Paralimpic, după caz, acolo unde respectiva decizie priveşte Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice, inclusiv deciziile care afectează eligibilitatea pentru Jocurile Olimpice sau Jocurile   Paralimpice;   e)   Agenţia  Mondială   Anti-Doping (AMADIWADA).  În situaţiile care cad sub incidenţa Articolului 13.2.2, părţile care au dreptul să solicite apel la organismul de nivel naţional  însărcinat  cu  revizuirea  vor  fi  cele  specificate  în reglementările   OAD   naţionale,  însă  vor  include  cel  puţin:  a) sportivul sau altă persoană care este subiect al deciziei care se apelează; b) cealaltă parte aflată în litigiul în legătură cu care s-a luat decizia; c) Federaţia Internaţională relevantă ; (d)  Agenţia Mondială Anti-Doping (AMADIWADA).  Pentru situaţii care cad sub incidenţa  prevederilor  Articolului  13.2.2,   AMADIWADA   şi Federaţia Internaţională vor avea, de asemenea, dreptul să facă apel la CAS în ceea ce priveşte hotărârea organismului de nivel naţional care va face revizuirea.    Fără a ţine seama de vreo prevedere stipulată în cuprinsul acestui Cod, singura persoană  care poate face apel în legătură cu o suspendare provizorie este sportivul, sau o altă persoană asupra căreia a fost impusă sancţiunea de suspendare provizorie.       13.3  Apeluri la Deciziile privind Autorizarea sau Refuzul Scutirii pentru Uz Terapeutic  Deciziile  AMADIWADA  de revocare a autorizării sau refuzului privind scutirea pentru uz terapeutic vor putea fi apelate exclusiv la CAS de către  sportiv  sau  OAD  ale cărei decizii au fost revocate. Deciziile luate de  OAD,  altele decât cele adoptate de  AMADIWADA,  care vor duce la refuzul scutirii pentru uz terapeutic şi nu vor  :(i  revocate de  AMADIWADA  pot fi apelate la CAS de  Sportivii de Nivel Internaţional  iar, de către alţi  Sportivi,   la  organismul  de  nivel  naţional  menţionat  în  cuprinsul Articolului 13.2.2. În situaţia în care organismul de nivel naţional care va face revizuirea revocă hotărârea de refuz privind scutirea pentru uz terapeutic, această decizie poate fi apelată la CAS de  AMADIWADA.      13.4  Apeluri la Deciziile Generatoare de Consecinţe, în Virtutea Părţii a Treia a Codului  În ceea ce priveşte consecinţele impuse în virtutea părţii a treia a  Codului  (Roluri şi Responsabilităţi), entitatea asupra căreia sunt impuse aceste consecinţe, survenite în urma aplicării efectelor părţii a treia a  Codului  va avea dreptul să facă apel în mod exclusiv la CAS, în concordanţă cu prevederile care se pot aplica în faţa unei asemenea Curţi.       13.5  Apeluri la Deciziile de Suspendare sau Revocare a Acreditării unui laborator    
 Deciziile luate de  AMADIWADA  de a suspenda sau revoca acreditarea  AM4D  acordată unui laborator pot fi apelate numai de acel laborator, exclusiv în faţa CAS. 
 (Comentariu:  Obiectivul Codului este de a rezolva problemele legate de anti­ doping prin intermediul unor procese interne corecte şi transparente, cu o apelare finală. Deciziile anti-doping ale OAD sunt clar stipulate în cuprinsul Articolului 14. Se oferă  ocazia Persoanelor  şi Organizaţiilor Specificate, inclusiv AMADIWADA, de a apela împotriva acelor decizii. Este necesar a se lua notă, în acest sens, că, la definirea Persoanelor şi Organizaţiilor care ar avea dreptul să facă apel, conform prevederilor Articolului 13, nu s-au inclus în această categorie sportivii sau federaţiile acestora, care ar putea beneficia de faptul că un concurent a fost descalificat.) 

 ARTICOLUL 14    CONFIDENŢIALITATEA ŞI RAPORTĂRILE 

 Semnatarii  sunt de acord cu principiile coordonării rezultatelor anti-doping, transparenţa şi responsabilitatea faţă de public. precum şi respectul pentru interesele  de  confidenţialitate  ale  sportivilor  bănuiţi  că  ar  fi  încălcat regulamentele anti-doping, după cum este specificat în cele ce urmează:  

     14.1  Informaţii privind  Rezultatele Analitice Pozitive  şi alte Încălcări Potenţiale ale Regulamentelor Anti-Doping  Un  Sportiv  a cărui  Probă  biologică prezintă un  Rezultat Analitic Pozitiv  sau un  Sportiv  sau altă  Persoană  care ar fi putut încălca o reglementare anti-doping,  vor  fi  încunoştinţaţi  de  către   OAD   care  răspunde  de gestionarea rezultatelor, după cum se prevede în Articolul 7 (Gestionarea rezultatelor).  OAD Naţională  a  Spor.tivului,  Federaţia Internaţională şi  AMAD  vor fi şi ele încunoştinţate, nu mai târziu de momentul încheierii procedurii  descrise la Articolele 7.1 şi 7.2. Inştiinţarea va cuprinde: numele   Sportivului,   ţara,  sportul  şi  disciplina  sportivă,  dacă  testul respectiv a fost  în Cadrul Competiţiei  sau  în Afara Competiţiei,  data prelevării  Probei  şi rezultatele analitice raportate de laborator. Aceleaşi  Persoane  şi  OAD -uri  vor fi informate în permanenţă  cu stadiul şi rezultatele oricărei revizuiri sau proceduri realizate în conformitate cu Articolele 7 (Gestionarea rezultatelor), 8 (Dreptul la o audiere corectă) sau 13 (Apeluri), şi, în toate situaţiile în care este eliminată perioada de neeligibilitate sub efectul articolului 10.5.1 (Absenţa vreunei culpe sau neglijenţe), sau este redusă sub efectele prevederilor articolului 10.5.2 (Absenţa unei culpe sau neglijenţe semnificative), acestora li se va înmâna o  decizie  în  scris,  argumentată,  explicând  raţiunile  eliminării  sau reducerii. Organizaţiilor care primesc aceste date vor trebui să nu le dezvăluie şi altor persoane din organizaţie, în afara celor direct interesaţi de a le cunoaşte, până când  OAD  care are responsabilităţi în administrarea rezultatelor face publice rezultatele respective, sau nu face acest lucru, conform cu Articolul 14.2 de mai jos.     14.2  Dezvăluirea Publică  Identitatea  Sportivilor  ale căror  Probe  biologice s-au constatat a avae  Rezultate Analitice Pozitive,  sau a acelor  Sportivi  ori  Persoane  care sunt bănuiţi de către o  OAD  că ar fi putut încălca alte reglementări anti-doping, va putea fi făcută publică  de acea  OAD  care  are responsabilitatea administrării  rezultatelor  nu  mai  devreme  de  momentul  încheierii procedurii administrative descrise în Articolele 7.1 şi 7.2. Nu mai târziu de 20 de zile de la stabilirea, într-un proces aflat în concordanţă cu Articolul 8, că există acea abatere de la reglementările anti-doping sau de la amânarea unei asemenea audieri, sau dacă acuzaţia  referitoare la încălcarea  reglementărilor anti-doping  nu a fost atacată în termenul corespunzător,  OAD,  care răspunde de administrarea rezultatelor va trebui să facă public raportul privind stadiul respectivei probleme anti-doping.     14.3  Informaţii despre Localizarea  Sportivilor   Sportivii  care au fost nominalizaţi de Federaţia Internaţională sau  OAD Naţională  de care aparţin pentru a fi incluşi în eşantionul de testare  În Afara Competiţiei,  vor trebui să prezinte informaţii corecte şi actualizate   asupra localizării lor. Federaţiile Internaţionale şi  OAD Naţionale  vor coordona identificarea  Sportivilor  şi strângerea de informaţii actualizate asupra localizării acestora, date pe care le vor remite  A.MAD/WADA.  La rândul său,  A.MADIWADA  va face accesibile aceste informaţii celorlalte  OAD  care au autoritatea de a testa  Sportivii,  conform Articolului I 5. Aceste informaţii vor fi menţinute în strictă confidenţialitate tot timpul; vor fi folosite exclusiv pentru scopuri de planificare, coordonare sau realizarea testărilor, urmând a fi distruse după ce nu vor mai fi relevante pentru aceste scopuri.     14.4  Raportarea Datelor Statistice  OAD  vor da publicităţii, cel puţin o dată pe an, un raport statistic general referitor la activităţile de control doping întreprinse, o copie a acestui raport înaintându-se către  A.MADIWADA.     14.5   Centrul de Informaţii în ceea ce priveşte   Controlul Doping  AMADIWADA  va acţiona ca un centru de informaţii în materie de date referitoare la  Testele de Control Doping  şi rezultatele acestora, pentru  Sportivii  de nivel internaţional şi sportivii de nivel naţional care au fost incluşi în eşantionul de testare înregistrat al  OAD Naţionale  de care aparţin. Pentru a facilita planificarea distribuţiei coordonate a testărilor şi pentru a evita dublarea inutilă a testărilor din partea diferitelor  OAD,  fiecare  OAD  va raporta toate testările efectuate  în Cadrul Competiţiei şi în Afara Competiţiei  asupra acestor  Sportivi,  către  AMADIWADA,  cât de curând posibil, după efectuarea lor. La rândul său,  AMADIWADA  va facilita accesul la aceste informaţii pentru  Sportivi, Federaţia Naţională  a acelor   Sportivi, Comitetul  Naţional  Olimpic  sau  Comitetul  Naţional Para/impie,  OAD  Naţională,   Federaţia  Internaţională,  Comitetul Internaţional  Olimpic  sau  Comitetul  Internaţional  Paralimpic.  De asemenea,  A.MADIWADA  va menţine confidenţialitatea absolută asupra informaţiilor referitoare la sportivi. Cel puţin o dată pe an,  AMADIWADA  va da publicităţii un raport statistic, ce va prezenta o trecere în revistă asupra respectivelor informaţii.     
 ARTICOLUL 15    CLARIFICAREA    RESPONSABILITĂŢILOR REFERITOARE LA  CONTROLUL DOPING  

 (Comentariu:   Pentru a se dovedi eficiente, eforturile anti-doping trebuie să implice multe OAD, cu programe puternice, atât la nivel internaţional cât şi naţional.  Ne/imitând  responsabilităţile  deţinute  de  un  grup  în  favoarea competenţei  exclusive  a  altuia,  Codul  gestionează  potenţialele  probleme asociate suprapunerii de responsabilităţi, mai întâi prin intermediul creării unui nivel mult mai ridicat de armonizare generală şi în al doilea rând stabilind reguli de precădere şi cooperare în domenii specifice.) 

     15.1  Controlul la o Manifestare Sportivă  Recoltarea de  Probe  biologice pentru  Controlul Doping  are loc - aşa cum şi este obligatoriu să fie - atât în cadrul  Manifestărilor Sportive Internaţionale,  cât şi  Naţionale.  În orice caz, numai o singură organizaţie trebuie să fie responsabilă de iniţierea şi conducerea testărilor, pe perioada desfăşurării unei manifestări sportive. În situaţia manifestărilor sportive internaţionale, colectarea de probe _biologice pentru controlul doping trebuie să fie iniţiată şi condusă de acea organizaţie internaţională care reprezintă organismul de conducere al respectivei  Manifestări Sportive  (de exemplu: Comitetul Internaţional Olimpic pentru Jocurile Olimpice, Federaţia Internaţională pentru un Campionat Mondial sau PASO pentru Jocurile Pan Americane). În situaţia în care respectiva organizaţie internaţională decide să nu realizeze nici unul din testele prevăzute a se efectua la respectiva manifestare sportivă,  OAD Naţională  a ţării în care se desfăşoară acea  Manifestare Sportivă  va putea, în coordonare cu dispoziţiile date de organizaţia internaţională sau  AMADIWADA  şi cu aprobarea acestora, să iniţieze şi să realizeze asemenea testări. În cadrul manifestărilor sportive cu caracter naţional, recoltarea de probe biologice pentru controlul doping va fi iniţiată şi condusă de  OAD Naţională  desemnată a acelei ţări.  (Comentariu:   OAD care  ă  iniţiază şi conduce testarea" va putea, dacă va considera de cuviinţă acest lucru, să stabilească acorduri cu alte organizaţii, cărora le va delega responsabilităţi referitoare la colectarea de probe biologice sau alte aspecte ale procesului de control doping.)     15.2  Testările efectuate în afara competiţiilor  Testările făcute  În Afara Competiţiei  sunt şi trebuie să fie iniţiate şi conduse atât de organizaţiile  internaţionale, cât şi de cele naţionale. Testările făcute  În Afara Competiţiei  sunt iniţiate şi conduse de: a)  AMADIWADA;   b)  Comitetul  Internaţional  Olimpic  sau  Comitetul Internaţional Paralimpic în legătură cu Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice; c) Federaţia Internaţională a  Sportivului;  d)  OAD Naţională  de care aparţine  Sportivul  sau e)  OAD Naţională  din orice ţară unde respectivul  Sportiv  este prezent. Testările făcute  În Afara Competiţiei  trebuie să fie coordonate prin intermediul  AMADIWADA,  cu scopul de a se mări eficienţa efortului combinat al testărilor şi de a evita repetarea testării în mod inutil a  Sportivilor.   (Comentariu:   Dreptul suplimentar pentru realizarea activităţilor de testare poate fi acordat prin intermediul acordurilor bilaterale  sau multilaterale încheiate între Semnatari şi guverne.)     15.3  Gestionarea Rezultatelor, Audieri şi Sancţiuni  Cu excepţia prevederilor stipulate în Articolul 15.3.1, prezentat mai jos, gestionarea  rezultatelor şi audierile vor  fi  responsabilitatea şi vor fi conduse prin mijlocirea reglementărilor procedurale ale  OAD  care a iniţiat şi condus recoltarea de  Probe  biologice (sau, dacă nu are loc o colectare de  Probe  biologice, ale organizaţiei care a descoperit respectiva încălcare a regulamentului). Indiferent  de organizaţia  care asigură  gestionarea rezultatelor sau audierile, principiile formulate în cuprinsul prevederilor Articolelor 7 şi 8 vor fi respectate, iar regulile identificate în introducerea la Partea Întâi, care trebuie încorporate rară schimbări substanţiale, trebuie urmate întocmai.  (Comentariu:   În unele cazuri, reglementările procedurale ale OAD care a iniţiat şi condus recoltarea de Probe biologice pot specifica în mod expres că gestionarea rezultatelor va constitui responsabilitatea unei alte organizaţii (de exemplu: Federaţia Naţională a Sportivului). Într-o asemenea situaţie, va fi de responsabilitatea  OAD  să  confirme  faptul  că  reglementările  celeilalte organizaţii sunt în conformitate cu Codul.)     15.3.1  Gestionarea  rezultatelor  şi  desfăşurarea  audierilor prilejuite de o încălcare a regulamentului anti-doping survenită în urma efectuării unui test, de către o  OAD Naţională  sau descoperită de acea organizaţie, care implică un  Sportiv  ce nu este cetăţean sau rezident al ţării respective, se vor realiza aşa cum este prevăzut de reglementările în vigoare ale Federaţiei Internaţionale în cauză. Gestionarea rezultatelor şi desfăşurarea audierilor survenite în urma efectuării  unui  test  de către  Comitetul  Internaţional  Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic sau o  Organizaţie  răspunzătoare de o  Manifestare Sportivă  de mare importanţă, vor  fi  raportate Federaţiei Internaţionale în cauză, la fel ca şi sancţiunile privind descalificarea din manifestarea sportivă respectivă sau invalidarea rezultatelor obţinute în cadrul acelei manifestări sportive.  (Comentariu:  Nu există o regulă stabilită strict pentru gestionarea rezultatelor şi desfăşurarea audierilor în cazul unei OAD Naţionale care testează un Sportiv de altă naţionalitate decât ţara în care concurează, asupra căruia nu are altă jurisdicţie decât faptul că se află la o competiţie desfăşurată pe teritoriul naţional al acestei OAD. Potrivit prevederilor  acestui articol,  se lasă la latitudinea Federaţiei Internaţionale sarcina de a determina potrivit propriilor sale reguli, dacă, de exemplu, gestionarea cazului în speţă trebuie acordată OAD Naţionale a acelui Sportiv, dacă aceasta trebuie să rămână în sarcina OAD care a prelevat Proba biologică, sau să fie preluată de către Federaţia Internaţională.)       15.4  Recunoaşterea Reciprocă    
 Constituind subiect al exercitării dreptului de a face apel, prevăzut de conţinutul  Articolului  13,  testarea,  scutirile  pentru  uz  terapeutic, rezultatele audierilor sau alte hotărâri finale ale  Semnatarilor  care sunt în concordanţă  cu  prevederile  formulate  în   Cod   şi  sub  autoritatea  Semnatarilor,  vor fi recunoscute şi respectate şi de toţi ceilalţi  Semnatari.  De asemenea,  Semnatarii  pot recunoaşte aceleaşi acţiuni efectuate de alte organisme care nu au acceptat  Codul,  dacă reglementările după care funcţionează acele organisme sunt, de altfel, în concordanţă cu prevederile  Codului.  

 ARTICOLUL 16    CONTROLUL DOPING PENTRU ANIMALELE CARE PARTICIPĂ LA COMPETIŢIILE SPORTIVE 

     16.1  În  cadrul  oricărui  sport  care  include  animale  în  competiţie, Federaţia  Internaţională  pentru  acel  sport  va stabili  şi  implementa reglementări anti-doping pentru animalele incluse în acel sport. Aceste reglementări  anti-doping vor cuprinde o listă de  Substanţe  Interzise,  proceduri adecvate de  Testare  şi o listă de laboratoare acreditate, pentru analiza  Probelor  biologice.     16.2  În ceea ce priveşte determinarea încălcărilor reglementărilor anti­ doping,  gestionarea  rezultatelor,  audierile  corecte,  consecinţele  şi apelurile formulate pentru animalele implicate în viaţa sportivă, Federaţia Internaţională pentru acel sport va stabili şi implementa reguli care, în general, corespund Articolelor  1,  2, 3, 9, 1O, 11, 13 şi 17 din  Cod.     

 ARTICOLUL 17    STATUTUL LIMITĂRILOR 
 Nici o acţiune nu va putea fi începută împotriva vreunui  Sportiv  sau a altei  Persoane  pentru o încălcare a vreunei reguli anti-doping prevăzută în prezentul  Cod,  dacă o acţiune de acest gen nu este începută într-o perioadă de opt ani de la data la care a avut loc încălcarea reglementării. 
 (Comentariu:   Acest aspect nu împiedică respectiva OAD de la a lua în considerare o prealabilă încălcare a reglementărilor anti-doping în scopul sancţionării unei încălcări ulterioare, care se petrece peste opt ani mai târziu. Cu alte cuvinte, o a doua încălcare petrecută la 1 O  ani după prima încălcare, este considerată o a doua încălcare pentru scopurile în sine ale sancţiunii.) 

  PARTEA A DOUA  EDUCAŢIE ŞI CERCETARE 
 ARTICOLUL 18    EDUCATIE 
 ' 
     18.1  Principiul Fundamental şi Obiectivul Principal  Principiul fundamental în ceea ce priveşte programele de informare şi educaţie va fi acela de a păstra spiritul sportiv neatins de fenomenul nociv al dopingului,  după cum  este descris  în  Introducerea  acestui   Cod  Obiectivul  principal va fi descurajarea  Sportivilor  de la folosirea de  Substanţe Interzise şi Metode Interzise.      18.2  Program şi Activităţi  Fiecare  OAD  trebuie să planifice, implementeze şi monitorizeze programe de informare  şi educare. Va  fi  necesar ca programele  să furnizeze  Participanţilor   informaţii  curente  şi  actualizate  asupra  cel  puţin următoarelor subiecte:     •  substanţe şi metode aflate pe  Lista Interzisă      •  consecinţele dopajului asupra sănătăţii     •  proceduri de  Control Doping      •  drepturile şi responsabilităţile  sportivilor   Programele trebuie să promoveze atmosferă   anti-doping,   care  Participanţi lor.   spiritul sportiv, pentru a se crea o să   influenţeze   comportamentul  Personalul  Asistent  al Sportivilor   trebuie să educe şi să consilieze  Sportivii  cu privire la politicile anti-doping şi reglementările adoptate în acest sens, în conformitate cu prevederile  Codului.       18.3  Coordonare şi Cooperare    
 Toţi  Semnatarii  şi  Participanţii  vor coopera atât între ei, cât şi cu guvernele acestora, pentru a-şi coordona eforturile în vederea realizării informării şi educării anti-doping. 
  
 ARTICOLUL 19    CERCETARE 

     19.1  Scopul Cercetării Anti-Doping  Cercetarea anti-doping contribuie la dezvoltarea şi implementarea de programe eficiente în cadrul  Controlului Doping  şi la realizarea informării şi educării în spirit anti-doping.     19.2  Tipuri de cercetare  Cercetarea anti-doping poate cuprinde, spre exemplu, studii sociologice, comportamentale, juridice şi etice, în plus faţă de investigaţiile efectuate în domeniul medical, analitic şi psihologic.     19.3  Coordonare  Este încurajată coordonarea de către  AMADIWADA   a cercetării anti­ doping. Cu respectarea legilor dreptului proprietăţii intelectuale, copii ale rezultatelor cercetării efectuate în domeniul anti-doping-ului trebuie să fie puse la dispoziţia  AMADWADA.      19.4  Practici în Domeniul Cercetării  Cercetările efectuate în domeniul anti-doping vor fi în conformitate cu practicile etice recunoscute pe plan mondial.     19.5  Cercetarea folosind  Substanţe Interzise  şi  Metode Interzise   Eforturile de investigare  trebuie să evite administrarea  de   Substanţe Interzise   şi   Metode Interzise Sportivilor.      19.6  Folosirea Greşită a Rezultatelor    
 Vor trebui luate precauţii adecvate, astfel încât rezultatele obţinute în urma cercetării anti-doping să nu fie greşit folosite şi aplicate în scopul favorizării dopajul. 

  PARTEA A TREIA  ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI 

 (Comentariu:   Responsabilităţile care cad în sarcina  semnatarilor  şi a participanţilor sunt reflectate în mai multe• articole din cuprinsul Codului; responsabilităţile menţionate în cadrul acestei părţi sunt înscrise în plus faţă de cele specificate anterior.) 

 ARTICOLUL 20    ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI 
 SUPLIMENTARE ALE  SEMNATARILOR  

     20.1  Rolurile şi Responsabilităţile Comitetului Internaţional Olimpic     20.1.1  Adoptarea şi implementarea de politici şi reglementări referitoare la problema anti-doping, pentru Jocurile Olimpice, care să fie în strictă conformitate cu  Codul.      20.1.2  Să solicite, ca o condiţie esenţială de recunoaştere din partea  Comitetului  Internaţional  Olimpic,  ca  Federaţiile Internaţionale ce activează  în cadrul Mişcării Olimpice să îşi desfăşoare această activitate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      20.1.3  Să se manifeste împotriva unora sau tuturor cazurilor de finanţare din fonduri Olimpice a acelor organizaţii sportive care nu îşi desf'aşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.     20.1.4  Să acţioneze corespunzător  în vederea descurajării oricărei nerespectări a  Codului,  aşa cum se prevede la Articolul 23.5     20.1.5  Să autorizeze şi să faciliteze  Programul Independent de Observare.        20.2  Rolurile  şi  Responsabilităţile  Comitetului  Internaţional Paralimpic     20.2.1  Adoptarea şi implementarea de politici şi reglementări referitoare la problema anti-doping, pentru Jocurile Paralimpice, care să fie în conformitate cu  Codul.      20.2.2  Să solicite, ca o condiţie esenţială de recunoaştere din partea Comitetului Internaţional Paralimpic, ca toate Comitetele Paralimpice  ce  activează  în  cadrul  Mişcării  Olimpice  să  îşi desfăşoare această activitate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      20.2.3  Să retragă parţial •sau în întregime  finanţarea  din fonduri  Paralimpice  acelor  organizaţii  sportive  care  nu  îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      20.2.4  Să ia atitudinea corespunzătoare în vederea descurajării apariţiei situaţiilor care nu sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului,  aşa cum se prevede în Articolul 23.5     20.2.5    Observare.  Să autorizeze şi să faciliteze Programul Independent de       20.3  Rolurile şi Responsabilităţile Federaţiilor Internaţionale     20.3.1  De a adopta şi implementa politicile şi reglementările anti-doping în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      20.3.2  De a solicita, ca o condiţie impusă de calitatea de membru, ca politicile, reglementările şi programele Federaţiilor Naţionale să fie în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      20.3.3  De  a  solicita  tuturor   Sportivilor   şi  membrilor  Personalului Asistent al Sportivilor  care sunt în jurisdicţia acestora să recunoască şi să se supună reglementărilor anti-doping, stipulate în cuprinsul  Codului.      20.3.4  De a solicita acelor  Sportivi  care nu sunt în mod obişnuit membrii ai Federaţiei Internaţionale sau ai uneia dintre Federaţiile ei Naţionale membre, de a se pune la dispoziţie în vederea recoltării de  Probe  biologice, ca şi de a furniza informaţii corecte şi actualizate referitoare la localizarea acestora, dacă aceste cerinţe sunt necesare pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate stabilite de Federaţia Internaţională sau, acolo unde este cazul, de entitatea  organizatoare  a   Evenimentului  Sportiv  de  Mare Importanţă.   (Comentariu: Această prevedere va include, spre exemplu, Sportivii din ligile profesioniste.)     20.3.5  De  a  monitoriza  programele  anti-doping  ale Federaţiilor Naţionale.     20.3.6  Să  întreprindă  acţiuni  corespunzătoare  în  vederea descurajării apariţiei situaţiilor care nu sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului,  aşa cum se prevede în Articolul 23.5     20.3.7  Să autorizeze şi să faciliteze programul  Independent de Observare  la  Manifestările Sportive Internaţionale.      20.3.8  Să  retragă  parţial  sau  în  întregime  finanţarea Federaţiilor Naţionale membre şi care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.        20.4  Rolurile şi Responsabilităţile  Comitetelor Naţionale Olimpice  şi ale Comitetelor Naţionale Paralimpice     20.4.1  De a se asigura de faptul că politicile şi reglementările lor referitoare la domeniul anti-doping sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      20.4.2  De a solicita, ca o condiţie impusă de calitatea de membru  şi  ca  o  condiţie  a  recunoaşterii,  ca  politicile  şi reglementările Federaţiilor Naţionale în domeniul anti-doping să fie în conformitate cu prevederile în vigoare, stipulate în cuprinsul  Codului.      20.4.3  De a solicita acelor  Sportivi  care nu sunt în mod obişnuit membri ai unei Federaţii  Naţionale,  de a se pune la dispoziţie în vederea recoltării de  Probe  biologice, ca şi de a fumiza informaţii corecte şi actualizate referitoare la localizarea acestora, în mod regulat, dacă îndeplinirea acestor cerinţe, pe durata anului premergător celui în care se vor desfăşura Jocurile Olimpice, este o condiţie de a primi acceptul  în vederea participării la Jocurile Olimpice.     20.4.4  De a colabora cu  OAD Naţională  proprie.     20.4.5  De a retrage parţial sau în întregime finanţarea, în cursul oricărei perioade de  Suspendare  pentru  Sportivii  sau  Membrii   Personalului Asistent al Sportivilor  care s-au făcut vinovaţi de încălcarea reglementărilor anti-doping.      20.4.6  De  a  retrage  parţial  sau  în  întregime  finanţarea Federaţiilor Naţionale membre sau recunoscute ca atare şi care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.        20.5  Rolurile şi Responsabilităţile Organizaţiilor Naţionale Anti­ Doping     20.5.1  De a adopta şi implementa politicile şi reglementările anti-doping, în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      20.5.2    alte  OAD.      20.5.3    Naţionale.     20.5.4    De a coopera cu alte organizaţii naţionale relevante şi  De a încuraja procesul de testare reciprocă între  OAD   De a promova cercetarea anti-doping.         20.6  Rolurile  şi  Responsabilităţile  Organizatorilor  Marilor Manifestări Sportive     20.6.1  De a adopta şi implementa politicile şi reglementările anti-doping în cadrul  Manifestării Sportive  de mare importanţă pe care o organizează, în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      20.6.2  Să  întreprindă  acţiuni  corespunzătoare  în  vederea descurajării  neîndeplinirii  prevederilor  stipulate  în  cuprinsul  Codului,  aşa cum se prevede în Articolul 23.5     20.6.3  Să autorizeze şi să faciliteze  Programul Independent de Observare.        20.7  Rolurile şi  ResponsabilităţileAMADIWADA      20.7.1  De a adopta şi implementa politicile şi procedurile care sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      20.7.2    pozitive.  De  a  monitoriza  procesarea  rezultatelor  analitice     20.7.3  De a aproba  Standardele  Internaţionale  aplicabile pentru implementarea  Codului.      20.7.4  De a acredita laboratoarele, în vederea realizării de către acestea a activităţii de analiză a  Probelor  biologice, sau de a aproba ca alte laboratoare să realizeze analize de  Probe  biologice.     20.7.5  De a dezvolta şi aproba  Modele de Bună Practică.      20.7.6  De a promova, realiza, mandata, finanţa şi coordona activitatea de cercetare anti-doping.     20.7.7    eficient.  De a realiza un  Program Independent de Observare      20.7.8  De a realiza activităţile legate de  Controalele Doping,       
 după cum a fost autorizată de alte  OAD.  

 ARTICOLUL 21 
 ROLURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE 
 PARTICIPANT/LOR 
 ' 
     21.1  Rolurile  şi  responsabilităţile  Sportivilor      21.1.1  -Să  cunoască  şi  să  respecte  toate  politicile  şi reglementările anti-doping în vigoare, adoptate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.      21.1.2    biologice.  Să fie disponibili  în vederea  recoltării de  Probe      21.1.3  Să îşi asume răspunderea, în contextul implicat de conceptul anti-doping, cu privire la ceea ce ingerează sau folosesc.     21.1.4  Să informeze personalul medical asupra obligaţiilor ce li se impun de a nu folosi  Substanţe Interzise şi Metode Interzise  şi să  îşi  asume  răspunderea  de  a se asigura  că  nici  unul  din tratamentele medicamentoase administrate nu aduce vreo încălcare a politicilor şi reglementărilor anti-doping, adoptate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului.        21.2  Rolurile  şi  Responsabilităţile  Personalului care Asistă Sportivii     

 21.2. l    Să  cunoască  şi  să  respecte  toate  politicile  şi reglementările anti-doping adoptate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul  Codului  şi care sunt aplicabile atât lor, cât şi  Sportivilor  cărora le acordă asistenţă. 

 21.2.2 
 Sportivilor. 
 Să manifeste cooperarea cu programul de  Testare al  

 21.2.3    Să îşi folosească în mod benefic influenţa pe care o posedă asupra valorilor şi comportamentului  Sportivilor,  pentru a cultiva la aceştia o atitudine anti-doping. 
  
 ARTICOLUL 22    IMPLICAREA GUVERNELOR 

 Angajamentul fiecărui guvern referitor la prevederile  Codului  va fi evidenţiat prin propria semnare a unei Declaraţii în ziua sau înaintea zilei de începere a Jocurilor Olimpice de la Atena, pentru a fi urmată de un proces care va conduce la o convenţie sau o altă obligaţie ce urmează a fi implementată după cum se va considera potrivit, ţinând cont de contextul constituţional şi administrativ al fiecărui guvern, în ziua sau înaintea zilei de începere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino. 

 (Comentariu:  Cele mai multe guverne nu se pot constitui in părţi sau nu pot respecta prevederile unor instrumente ne-guvernamentale particulare, cum este, de exemplu acest Cod Pentru acest motiv, guvernelor nu li se cere să devină Semnatari ai acestui Cod  În orice caz, efortul de a combate dopajul prin programul coordonat şi armonizat care este reflectat în acest Cod este în mare măsură un efort comun al mişcării sportive şi guvernelor. Un exemplu de tip de obligaţie la care s-a făcut referire anterior îl reprezintă convenţia discutată în cadrul Comunicatului  Final al Mesei Rotunde  UNESCO a  Miniştrilor  şi Înalţilor Oficiali Responsabili cu Educaţia Fizică şi Sportul, ţinută la Paris, pe 9-10 ianuarie 2003.) 

 Semnatarii  pornesc de la premisa că în respectiva Declaraţie sau convenţie sau alt tip de obligaţie asumată, se vor reflecta următoarele puncte principale:  

     22.1  Fiecare guvern va lua măsuri pozitive în sprijinul activităţii anti­ doping, referitoare la cel puţin următoarele domenii:       •  sprijin acordat programelor naţionale anti-doping;       •  recunoaşterea listei de  Substanţe Interzise şi Metode Interzise;       

     

     
  
     
  
     

     
  
     

     
  
     

     

 lucrează cu, sau tratează  Sportivii  care participă sau se pregătesc să participe, la competiţii sportive. 

  Încercare:   angajare comportamentală deliberată care constituie un important pas în desfăşurarea unei acţiuni plănuite să culmineze prin comiterea unei încălcări a reglementărilor anti-doping. În orice caz, nu se va considera ca fiind o încălcare a reglementărilor anti-doping simpla încercare de a comite o încălcare, dacă  Persoana  renunţă la  Încercare  mai înainte ca aceasta să fie descoperită de o terţă parte, neimplicată în respectiva  Încercare. 
  Cod:  Codul  Mondial Anti-Doping  

  Competitie  :  o singură cursă, meci, ghem sau întrecere sportivă. Spre exemplu, finalele olimpice la cursa de 100 m plat. Pentru alergările sau alte întreceri sportive unde premiile sunt acordate zilnic sau pe baza unei alte consideraţii interimare, distincţia între o  Competiţie  şi o  Manifestare Sportivă  va fi făcută după cum se stipulează în regulamentele respectivei Federaţiei Internaţionale.  
  Consecintele unei încălcări a reglementărilor anti-doping  :  încălcarea de către un  Sportiv  sau o altă  Persoană  a prevederilor unei reglementări anti-doping poate avea ca rezultat una sau mai multe consecinţe şi anume: a)   Descalificarea,   care înseamnă  că rezultatele  Sportivului,  obţinute în cadrul  unei anumite  Competiţii  sau  Manifestări Sportive  sunt invalidate, cu toate consecinţele ce decurg  din  aceasta,  inclusiv  retragerea  de  medalii,  puncte  şi  premii;  b)   Suspendarea,   care înseamnă că  Sportivul  sau altă  Persoană  este oprit pentru o perioadă determinată de timp de la participarea la orice  Competiţie  sau la altă activitate sau să fie subvenţionat, după cum se prevede în cuprinsul Articolului  
 10.9 şic)   Suspendarea Provizorie,     care înseamnă că  Sportivul  sau altă  Persoană  este oprit temporar de la participarea la orice  Competiţie  până la luarea deciziei finale în urma unei audieri realizate conform Articolului 8 (Dreptul la o Audiere Corectă). 
  Descalificarea:   a se Vedea Consecinţele unei Încălcări a Reglementărilor Anti­ Doping, tratate mai sus.  

  Controlul    doping:    procesul  care include planificarea  distribuirii  testărilor, recoltarea şi manipularea de  Probe  biologice, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri.  
  Manifestare  sportivă:   o serie de  Competiţii  individuale realizate de către un singur organism conducător (spre exemplu: Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale FINA sau Jocurile Pan Americane).  

  În cadrul competitiei:   în scopul de a se putea face diferenţa între Testele efectuate în  Cadrul Competiţiei  şi Testele efectuate  în Afara Competiţiei,  cu excepţia situaţiilor în care se prevede altfel în reglementările unei Federaţii Internaţionale sau ale unei alte  Organizaţii Naţionale Anti-Doping  relevante, un test efectuat  în Cadrul Competiţiei  reprezintă un test în care  Sportivul  este selecţionat pentru a fi testat în legătură cu o anume  Competiţie. 

 (Comentariu:  deosebirea făcută între testările realizate  ă  în Competiţie  "  şi  ă  în Afara  Competiţiei"  este  semnificativă,  deoarece  toată  lista  de  Substanţe Interzise este testată numai  ă  în Competiţie". Substanţele stimulente interzise, spre exemplu, nu sunt testateăîn Afara Competiţiei" deoarece nu aduc nici un beneficiu de sporire a performanţei, decât dacă se află în corpul Sportivului pe timpul efectiv în care acesta concurează. Atât timp cât substanţa stimulentă interzisă nu se mai află în corpul Sportivului atunci când acesta concurează, nu mai are nici o importanţă dacă acel stimulent ar fi putut fi găsit în urina Sportivului în ziua de dinaintea Competiţiei sau în ziua de după Competiţie.) 

  Programul de  Observare Independentă:   o echipă de observatori, aflată sub supravegherea  AMADIWADA,  ce observă modalitatea de efectuare a procesului de  Control Doping  prilejuit de desfăşurarea unei anume  Manifestări Sportive,  informând  asupra  observaţiilor  făcute.  În  situaţia  în  care   AMADIWADA  desfăşoară o activitate de testare  ,Jn Competiţie"  în cadrul unei  Manifestări Sportive,  observatorii vor fi supervizaţi de o organizaţie independentă.  

  Suspendare  : a se vedea Consecinţele unei Încălcări a Reglementărilor Anti­ Doping, tratate  mai sus.  

  Manifestare sportivă internatională:   este o  Manifestare Sportivă  în cadrul căreia Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, o Federaţie Internaţională, un organizator al unei  Mari Manifestări Sportive  reprezintă organismul de conducere responsabil pentru acea  Manifestare Sportivă  sau desemnează delegaţii tehnici pentru acea  Manifestare Sportivă. 
  Sportiv  de  Nivel  International  : Sportivii desemnaţi de una sau mai multe Federaţii Internaţionale cafacând parte din eşantionul de testare înregistrat al 
 unei Federalii lnternationale. 
 '       '  
  Standard International  :  un standard adoptat de  AMADIWADA  în sprijinul prevederilor  formulate  în  cuprinsul   Codului.   Respectarea   Standardului Internaţional   (spre  deosebire  de un standard  alternativ,  o practică sau o procedură alternativă) va fi suficientă pentru a concluziona că procedurile la care se face referire prin  Standardul Internaţional  au fost îndeplinite în mod corespunzător.  

  Organizatori de Mari Manifestări Sportive  :  acest termen se referă la asociaţiile continentale ale  Comitetelor Naţionale Olimpice  şi la alte organizaţii sportive internaţionale pluridisciplinare, care funcţionează ca organ de conducere al oricărei manifestări sportive internaţionale de nivel continental, regional sau de alt nivel.  

  Marker  :  un compus, grup de compuşi sau parametri biologici care indică  
 Folosirea de Substanţe Interzise sau Metode Interzise. 

  Metabolit:   orice substanţă produsă printr-un proces de biotransformare.  

  Minor:   o  Persoană  care nu a atins vârsta majoratului, după cum este stabilită de legile în vigoare ale ţării sale de rezidenţă.  

  Organizatie Naţională Anti-Doping:   acea entitate (sau acele entităţi) desemnate de fiecare ţară ca fiind posesoare ale autorităţii şi responsabilităţii de prim rang în adoptarea şi implementarea reglementărilor anti-doping, conducerea activităţii de prelevare de  Probe  biologice, gestionarea rezultatelor la testele efectuate şi conducerea audierilor, toate aceste responsabilităţi fiind la nivel naţional. Dacă această desemnare  nu a fost făcută de autoritatea sau autorităţile publice competente, entitatea respectivă  va fi  Comitetul  Naţional  Olimpic  al ţării respective sau reprezentantul său.  

  Manifestare Sportivă de Nivel Naţional:   o  lvlanifestare Sportivă  ce implică în desfăşurarea sa participarea unor  Sportivi  de nivel naţional sau internaţional, care nu este însă o  Manifestare Sportivă Internaţională. 

  Comitet  National  Olimpic   :    acea  organizaţie  recunoscută  de  Comitetul Internaţional  Olimpic. Termenul de  Comitet Naţional  Olimpic  include, de asemenea,  Confederaţiile  Naţionale  Sportive,  în  acele  ţări  în  care responsabilităţile tipice  Comitetului Naţional Olimpic,  referitoare la domeniul anti-doping, sunt asumate de Confederaţiile Naţionale Sportive.  

  Fără aviz prealabil:   un  Control Doping  care se desfăşoară rară vreo atenţionare prealabilă a  Sportivului  şi în care  Sportivul  este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la prelevarea  Probei  biologice.  

  Lipsa unei culpe    sau neg/iiente  :  când  Sportivul  dovedeşte că nu a ştiut sau suspectat, şi nici nu ar fi avut efectiv cum să ştie sau să suspecteze, chiar în cazul manifestării unei griji extreme, faptul că a  Folosit  sau că i.s-au administrat  Substanţe Interzise sau Metode Interzise. 
  Lipsa unei culpe sau a unei  neg/iiente semnificative  :  când  Sportivul  dovedeşte că  vina  sau  neglijenţa  lui  -  în  situaţia  când  se  analizează  ansamblul  

 împrejurărilor şi se se ia în calcul criteriile stabilite pentru lipsa vreunei vini sau neglijenţe - nu au fost semnificative în ceea ce priveşte încălcarea legislaţiei anti-doping. 

  În afara competitiei    once  Control Doping  care nu este realizat  ăin Cadrul Competiţiei". 

  Participant:   orice  Sportiv  sau  Membru al Personalului Asistent al Sportivului. 

  Persoană:   o  Persoană  fizică sau o organizaţie sau altă entitate.  
   Posesie    :  posesia fizică, reală sau posesia constitutivă (care va  fi  invocată numai dacă   Persoana   în cauză  are controlul  exclusiv  asupra  Substanţei/Metodei Interzise   sau  există  premise  cu  pnvue  la  existenţa  unei   Substanţe Interzise/Metode Interzisă);  totuşi, în cazul în care  Persoana  nu are controlul exclusiv asupra  Metodei/Substanţei Interzise  sau există premise cu privire la existenţa unei  Substanţe Interzise /.Afetode Interzise  posesia constitutivă va fi invocată numai dacă  Persoana  ştia despre prezenţa  Substanţei Interzise/Metodei Interzise  şi intenţiona să obţină controlul asupra acesteia. Acest lucru este valabil, în orice caz, ţinând cont că nu există nici o încălcare a unei reglementări anti-doping bazate numai pe posesie dacă, mai înainte de primirea vreunei notificări că  Persoana  ar fi comis o încălcare a regulamentului anti-doping, această  Persoană  a acţionat în mod concret, demonstrând că nu mai are intenţia de a  Poseda  şi a încetat  Posesia  preliminară. 
 (Comentariu :  în urma acestei definiţii, steroizii găsiţi în automobilul unui Sportiv vor constitui o încălcare numai dacă Sportivul nu demonstrează faptul că  altcineva  i-a  folosit  maşina;  în  respectiva  situaţie,  OAD  trebuie  să stabilească dacă, deşi Sportivul nu a avut control exclusiv asupra maşinii, acesta a ştiut despre steroizi şi a încercat să preia controlul asupra acestora. În mod similar acestui exemplu, dacă steroizii sunt găsiţi într-un cabinet medical, la domiciliu, sub controlul comun al Sportivului şi soţiei sale, OAD trebuie să stabilească dacă Sportivul ştia că steroizii se aflau în cabinet şi că acest Sportiv intenţiona să preia controlul asupra steroizilor.) 

  lista Interzisă:   lista care denumeşte  Substanţele Interzise şi Metodele Interzise. 

  Metodă Interzisă:   orice metodă calificată astfel în cuprinsul  Listei Interzise. 

  Substantă Interzisă   :   orice substanţă calificată astfel în cuprinsul  listei Interzise. 

  Audierea Provizorie:   o scurtă audiere expeditivă ce va avea loc înaintea audierii prevăzute la Articolul 8 (Dreptul la o audiere corectă), în vederea îndeplinirii  

 scopurilor prevăzute în cuprinsul Articolului 7.5, care asigură  Sportivului  
 notificarea şi ocazia de a fi audiat, fie sub formă verbală, fie sub formă scrisă. 

  Suspendarea Provizorie  :  vezi prevederile definiţiei  Consecinţele  unei încălcări a reglementărilor anti-doping, prezentate mai sus.  

  Divulgarea  Publică sau Raportul  Dat Publicitătii  :  pentru a răspândi sau distribui  informaţia către publicul larg ori către alte  Persoane  decât cele îndreptăţite la atenţionarea anterioară, în concordanţă cu prevederile stipulate în cuprinsul Articolului 14.  

  Eşantionul    de    Testare    Înregistrat   :   eşantionul  de   Sportivi   de  nivelul competiţional  cel  mai  înalt,  stabilit  separat  de  către  fiecare  Federaţie Internaţională şi Organizaţie Naţională Anti-Doping,  sportivi  care sunt supuşi atât testărilor   ,Jn  Competiţie",  cât şi celor   ,Jn Afara Competiţiei",  aceste proceduri constituindu-se ca parte a planului de distribuire a testărilor aparţinând Organizaţiei sau Federaţiei Internaţionale.  

 (Comentariu  :  fiecare Federaţie Internaţională îşi va defini în mod clar criteriile  specifice pentru includerea Sportivilor  în cadrul eşantionului de Testare Înregistrat. Spre exemplu, criteriile pot fi limita de clasificare pe plan mondial, un standard de timp specificat, calitatea de membru al unei echipe naţionale etc.) 

  Probă biologică   :   orice material biologic colectat pentru îndeplinirea scopurilor  
 Controlului Doping. 

  Semnatari  :   acele entităţi care semnează  Codul  şi se declară de acord să se conformeze prevederilor stipulate în cuprinsul acestuia, cuprinzând Comitetul Internaţional  Olimpic,  Federaţiile  Internaţionale,  Comitetul  Internaţional Paralimpic,  Comitetele Olimpice Naţionale,  Comitetele Paralimpice Naţionale, organizatorii de  Mari Manifestări Sportive, Organizaţiile Naţionale Anti-Doping  şi  AMADIWADA. 
  Falsificarea  :  modificarea cu un scop neregulamentar sau printr-o acţiune neregulamentară;  realizarea  unei  influenţe  neregulamentare;  intervenţia neregulamentară în scopul de a modifica rezultate sau de a împiedica să se desfăşoare normal procedurile obişnuite.  

  Testările Tintă   :   selecţionarea de  Sportivi  pentru  Testări,  acolo unde anumiţi  Sportivi  aleşi special sau grupuri de  Sportivi  sunt selectaţi pe o bază guvernată de reguli specifice, pentru efectuarea de testări, la un anumit moment.  

     

     
  
     
  
     
  
     
  
     
  
     

     

     

     

     

     
  
     
  
     

     

     

     

     

     

     
  
     
  
     

     
  
     

     
  
     
  
     

     
  
     

     

     

     

     

     

     

     
  
     

     

     

     

     
  
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     
  
     

     

     

     
  
     
  
     

 PARTEA A TREIA:  ANEXE  
 ANEXA  A-  PROGRAMUL  AMA  DE TESTARE A COMPETENŢEI 

 Programul   AMA   de  Testare  a  Competenţei  (PT)  este  destinat  evaluării competenţei   Laboratorului   şi  îmbunătăţirii  gradului  de  uniformitate  al rezultatelor  testelor  dintre  diferite   Laboratoare,   precum  şi  asigurării oportunităţilor educaţionale pentru  Laboratoarele  acreditate de  AMA.  Scopul modelelor individuale de programe de testare va stabili compoziţia şi forma acestora. 

    1.  Perioada de probă  Programul de testare a competenţei (PT) constituie o parte a evaluării iniţiale, atunci când se soJicită acreditarea  Laboratorului.  Pe Jângă trimiterea probelor, în cadrul probelor trimestriale pentru programul PT,  AMA  va fumiza, la cerere, probe  din  fazele  anterioare  ale programului  PT,  în  ideea  de a permite  Laboratorului  solicitant să-şi evalueze propriile sale performanţe, în raport cu performanţele  Laboratoarelor  acreditate.  Toate  procedurile  legate  de  gestionarea  şi  testarea  probelor  din  cadrul programului PT de către  Laborator  urmează să fie realizate, în cea mai mare măsură  posibilă,  într-un  mod  identic  cu  cel  obişnuit  pentru   Probele   de  Laborator,  în afara cazurilor în care s-ar menţiona altfel. Nu se va face nici un efort pentru optimizarea  instrumentelor de lucru (cum ar fi, de exemplu, schimbarea  multiplicatorilor  sau  a  coloanelor  cromatografice)  sau  a performanţei  metodei  înainte de a se efectua analiza probelor din cadrul programului PT, în afara activităţilor planificate de întreţinere. Se vor folosi metode sau proceduri care se întrebuinţează în cadrul probelor de rutină.  Este necesară participarea cu succes la rundele probelor din cadrul programului PT, pe timp de 12-24 de luni, mai înainte ca un  Laborator  să fie considerat apt pentru acreditare. Probele pentru programul PT vor avea loc cel puţin trimestrial şi vor cuprinde cel puţin 5 (cinci) probe pentru o temă de control. Cel puţin 4 (patru) probe vor conţine  Substanţe cu Prag.  Vor putea fi incluse probe blank sau modificate.     2.  Perioada de întreţinere/reacreditare   
 După acreditare,  Laboratoarele  vor  controlate în fiecare trimestru cu cel puţin 5 (cinci) probe din programul PT. In fiecare an, cel puţin 2 (două) probe vor conţine  Substanţe cu Prag.  Vor putea fi incluse probe blank sau modificate. 

 Toate  procedurile  legate  de  gestionarea  şi  testarea  probelor  din  cadrul programului PT de către  Laborator  urmează să fie realizate, în cea mai mare 
  
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

 ANEXA  C -  LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE 

    Titlul    Numărul documentului    Numărul versmnn    Data efectivă      Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului    TD2003LCOC    1.2    1 ian. 2004      Setul cu Documente ale Laboratorului    TD2003LDOC    1.3    1 ian.2004      Limitele Minime de Performanţă Cerute pentru Detectarea Substanţelor Interzise    TD2004MRPL    1.0    15feb. 2004      Criterii de Identificare pentru Încercările   Calitative   Incluzând  Cromatografie  Şl  Spectrometrie în Masă    TD2003IDCR    1.2    I ian. 2004      Raportarea Norandrosteronului    TD2004NA    I.O    13aug.2004      Ghid de Raportare şi Evaluare pentru  Testosteron, Epitestosteron, Raport T/E şi alţi Steroizi Endogeni    TD2004EAAS    1.0    13aug.2004      Annonizarea Metodelor pentru Identificarea Epoetinei Alfa şi Beta (EPO) şi a Darbepoetinei Alfa (NESP) prin IEF-Dublă Spotare şi Detecţie în  Chemiluminiscenţă    TD2004EPO    I.O    lSian.2005      Măsurarea Incertitudinii în Analizele Anti-Doping        în viitor      Ghid de Raportare pentru Cromatografie de Gaze/Combustie/  Raport  Izotopic  -   Spectrometrie de   Masă        în viitor      Ghid de Raportare pentru Salbutamol şi alţi beta-2 agonişti        în viitor    

 AGENŢIA MONDIALĂ ANTI-DOPING 
 Intră în vigoare la 1 iulie 2004 ADDENDUM LA STANDARDUL INTERNAŢIONAL PENTRU 
 LABORATOARE 

 CERINŢE PENTRU ANALIZA ANTI-DOPING  A  SÂNGELUI, PLASMEI, SERULUI SAU ALTOR FRACŢII SANGVINE 
  
 Pentru detectarea practicilor doping din sport, s-au dezvoltat şi teste anti-doping pe matrice de sânge, teste ce pot fi aplicate atât sângelui în ansamblu cât şi unor fracţii sangvine (de ex. plasma, serul). 
 Aşa cum s-a stabilit,  Codul  Mondial  Anti-Doping-Standardul Internaţional  pentru  Laboratoare  nu acoperă în întregime procedurile de manipulare şi analiză a sângelui din  Laboratoarele  anti-doping. Dispoziţiile 5.2.4.4.1 din  Standardul Internaţional  pentru  Laboratoare  se referă la cerinţele specifice pentru analiza sângelui care vor  fi  promulgate separat. 
 Prezentul document este menit să completeze sau să modifice  Standardul Internaţional   pentru  Laboratoare  existent, să solicite adhoc  Laboratoarelor  cerinţe pentru manipularea şi analiza  Probelor  de sânge în cadrul analizei anti­ doping. 
  
 Textul oficial al Anexei la  Standardul Internaţional  pentru  Laboratoare  va fi susţinut de  AMA  şi va fi publicat în engleză şi franceză. În cazul unei neconcordanţe între versiunile în engleză şi franceză, versiunea în limba engleză va prevala. 

 Cerinţe specifice pentru analiza sângelui sau a fracţiilor sangvine 

 În orice Secţiune care se referă la urină şi în care se face trimitere Ia prezentul document, termenii sânge, plasmă sau ser vor fi înlocuiţi în mod corespunzător. Dacă nu se stabileşte altfel, nu există echivalenţă între sânge, plasmă sau ser şi informaţiile sau testul de stabilitate a urinei şi orice referire la acestea trebuie eliminată. 
 Următoarele  puncte din Secţiunea  5 a  Standardului  Internaţional   pentru  Laboratoare  se aplică analizelor  Probelor  de sânge: 

     5.1  şi toate subpunctele;    

      5.2.1  şi toate subpunctele;     5.2.2  şi toate subpunctele, cu excepţia subpunctelor 5.2.2.5 şi 5.2.2.6, care sunt înlocuite de următoarele:  Prevederile de la 5.2.2.5 şi 5.2.2.6 se aplică plasmei, serului sau altor fracţii sangvine care nu conţin celule de sânge.  Probele  vor fi refrigerate de la primire până la analiză şi, atunci când este posibil, după ce s-a efectuat alicotarea pentru analiză.  Laboratorul  va păstra  Probele  A şi B timp de minim 3 luni după ce  Autoritatea pentru Testare  primeşte raportul negativ.  Probele  vor fi păstrate refrigerate în condiţii adecvate.  Probele  care prezintă neregularităţi se vor păstra refrigerate o perioadă de minim 3 luni după înaintarea raportului către   Autoritatea pentru Testare.    Probele  de sânge sau fracţiile sangvine care conţin celule intacte vor fi depozitate la o temperatură de aproximativ 4°C de la primire şi trebuie să fie analizate în 48 de ore. Atunci când este posibil, după ce s-a efectuat alicotarea pentru analiză,  Probele  vor fi depozitate din nou la 4°C.  Laboratorul  anti-doping va păstra  Probele  A şi B, cu sau fără  Rezultat Analitic Pozitiv,  timp de minim 1 lună după ce  Autoritatea pentru Testare  primeşte raportul analitic final  (Proba  ăA" sau ăB").     5.2.3  şi toate subpunctele;     5.2.4  şi toate subpunctele, cu excepţia 5.2.4.1, 5.2.4.3.1.1, 5.2.4.2.1, 5.2.4.2.4, 5.2.4.3.1.2 şi 5.2.4.3.2.1 care sunt înlocuite sau modificate acolo unde este necesar cu următoarele:  5.2.4.3.1.1 Testele de Screening şi confirmare pot fi efectuate iniţial pe acelaşi alicot al  Probei.  Testul trebuie repetat pe alt alicot al  Probei  pentru a se asigura faptul că rezultatele testului iniţial sunt repetabile pe acelaşi flacon de  Probă.   Detectarea  transfuziei de sânge se bazează pe utilizarea anticorpilor multipli şi pe citometrie de curgere pentru a se evidenţia câţiva antigeni ai celulelor roşii din sânge. În consecinţă, articolul 5.2.4.3.1.3 nu se aplică pentru acest tip de analiză imuno-chimică.  5.2.4.3.2.1,  pentru confirmarea   Probei   ăB"  a sângelui sau a fracţiei sangvine conţinând doar celule de sânge, analiza  Probei  ăB" se va efectua în 30 de zile de la înştiinţarea despre un  Rezultat Analitic Pozitiv  al  Probei   ,,A".     5.2.5  şi toate subpunctele;     5.2.6  şi toate subpunctele cu excepţia 5.2.6.4, 5.2.6.7 şi 5.2.6.8;     

     5.3  şi toate subpunctele;     5.4  şi toate subpunctele cu excepţia 5.4.4.1, 5.4.4.2.2, 5.4.4.3, 5.4.6 şi 5.4.7 care sunt modificate acolo unde este posibil, după cum urmează:    
 5.4.4.1   Alegerea metodelor 
 Pentru analizele din  Controlul Doping,  metodele nu sunt în general standardizate.  Laboratorul  va dezvolta, valida şi documenta ăin-house" metode pentru substanţele din  Lista Interzisă  sau pentru Metaboliţii sau Markerii acestora. Metodele vor fi selectate şi validate astfel încât să corespundă scopului. 

 5.4.4.3  Laboratorul  va prevedea o estimare a măsurătorii, acolo unde este posibil. 

 5.4.6.2  Îndrumări pentru Colectare  
 O colecţie de  Probe  sau fracţii poate fi obţinută dintr-o matrice biologică după administrarea autentică şi verificabilă a unui amestec trasabil dintr-o  Substanţă sau Metodă Interzisă,  cu condiţia ca datele analitice să fie suficiente  pentru  a  justifica  identitatea   Substanţei  Interzise  sau  a Metabolitului sau a Markerului acesteia  sau a unei metode. 

 5.4.7 Asigurarea calităţii rezultatului testului 
 5.4.7. l    Performanţa  Laboratoarelor   în  ceea  ce  priveşte  analiza matricei de sânge, va fi evaluată de către  Agenţia Mondială Anti-Doping,  când  se  consideră  necesar,  conform  principiilor   Standardului Internaţional  pentru  Laboratoare,  aplicate în mod specific la proba de sânge. 
       5.4.7.2   Laboratorul  va deţine un sistem de asigurare a calităţii, incluzând efectuarea unor probe oarbe de control al calităţii, care testează competenţa procesului de testare.     5.4.7.3  Performanţa analitică va fi monitorizată prin elaborarea unor scheme de control al calităţii adecvate tipului şi frecvenţei testelor de sânge efectuate de  Laborator.       

 Documente tehnice aplicabile pentru analiza de sânge: Setul de documente al laboratorului 
 Lanţul de custodie intern al laboratorului. 
  
     

     
  
     

     

 Document Tehnic WADA-TD2003LCOC 
    Numărul documentu Iui:    TD2003LDOC    Numărul  versiunii:    1.3      Întocmit de:    echipa de proiecte WADA    Aprobat de:        Data:    5 iunie 2003    Efectiv de la:    l ian 2004    
  
    •  Date privind analiza Screening     •  Descrierea analizei Screening     •  Documentaţia privind Screening-ul  Alicotului  în cadrul  Lantului   Intern de Custodie al Laboratorului      •  	Rezultatele analizei Screening, pe  Alicot  negativ, pozitiv şi de la sportiv     •  Documentaţia privind orice deviere de la procedurile Screening scrise, dacă este cazul     •  Datele rulării analizei în cadrul aceleiaşi analize sau folosită pentru a verifica performanţa aparaturii sau a operaţiei pe timpul acelei analize  (De exemplu, datele calibrare (tune) pentru spectrometrul de masă;  probele de verificare a pe,formanţei cromatografice, dacă există; şi/sau datele privind controlul de calitate, dacă există. Aceasta nu se referă la datele obţinute fn alte perioade (de exemplu, datele de validare a metodei).       •  Datele privind  Procedura de Confirmare  a  Probei  ăA"     •  Descrierea  Procedurii de Confirmare      •  Documentaţia privind confirmarea  Alicotului  în cadrul  Lantului   Intern de Custodie al Laboratorului      •  	Date privind  Procedura de Confirmare  pe  Alicot  negativ, pozitiv şi pentru toate  Alicoturile   Sportivului      •  	Date cantitative sau raporturi şi estimarea incertitudinii, dacă este cazul     •  	Documentaţia pentru orice deviere de la procedurile scrise de confirmare, dacă este cazul  (De exemplu, modificarea ratei de splitare  sau o diluare  a  probei  derivatizate,  ca  urmare  a suprafncărcării  probei  fn  GM/MS;  aplicarea  unei  etape suplimentare de purificare; sau o explicaţie privind reanalizarea probei cu un alicot nou).      •  	Datele de rulare în cadrul aceleiaşi analize sau folosită pentru a verifica performanţa aparaturii sau a operaţiei pe timpul acelei analize     
 (De exemplu, datele de calibrare (tune) pentru spectrometrul de 
 masă; probele de verificare a performanţei cromatografice, dacă există şi/sau datele privind controlul de calitate, dacă există. 

     
  
     

     
  
     

     

     

     
  
     

     
  
     

     
  
     

     
  
     

     

     
  
     

     

     

 Document tehnic AMAD- TD2004NA 
    Nr. documentului    TD2004NA    Nr. versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul laboratoare  AMAD    pentru  al    Aprobat de    Comitetul alAMAD    executiv      Data    28 mai 2004    Data  vigoare    intrării    în    13 august 2004    
 Le Bizec B. et al.,  Endogenous Nandrolone .metabolites in human urine. Two-year monitoring of male professional soccer players,  J. Anal. Toxico!., 26 (2002) 43; Gambelunghe C, Sommavilla  M,  Rossi R.,  Testing for nandrolone metabo/ites in urine samples of professional athletes and sedentary subjects by GCIMS/MS analysis,  Biomed.Chromatogr. 16(8) (2002) 508-12 
    7.  	Le Bizec, B., I. Gaudin, F. Monteau, F. Andre, S. Impens, K. De Wasch and H. De Brabander,  Consequence of boar edible tissue consumption on urinary profiles of nandrolone metabolites.L Mass spectrometric detection and quantijication of 19- norandrosterone and 19-noretiocholanolone in human urine,  Rapid Commun. Mass Spectrom., 14, I058 (2000);  C. Ayotte, C. Guay, M. Cleroux, D. Goudreault and A. Fakirian,  Origin of elevated levels of norandrosterone in human urine: half-truths vs facts,  Lecture presented during the 2002 Workshop for Doping analysis, in Recent Advances of Doping Analysis, (2002), p. 13     8.  Ayotte, C.,  Nutritional supplements and doping controls,  IAF New Studies m Athletics, 14 (1999) 37;  Ayotte C. et al., Sport  Nutritional Supplements: Quality and Doping Controls,   Canadian J. Appl. Physiology (2001), 2b, Suppiement, 120-129;  Karnber, M., Baume, N., Saugy, M., and Rivier, L. (2000).  Nutritional supplements as a source for positive doping cases?.  J. Int. Sport Nutr. Exere. Metab. 11: 258;  de Cock, K.J. et a!.,  Detection and determination of anabolic steroids in nutritional supplements,  J. Pharm. Biomed. Anal., 25: 843 (2001).   Geyer H. et al.,  The analysis of  «  non-hormonal  »  nutritional supplements for prohormones,  in Recent advances in Doping analysis, Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, March 2001, p. 63; and Report from IOC funded study available at   http://multimedia.olympic.org/pdf/en  report    324.pdf   Reti S.,  Steroid,; masquerading as natural herbs: a case for regulatory control.  N Z Med J. 2002;115(1159):Ul25.  Catlin DH, Leder BZ, Ahrens B, Starcevic B, Hatton CK, Green GA, Finkelstein JS.,  Trace contamination of over-the-counter androstenedione and positive urine test resultsfor a nandrolone metabolite,  JAMA. 2000; 284(20):2618-2 (   UK Sports, Nandrolone report and Nandrolone progress report to the UK Sports Council from the expert committee on nandrolone, January 2001 and February 2003.  Document Tehnic AMAD  -  TD 2004 EAAS     Numărul documentului    TD 2004EAAS    Numărul versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul pentru laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv alAMAD      Data    30 mai 2004    Data intrării în vigoare    13 august 2004     ÎNDRUMAR PRIVIND RAPORTAREA ŞI EVALUAREA PENTRU TESTOSTERON, EPITESTOSTERON, RAPORTUL  T/E  ŞI AL ŢI  STEROIZI ENDOGENI     1.  Introducere:  Acest ghid a fost elaborat pentru a se asigura faptul că  Laboratoarele  pot raporta, în mod uniform, prezenţa profilelor steroidice anormale din urină rezultate din administrarea de testosteron sau a precursorilor săi, androstenediol, androstenedionă, dehidroepiandrosteron (DHEA) sau a metabolitului testosteronului, dihidrotestosteron sau a agentului mascator, epitestosteron. De asemenea, oferă  Autoritătii  pentru  Testare  îndrumări despre cum să evalueze  Rezultatele Analitice Pozitive,  raportate de  Laboratoare.   Este dovedit că administrarea acestor steroizi alterează unul sau mai mulţi parametrii ai profilului steroidic din urină. Nivelurile crescute de metaboliţi din urină, care sunt parte a profilului steroidic, de exemplu, testosteron, epitestosteron, dihidrotestosteron, androsteron, etiocolanolon, DHEA, precum şi alţi metaboliţi specifici nu sunt compatibile cu producţia endogenă normală şi rezultă din administrarea acestor steroizi. Raporturile crescute ale perechilor specifice de metaboliţi ai steroizilor sunt, de asemenea, reprezentative pentru administrarea acestor steroizi endogeni.  Este foarte important ca următoarele cerinţe să fie aplicate de toate  Laboratoarele  în practica lor curentă.     2.  Cerinţe specifice pentru măsurarea GC!MS a valorii  T/E,  concentraţiei testosteronului şi a concentraţiei epitestosteronului:  Valoarea T/E este dată de raportul dintre aria sau înălţimea picului de testosteron şi epitestosteron (echivalent glucuronatului), obţinut prin măsurarea ionului la m/z 432, prin analiza GC/MS în modul de lucru SIM (monitorizarea ionului selectat). Valoarea T/E este măsurabilă, de obicei, indiferent de concentraţia ambilor steroizi. Indiferent că este măsurată prin  Procedura de Screening  sau prin  Procedura de Confirmare,  aceasta trebuie corectată utilizându-se un standard adecvat (de exemplu, curba de calibrare, proba (probele) de controlul calităţii sau soluţii standard autentice de testosteron şi epitestosteron). Concentraţia testosteronului şi epitestosteronului (echivalentă glucuronatului) trebuie să fie estimată dar nu trebuie să fie utilizată pentru a se detennina valoarea T/E. În cazul valorilor mari T/E, concentraţia epitestosteronului este în mod frecvent mică şi nu poate fi posibil întotdeauna să se măsoare în mod precis epitetstosteronul. În asemenea cazuri, se va detennina numai concentraţia testosteronului (echivalent glucuronatu lui).  Document Tehnic AMAO  -  TD 2004 EAAS     Numărul documentu  I  ui     TD 2004 EAAS    Numărul versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul pentru laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv aJAMAD      Data    30 mai 2004    Data intrării în vigoare    13 august 2004      Procedura de Screening,  care este efectuată de obicei pe un singur alicot, va fi desfăşurată incluzându-se,  în  aceeaşi secvenţă, o probă de control care conţine o valoare T/E  şi  concentraţii de testosteron şi epitestosteron cunoscute.  Domeniile de referinţă ale diferiţilor parametrii ai profilului steroidic din urină au fost descrise atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Trebuie să se ţină cont de faptul că există diferenţe semnificative între indivizi. Nivelul normal al unui individ poate fi evaluat şi considerat doping în cazul altui individ.  Laboratorul  va adapta procedurile de testare probei supuse analizei; de exemplu, femeie sau bărbat, asiatic sau caucazian (atunci când sunt cunoscute informaţiile). Concentraţia steroizilor din urină cum sunt testosteronul şi epitestosteronul variază forte mult între indivizi şi depinde şi de densitatea specifică a probei de urină; numai valorile adaptate unei densităţi specifice de 1.020 pot fi comparate.  Este recomandat ca o  Probă  de urină în care se regăsesc oricare din următoarele criterii, în  Procedura de Screening,  să fie supusă analizei IRMS:     i)  valoare T/E egală sau mai mare decât 4;     ii)  concentraţie de testosteron sau epitestosteron (echivalent glucuronat)  mai  mare de 200ng/mL 1  :      iii)  concentraţie de androsteron şi etioncholanolon (echivalent glucuronat) mai mare de  10.000 ng/mL 1   ;      iv)  concentraţie de DHEA (echivalent glucuronat) mai mare de 100 ng/mL 1  .     Este recunoscut faptul că alţi parametrii pot justifica necesitatea unui studiu  IRMS  şi motivul trebuie fundamentat.  Orice rezultat care va  fi  folosit pentru a sprijini un  Rezultat Analitic Pozitiv  va fi confirmat şi cuantificat.  Confirmarea valorilor T/E crescute, a concentraţiei testosteronului, epitestosteronului sau al  oricărui  alt metabolit al steroidului în cauză va fi efectuată pe trei replici. Trebuie efectuată confirmarea  identităţii  oricărui  steroid  raportat  cu  proprietăţi  anormale  (conform documentului tehnic TD2003IDCR). Calibrarea adecvată (de exemplu, curba de calibrare, standardele deuterate şi probele de controlul calităţii) trebuie inclusă in protocolul  Procedurii   de Confirmare.   Concentraţiile crescute de steroizi confirmate vor fi raportate ca atare împreună cu valoarea ajustată pentru densitatea specifică a  Probei  de urină folosind următoarea fr:irmulă:  Concentraţie 1.020 ng/mL =  (l.020  - })/(densitatea specifică a  Probei  - 1) • concentraţia măsurată în ng/mL.  Document Tehnic AMAD  -  TD 2004 EAAS     Numărul  documentului    TD 2004 EAAS    Numărul versiunii    l.O      Elaborat de    Comitetul     pentru  laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv alAMAD      Data    30 mai 2004    Data intrării în vigoare    13 august 2004      Proba  de urma nu este colectată în condiţii sterile  ş1  m anumite circumstanţe, microbii prezenţi în  Probă  pot cauza modificări ale profilului steroidic. Iniţial, există descompunerea glucuronaţilor şi sulfaţilor, urmată de modificări ale structurii steroizilor prin reacţii oxido­ reductive. Pentru a se raporta un  Rezultat Analitic Pozitiv  al unei valori crescute T/E, al concentraţiei de testosteron sau epitestosteron sau al oricăror alţi parametri ai steroizilor endogeni, concentraţia testosteronului liber şi/sau epitestosteronului din probă nu trebuie să fie mai mare de 5 % din glucuronoconjugaţii respectivi. Cantităţile crescute de 5a.- şi 5/3- androstan - 3,17 - dionă din forma liberă indică de asemenea degradarea microbiană.     3.  Spectrometria de masă cu raport izotopic  Când un parametru al profilului steroidic indică faptul că este necesară studierea ulterioară, valoarea sa  13 C/ 12 C exprimată în unităţi delta per mililitru (d%o) sau cea a metaboliţilor săi, va fi măsurată şi comparată cu cea a steroizilor de referinţă din urină dintr-o probă care nu a fost afectată prin administrare. În funcţie de natura steroizilor endogeni suspectaţi a fi fost administraţi, metaboliţii analizaţi pot fi testosteron, epitestosteron, androsteron, etiocolanolon, androstanediolii, DHEA sau alţi metaboliţi relevanţi, în timp ce steroizii de referinţă analizaţi de obicei  de  Laboratoare   sunt cei de  pregnandiol,  pregnantriol,  colesterol,  11- hidroxiandrosteron sau 11-cetoetiocolanolon. Aparatura trebuie calibrată cu un  Material de   Referintă  adecvat.  Rezultatele vor fi raportate ca fiind compatibile cu administrarea unui steroid atunci când valoarea  13 C/ 12 C măsurată pentru metabolit (-i) este diferită semnificativ, adică cu 3 unităţi delta sau mai mult decât cea a steroidului de referinţă ales. În unele  Probe,  măsurarea valorii  13 C/1 2 C a steroidului (steroizilor) de referinţă poate să nu fie posibilă din cauza concentraţiei scăzute a acestora. Rezultatele unor astfel de analize vor fi raportate ca neconcludente cu excepţia situaţiei în care raportul măsurat al metabolitului (metaboliţilor) este mai mic de - 28%0 pe baza steroidului nederivatizat.       4.  Revizuirea şi evaluarea rezultatelor testelor  Următoarele acţiuni vor fi solicitate de către  Autoritatea de Testare  în acord cu  Laboratorul:        •  	Rapoartele îzotopice  (1  3 C/ 12 C) ale metaboliţilor relevanţi trebuie măsurate, când este posibil, de fiecare dată când este estimat un parametru crescut al profilului steroidic prin   Procedura  de  Screening  sau  Procedura  de  Confirmare  şi trebuie raportate autorităţii de testare, ca fiind determinate. Dacă  Laboratorul  nu are capacitatea de a conduce o astfel de testare,  Probele  vor fi transferate în siguranţă, respectând lanţul de custodie la un alt Laborator care deţine capacitatea necesară.     •      •  	Rezultatele analizei IRMS şi/sau profilul steroidic măsurat prin GC/MS vor fi utilizate în stabilirea concluziilor referitoare la o încălcare a reglementărilor anti-doping. Dacă  Document Tehnic AMAD  -  TD 2004 EAAS     Numărul documentu1ui    TD 2004EAAS    Numărul versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul pentru laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv a!AMAD      Data    30  mai 2004     Data intrării în vigoare    13 august 2004     studiul IRMS nu indică prompt administrarea exogenă, rezultatul va fi raportat ca neconcludent şi dacă este necesar vor fi efectuate studii longitudinale ulterioare.     •  Atunci când sunt disponibile, vor fi consultate testele anterioare ale sportivului înregistrate la  Autoritatea  de  Testare  şi datele profilului steroidic corespunzător  solicitate de la  Laborator.  Aceste rezultate vor fi examinate şi luate în consideraţie împreună cu dovada existentă (studiul longitudinal).     •   	 Dacă, din orice motiv, o analiză JRMS nu poate fi efectuată satisfăcător (de exemplu, cantitate insuficientă de urină ,  cantitate de analit prea scăzută pentru a permite o    măsurătoare validă) sau examinarea rezultatelor testelor anterioare ridică suspiciuni din cauza valorilor instabile ale profilului, se vor efectua cel mult 3 teste fără aviz prealabil în unnătoarele 3 luni după raportarea unui rezultat analitic suspicios. Trebuie să existe un minim de 3 rezultate, altele decât  Proba  anormală, pe baza datelor anterioare sau ulterioare. O  Probă  în care parametrul crescut este măsurat din nou, va fi analizată prin IRMS, aşa cum s-a descris mai sus. În cazuri dificile, poate fi necesară monitorizarea mai îndelungată.       5.  Evaluarea studiilor longitudinale  La bărbaţi, s-a evidenţiat că valorile T/E individuale variază de la valoarea medie cu mai puţin de 30% (valori de screening). La femei, apare o concentraţie mică a unor steroizi din urină cum ar fi epitestosteron şi testosteron, aproape de limita de detecţie, atunci când se folosesc metode analitice curente. Se poate aştepta o variaţie normală de până la 60%. Valoarea T/E individuală de bază trebule să fie determinată de la cel puţin 3 rezultate ale testelor, excluzându-se rezultatul suspicios. Media, deviaţia standard şi coeficientul de variaţie (exprimat în procente) trebuie să fie calculate pentru cele 3 valori de bază. Când rezultatul suspicios al testului este descoperit a fi semnificativ diferlt prln comparaţie cu valoarea de bază utilizându-se evaluarea statistică adecvată, acesta va constitui o dovadă a administrării unei surse de testosteron. Este înţeles că valoarea de bază poate fi calculată pornind de la rezultatele anterioare ale testelor de screening. Comparaţia rezultatelor de screening şi a rezultatelor confirmate este acceptabilă.  Aceiaşi motivaţie se aplică oricărui alt parametru al profilului steroidic care a fost estimat a fi într-o cantitate care depăşeşte limitele valorilor găsite în mod normal Ia oameni.     6.  Alţi parametri  :   Alţi parametri , cum ar fi raportul dintre testosteronul din urină şi hormonul luteinizant (T/LH) şi raportul dintre androsteron şi testosteron (Aff), pot fi utilizaţi pentru a furniza informaţii  suplimentare  care să ajute la stabilirea  folosirii  unor substanţe,  în special testosteron injectat şi mulţi dintre esterii săi. Un raport T/LH mare poate  fi  utilizat ca dovadă auxiliară. Raportul Aff care este modificat considerabil de la valoarea nonnală descoperită la un individ în timpul studiului longitudinal, poate indica ce tip de substanţă s-a folosit. O  Document Tehnic AMAD  -  TD 2004 EAAS     Numărul  documentului    TD2004 EAAS    Numărul versiunii    1.0      Elaborat de    Comitetul     pentru  laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv  alAMAD      Data    30 mai 2004    Data intrării în vigoare    13  august 2004      modificare într-o valoare mare poate indica utilizarea de testosteron iar o modificare în valori mici poate indica utilizarea precursorilor testosteronului cum ar fi DHEA. Totuşi, orice administrare de testosteron şi de precursori ai săi, androstenediona sau DHEA nu vor altera neapărat excreţia de LH şi epitestosteron glucuronat.     7.  Exemple de metaboliţi specifici din urină care pot fi alteraţi prin administrarea de ăsteroizi endogeni"  Steroizi din urină  Testosteron (G) Epitestosteron (G) T/E  (G)   Androsteron (G) Etiocolanolon (O)  DHEA (G) (S)  6a  -   OH androstendionă (G) 6P-OH androsteron (G)      6  -  OH etiocolanolon (G)   6B  -   OH epiandrosteron (S)   7p  -  OH DHEA/16a-OH androsteron (S) 7- OH DHEA, 7 ceto DHEA  Steroizi administraţi  Testosteron, androstendionă, DHEA Epitestosteron Testosteron,androstendionă, DHEA  Testosteron, DHT, androstendionă, DHEA şi androstend io I   Testosteron,  androstendionă,  DHEA  şt androstendiol  DHEA  Androstendionă Androstendionă Androstendionă Androstend ionă DHEA     7  ceto DHEA     *  G indică glucuronatul şi  S  indică conjugatul sulfat .   Textul  oficial al documentului  tehnic Îndrumar  privind raportarea şi evaluarea  pentru testosteron, epitestosteron, raportul t/e şi alţi steroizi endogeni, este susţinut de  AMA  şi va fi publicat în engleză şi franceză. În cazul unei neconcordanţe între versiunile în engleză şi franceză, versiunea în engleză va prevala.     8.  Referinţe:     
 Aguilera R., M. Becchi, H. Casabianca, C.K. Hatton, D. H. Catlin and B. Starcevic,  Improved method of detection of testosterone abuse by gas chromatography /combustionl isotope ratio mass spectrome try analysis of urinary steroids,  J. Mass Spectrom. 31 (1996) 169 
 Aguilera, R., Catlin,  D.H.,  Becchi, M., Phillips, A., Wang, C., Swerdloff,  R.S.,  Pope,  H.G.,  and Hatton, C.K. (l 999).  Screening for exogenous testosterone by isotope ratio mass spectrometricanalysis of one pregnanediol and two androstanediols.  J. Chromatogr.B. 727:95. 

 Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS 
    Numărul  documentului    TD2004EAAS    Numărul versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul     pentru  laboratoare  al AMAD     Aprobat de    Comitetul executiv  a!AMAD      Data    30 mai 2004    Data intrării în vigoare    13 august 2004    
  Aguilera, R., Chapman, T.E., and Catlin, D.H. (2000).  A rapid screening assay for measuring urinary   androsterone   and   etiocholanolone   dl 3C    /00)    values   by   gas chromatography/combustion/isotope  ratio  mass  spectrometry.   Rapid  Commun.  Mass Spectrom.14: 2294.  
 Aguilera,  R., Chapman,  T.E., Starcevic, B., Harton, C.K., and Catlin, D.H. (2001).  Performance characteristics of a carbon isotope ratio method for detecting doping with testosterone  based  on  urine  diols:  controls  and  athletes  with  elevated testosterone/epitestosterone ratios.  Clin. Chem. 47: 292. 
 Aguilera  R,  Harton CK, Catlin DH,  Detection of epitestosterone doping by isotope ratio mass spectrometty.Clin  Chem. 2002;48(4):629-36. 
 Ayotte C., Charleboîs, A., Lapointe, S., Barriault D. and Sylvestre  M.  :  Va/idity of urine samples : microbial degradation. Recent advances in doping analysis.  Proceedings of the 14th Koln Workshop on Dope Analysis, Institut fur Biochemie, Koln, Germany, March 17- 
 22, 1996,  w.  
 Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln, pp 127-137 (1997). 
 Ayotte C., D. Goudreault, A. Lajeunesse, M. Cleroux, Y. Richard, A. Charlebois, J. -P. Couture and A. Fakirian:  GCIC/JRM,        -J   and GCIMS in "Natural" Steroids Testing,  in Recent Advances  in  Doping Analysis (9), Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer, 
 H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2001) p. 133 
 Ayotte C.,  Evaluation of elevated testosterone/epitestosterone values in athletes' urine samples,  IAF New Studies in Athletics, 12:2-3 (I 997) p. 87 and reference cited 
 Ayotte C.:  The integrity of urine samples: the effects of temperature and bacteria on the validity of the analytical resuit.  Proceedings of the IAF Seminar 1995, Paris, France, October 10-11, 1995, in" Harmonisation of Doping Issues în the IAAF ", p. 127-138 (1997) 

 Baenziger  J.  and L. Bowers,  Variability of TIE ratios in Athletes,  Proceedings of the 11th Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th March 1993, M. Donîke, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Enge!ke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1994) p.41 

 Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS 
    Numărul  documentului    TD2004 EAAS    Numărul versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul     pentru  laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv alAMAD      Data    30 mai 2004    Data  intrării  în  vigoare    13 august 2004    
 Bassindale T., D.A Cowan, S. Dale, A.J. Hutt, A.R. Leeds and A.T. Kicman,  Disposition of androstenedione and testosterone following oral administration of androstenedione ta healthy female volunteers: irifl,uence on the urinary TIE ratio,  in Recent Advances în Doping Analysis (10), Proceedings ofthe 20th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer, 
 A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2002) p. 51 

  Becchi M., R. Aguilera, Y. Farizon, M. M. Flament, H. Casabianca and P. James,  Gas chromatographylcombustion/isotope-ratio mass spectrometry analysis of urinary steroids to detect misuse of  testosterone  in sport,  Rapid Commun. Mass Spectrom., 8 (I 994) 304  

 Bosy,  T.Z.,  Moore,  K.A.,  and  Poklis,  A  (1998).   The  effect  of  oral ehydroepiandrosterone(DHEA) an the urine testosterone/epitestosterone (TIE) ratio in human male volunteers.  J. Anal. Toxico!. 22 (6): 455. 

 Bowers, L.D. (I 999).  Oral Dehydroepiandrosterone supplementation can increase the testosterone /epitestosterone ratio.  Clin. Chem. 45 (2): 295. 

 Carlstrom K., E. Palonek, M. Garle, H. Oftebro, J. Stanghelle and I. Bjorkhem,  Detection of testosterone administration by increased ratio betlveen serum concentrations of testosterone and 17 alpha-hydroxyprogesterone,  Clin. Chem., 38 (1992) 1779 

 Catlin D. H., C. K. Hatton and S. H. Starcevic,  Issues in detecting abuse of xenobiotic anabolic steroids and testosterone by analysis of athlete 's urine,  Doping in Sport Symposium, Clin.Chem.,43(7) (1997) 1280 
 Catlin D. H., C. K. Hatton, P. W. Straus and B. Starcevic, in D. A. Cowan and A. T. Kicman (eds),  Control of Doping with Anabolic Agents,  Proceedings of the Scientific Meeting of the 4 th  Pennanent world Conference on Anti-Doping in Sport, London (1993) p. 2 

 Catlin D.H., Leder BZ, Ahrens BD, Hatton CK, Finkelstein JS.  Effects of androstenedione administration an epitestosterone metabolism în men  Steroids. 2002 Jun;67(7):559-64. 

 Cowan D. A., A. T. Kicman, C. J. Walker and M. J. Wheeler,  E.ffect of administration of human chorionic gonadotrophin on criteria used to assess testosterone administration in athletes,  J. Endocrino I.,  131 (1991 ) 147 

 Dehennin L. and A .  M .  Masumoto,  Long-term administration of testosterone enanthate to normal men: alterations of the urinary profile of androgen metabolites poţentially useful for detection of testosterone misuse in sport,   J.  Steroid Biochem. Mol. Biol., 44 (1993) 179 Donike M., H. Geyer, M. Kraft and S. Rauth,  Long-term Influence of Anabolic Steroid Misuse on the Steroid Profile,  in P. Belotti, G. Benzi, A. Ljungqvist eds., Doping in Sport, Monte Carlo 1989, Intemational Ath!etic Foundation, Monte Carlo (1990) 107. 

 Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS 
    'Numărul documentului    TD2004 EAAS    Numărul versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul pentru laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv alAMAD      Data    30 mai 2004    Data intrării în vigoare    13 august 2004    

 Donike M., K.-R. Barwald, K. K!ostermann, W. Schanzer and J. Zimmermann,  Nachweis von exogenem Testosteron in Sport : Leistung und Gesundheit,   H.  

 Heck, W. Hollmann, H. Liesen, R. Rost eds, Deutscher Arzte Verlag Koln, (I 983) 293; 

 Donike M., S. Rauth and A. Wolansky,  Reference Ranges of urinary endogenous steroids determined by GCIMS,  Proceedings of the I0th Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 1 zth  June I 992, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Enge Ike, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (I 993) p.69 

 Donike M., S. Rauth, U. Mareck-Engelke, H. Geyer and R. Nitschke,  Evalua/ion of longitudinal studies, the determina/ion of subject based reference ranges of the TIE ratio,  Proceedings of the 11th Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th March 1993,  M.  Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck- Engelke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1994) p.33 

 Donike  M.,   Steroid Profite in Cologne,  Proceedings of the 10th Cologne Workshop on Dope Analysis, 7th to 12th June 1992, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1993) p.47 
 Donike M., U. Mareck-Engelke and S. Rauth,  Statistica! evaluation of longitudinal studies, part 2 : the usefulness of subject based reference ranges,  Proceedings of the 12th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1995 p. 157 

 Falk O., E. Palonek and I. Bjorkhem,  Effect of Ethanol on the Ratio between testosterone and epitestosterone in urine,  Clin. Chem., 34(7) (1988) 1462 
 Flenker U. and Schanzer W.,  Kinetic isotope effects during metabolism of delta-4-steroids,  în Recent Advances în Doping Analysis (9), Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schânzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (200 I) p. I 79 
 Leder BZ, Catlin DH, Longcope C, Ahrens B, Schoenfeld DA, Finkelstein JS.  Metabolism of orally administered  androstenedione in young  men.J   Clin  Endocrino!  Metab.  2001 Aug;86(8):3654-8. 
 Garle  M.,  R.  Ocka,  E.  Palonek  and  I.  Bjorkhem,   Increased  urinary testosterone/epitestosterone ratios found in Swedish athletes in connection with a national contro/program. Evalua/ion of28 cases,  J. Chromatogr. B, 687 (1996) 55, 
 Garle, M., and Palonek, E. (1998).  Androstenedione: excretion studies from single and multipledose experiments.  In: Recent advances in doping analysis (6), Proceedings of the 

 Document Tehnic AMAD  -  TD 2004 EAAS 
    Numărul documentului    TD2004 EAAS    Numărul versiunii    1.0      Elaborat de    Comitetul pentru laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv a!AMAD      Data    30 mai 2004    Data intrării în vigoare    13 august 2004    
 Manfred Donike Workshop,  16th  Cologne Workshop on Dope Analysis, 15th to 20th March 1998, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann,  U.  Mareck-Engelke, (Eds,), Verlag Sport und Buch Strau  _i,  Edition Sport, p. 181. Koln, Germany. 

 Geyer H., U. Mareck-Engelke, W. Schanzer and M. Donike,  The Cologne protocol to follow up high testosteronelepitestosterone ratios,  în Recent advances in doping analysis (4), Proceedings of the 14th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (I 997) p.139 
 Geyer H.,  W.  Schanzer, U. Mareck-Engelke and  M.  Donike,  Factors lnfluencing the Steroid Profile,  in Recent advances in doping analysis (3), Proceedings of the 13th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1995, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, 
 U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1996) p.95 

 Hemmersbach P., K. I. Birkeland, J. R. Norii and S. H. Ringertz,  Urine Storage Conditions and Steroid Profile Analysis,  in Recent Advances in Doping Analysis  (4),  Proceedings ofthe 14 th  Cologne Workshop on Dope analysis, 12th to 17th March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p.99 
 Horning S., H. Geyer, M. Machnik,  W.  Schanzer, A. Hilkert and J. OeOelmann,  Detection of Exogenous testosterone by 13C/l 2C Analysis,   în   Recent Advances   in   Doping Analysis (4), Proceedings of the Manfred Donike Workshop 14th Cologne Workshop on Dope Analysis, 17th to 22nd March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p. 275  
 Kazlauskas, R.,  Effects of DHEA on urinary steroids,  in Recent Advances in Doping Analysis (5), Proceedings of Koln Workshop, (1997) p. 83 

 Kicman A. T.,  H.  Oftebro, C. Walker, N. Norman and D. A. Cowan,  Potential use of ketoconazole in a dynamic endocrine test to differentiate between biological outliers and testosterone use by athletes,  Clin. Chem., 39 (I 993) I 798 

 Kicman A. T., R. V. Brooks, S. C. Collyer, D. A. Cowan, M. N. Nanjee, G. H. Southan and 
 M. J. Wheeler,  Criteria to indicate testosterone administration,  Br.  J.  Sport Med., 24 (1991) 253 
  Levesque J.-F. and Ayotte C. :  The oral adminislration of DHEA  :  the efficiency of steroid projiling,  in Recent Advances in Doping Analysis (7), Proceedings  o(  the 17th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (1999) p. 213  

 Document Tehnic AMAD  -  TD 2004 EAAS 
    Numărul  documentului    TD  2004EAAS     Numărul versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul     pentru  laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv  alAMAD      Data    30 mai 2004    Data intrării în vigoare    13 august 2004    

 Levesque  J.-F. and  Ayotte,  C. :  Criteria for the detection of Androstenedione oral administrat ion,  in Recent Advances în Doping Analysis (7), Proceedings of the 17th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann,  U.  Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Kăln (1999) p. 169 

 Liu X., Zhang Y., Wu M. and Zhang C.,  The steroid profiles after oral administration of testosterone undecanoate with different doses,  în Recent Advances in Doping Analysis (7), Proceedings of the 17th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann,  U.  Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Kăln (1999) p.  311  

 Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donîke,  Stability ofSteroidprofiles,  Proceedings ofthe 10 th  Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th June 1992, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck- Engelke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Editlon Sport, Koln (1993) p.87 
 Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike,  Stability o/Steroid profiles (4) : The circadian rhythm of urinary ratios and excretfon rates of   endogenous   steroids in female and its menstrual dependency,  în Recent advances in doping analysis (2), Proceedings of the 12th Cologne Workshop on dope analysis,  I  0th 

 to 15th April 1994, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edîtion Sport, Koln (1995) p.135; 
 Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike,  Stability of steroid profile (2) : excretion rates from morning urines,  Proceedîngs of the 11th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1994 p. 85 
 Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike,  Stability of steroid projiles (3) : ratios and excretion rates of endogenous steroids in male urines collected over 24 hours,  Proceedings of the 12th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1995 p. 121 
 Mareck-Engelke U., H. Geyer, U. Schindler, U. Flenker, R. lffiand and M. Donike,  Influence of Ethanol an Steroid Profite Parameters,  în Recent Advances in Doping analysis (3), Proceedings of the 13th Workshop on Dope Analysîs, 12th to 17th March 1995, M. Donike, H Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, Sport und Buch Strau? ?dition Sport, Koln (1996) p.143 
  
 Mareck-Engelke U.,  U.  Flenker and M. Donike,  Stability of Steroid profiles (5) : The annual rhythm of urinary ratios and excretion rates of endogenous steroids   in   female and its menstrual dependency,  in Recent advances în doping analysis (3), Proceedings of the 13th 
 Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1995, M. Donike,  H.  Geyer, 

 Document Tehnic AMAD  -  TD 2004 EAAS 
    Numărul documentului    TD 2004EAAS    Numărul versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul pentru laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv alAMAD      Data    30 mai 2004    Data intrării în vigoare    13 august 2004    

 A.Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1996) p.177 

 Mareck-Engelke U., U. Flenker and W. Schanzer,  Stability of Steroid projiles (6) : The i11fluence of oral contraceptives on steroid profiles,  in Recent advances in doping analysis (4), Proceedings of the 14th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March I996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann,  U.  Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p.139 

 Namba O., Y. Miyachi, M. Irie and Y. Kuroda,  Urinary testosterone and epitestosterone secretion in a doping positive subject,  International Congress of Endocrinolo gy, Kyoto, 1988, Abstract 16- 22-324 
  
 Palonek E. and M. Garle,  Single Injection of Testosterone to  7  Volunteers : Results /rom this Study,   in   Proceedings ofthe 10th Cologne Workshop on Dope  

 analysis, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke and S. Rauth (eds), Sport und Buch Strausse, Edition Sport, Koln, I 993, p. 131 

 Raynaud E., M. Audran, J. F. Brun, C. Fedou, J. L. Chanal and a. Orsetti,  False-positive cases in detection of testosterone doping,  Lancet (Letter), 340 (1992) 1468 
 Schweizer C., C. Cardis, M. Cauderay, L. Rivier and M. Saugy,  T/E ratio variations through puberty in male adolescents,  Proceedings of the 14th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1997 p. 159 

 Setlawati E., Suyatna F.D., Wiria, M.S. and Ulamsari D.,  Profite of urinary excretion in Indonesian volunteers a/ier DHEA administration,  în Recent Advances în Doping Analysis (9), Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis,  W.  Schănzer, H. Geyer, 
 A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Kăln (2001) p. 287 
  Shackleton, C.H.L., Phillips, A., Chang, T., and Li, Y. (l 997).  Confirming testosterone administration by isotope ratio mass  spectrometric  analysis of urinary androstanediols.  Steroids, 62: 379.  

 Shackleton, C.H.L., Roitman, E., Phillips, A., and Chang, T. (1997).  Androstanediol and 5- androstenediol profiling for detecting exogenously  administered  dihydrotestosterone, epitestosterone, and dehydroepiandrosterone: Potential use in gas chrorr1catography isotope ratio mass spectrometry.  Steroids, 62: 665. 

 Document Tehnic AMAD  -  TD 2004 EAAS 
    Numărul  documentu  I ui    TD 2004 EAAS    Numărul versiunii    I.O      Elaborat de    Comitetul     pentru  laboratoare al AMAD    Aprobat de    Comitetul executiv  a!AMAD      Data    30 mai 2004    Data  intrării   în   vigoare    13 august 2004    
 Ueki, M., and Okano, M. (1999).  Analysis of exogenous dehydroepiandrosterone excretion in urine by gas chromatography /combustionl isotope ratio mass spectrometry.  Rapid Commun. Mass Spectrom. 13: 2237. 
 Uralets V. P., Gillette P.A. and Latven R.K.,  Over-the-counter anabolic steroids 4-androsten- 3,17-dione, 4-androsten-3.17-diol and I 9-Nor-4-androsten-3,17-dione : excretion studies in men,  Recent advance in doping analysis (6), Proceedings of the Manfred Donike Workshop, 16 th  Cologne Workshop on Dope Analysis, 15th to 20th March 1998,W. Schanzer, H. Geyer, 
 A. Gotzmann and U. Mareck-Engelke (eds.), Sport & Buch Strauss (1999) p. 147; 

 Uralets, V.P., and Gillette, P.A. (1999).  Over-the-Counter anabolic steroids 4-androsten- 3,17-dione; 4-androsten-3,17-diol and 19-nor-4-androsten-3,17-dione: excretion studies in men.  J. Anal. Toxico!., 23: 357. 
 Uralets V.P. and Gillette P.A. (2002).  New anabolic steroids available as nutritional supplements: 5-alpha-androstan-3,17-dio/, 1,4-androstadien-3,17-dione and 5 alpha-androst­ l-en-17-ol-3-one,  in Recent Advances in Doping Analysis (10), Proceedings of the 20th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer,  H.  Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck­ Engelke (editors) Sport and Buch Straub,  Koln  (2002) p. 73 

 Van Eenoo, P., Delbeke, F. R., Desmet, N., and De Backer, P. (1998).  Excretion studies with 4-androstene-3,17-dione,  Recent advances in doping analysis (6), Proceedings of the Manfred Donike Workshop, 16th Cologne Workshop on Dope Analysis, 15th to 20th March 1998, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, (Eds,), Verlag Sport und Buch Strau;-i, Edition Sport, p. 171. Koln, Germany. 

 Van Eenoo P., F.T. Delbeke, Desmet N. and De Backer P.,  Excretion studies with   7-   ketodehydroepiandrosterone,  in Recent Advances în Doping Analysis (9), Proceedings ofthe 19 th  Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck­ Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2001) p. 91 

 Wright F., J. P. Lafarge, J. Antreassian, M. Lagoguey and G. Peres, in P. Hemmersbach and 
 K. I. Birkerland (eds),  Long term Study of Steroid and Peptidic Hormones in the Plasma of Healthy Young Men under Contro/led Testosterone Undecanoate Therapy,   în   Blood Sample în Doping Control, Second International Symposium on Drugs in Sports, Lillehammer. Norway (1993), p. 65  

 Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO 
    Nr. Documentului:    TD2004EPO    Nr. Versiunii:    I.O      Elaborat de:    D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe, J. A. Pascual, F. Lasne, M.  Saugy    Aprobat de:    Comitetul executiv AMAD      Data:    15.10.2004    Solicitat pentru analize, după data de:    15 ianuarie 2005    
 ARMONIZAREA METODEI DE IDENTIFICARE A EPOIETINEI ALFA ŞI BETA (EPO) ŞI DARBEPOIETINEI ALFA (NESP) PRIN IEF - SPOTARE DUBLĂ ŞI DETECŢIE ÎN CHEMILUMINISCENTĂ. 
 Criteriile prezentate în acest document au fost stabilite pentru a se asigura armonizarea între  Laboratoare,  în ceea ce priveşte efectuarea testului de urină pentru EPO şi a raportării ulterioare a rezultatelor. 

 Tuturor  Laboratoarelor  li se solicită să aplice aceste criterii în efectuarea obişnuită a testului de urină pentru EPO. 
 În acest document, eritropoietina şi analogii săi sunt menţionaţi după cum urmează: 
 rEPO:  eritropoietina recombinantă, care mai este denumită şi epoietină, inclusiv epoietina   a  
 şi . 
 uEPO:eritropoietina endogenă, care se găseşte în urină. Endogen:secretat în mod natural de ţesuturile sportivului. NESP:analogul eritropoietinei, darbepoietina  a.  

 Metoda originală a fost descrisă de F. Lasne şi colaboratorii, în  Analytical Biochemistry  311 (2002) 119-126. 

 Descrierea metodei 
 Testul pentru EPO trebuie efectuat conform următoarei metode: 

 I) Prepararea  Probei:  
 Prepararea  Probei  constă într-o tehnică de pre-concentrare parţial selectivă bazată pe utrafiltrarea centrifugală şi cu tampon de spălare. Prevenirea degradării EPO în timpul procesului de concentrare este esenţială. 
 Notă: deşi pot fi folosite alte tehnici de concentrare mai selective, orice modificare in prepararea probei poate afecta distribuţia izofonnă şi, in consecinţă, va necesita validarea adecvată de către laborator. 

    2)   Focalizarea izoelectrică (IEF):  Focalizarea  izoelectrică  este efectuată  într-un  domeniu  de pH compatibil  cu  punctul izoelectric (pi) atât al EPO urinare naturale cât şi al analogilor săi recombinanţi (de ex., în mod nonnal, cu pH între 2 şi 6). Variaţia pH-ului este realizată folosind amfoliţi purtători iar IEF este realizată în condiţii de denaturare (aproximativ 7M uree).  Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO     Nr. Documentului:    TD2004EPO    Nr. Versiunii:    1.0      Elaborat de:    D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe, J. A. Pascual, F. Lasne, M.  Saugy    Aprobat de:    Comitetul executiv AMAD      Data:    15.10.2004    Solicitat   pentru  analize, după data de:    15 ianuarie 2005          3)   Spotare dublă:  După separarea IEF, unnează o procedură de spotare dublă. În  primul blot,  proteinele din gel sunt transferate  primei  membrane PVDF. După aceea, un anticorp monoclonal {mAb) (clona AE7AS, furnizor recomandat: R&D Systems din Minneapolis, SUA) este aplicat pentru a recunoaşte EPO. În  al doilea biot,  interacţiunea dintre EPO şi mAb este întreruptă la un pH acid şi mAb este transferat celei de-a doua membrane PVDF.  Notă: metoda se bazează pe specificitatea anticorpului monoclonal cu care a fost efectuată (clona AE7A5). Acest anticorp este considerat un  reactiv critic    şi nu trebuie schimbat. Deoarece metoda se bazează pe o separare cu focalizare izoelectrică inaintea detecţiei bazate pe anticorp, utilizarea unui anticorp primar unic este considerată acceptabilă din punct de vedere ştiinţific. În consecinţă, prevederile 5.2.4.3 (a doua propoziţie) şi 5.2.4.3.1.3 ale Standardului Internaţional pentru Laboratoare al A.MAD, nu se aplică acestui test specific.     4)   Detectia în chemiluminiscenţă  Poziţia mAb pe membrană este evidenţiată prin adăugarea unei secvenţe de reactivi care se termină într-o peroxidază. Această peroxidază generează lumină în prezenţa substratului chemiluminiscent adecvat, permiţând generarea unei imagini care indică poziţia originală şi cantitatea de EPO din gel, după separarea IEF. În mod nonnal, această secvenţă de reactivi este formată din: anticorp primar monoclonal de şoarece anti-human EPO- anticorp secundar biotinilat anti- şoarece -  complexul streptavidină  peroxidază din hrean -  substrat chemiluminiscent pentru peroxidaza din hrean.  Testarea  În conformitate  cu  Standardul  Internaţional   pentru  Laboratoare  al  AMA  (prevederea 5.2.4.3.1.1 ), un  Rezultat Analitic Pozitiv  prezumtiv în  Procedura  de  Screening  ar trebui confirmat prin folosirea unui al doilea alicot din  Proba  originală ăA".  Evaluarea şi interpretarea rezultatelor  Rezultatele trebuie să îndeplinească criteriile de calitate, identificare şi stabilitate descrise în prezentul document. Figura I prezintă un exemplu de rezultat cu definirea ariilor bazice, endogene şi acide. Benzile substanţelor de referinţă sunt identificate prin cifre şi litere.  Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO     Nr. Documentului:    TD2004EPO    Nr. Versiunii:    1.0      Elaborat de:    D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe, J. A.  Pascual, F. Lasne, M. Saugy    Aprobat de:    Comitetul executiv AMAD      Data:    15.10.2004    Solicitat pentru analize, după data de:    15 ianuarie 2005                 .·- ........  Band id.  5  4  3  2  •• ,. -  ,li:"   I:  :li"  ■   1."   " ::i '  o  C:  n:I   a.,  Q.>   i    .    w.   Oli  ...   o ra          •  .....,. .............. , - -·••III.·•  .....  A..      - ···      
     
     
 ·-' .-:  :·  
 <: 

 B  C   D  
 l 
 rEPO 
 (BRP std) 
 l   l 
 NESP   uEPO 
 (Aranesp 1  M)   (NIBSC std) 
  
 Figura 1.  Imaginea a trei benzi obţinute prin sistemul de achiziţie a chemiluminiscenţei, care corespunde analizei pentru rEPO, NESP şi uEPO.  
 Ariile bazice şi acide sunt definite, prin poziţia benzilor corespunzătoare r EPO (Prepararea Biologică de Referinţă, BRP, Pharmacopeia Europeană), NESP (aranespȘ, Amgen) şi, prin excludere, aria endogenă este definită între cele două. În figură, este exemplificat prin uEPO (Prepararea Internaţională de Referinţă, IRP, de la Institutul Naţional pentru Control şi Standarde Biologice, NIBSC, din Marea Britanie). Benzile din ariile bazice şi acide sunt identificate prin cifre şi litere. 

 Evaluarea imaginii obţinute se bazează pe aplicarea succesivă a următoarelor: criteriile de acceptare; 
 criteriile de identificare; criteriile de stabilitate. 
 Criteriile de acceptare 
 Criteriile de acceptare definesc condiţiile pe care imaginea trebuie să le îndeplinească pentru a permite aplicarea criteriilor de identificare, astfel încât să se stabilească prezenţa rEPO sau NESP. 
    1.  Semnele, petele, zonele cu fundal excesiv sau semnal absent dintr o bandă care  interferează semnificativ cu aplicarea criteriilor de identificare, vor invalida banda.    Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO     Nr. Documentului:    TD2004EPO    Nr. Versiunii:    I.O      Elaborat de:    D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe,  J.  A. Pascual, F. Lasne,  M.  Saugy    Aprobat de:    Comitetul executiv AMAD      Data:    15.10.2004    Solicitat   pentru  analize, după data de:    15  ianuarie 2005         2.  Compararea cu probele de referinţă va pennite evaluarea numărului de benzi din proba unui sportiv.   

 Criteriile de ideutijicare 
 Când metoda de detecţie a EPO din urină a fost elaborată iniţial, metoda propusă de detecţie cuantifica volumul relativ al ariilor bazice de bandă. Câteva cazuri CAS au fâcut referire la regula ăbenzi bazice 80%" în luarea deciziilor. Cercetarea ulterioară şi experienţa au indicat că aceste criterii de identificare, prezentate mai jos, sunt mai discriminatorii decât regula 
 ,,benzi bazice 80%" şi, de aceea, criteriul ăbenzi bazice 80%" nu va mai fi folosit. 

 Unnătoarele criterii de identificare definesc condiţiile pe care imaginea trebuie să le îndeplinească pentru a se stabili că un rezultat analitic pozitiv indică prezenţa rEPO sau NESP. 

 rEPO 
 I. În aria bazică trebuie să existe cel puţin 3 benzi succesive acceptabile, repartizate ca 1,2,3 sau 4 în prepararea de referinţă corespunzătoare. 
    2.  	cele mai intense 2 benzi măsurate fie prin densitometrie fie prin evaluare vizuală în aria bazică, trebuie să fie succesive iar cea mai intensă bandă trebuie să fie 1,2 sau 3.     3.  cele mai intense 2 benzi din aria bazică trebuie să fie mai intense decât orice altă bandă din aria endogenă măsurate fie prin densitometrie fie prin evaluare vizuală.   

 NESP 
    1.  în aria acidă trebuie să existe 3 benzi succesive acceptabile repartizate ca B,C şi D în prepararea de referinţă corespunzătoare.     2.  	cele mai intense benzi măsurate fie prin densitometrie fie prin evaluare vizuală, trebuie să fie C sau D.     3.  cea mai intensă bandă (C sau D) trebuie să fie mai intensă decât orice altă bandă din   
 aria endogenă măsurate fie prin densitometrie fie prin evaluare vizuală. 

 Roşu de metil  poate fi utilizat în e!ectroferogramă pentru a facilita poziţionarea ş1 numerotarea benzilor din gel. 

 Criterii de stabilitate 
 În cazul în care, după aplicarea criteriilor de identificare de mai sus, o probă de urină este suspectată de un  Rezultat Analitic Pozitiv  pentru rEPO sau NESP, în etapa de confinnare se va detennina, de asemenea, stabilitatea profilului descoperit. Deoarece trebuie să se ţină cont că unii factori rari pot interfera cu stabilitatea  Probei  de urină şi pot afecta interpretarea unui  Rezultat Analitic Pozitiv  pentru EPO, un test de stabilitate trebuie efectuat înaintea raportării unui  Rezultat Analitic Pozitiv  pentru EPO. 

 Deşi este recunoscut faptul că alţi reactivi specifici pot fi dezvoltaţi şi validaţi de către laborator, o procedură acceptabilă pentru testul de stabilitate este următoarea: 

 Reactivi: 
 Pepstatin A:  l  mg/mL în metanol CompleteȘ (Roche): o tabletă/2mL de apă 
 Microcon® YM-30 (Millipore), MWCO, 30,000 Da 50rnM acetat de sodiu tampon  pH-5  
 Tween  -80  
 BRP şi NESP 

 Metodă: 
 Centrifugaţi 0,6 mL de urină 10 minute, 2700 RCF, 20°C şi puneţi 0,5 mL de supernatant într-o eprubetă test. 
 Adăugaţi 20 µL de Pepstatin A şi 5 µL de CompleteȘ Concentraţi la aproximativ 30 µL utilizând Microcon® 
 Adăugaţi 200 µL de acetat tampon în rezerva probei şi amestecaţi prin învârtire înainte de rotaţia iversă de recuperare 
 Ajustaţi volumul probei recuperate la 0,5 mL cu acetat tampon Adăugaţi 20 µL de Pepstatin A şi 5 µL de CompleteTM Incubaţi 15  ±  2 minute la temperatura camerei 
 Adăugaţi o mixtură de BRP şi NESP unei concentraţii finale 1.5 x cane. utilizată în benzile de referinţă ale IEF 
 Incubaţi peste noapte la 37°C 
 Luaţi 20 µL, încălziţi la 80°C timp de 3 minute Adăugaţi Tween - 80 
 Aplicaţi la gelul IEF 

 Criteriile de stabilitate sunt: 
 I.    metoda descrisă mai sus nu are ca rezultat o schimbare substanţială a poziţiei benzilor în testul de stabilitate, în comparaţie cu benzile standard de referinţă. 
 2.   distribuţia celor mai intense benzi din screening-ul A, rezultatele confirmării A şi confirmării B sunt similare. 

 Documentaţia şi raportarea 
 Următoarele informaţii reprezintă minimum acceptabil de ădate ale testului de screening şi confirmare", confonn  Standardului Internaţional  pentru  Laboratoare  - documentul tehnic TD2003LDOC, pentru această metodă: 
 Datele analizeiScreening: 
 imaginea obţinută din sistemul de detecţie, corespunzătoare benzilor care reprezintă: 
    o  proba (alicot de screening)     o  	proba  pozitivă  de  control  sau  standardul  substanţei  suspectate  sau  a echivalentului (adică rEPO  sau  NESP)     o  proba de control negativă sau standardul pentru EPO urinar (uEPO)  imaginile prelucrate cum ar fi profilurile de densitometrie şi/sau interpretările conturate ale densităţii semnalului în imaginea originală. Acestea trebuie să prezinte adnotări care să demonstreze aplicarea criteriilor la distribuţia izofonnă a probei.  Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO     Nr. Documentului:    TD2004EPO    Nr. Versiunii:    I.O      Elaborat de:    D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe, J. A.  Pascual, F. Lasne, M. Saugy    Aprobat de:    Comitetul executiv AMAD      Data:    15.10.2004    Solicitat   pentru  analize, după data de:    15 ianuarie 2005     Descrierea rezultatului bazată pe aplicarea tuturor criteriilor prezentate în acest document tehnic.  Datele analiziei de Confirmare:  imaginea obţinută din sistemul de detecţie, corespunzătoare benzilor care reprezintă:     o  proba (alicot de confirmare)     o  testul de stabilitate     o  	proba pozitivă de control sau standardul substanţei suspectate sau a echivalentului (adică rEPO sau NESP)     o  proba de control negativă sau standardul pentru EPO (uEPO)   
 imaginile prelucrate cum ar fi profilurile de densitometrie şi/sau interpretările conturate ale densităţii semnalului în imaginea originală. Acestea trebuie să prezinte adnotări care să demonstreze aplicarea criteriilor la distribuţia izoforrnă a probei. 
 Descrierea rezultatului bazată pe aplicarea tuturor criteriilor prezentate în acest document tehnic. 

 Observaţii: 
 Orice comentariu (comentarii) din partea  Laboratorului  considerate necesare în susţinerea rezultatului analitic. 
 AGENȚIA MONDIALĂ ANTI-DOPING 

     

     
 versiunea 3.0 
 iunie 2003 

     

 PARTEA ÎNTÂI: INTRODUCERE, PREVEDERILE  CODULUI  ŞI 
 DEFINIŢII 

 1.0  Introducere  şi   scop  

 Principalul scop al  Standardului Internaţional pentru Testare  este să elaboreze un plan pentru testarea efectivă şi să menţină integritatea şi identitatea probei, din momentul anunţării  Sportivului  până la transportul  Probei  pentru analiză. 

 Standardul Internaţional pentru Testare  include standarde pentru planificarea distribuirii testelor , înştiinţarea  Sportivilor,  pregătirea şi conducerea colectării  Probei,  securitatea/ administrarea şi transportarea  Probei. 

 Standardul Internaţional pentru Testare,  inclusiv anexele, este obligatoriu pentru toţi  Semnatarii Codului. 

 Programul Mondial Anti-Doping cuprinde toate elementele necesare pentru a asigura armonizarea optimă şi cea mai bună practică în programele anti-doping naţionale  şi internaţionale. Principalele  elemente  sunt:  Codul   (nivelul  1),  Standardele Internaţionale  (nivelul 2) şi Modelele de Bună Practică (nivelul 3) 

 În introducerea Codului, scopul şi implementarea  Standardelor Internaţionale  
 sunt rezumate după cum urmează: 
  
 ăStandardele Internaţionale  pentru diferite domenii tehnice şi operaţionale din cadrul programului  anti-doping  vor fi elaborate  în  urma consultării  cu   Semnatarii  şi guvernele şi aprobate de  AMA.  Scopul  Standardelor Internaţionale  este armonizarea între  Organizaţiilor Anti  -  Doping  responsabile pentru părţile tehnice şi operaţionale specifice  programelor  anti-doping.  Aderarea  la   Standardele  Internaţionale   este obligatorie pentru respectarea  Codului. Standardele Internaţionale  pot fi revizuite din când în când de către Comitetul Executiv al  AMA,  după consultarea echitabilă cu  Semnatarii   şi    guvernele.  Dacă  nu  este  prevăzut  altfel  în   Cod,  Standardele Internaţionale  şi toate revizuirile vor intra în vigoare la data specificată în  Standardele Internaţionale  sau în revizuire."  
  
 Standardele, inclusiv  Standardul Internaţional pentru Testare  sunt extrase din Standardul Internaţional pentru Controlul Doping ISO (ISO ISDC), care include managementul şi procedura de asistenţă a activităţilor de  Testare.  

 Definiţiile  specificate  în   Cod   sunt  scrise  cu  litere  italice.  Definiţiile suplimentare,  specifice   Standardului  Internaţional  pentru  Testare   sunt subliniate. 

 2.0  Prevederile  Codului  

 Următoarele articole din  Cod  se referă în mod direct la  Standardul Internaţional pentru Testare:  

 Codul  Articolul 2  Încălcarea reglementărilor anti-doping:  
     2.3  Refuzul sau neprezentarea, fără o justificare valabilă, pentru colectarea  Probei,  după primirea înştiinţării ,  în conformitate cu reglementările anti-doping în vigoare ,  sau evitarea în alte feluri a colectării  Probei.      2.4  Încălcarea prevederilor în vigoare referitoare la disponibilitatea  Sportivului  pentru  controalele în afara competiţiei,  inclusiv nerespectarea de către sportiv a obligaţiei de a furniza informaţiile necesare despre locurile unde poate fi găsit, ca şi controalele declarate ca neefectuate pe baza regulilor acceptate     2.5  Falsificarea  sau  tentativa  de a falsifica orice parte a  controlului doping.    
  2.8    Administrarea sau  încercarea  de a administra o  Substanţă Interzisă  sau o  Metodă inteRzisă  oricărui  Sportiv,  sau asistarea, încurajarea, ajutorul dat, instigarea, acoperirea sau orice alt tip de complicitate implicând o încălcare sau orice  încercare  de încălcare a reglementărilor anti-doping. 
  
 Codul  Articolul 3  Dovedirea dopajului  
  3.2.2  Abaterile de la  Standardul Internaţional  pentru  Testare  care nu au cauzat obţinerea unui  Rezultat Analitic Pozitiv  sau vreo altă încălcare a reglementărilor anti-doping nu vor invalida respectivele rezultate. Dacă  Sportivul  dovedeşte că abaterile de la  Standardul Internaţional  s-au produs în timpul  Testării,  atunci  Organizaţia Anti   -   Doping  va  avea  obligaţia să demonstreze că respectivele abateri nu au cauzat  Rezultatul Analitic Pozitiv  sau baza reală pentru încălcarea reglementărilor anti-doping. 

 Codul  Articolul 5  Testarea doping  
     5.1   Planificarea distribuirii testelor.  Organizaţiile Anti  -  Doping  care conduc  testarea doping,  în colaborare cu alte  Organizaţii Anti  -  Doping  care conduc  testarea doping  pe acelaşi lot de sportivi:      5.1.1   	 Vor planifica şi efectua un număr semnificativ de teste  în competiţie  şi  în afara competiţiilor.  Fiecare federaţie internaţională va stabili  Lotul de Testare Înregistrat  cu  Sportivii de Nivel Internaţional  din ramura sa sportivă, iar fiecare  Organizaţie  Naţională Anti-Doping  va stabili  Lotul Naţional de Testare Înregistrat  cu  Sportivii  din ţara sa. Lotul de nivel naţional va include  sportivii de nivel internaţional  din acea ţară, ca şi alţi  sportivi  de nivel naţional. Fiecare federaţie internaţională şi fiecare  Organizaţie Naţională Anti-Doping  va planifica şi conduce teste  în competiţie  şi  în afara competiţiei  asupra propriului  Lot de Testare Înregistrat  .      5.1.2  Testările fără Aviz Prealabil  vor fi prioritare.      5.1.3  Se vor efectua testări-ţintă.       5.2   Standarde pentru   Testare.  Organizaţiile Anti  -  Doping  care conduc  Testarea Doping    
 vor efectua aceste  Testări  În confonnitate cu  Standardul Internaţional pentru Testare.  
  
  Codul  Articolul  7   Gestionarea rezultatelor 
  7.3  Verificarea ulterioară a   Rezultatului Analitic Pozitiv   atunci când acest lucru este impus pe baza   Listei Interzise.  Organizaţia Anti  -  Doping  sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua, oricare dintre investigaţiile ulterioare, pe baza  Listei Interzise.  La încheierea unei astfel de investigaţii,  Organizaţia Anti-Doping  va înştiinţa imediat  sportivul  despre rezultatele acesteia şi despre decizia  Organizaţiei Anti-Doping  care poate susţine sau nu că a avut loc o încălcare a reglementărilor anti-doping.  

 Codul  Articolul 10  Sancţiuni aplicate indivizilor:  
  10.10     Testarea    în vederea reabilitării.  Ca o condiţie a reintegrării în activitatea sportivă la sfărşitul perioadei de  suJp  e  ndare,  pe parcursul oricărei perioade  de suspendare provizorie  sau nu ,  un  sportiv  trebuie să se supună  testării stabilite  in afara competiţiilor,  efectuată de orice  Organizaţie Anti-Doping  care are competenţă să efectueze această testare, şi, dacă acest lucru este cerut, trebuie să ofere infonnaţii actuale şi corecte privind localizarea sa. Dacă un  sportiv  care a fost sancţionat cu o perioadă de  suspendare  se retrage din activitatea sportivă şi este scos din evidenţele testării  în afara competiţiei, iar mai târziu  solicită reintegrarea  în activitatea sportivă, acest  sportiv  nu poate fi reintegrat până când nu înştiinţează  Organizaţiile Anti-Doping  şi se supune  testării în afara competiţiei  pentru o perioadă de timp egală cu perioadă de  suspendare  rămasă de la momentul când acel  sportiv  s-a retras din viaţa sportivă. 

 Codul  Articolul 14  Confidenţialitate şi raportare  
  14.3 Informaţii privind localizarea   Sportivului.  Sportivii  care au fost nominalizaţi de federaţia internaţională sau  Organizaţia Naţională Anti-Doping  de care aparţin pentru a fi incluşi în eşantionul de  testare in afara competiţiei,  vor trebui să prezinte informaţii corecte şi actualizate asupra localizării lor. Federaţiile internaţionale şi  Organizaţia Naţională Anti­ Doping  vor coordona identificarea sportivilor şi strângerea de informaţii actualizate asupra localizării acestora, date pe care le vor corn unica  AMAD. 

 La rândul său,  AMA  va face accesibile aceste informaţii celorlalte  Organizaţii Anti-Doping  care au autoritatea de a testa  Sportivii,  a ş a cum este stipulat în Articolul 15. Aceste informaţii vor fi menţinute în strictă confidenţialitate tot timpul; vor fi folosite exclusiv pentru scopuri de planificare ,  coordonare sau conducere a  Testării,  unnând a fi distruse după ce nu vor mai fi relevante pentru aceste scopuri. 

  14.5  Biroul de informare (Clearinghouse).   AM  A  va acţiona ca un centru de informare în materie de date referitoare la  Testările Doping  şi rezultatele acestora ,  pentru  Sportivii de Nivel Internaţional  şi  Sportivii  de nivel naţional care au fost incluşi în lotul de  Testare Înregistrat  al  Organizaţiei Naţionale Anti-Doping  de care aparţin. Pentru a facilita planificarea şi coordonarea distribuţiei testărilor şi pentru a evita dublarea inutilă a testărilor din partea diferitelor  Organizaţii Anti-Doping  ,  fiecare  Organizaţie Anti-Doping  va raporta Ia  AMA  toate testările efectuate  în competiţie  şi  în afara compeNţiei  asupra acestor  sportivi  cât de curând posibil, după efectuarea lor. La rândul său,  AMA  va facilita accesul la aceste informaţii pentru  sportivi,  federaţia naţională a acelor  sportivi, Comitetul Olimpic Naţional  sau Comitetul Paralimpic Naţional,  Organizaţia Naţională Anti-Doping,  federaţia intenfaţională ,  Comitetul Olimpic Internaţional sau Comitetu l  Paralimpic Internaţional. De asemenea ,   AMA  va menţine confidenţialitatea absolută asupra informaţiilor referitoare la  Sportivi.  Cel puţin o dată pe an, 

 AM"A  va da publicităţii un raport statistic, care va prezenta o trecere în revistă asupra respectivelor informaţii.  

 Codul  Articolul 15  Clarificarea responsabilităţilor referitoare la controlul doping  
  15.l    Testarea la o manifestare sportivă.  Colectarea de  Probe  biologice pentru  Controlul Doping   are loc -  aşa cum  este obligatoriu -  atât în cadrul   Evenimentelor  Sportive Internaţionale,  cât şi în cadrul  Manifestărilor Sportive Naţionale.  În orice caz, numai o singură organizaţie trebuie să fie responsabilă de iniţierea şi conducerea  testării,  pe perioada desfăşurării  unei  manifestări sportive.  În situaţia  manifestărilor sportive internaţionale,  colectarea de  probe  biologice pentru  controlul doping  trebuie să fie iniţiată şi condusă de acea  organizaţie internaţională  care reprezintă organismul decizional conducător al respectivei  manifestări sportive  (de exemplu: Comitetul Olimpic Internaţional pentru Jocurile Olimpice, federaţia  internaţională pentru  un Campionat  Mondial  sau  PASO  pentru  Jocurile  Pan Americane). În situaţia în care respectiva  organizaţie internaţională  decide să nu conducă nici una din  testările   prevăzute a se efectua la respectiva  manifestare sportivă, Organizaţia Naţională Anti-Doping  a ţării în care se desfăşoară acea  manifestare sportivă  va putea,  în  deplină coordonare cu dispoziţiile date de organizaţia internaţională sau  AMA  şi cu aprobarea acestora, să iniţieze şi să conducă asemenea  testare.  În cadrul  manifestărilor sportive  cu caracter naţional, colectarea de  probe  biologice pentru  controlul doping  va fi iniţiată şi condusă de  Organizaţia Anti-Doping Naţională  desemnată a acelei ţări. 
 15.2   Testarea 'in afara competiţiel Testarea in afara competiţiei  este şi trebuie să fie iniţiată şi condusă atât de organizaţiile internaţionale cât şi de cele naţionale.  Testarea în afara competiţiei  este iniţiată şi condusă de: (a)  AMAD;  (b) Comitetul Olimpic Internaţional sau Comitetul Paralimpic Internaţional în legătură cu Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice; (c) Federaţia internaţională a sportivului; (d)  Organizaţia Naţională Anti-Doping  de care aparţine sportivul sau (e)  Organizaţia Naţională Anti-Doping  din orice ţară unde respectivul  sportiv  este prezent.  Testarea în afara competiţiei  trebuie să fie coordonată de către  AM"AD,  cu scopul de a se mări eficienţa efortului combinat al  testării  şi de a evita repetarea  testării sportivilor  în mod inutil. 
  15.4  Recunoaşterea reciprocă.  Constituind subiect al exercitării dreptului de a face apel, prevăzut de Articolul 13,  Testarea,  scutirile pentru uz terapeutic, rezultatele audierilor sau alte decizii finale ale oricărui  Semnatar,  care sunt în  concordanţă  cu prevederile  Codului  şi sub autoritatea  Semnatarilor,  vor fi recunoscute şi respectate de toţi ceilalţi  Semnatari.  De asemenea,  Semnatarii  pot recunoaşte acele acţiuni efectuate de alte organisme decizionale, care nu au acceptat  Codul,  dacă reglementările după care funcţionează acele organisme sunt în concordanţă cu prevederile  Codului.  

     3.0  Termeni şi definiţii     3.1  Termeni definiţi în  Cod     Rezultat analitic pozitivs:   Un raport de Ia un laborator sau altă entitate care efectuează  testări,  care identifică într-o  Probă  biologică prezenţa unei  Substanţe Interzise,  a  Metaboliţilor  sau  Markerilor  acesteia (inclusiv însemnate cantităţi de substanţe endogene) sau dovezi ale  Utilizării Metodelor Interzise.     Organizaţie Anti-Doping:   Un  Semnatar  care este responsabil cu adoptarea de reguli pentru iniţierea, implementarea şi impunerea oricărei părţi din procedura de   Control  Doping.   Aceasta  include,  spre  exemplu,  Comitetul  Olimpic Internaţional,  Comitetul  Paralimpic  Internaţional,  alţi   organizatori  de evenimente sportive majore   care efectuează  testarea  în cadrul evenimentelor sportive organizate,  AMA,  federaţiile internaţionale şi  Organizaţiile Naţionale Anti-Doping.     Sportiv:   În ideea  controlului doping,  orice  persoană  care participă la activitatea sportivă  la  un  nivel  internaţional  (definit  ca  atare  de  fiecare  federaţie internaţională) sau la nivel naţional (aşa cum este definit de fiecare  Organizaţie Naţională Anti-Doping)  şi oricare altă  persoană  care participă la activitatea sportivă la un nivel inferior, dacă este desemnată de  Organizaţia Naţională Anti­ Doping  a acelei  persoane.  În ideea informării şi educării anti-doping, orice  persoană   care participă  în activitatea  sportivă, aflată  sub autoritatea  unui  semnatar,  guvern sau a altei organizaţii  sportive care acceptă prevederile  Codului.   Cod:  Codul   Mondial Anti-Doping     Competiţie:   O singură cursă, meci, joc sau o întrecere sportivă singulară. Spre exemplu, finalele olimpice la cursa de I00 m plat. Pentru cursele pe etape sau alte întreceri sportive unde premiile sunt acordate zilnic sau pe baza unei alte consideraţii interimare, distincţia între o  competiţie  şi un  eveniment  sportiv va fi făcută după cum se stipulează în regulile în vigoare ale federaţiei internaţionale.    Consecinţele încălcărilor reglementărilor anti-doping:   Încălcarea de către un  Sportiv  sau o altă  persoană  a unei reglementări anti-doping poate avea ca rezultat una sau mai multe din următoarele: (a)   Descalificarea,     care înseamnă că rezultatele  Sportivului,  obţinute în cadrul unei anumite  competiţii  sau  eveniment Sportiv  sunt invalidate, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii; (b)   Suspendarea,     care înseamnă că  Sportivul  sau altă  persoană  este oprit pentru o perioadă determinată de timp să participe în cadrul oricărei  competiţii  sau a altei activităţi sau sponsorizări, după cum se prevede în Articolul 10.9; şi (c)   Suspendarea provizorie,     care înseamnă că  Sportivul  sau altă  persoană  este oprit temporar să participe în cadrul oricărei  competiţii  până la luarea deciziei finale în cadrul unei audieri conduse sub prevederile Articolului 8 (Dreptul la o audiere corectă).    Controlul  doping:    procesul  care  include  planificarea  distribuirii  testului, colectarea  şi  manipularea  de   Probe,   analiza  de  laborator,  gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri.    Eveniment sportiv:   o serie de  competiţii  individuale conduse de către un singur organism decizional (spre exemplu Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale FINA sau Jocurile Pan Americane).   În competiţie:   în ideea diferenţierii între  testarea  în  competiţiei  şi  testarea  în afara  competiţiei ,    dacă  nu  se  prevede  altfel  în  regulile  unei  federaţii internaţionale sau ale unei alte  Organizaţii Naţionale Anti-Doping, testarea  în  competiţie  reprezintă un test în care  sportivul  este selectat pentru a fi  testat  în cadrul unei  competiţii.    Programul observatorilor independenţi:   o echipă de observatori, aflată sub conducerea  A.MA,  care observă procedura de  Control Doping  în cadrul unui  Eveniment Sportiv  şi care va raporta observaţiile îacute. În situaţia în care  AMAD  desfăşoară o  testare în competiţie  în cadrul unui  Eveniment Sportiv,  observatorii vor fi supervizaţi de o organizaţie independentă.    Suspendare:   a se vedea  consecinţele unei încălcări a reglementărilor anti­ doping,  de mai sus.    Eveniment  sportiv  internaţional:    un   Eveniment  Sportiv   în  cadrul  carma Comitetul Olimpic Internaţional, Comitetul Paralimpic Internaţional, o federaţie internaţională,   un  organizator  al  unui  eveniment  sportiv  major   sau  altă organizaţie sportivă  internaţională reprezintă organismul  care conduce acel  Eveniment Sportiv  sau care numeşte oficialităţile tehnice pentru  Evenimentul Sportiv.   .   Sportiv de nivel internaţional:  Sportivul  desemnat de una sau mai multe federaţii internaţionale ca făcând parte din  lotul de testare înregistrat  al unei   federa . tii intemationale.    Standard internaţional:   un standard adaptat de  AMA  în sprijinul  Codului.  Respectarea  Standardului Internaţional  (spre deosebire de cea a unui standard alternativ, a unei practici sau proceduri) va fi suficientă pentru a concluziona că procedurile la care se face referire în  Standardul Internaţional  au fost efectuate în mod corespunzător.    Minor:   o  Persoană  care nu a atins vârsta majoratului, aşa cum s-a stabilit în legile în vigoare ale ţării de rezidenţă a lui sau a ei.    Organizaţie Naţională Anti-Doping:   Entitatea (entităţile) desemnate de fiecare ţară ca fiind posesoare ale autorităţii  şi responsabilităţii de prim rang în adoptarea şi implementarea reglementărilor anti-doping, conducerea colectării de  Probe,  gestionarea rezultatelor şi conducerea audierilor, la nivel naţional.  Dacă această desemnare nu a fost făcută de autoritatea (autorităţile) publice competente, entitatea respectivă va fi  Comitetul Olimpic Naţional  al ţării respective sau reprezentantul său.    Comitet Olimpic  Naţional:    organizaţia  recunoscută de Comitetul  Olimpic Internaţional. Termenul  Comitet Olimpic Naţional  va include, de asemenea, confederaţiile sportive naţionale, în acele ţări în care responsabilităţile tipice  Comitetului  Olimpic  Naţional   în  domeniul  anti-doping,  sunt  asumate  de confederaţiile sportive naţionale.    Fără înştiinţare prealabilă:   un  Control Doping  care se desfâşoară fără vreo atenţionare  prealabilă  a   Sportivului   şi  în  care   Sportivul   este  însoţit  în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la  colectarea Probei  biologice.    În afara competiţiei:   Orice  Control Doping  care nu este realizat  în competiţie.     Lista Interzisă:   Lista care identifică  Substanţele Interzise  şi  Metodele Interzise.     Suspendarea provizori:   vezi  consecinţele unei încălcări a reglementărilor anti­ doping,  prezentate  mai  sus.   Eşantionul  înregistrat  de  testare:    eşantionul  de   Sportivi   de  nivelul competiţional  cel  mai  înalt,  stabilit  separat  de  către  fiecare  Federaţie Internaţională şi  Organizaţie Naţională Anti  -  Doping,  sportivi care sunt supuşi atât   testării  în competiţie,   cât şi  în   afara competiţiei,   aceste  proceduri constituindu-se  ca  parte  a  planului  de  distribuire  a  testului  aparţinând Organizaţiei sau Federaţiei Internaţionale respective.   Probă/ mostră:  orice material biologic colectat pentru a realiza   Controlul Doping     Semnatari:   acele entităţi care semnează  Codul  şi se declară de acord să se conformeze prevederilor stipulate în cuprinsul acestuia, cuprinzând Comitetul Internaţional  Olimpic,  Federaţiile  Internaţionale,  Comitetul  Internaţional Paralimpic,  Comitetele Olimpice Naţionale,  Comitetele Paralimpice Naţionale, Organizaţiile  care  realizează   evenimente  sportive  majore   şi  Organizaţiile Naţionale Anti-Doping  şi  AMA.     Testarea ţintă:   Selecţionarea  Sportivilor  pentru testare, acolo unde anum1ţ1  Sportivi  sau grupuri de  Sportivi  sunt selecţionaţi pe o bază guvernată de reguli specifice, pentru efectuarea  Testării,  la un anumit moment.   Testare:  parte a procesului de desfăşurare a  controlului doping,  ce presupune planificarea distribuirii testului, colectarea de  probe  biologice, manipularea lor şi transportul de  Probe  biologice la laborator.  AMAD:Agenţia Mondială Anti - Doping     3.2  Termeni definiţi în  Standardul Internaţional  pentru  Testare     

   Oficial care se ocupă cu colectarea de probe sanguine:     Un oficial care este calificat şi autorizat de către o  Organizaţie Anti  -  Doping  să colecteze o probă sanguină de la un  Sportiv.  
  Lant    de    custodie:    Succesiunea  de  indivizi  sau  organizaţii  care  au responsabilitate asupra   Probei/mostrei   din momentul prelevării acesteia, până în momentul când   PROBAI mostra   a fost primită pentru analiză.  

   Însotitor:     Un oficial care este instruit sau autorizat de către o  Organizaţie Anti  -  Doping   să îndeplinească  sarcini  specifice,  inclusiv  înştiinţarea   Sportivului  selectat  pentru  colectarea   Probei,  să însoţească  şi să ţină sub observaţie  Sportivul  până la sosirea la  Staţia de Control Doping  şi/ sau să fie martor şi  să  verifice colectarea  Probei  în situaţia în care instruirea lui/ ei îi oferă calificarea  de a realiza acest  lucru. 

   Ofiter de Control Doping (OCD):     Un oficial care a fost specializat şi autorizat de  către   Organizaţia  Anti-Doping   de  a  avea,  pe  bază  de  delegaţie, responsabilitatea gestionării la faţa locului a  Şedinţei de Colectare a Probei.  

  Statie de Control Doping:   Locul în care se va organiza   Şedinţa de Colectare a Probei.  

  Abatere    în  procedură:    Un  termen  utilizat  pentru  a  descrie    încălcările reglementărilor anti-doping   din Articolele 2.3, 2.4, 2.5 şi 2.8 ale   Codului.  

   Echipamentul  pentru  colectarea  probei:     Containere sau aparate utilizate pentru a colecta direct sau a menţine  Proba Biologică  a  Sportivului,  în orice moment în timpul procesului de colectare a  Probei.  Echipamentul  pentru colectarea  Probei  va consta din minimum: 
    •  Pentru colectarea  Probei  de urină:   
 Recipientele de colectare pentru  Probele  de urină în timpul emiterii 
 Probei 
 Recipientele care se pot sigila, având capace pentru asigurarea securităţii   Probei  de urină şi cu accesorii  speciale  împotriva falsificării  Probei.  

     

     
  
     
  
     

     

     
  
     
     5.0  Înştiinţarea sportivilor       5.1  Obiectiv  Să se asigure că  sportivul  selectat a fost înştiinţat, că drepturile  sportivului  sunt respectate, că nu există posibilitatea de a manipula  proba  ce unnează a fi furnizată şi că înştiinţarea este documentată.     5.2  Generalităţi  Înştiinţarea  sportivilor  începe atunci când  OAD  iniţiază înştiinţarea  sportivilor  selectaţi şi se încheie când  sportivul  soseşte la  Statia de Control Doping  sau când posibila încălcare a regulamentului anti-doping de către  sportiv  este adusă în atenţia  OAD.   Principalele activităţi sunt:     a)  	Desemnarea  Ofiţerilor de Control Doping,  a  însotitorilor  şi altui  Personal   de colectare a    probei;       b)  Localizarea  sportivului  şi confirmarea identităţii lui/ ei;       c)  Informarea  sportivului  că a el/ ea a fost selectat/selectată să ofere o  probă   şi asupra drepturilor şi responsabilităţilor lui/ ei;     d)  În cazul colectării  fără înştiinţare prealabilă,  însoţirea permanentă a  sportivului,  din momentul înştiinţării până la sosirea la  Statia de Control   Doping  desemnată; şi     e)  Documentaţia pentru înştiinţare (invitaţia).       5.3  Cerinţe înainte de înştiinţarea  sportivilor      5.3.1  Fără Înştiinţare Prealabilă  va reprezenta metoda de înştiinţare în cazul colectării  probei în afara competiţiei,  ori de câte ori va fi posibil.      5.3.2  Pentru a conduce sau asista la  Şedintele de Colectare a Probei,   OAD  va desemna  şi va  autoriza   Personalul  de  Colectare  a     probei      instruit  pentru asemenea responsabilităţi, care nu se află în conflict de interese cu rezultatul colectării probei şi care nu sunt  minori.      5.3.3   Personalul de Colectare a   probei   va avea o identificare oficială eliberată şi controlată de  OAD.  Cerinţa minimă de identificare este un card/ o legitimaţie   oficială care să conţină numele  OAD  care i-a autorizat. Pentru  Ofiţerii de   Control Doping,  cerinţele suplimentare de identificare vor cuprinde şi numele, fotografia şi data de expirare a cardului/ legitimaţiei. Pentru  Oficialii care   colectează    probe    sanguine,  cerinţele suplimentare de identificare includ dovada că aceştia au pregătirea profesională pentru colectarea probei de sânge (personal medical).     5.3.4  OAD  va stabili criteriile pentru validarea identităţii unui  sportiv  selectat să ofere o  probă.  În acest mod, se asigură că  sportivul  selectat este acela care a fost înştiinţat.      5.3.5   OAD,   OCD  sau  însoţitorul,  după caz, vor stabili locaţia  sportivului  selectat şi vor planifica modalitatea şi momentul înştiinţării, ţinând cont de circumstanţele specifice ale sportului/  competiţiei  şi de situaţia în cauză.     5.3.6  Pentru colectarea  probei în afara competiţiei, OAD  va stabili criteriile pentru a se asigura că se fac încercări rezonabile pentru a înştiinţa  sportivii  asupra selectării lor pentru colectarea  probei.      5.3.7  Încercările rezonabile vor fi definite de către  OAD  şi se lua în considerare, ca o cerinţă minimă, momente alternative din zi/ seară şi locaţii alternative pe parcursul unei perioade de timp specificate din momentul primei încercări de înştiinţare.     5.3.8  OAD  va stabili un sistem de înregistrare a încercării/ încercărilor de înştiinţare a  sportivului  şi a rezultatului/ rezultatelor obţinute.      5.3.9  Sportivul  va fi înştiinţat primul că el/ ea a fost selectat/ă pentru colectarea  probei,  exceptând cazul în care un contact anterior cu o terţă parte este solicitat, aşa cum se specifică la punctul 5.3.1  O.      5.3.10   OAD,   OCD  sau  însoţitorul,  după caz, vor stabili dacă este necesar ca o terţă parte să fie anunţată înainte de înştiinţarea  sportivului,  dacă  sportivul  este  minor,  dacă handicapul  sportivului  impune acest lucru, conform prevederilor din Anexa B - Modificări pentru  sportivi  cu handicap - sau în situaţiile în care este necesar un interpret pentru înştiinţare.     5.3.11  Dacă  Sportivul  nu poate fi contactat, după ce au fost efectuate încercări rezonabile,  folosind  informaţiile furnizate  la punctul  4.4.2 şi înregistrând încercările în conformitate cu punctul 5.3.8,  OCD  sau OAD vor institui, după caz, anexa A- Cercetarea unei posibile încălcări a regulamentului anti - doping.     5.3.12  OAD  nu va reprograma sau schimba o colectare a  probei  de la  fără înştiinţare  la  cu înştiinţare prealabilă,  decât atunci când o situaţie neaşteptată face necesară o colectare a  probei  cu  înştiinţare prealabilă.  Va fi înregistrată orice asemenea hotărâre.      5.3.13  Anunţarea colectării  probei  cu  înştiinţare prealabilă  se va face prin orice mijloace care să asigure primirea acesteia de către  sportiv.          5.4  Cerinţe pentru anunţarea sportivilor     5.4.1  Când s-a stabilit un contact iniţial,  OAD  şi  OCD  sau  însotitorul,  după caz, se vor asigura că sportivul şi/ sau o terţă parte, dacă este solicitată conform punctului 5.3.1O -sunt informaţi:     a)  Că  sportivului  i se solicită să se supună colectării  probei;      b)  Asupra autorităţii sub care se va conduce colectarea  probei;      c)  Asupra tipului colectării  probei  şi oricărei condiţii ce trebuie îndeplinite înainte de colectarea  probei;      d)  Asupra drepturilor  sportivului,  inclusiv dreptul:  1.     De a avea un reprezentant şi, dacă este necesar, un interpret;   11.    De a solicita informaţii suplimentare cu pnvrre la procesul de colectare a   Probei;    n1.    De a cere o amânare în a se prezenta la  Statia de Control Doping  din motive întemeiate; şi  rv.   De  a  cere  modificări,  conform  prevederilor  din  Anexa  B­ Modificări pentru  Sportivii  cu handicap.     e)  Asupra responsabilităţilor sportivului, inclusiv cerinţele:     1.  Să rămână permanent sub observaţia  OCD/ însotitorului  din primul moment în care a fost înştiinţat personal de către acesta, până la încheierea procedurii de colectare a  Probei;   11.    Să se identifice, conform punctului 5.3.4; şi   111.    Să  respecte  procedurile  de  colectare  a    Probei    şi  posibilele consecinţe ale încălcării regulamentului anti-doping; şi   1v.   Să se prezinte la  Statia de Control Doping  cât mai curând posibil, în limita a 60 de minute de la înştiinţarea pentru colectarea  Probei fără  înştiinţare  prealabilă   şi în  24 de ore în cazul  primirii  înştiinţării prealabile,  cu excepţia cazului în care întârzierea are motive întemeiate.        f)  Asupra locaţiei  Staţiei de Control Doping.        5.4.2  Când un contact personal este stabilit ,  OCD/ însoţitorul trebuie :      a)  	Din acel moment până când  sportivul  părăseşte  Statia de Control Doping,  la sfârşitul şedinţei de colectare a  probei,  să îl ţină permanent sub observaţie.     b)  Să se legitimeze faţă de  sportiv  folosind cardul/ legitimaţia oficială de identificare OAD;     c)  Să confirme identitatea  sportivului  conform criteriilor menţionate  la punctul 5.3.4. Orice nepotrivire în confirmarea identităţii  sportivului  va fi menţionată  în documente.  În asemenea  cazuri,  OCD  responsabil  cu conducerea  Şedinţei de Colectare  a     probei     va hotărî dacă va raporta situaţia, conform Anexei A - Cercetarea privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.       5.4.3   Însotitorul/  OCD  îi va cere apoi  sportivului  să semneze formularul corespunzător, în sensul că a luat la cunoştinţă şi că acceptă invitaţia. Dacă  sportivul  refuză să semneze că el/ ea a fost înştiinţat/ă sau evită semnarea invitaţ1e1,   însotitorul/  OCD  va informa   sportivul   cu privire la posibilele consecinţe ale refuzului, iar  însotitorul  (dacă lipseşte  OCD)  va raporta imediat toate faptele relevante  OCD.  Când este posibil,  OCD  va continua să colecteze  proba.   OCD  va întocmi un document cu faptele respective şi va raporta circumstanţele OAD.  OCD  şi OAD trebuie să respecte etapele Anexei A - Cercetarea privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping .      5.4.4   OCD/  însoţitorul va examina orice solicitare rezonabilă de amânare din partea  sportivului,  raportând imediat  la  Staţia de Control Doping,  în maxim 60 minute de la luarea la cunoştinţă şi acceptarea invitaţiei şi va aproba sau va respinge asemenea cereri, după caz, conform punctelor 5.4.5 şi 5.4.6.  OCD  va menţiona în documente motivele pentru orice asemenea amânare, care ar putea necesita cercetări ulterioare din partea  OAD.  Este important ca prima  probă  de urină de după înştiinţare să fie colectată.     5.4.5  Un  OCD  poate accepta o cerere din partea unui  sportiv  de a se amâna prezentarea sa la  Staţia de Control Doping  mai mult de 60 de minute şi/sau, după prezentarea sa la  Statia de  Control  Doping,  de a părăsi staţia, dacă  sportivul  poate fi însoţit în permanenţă pe timpul amânării şi dacă cererea este legată de următoarele activităţi:      a)  participarea la ceremonia de premiere;     b)  obligaţii legate de mass - media;     c)  participarea la alte  competiţii;      d)  realizarea unor exerciţii de relaxare;     e)  obţinerea unui tratament medical necesar;     f)  găsirea unui reprezentant şi/ sau a unui interpret;     OCD  va întocmi un document cu motivele întârzierii la prezentarea la Staţia de Control Doping şi/sau cu motivele părăsirii Staţiei de Control Doping, după prezentarea sa la Staţie, care pot necesita o cercetare ulterioară din partea OAD.       5.4.6  Un  OCD/  însoţitor  va respinge o cerere de amânare din partea unm  Sportiv  dacă nu va mai fi posibilă însoţirea permanentă a  Sportivului.     5.4.7  Dacă un  Sportiv  înştiinţat în prealabil de colectarea  probei  nu se prezintă la  Statia de Control Doping  la ora stabilită ,  OCD  va hotărî dacă să mai încerce să contacteze  Sportivul  sau nu. Ca o cerinţă minimă,  OCD  va aştepta 30 de minute după ora stabilită, înainte de a pleca. Dacă  Sportivul  tot nu se prezintă până la ora la care  OCD  pleacă,  OCD  va proceda conform cerinţelor din Anexa A- Cercetări privind încălcarea regulamentului anti-doping.     5.4.8  Dacă  Sportivul  se prezintă la  Statia de Control Doping  după timpul minim de aşteptare şi înainte de plecarea  OCD,  acesta va decide dacă să înregistreze o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping. Dacă este totuşi posibil,  OCD  va proceda la colectarea  Probei  şi va menţiona în documente toate amănuntele privind întârzierea  Sportivului  la  Statia de Control Doping.      5.4.9  Dacă pe timpul  ţinerii  sub observaţie  a   Sportivului,    Personalul  de   Colectare a    Probei     observă orice problemă care ar putea compromite testul, circumstanţele vor fi raportate şi menţionate în documente de către  OCD.  Dacă  OCD  consideră potrivit, el va da curs cerinţelor din Anexa A - Cercetări privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.      

     6.0  Pregătirea şedinţei de colectare a probei     6.1  Obiectivul  Să pregătească  Şedinta de Colectare a    probei     într-o manieră care să asigure că şedinţa va putea fi condusă efectiv şi eficient.       6.2  Generalităţi  Pregătirea  Şedinţei  de Colectare a    Probei     începe cu stabilirea unui sistem de obţinere de informaţii relevante pentru conducerea eficientă a şedinţei şi se termină când se confirmă că  echipamentul de colectare a probei  îndeplineşte criteriile specificate .  Principalele activităţi sunt:     a)  stabilirea unui sistem de colectare a informaţiilor detaliate privind  Şedinţa   de Colectare a probei:      b)  stabilirea criteriilor privind persoanele care pot fi autorizate să fie prezente la  Şedinta de Colectare a probei;      c)  asigurarea că  Statia  de  Control  Doping  îndeplineşte criteriile minime descrise la punctul 6.3.2;     d)  asigurarea  că   echipamentul    de   colectare    a    probei   folosit  de   OAD     îndeplineşte criteriile minime descrise la punctul 6.3.4.     6.3  Cerinţe pentru pregătirea  Şedintei de Colectare a   probei      6.3.1  OAD  va stabili un sistem de obţinere a tuturor informaţiilor necesare pentru a se asigura că   Şedinta de Colectare a   Probei   poate fi condusă eficient, inclusiv cerinţele speciale privind nevoile speciale ale  Sportivilor  cu handicap, conform Anexei B - Modificări pentru  Sportivii  cu handicap.      6.3.2   OCD  va utiliza o  Statie de Control Doping  care va asigura , ca o cerinţă minimă, intimitatea  Sportivului  şi va fi folosită exclusiv drept  Statie de Control   Doping,  pe durata  Şedinţei de Colectare a probei.  OCD  va înregistra orice abatere semnificativă de la aceste criterii.     6.3.3   OAD  va stabili criteriile privind persoanele care pot fi autorizate să asiste în timpul  Şedintei de Colectare a probei,  auxiliare  personalului  de colectare a   probei.  Criteriile vor cuprinde, ca o cerinţă minimă:     a)  	Dreptul  Sportivului  de a fi însoţit de un reprezentant şi / sau un interpret pe timpul  Şedinţei  de Colectare a probei.  cu excepţia momentului în care  Sportivul  emite o  Probă  de urină;     b)  	Dreptul unui  Sportiv  minor şi dreptul  OCD/ însotitorului  care asistă la emiterea probei (martor) să aibă un reprezentant, care să-l observe pe însoţitor atunci când  Sportivul  minor emite  Proba  de urină, dar rară ca acest reprezentant să observe în mod direct emiterea  Probei,  în afara cazului în care  Sportivul  minor solicită acest lucru.     c)  Dreptul unui  Sportiv  cu handicap de a fi însoţit de un reprezentant, conform prevederilor din Anexa B - Modificări pentru  Sportivii  cu handicap;     d)  	Un observator independent din partea  AM4,  atunci când este cazul, în cadrul   Programului  de  Observare  Independentă.   Observatorul independent de la  AMAD  nu va observa direct emiterea  Probei  de urină.       6.3.4   OCD  va folosi numai sistemele de  echipament de colectare a probei  care sunt autorizate de  OAD,  care vor îndeplini, ca o cerinţă minimă, următoarele criterii. Acestea trebuie:     a)  Să deţină un sistem unic de numerotare aplicat tuturor recipientelor, containerelor, eprubetelor sau oricărui alt obiect folosit pentru sigilarea  Probei Sportivului;      b)  Să deţină un sistem de sigilare rezistent la şocuri;     c)  Să asigure faptul că identitatea  Sportivului  nu poate fi divulgată prin folosirea echipamentului respectiv;     d)  Să asigure că întreg echipamentul este curat şi sigilat înainte de a fi folosit de către  Sportiv.         
     7.0  Desfăşurarea Şedinţei de Colectare a probei     7.1  Obiectiv  Să conducă  Şedinta  de Colectare a  probei  într-o mamera care să asigure integritatea, securitatea şi identitatea  Probei  şi respectarea intimităţii  Sportivului.      7.2  Generalităţi   Şedinţa de Colectare a    Probei     începe cu definirea întregii responsabilităţi pentru conducerea   Şedinţei    de    Colectare    a     Probei      şi  se  termină  atunci  când documentaţia privind colectarea  Probei  este completă.  Principalele activităţi sunt:     a)  Pregătirea pentru colectarea  Probei;      b)  Colectarea  Probei;  şi     c)  Documentaţia privind colectarea  Probei.        7.3  Cerinţele anterioare colectării probei     7.3.1  OAD va fi responsabilă pentru întreaga conducere a  Şedintei de Colectare   a    Probei,     cu responsabilităţi specifice delegate  OCD.      7.3.2   OCD  se va asigura de faptul că  Sportivul  este informat asupra drepturilor şi responsabilităţilor lui/ ei aşa cum s-a specificat la paragraful 5.4.1.     7.3.3   OCD  îi va oferi  Sportivului  posibilitatea de a se hidrata.     7.3.4   Sportivul  va părăsi  Staţia de Control Doping  numai sub permanenta observaţie  a   OCD/    însotitorului   şi  cu  aprobarea   OCD.    OCD   va  lua  în consideraţie orice solicitare rezonabilă a  Sportivului  de a părăsi  Statia de Control   Doping  aşa cum s-a specificat la paragrafele 5.4.5 şi 5.4.6, până când  Sportivul  va fi apt să emită o  pRobă.      7.3.5  Dacă  OCD  aprobă posibilitatea  Sportivului  de a părăsi  Statia de Control   Doping, OCD  va cădea de comun acord cu  Sportivul  în ceea ce priveşte:     a)  Motivul pentru care  Sportivul  părăseşte  Statia de Control Doping;  şi     b)  	Momentul întoarcerii (sau întoarcerea după încheierea activităţii asupra căreia s-a căzut de acord).   OCD  va întocmi un document cu această informaţie ş1 momentul exact al plecării şi întoarcerii  Sportivului.          7.4  Cerinţe pentru colectarea  probei      7.4.1   OCD  va colecta  Proba  de la  Sportiv  în conformitate cu următorul protocol pentru tipul specific de colectare a  Probei:      a)  Anexa C: Colectare de  Probe  de urină     b)  Anexa D: Colectare de  Probe  de sânge       7.4.2  Va fi înregistrat orice comportament al  Sportivului şi!  sau al persoanelor care-l însoţesc sau orice abatere care ar putea compromite colectarea  Probei.  Atunci când este cazul, OAD şi/ sau  OCD pot  institui ca aplicabilă Anexa A - Cercetări privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.     7.4.3  Dacă există dubii asupra originii sau autenticităţii  Probei; Sportivului  i se va cere să ofere o  Probă  suplimentară. Dacă  Sportivul  refuză să ofere o  Probă  suplimentară,  OCD  va institui aplicarea Anexei A - Cercetări privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.     7.4.4   OCD  îi va oferi  Sportivului  posibilitatea de a prezenta în scris orice nelămurire pe care el/ ea o poate avea asupra modului în care s-a desfăşurat şedinţa.     7.4.5  În conducerea  Şedintei  de Colectare  a Probei  se vor înregistra , ca o cerinţă minimă, următoarele informaţii:     a)  Data, ora şi tipul de înştiinţare  (fără înştiinţare prealabilă,  cu înştiinţare prealabilă,  în competiţie  sau  în afara competiţiei);      b)  Data şi ora emiterii  Probei;      c)  Numele  Sportivului;      d)  Data naşterii  Sportivului;      e)  Sexul  Sportivului;      f)  Adresa şi numărul de telefon al  Sportivului;      g)  Sportul şi disciplina  Sportivului;      h)  Codul numeric al  Probei;      i)  	Numele şi semnătura  însotitorului  care a fost martor la emiterea  Probei  de urină;     j)  Numele şi semnătura  Oficialului  care a colectat  proba  de sânge,  acolo unde este cazul.     k)  Informaţiile necesare laboratorului în ceea ce priveşte  Proba;      l)  Medicamentele şi suplimentele luate şi, dacă este cazul, detaliile asupra unor transfuzii de sânge recente în perioada specificată de laborator, conform declaraţiei  Sportivului;      m)  Orice nereguli în proceduri;     n)  Comentariile sau nelămuririle  Sportivului  în ceea ce priveşte conducerea şedinţei, dacă acestea există;     o)  Numele şi semnătura  Sportivului;      p)  Numele şi semnătura reprezentantului  Sportivului,  dacă se solicită; şi     q)  Numele şi semnătura  OCD.        7.4.6   Sportivul  şi  OCD  vor semna documentaţia corespunzătoare pentru a demonstra acordul asupra faptului că documentaţia prezintă în mod corect detalii privind  Şedinţa de Colectare a  Probei   sportlvului,  inclusiv orice nelămuriri înregistrate  de către  Sportiv.  Dacă  Sportivul  refuză să semneze,   OCD  va completa Anexa A - Cercetări privind o posibilă încălcare a regulamentului anti­ doping Reprezentantul  Sportivului  va semna în numele acestuia dacă  Sportivul  este  minor.  Alte persoane prezente care au îndeplinit un rol formal în timpul  Şedinţei de Colectare a Probei  pot semna documentaţia ca martori la proceduri.     7.4.7   OCD  trebuie  să-i pună  la dispoziţie   sportivului   o copie cu datele referitoare la  Şedinţa de Colectare a Probei,  care a fost semnată de către  sportiv.       

     8.0  Securitatea/ Administrarea Probei după Testare     8.1  Obiectiv  Să se asigure că toate  Probele  colectate la  Staţia de Control Doping,  precum şi documentaţia privind colectarea  Probei  sunt depozitate în siguranţă înaintea transportării lor de la  Staţia de Control Doping.      8.2  Generalităţi  Administrarea după testare începe atunci când  Sportivul  a părăsit  Statia  de   Control Doping  după ce a oferit  Probai Probele  ei/ lui şi se încheie cu pregătirea tuturor  Probelor  colectate şi a documentaţiei pentru transport.     8.3  Cerinţe referitoare la securitate/ administrarea după testare     8.3.1  OAD va defini criteriile prin care se asigură că orice probă sigilată va fi depozitată astfel încât să-i fie protejată integritatea, identitatea şi securitatea înainte de a fi transportată de la  Staţia de Control Doping. OCD  trebuie să se asigure că orice  Probă  sigilată este depozitată în conformitate cu aceste criterii.     8.3.2  Toate  probele  colectate, fără nici o excepţie, vor fi trimise pentru analize la laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de AMAD.     8.3.3  OAD/  OCD  trebuie să dezvolte  un sistem  pentru a se asigura că documentaţia  pentru fiecare  Probă  sigilată este completată şi manipulată în siguranţă.     8.3.4  OAD trebuie să dezvolte un sistem care să asigure că, atunci când este necesar, instrucţiunile pentru tipul de analize care vor fi realizate sunt oferite laboratorului acreditat de  AMA  sau care este autorizat de AMAD.      

     9.0  Transportul probelor şi al documentaţiei     9.1  Obiectiv     a)  Să se asigure că  Probele  şi documentaţia aferentă sosesc la laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de AMAD, în condiţii optime pentru efectuarea analizelor necesare, şi     b)  Să se asigura că documentaţia privind  Şedinta de Colectare a probei  este trimisă de  OCD  către OAD într-o manieră sigură şi care respectă termenul limită.       9.2  Generalităţi  Transportul începe atunci când  Probele  sigilate şi documentaţia părăsesc  Staţia   de  Control    Doping   şi se încheie  cu  confirmarea  primirii   Probelor   şi a documentaţiei privind colectarea  Probei  la destinaţii.  Principalele activităţi sunt aranjamentul pentru transportarea în siguranţă a  Probelor  şi a documentaţiei aferente la laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de AMAD şi aranjamentul pentru transportarea în siguranţă a documentaţiei referitoare la colectarea  Probei  către OAD.     9.3  Cerinţe referitoare  la  transportarea probelor şi a documentaţiei     9.3.1  OAD trebuie să autorizeze un sistem de transport care să asigure că  Probele  şi documentaţia vor fi transportate într-o manieră care să le protejeze integritatea, identitatea şi securitatea.     9.3.2  OAD trebuie să dezvolte un sistem pentru înregistrarea  Lantului de   Custodie  a  Probelor  şi a documentaţiei privind colectarea  Probei,  care include confirmarea că atât  Probele  cât şi documentaţia referitoare la colectarea  Probei  au ajuns la destinaţiile dorite.     9.3.3   Probele  sigilate vor fi transportate întotdeauna către laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de  AMA,  folosind modalitatea de transport autorizată de OAD cât mai repede posibil după încheierea  Şedintei de Colectare   a Probei.      9.3.4  Documentaţia privind datele de identificare ale  Sportivului  nu va însoţi  Probele  sau documentaţia trimisă laboratorului acreditat de  AMA.  sau care este autorizat de  AMA.      9.3.5   OCD  va trimite toată documentaţia relevantă referitoare la  Şedinţa  de   Colectare a Probei  către OAD folosind modalitatea de transport autorizată de OAD cât mai repede posibil după încheierea  Şedinţei de Colectare a Probei.      9.3.6  Dacă  primirea  fie  a   Probelor   cu  documentaţia  aferentă,  fie  a documentat , iei referitoare la colectarea  Probei  nu este confirmată la destinat , ia dorită sau dacă integritatea sau identitatea  Probei  a fost compromisă în timpul transportului,  Lantul  de Custodie  va fi verificat de către OAD. În această situaţie, OAD va hotărî dacă  Proba  respectivă va fi invalidată.      

 PARTEAIIl:ANEXE 

 Anexa A  -  Cercetări privind o posibilă Încălcare a regulamentului anti­ doping 

     A.1  Obiectiv  Să se asigure că orice problemă care apare înaintea, în timpul sau după  Şedinţa   de Colectare a Probei,  care poate determina o încălcare a regulamentului anti­ doping, este evaluată, sunt luate măsuri şi se întocmeşte documentaţia.     A.2  Scop  Investigarea privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping începe atunci când OAD sau  OCD  identifică problema care poate compromite testul unui  Sportiv  şi se încheie atunci când OAD întreprinde măsurile adecvate pe baza rezultatelor cercetării privind o posibilă încălcare a regulamentului anti­ doping.     A.3  Responsabilitatea     A.3.1  OAD este responsabilă să se asigure că:     a)  Orice probleme care pot compromite testarea unui  Sportiv  sunt evaluate pentru a se determina dacă a intervenit o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping;     b)  Toate informaţiile relevante,  inclusiv informaţiile de la sursele apropiate, atunci când este cazul, sunt obţinute cât mai curând posibil sau se asigură că toate datele referitoare la problemă pot fi prezentate ca posibile probe, dacă este cazul, şi     c)  	Documentaţia aferentă este completată pentru a se raporta orice posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.       A.3.2   Personalul de Colectare a Probei  are responsabilitatea să raporteze către  OCD   orice  problemă  care  poate  compromite  o  testare,  iar   OCD   are responsabilitatea să raporteze aceste probleme către OAD.         A.4  Cerinţe     A.4.1  Orice problemă care poate compromite testul va fi raportată cât mat repede posibil.     A.4.2  Dacă problema poate compromite testul,  sportivul  va fi înştiinţat, dacă este posibil asupra:     a)  Posibilelor consecinţe;     b)  	Faptului că un posibil eşec în procedură va fi investigat de către OAD şi se vor lua măsurile adecvate.       A.4.3  Informaţiile necesare despre un posibil eşec în procedură vor fi obţinute de la toate sursele relevante şi vor fi înregistrate.     A.4.4  Dacă este posibil,  Şedinta  de  Colectare  a  Probei   Sportivului  va fi completată.     A.4.5  OAD va stabili un sistem pentru a se asigura că rezultatele investigaţiei sale  în  cazul  unui  posibil  eşec  în  procedură  sunt  utilizate  în  cadrul managementului rezultatelor şi, dacă este posibil, în viitoarea planificare şi  Testare.       

 Anexa B- Modificări în cazul sportivilor cu handicap 

     B.1  Obiectiv  Să se asigure că nevoile speciale ale  Sportivilor  cu handicap sunt îndeplinite cât mai eficient posibil în cazul colectării  Probei.      B.2  Scop  Scopul determinării situaţiei în care modificările trebuie luate în considerare începe cu identificarea situaţiilor în care colectarea  Probei  implică  Sportivi  cu handicap şi se încheie cu modificările necesare procedurilor de colectare a  Probei  şi echipamentului atât cât este posibil pentru aceşti sportivi.     B.3  Responsabilitatea  OAD are responsabilitatea de a se asigura, atunci când este posibil că  OCD  deţine  informaţiile  şi   Echipamentul    pentru    Colectarea    Probei   necesar desfăşurării unei  Şedinţe de Colectare a probei  pentru un  Sportiv  cu handicap. Responsabilitatea pentru colectarea  Probei  îi revine  OCD.      B.4  Cerinţe     B.4.1  Toate  aspectele  înştiinţării  şi colectării   Probei   pentru   Sportivii   cu handicap vor fi îndeplinite în conformitate cu înştiinţarea standard şi procedurile de colectare a  Probei,  dacă nu sunt necesare modificări pentru handicapul  Sportivilor.      B.4.2  În planificarea şi aranjamentul pentru colectarea  Probei,  OAD şi  OCD  trebuie să aibă în vedere dacă va exista vreo colectare a  Probei  pentru  Sportivii  cu  handicap  care  pot  necesita  modificări  de  la procedurile  standard  de înştiinţarea sau de colectare a  Probei,  inclusiv  Echipament pentru Colectarea   Probei  şi facilităţi.     B.4.3   OCD  are autoritatea de a opera modificări aşa cum impune situaţia atunci când este posibil şi atâta timp cât aceste modificări  nu vor compromite identitatea, securitatea şi integritatea  Probei.      B.4.4   Sportivii  cu un handicap fizic sau senzorial pot fi asistaţi de către reprezentanţi sau  Personalul  de Colectare  a  Probei   pe durata  Şedinţei  de   Colectare,  atunci când aceştia sunt autorizaţi de către  Sportivi  şi au aprobarea  OCD.      B.4.5  În cazul  Sportivilor  cu handicap intelectual, OAD sau  OCD  va stabili dacă  Sportivul  trebuie să aibă un reprezentant la  Şedinţa de Colectare a Probei  şi  tipul  de asistenţă pe care acesta trebuie să o acorde. Asistenţa suplimentară poate fi oferită de către reprezentant sau  Personalul de Colectare a Probei  pe perioada  Şedinţei  de Colectare a Probei  atunci când este autorizată de către  Sportiv  şi  OCD  o aprobă.     B.4.6   OCD  poate decide dacă  Echipamentul  Alternativ de Colectare a Probei  sau facilităţile vor fi utilizate atunci când este necesar pentru a-i oferi  Sportivului  posibilitatea de a emite  Proba  atât timp cât identitatea, securitatea şi integritatea  Probei  nu vor fi afectate.     B.4.7  Sportivilor  care folosesc recipientele de colectare a urinei sau sonde de urină li se solicită să elimine urina existentă din asemenea sisteme înainte de a emite  Proba  de urină pentru analize.      B.4.8   OCD  va înregistra modificările procedurilor standard de colectare a  Probei   pentru   Sportivii   cu  handicap,  inclusiv  orice  modificare  aplicabilă specificată în secţiunile anterioare.      

 Anexa C- Colectarea de probe de urină 

     C.1  Obiective  Să colecteze  Proba  de urină a  Sportivului  într-o manieră care să asigure:     a)  Respectarea principiilor relevante ale precauţiilor standard recunoscute internaţional în domeniul sănătăţii ,  asţfel încât sănătatea şi siguranţa  Sportivului  şi a  Personalului de Colectare a Probei  să nu fie compromise;     b)  Proba   va  avea  calitatea  şi  cantitatea  care  să  respecte  cerinţele   1 aboratorului.      c)  Proba  va fi identificată corect şi cu precizie; şi      d)  Proba  vor fi sigilată în siguranţă.        C.2  Scopul  Colectarea  probei  de urină începe cu informarea  Sportivului  în ce priveşte cerinţele necesare colectării  Probei  şi se încheie cu îndepărtarea oricărui rest de urină rămas la sfârşitul  Şedinţei de Colectare a Probei   Sportivului.      C.3  Responsabilitatea   OCD  are responsabilitatea de a se asigura că fiecare  Probă  este colectată, identificată şi sigilată corect.  OCD  /   însotitorul  are responsabilitatea de a fi martor direct la emiterea  Probei  de urină.     C.4  Cerinţe     C.4.1  OCD se va asigura că  Sportivul  este informat în ce priveşte cerinţele colectării  Probei  ,  inclusiv modificările aşa cum a fost menţionat în Anexa B - Modificări pentru  Sportivii  cu handicap.     C.4.2   OCD  se va asigura că  Sportivului  îi este oferită posibilitatea de a alege echipamentul adecvat pentru colectarea  Probei.  Dacă tipul handicapului unui  Sportiv  presupune ca ea/ el să folosească echipament suplimentar sau alt tip de echipament aşa cum s-a menţionat în Anexa B - Modificări pentru  Sportivii  cu handicap,  OCD  va inspecta acest echipament pentru a se asigura că nu va fi afectată identitatea sau integritatea  Probei.      C.4.3   OCD  va instrui  Sportivii  pentru a selecta recipientele de colectare .      C.4.4  Atunci când  Sportivul  selectează un recipient de colectare ,  ca şi în cazul tuturor celorlalte  Echipamente de Colectare a Probei  care conţin direct  Proba  de urină,  OCD  va instrui  Sportivul  să verifice dacă toate sigiliile echipamentului  selectat sunt intacte şi dacă echipamentul nu a fost desigilat. Dacă  Sportivul  nu este mulţumit de echipamentul selectat, el/ ea poate alege altul. Dacă  Sportivul  nu este mulţumit de nici un echipament disponibil pentru selectare,  OCD  va înregistra acest lucru. Dacă  OCD  nu este de acord cu opinia  Sportivului  conform căreia toate echipamentele disponibile sunt nesatisfăcătoare,  OCD  va instrui  Sportivul  să continue  Şedinţa de Colectare a Probei.  Dacă  OCD  este de acord cu motivele  înaintate  de  Sportiv   referitoare  la faptul  că toate echipamentele disponibile pentru colectare sunt nesatisîacătoare,  OCD  trebuie să termine colectarea  Probei  de urină a  Sportivului  şi să înregistreze acest lucru.     C.4.5  Sportivul  trebuie să deţină controlul asupra recipientelor de colectare şi asupra oricărei  Probe  oferite înainte de sigilare, dacă nu este solicitată asistenţa pentru  Sportivii  cu handicap aşa cum s-a menţionat în Anexa B - Modificări pentru  Sportivii  cu handicap.      C.4.6   OCD/  însoţitorul care este martor la emiterea  Probei  trebuie să fie de acelaşi sex cu  Sportivul  care emite  Proba.      C.4.7   OCD/ însotitorul  şi sportivul trebuie să se deplaseze într-o zonă privată pentru a emite  Proba.      C.4.8  OCD/  însotitorul  va fi martor Ia emiterea  Probei Sportivului   ş1  va înregistra în scris participarea ca martor.     C.4.9   OCD  trebuie să utilizeze specificaţiile relevante ale laboratorului, pentru a verifica  de faţă cu   sporti$vul   că respectiva  cantitate  a   Probei   de urină îndeplineşte cerinţele laboratorului pentru analize.     C.4.10  Atunci când cantitatea de urină este insuficientă,  OCD  va coordona o procedură de colectare parţială a probei, aşa cum se menţionează în Anexa E - Probe de urină - cantitate insuficientă.     C.4.11   OCD  va instrui  Sportivul  să selecteze un set de recipiente pentru colectarea  probei  care să conţină recipiente A şi B conform C.4.4.     C.4.12  După ce setul de recipiente pentru colectarea  Probei  a fost selectat,  OCD  şi  Sportivul  trebuie să verifice că toate codurile numerice se potrivesc şi că acest cod numeric este înregistrat corect de către  OCD.   Dacă  Sportivul  sau  OCD  descoperă că numerele sunt diferite,  OCD  va instrui  Sportivul  să aleagă alt set în conformitate cu C.4.4.  OCD  va înregistra acest lucru.     C.4.13  Sportivul  trebuie să toarne cantitatea minimă de urină solicitată de laborator în recipientul B şi apoi să umple recipientul A cât mai mult posibil.  Sportivul  poate apoi să umple recipientul B cât mai mult posibil cu urina rămasă.  Sportivul  trebuie să se asigure că o cantitate mică de urină a rămas în recipientul de colectare.      C.4.14   Sportivul  trebuie să sigileze recipientele aşa cum a fost instruit de către  OCD. OCD  va verifica în faţa  Sportivului  faptul că recipientele au fost sigilate corespunzător.     C.4.15   OCD  va utiliza îndrumările laboratorului în ceea ce priveşte pH-ul şi densitatea specifică în testarea urinei rămase în recipientul de colectare, pentru a determina dacă  Proba  îndeplineşte cerinţele laboratorului. Dacă aceasta nu îndeplineşte cerinţele,  OCD  va urma instrucţiunile din Anexa F - Probe de urină  - Probe care nu îndeplinesc cerinţele laboratorului referitoare Ia pH şi densitatea specifică.     C.4.16   OCD  se va asigura de faptul că urina rămasă care nu va fi trimisă la analiză este aruncată de faţă cu  Sportivul.       

 Anexa D  -  Colectarea Probelor de Sânge 

     D.1  Obiectiv  Să colecteze  Proba  de sânge a  Sportivului  într•o manieră care să asigure:     a)  că nu sunt compromise sănătatea şi siguranţa  Sportivului şi a   Personalului   de Colectare a Probei;      b)  Proba  va avea calitatea şi cantitatea care să respecte îndrumările analitice.      c)  Proba  va fi identificată corect şi cu precizie; şi      d)  Proba  va fi sigilată fără a•Î fi periclitată siguranţa.          D.2  Scopul  Colectarea  Probei  de sânge începe cu informarea  Sportivului  în ce priveşte cerinţele necesare colectării  Probei  şi se încheie cu depozitarea corectă a  Probei  înainte de expedierea pentru analize la un laborator acreditat  AMA  sau care este autorizat de  AMA.      D.3  Responsabilitatea     D.3.1   OCD  are responsabilitatea de a se asigura că:     a)  fiecare  Probă  este colectată, identificată  şi  sigilată corect; şi     b)  	toate  Probele  au fost depozitate corect şi expediate în conformitate cu îndrnmările analitice.       D.3.2   Oficialul  pentru Colectarea Probei de Sânge  are responsabilitatea de a colecta  Proba  de sânge, răspunzând întrebărilor adecvate în timpul colectării  Probei  şi îndepărtând corect echipamentul de colectare a  Probei  de sânge care nu a fost folosit în desfăşurarea  Şedinţei de Colectare a Probei.        D.4  Cerinţe     D.4.1  Procedurile care implică  Probe  de sânge vor fi în conformitate cu principiile importante ale precauţiilor standard recunoscute internaţional  în domeniul sănătăţii.     D.4.2   Echipamentul de Colectare a Probei  de Sânge  trebuie să conţină fie o eprubetă A sau o eprubetă A şi o eprubetă B. Dacă colectarea de  Probă  constă numai în colectarea  Probei  de sânge, atunci o probă B va fi colectată  şi  utilizată drept confirmare dacă se solicită acest lucru.     D.4.3   OCD  se va asigura că  Sportivul  este informat în ce priveşte cerinţele colectării  Probei,  inclusiv orice modificări aşa cum a fost menţionat în Anexa B  - Modificări pentru  Sportivii  cu handicap.     D.4.4   OCD/ însotitorul  şi  Sportivul  trebuie să se deplaseze în zona în care se colectează  Proba.      D.4.5  OCD  trebuie  să se  asigure  că   Sportivului   îi  sunt  oferite  condiţii confortabile, inclusiv posibilitatea de a sta într-o poziţie relaxată timp de cel puţin 1 O  minute înainte de colectarea  Probei.      D.4.6   OCD   trebuie să instruiască  Sportivul  să selecteze setul de recipiente necesar colectării  Probei  şi să verifice că echipamentul selectat nu a fost desigilat şi că sigiliile sunt intacte.  Dacă  Sportivul   nu este mulţumit  de echipamentul selectat, el/ ea poate alege altul. Dacă  Sportivul  nu este mulţumit de nici un echipament disponibil,  OCD  va înregistra acest lucru.  Dacă  OCD  nu este de acord cu opinia  Sportivului  conform  căreia toate echipamentele disponibile sunt nesatisfăcătoare,  OCD  va instrui  Sportivul  să continue  Şedinţa de Colectare a Probei.   Dacă  OCD  este de acord cu motivele înaintate de  sportiv  referitoare la faptul că toate echipamentele de colectare disponibile sunt nesatisfăcătoare,  OCD  trebuie să termine colectarea  Probei  de sânge a  Sportivului  şi să înregistreze acest lucru.     D.4.7  După ce setul de recipiente pentru colectarea  Probei  a fost selectat,  OCD  şi  Sportivul  trebuie să verifice că toate codurile numerice se potrivesc şi că acest cod numeric este înregistrat corect de către  OCD.   Dacă  Sportivul  sau  OCD  descoperă că numerele sunt diferite,  OCD  va instrui  Sportivul  să aleagă alt set în conformitate cu D.4.5.  OCD  va înregistra acest lucru.     D.4.8   Oficialul    de Colectare  a  Probei  de  Sânge   trebuie să cureţe  pielea  Sportivului  cu un tampon steril într-o zonă care să nu-i afecteze sportivului performanţa, iar dacă se solicită, să se aplice un bandaj de compresie.  Oficialul   de Colectare a Probei de Sânge  trebuie să colecteze  Proba  de sânge dintr-o venă superficială în containerul final de colectare. Bandajul de compresie, dacă a fost aplicat, va fi îndepărtat imediat după ce s-a înţepat vena.     D.4.9  Cantitatea de sânge colectată trebuie să fie suficientă pentru a îndeplini cerinţele analitice, aşa încât analizele să poată fi realizate.     D.4.10  Atunci când cantitatea de sânge care poate fi colectată de la  Sportiv  din prima încercare este insuficientă,  Oficialul de Colectare a Probei de Sânge  va repeta procedura. Numărul maxim de încercări este 3. Dacă toate încercările eşuează,  Oficialul de Colectare a Probei de Sânge   va informa  OCD. OCD  trebuie  să  încheie colectarea  Probei  de sânge şi trebuie să înregistreze acest lucru ,  precum şi motivele pentru care a încheiat colectarea.     D.4.11   Oficialul de Colectare a Probei de Sânge  va aplica un bandaj pe zona/ zonele afectată/ afectate.     D.4.12   Oficialul  de  Colectare  a  Probei  de  Sânge   trebuie să îndepărteze echipamentul pentru colectarea  probei  de sânge care nu este necesar pentru finalizarea  Şedinţei de Colectare a Probei.      D.4.13   Sportivul  trebuie să sigileze  Proba  în setul de recipiente pentru colectare, aşa cum a fost instruit de către  OCD. OCD  va verifica în faţa  Sportivului  faptul că recipientele au fost sigilate corespunzător.     D.4.14   Probele  sigilate vor fi păstrate într-un loc rece dar în care să nu se înregistreze temperatura de îngheţ, înainte de analizele de la  Statia de Control   Doping  sau de expedierea pentru analize la laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de la AMAD .       

 Anexa E  -  Probe de urină- Cantitate insuficientă 
  
     E.1  Obiectiv  Să se asigure că în cazul în care a fost oferită o cantitate de urină insuficientă, procedurile adecvate sunt îndeplinite corespunzător.     E.2  Scopul  Procedura  începe  cu  informarea   Sportivului   că   Proba   este  în  cantitate insuficientă şi se încheie cu colectarea unei  Probe  în cantitate suficientă.     E.3  Responsabilitatea   OCD  are responsabilitatea de a declara  Proba  ca fiind în cantitate insuficientă şi de a colecta  Probă/Probe  suplimentare pentru a obţine o  Probă  combinată în cantitate suficientă.     E.4  Cerinţe     E.4.1  Dacă  Proba  colectată este în cantitate insuficientă,  OCD  trebuie să informeze  Sportivul  că o altă  Probă  va fi colectată pentru a îndeplini cerinţele laboratorului referitoare la cantitate.     E.4.2   OCD  trebuie să instruiască  Sportivul  să selecteze  Echipamentul Parţial de   Colectare a Probei  în conformitate cu C.4.4.     E.4.3   OCD  trebuie apoi să instruiască  Sportivul  să deschidă echipamentul adecvat, să toarne  proba  insuficientă în recipient şi să sigileze recipientul aşa cum a fost instruit de  OCD. OCD  va verifica, în faţa  Sportivului  că recipientul a fost sigilat corespunzător.     E.4.4   OCD  şi  Sportivul  trebuie să verifice că respectivul  cod numeric al recipientului, cantitatea şi identitatea  probei  insuficiente sunt înregistrate corect de către  OCD.   Sportivul  sau  OCD  va deţine controlul asupra  Probei  parţiale sigilate.     E.4.5  În timp ce aşteaptă să emită  Proba  suplimentară,  Sportivul  trebuie să rămână sub observaţie permanentă şi să  i  se ofere posibilitatea de a se hidrata.     E.4.6  Când  Sportivul  este capabil să emită  Proba  suplimentară, procedurile pentru colectarea  Probei  vor fi repetate aşa cum sunt menţionate în Anexa C -  Colectarea Probelor de urină, până când o cantitate suficientă de urină va fi colectată prin combinarea  Probei/ Probelor  iniţiale şi suplimentare.     E.4.7  Când  OCD  este mulţumit de cantitatea de urină care a fost emisă,  OCD  şi  Sportivul  vor verifica integritatea sigiliului/ sigiliilor recipientului/ recipientelor  Probei  parţiale care conţin  Probai Probele  insuficiente emise anterior. Orice nereguli referitoare Ia integritatea sigiliului/sigiliilor vor fi înregistrate de către  OCD  şi investigate conform Anexei A - Cercetarea unei posibile încălcări a regulamentului anti-doping.     E.4.8   OCD  trebuie apoi să îndrume  Sportivul  să desigileze sigiliul/ sigiliile şi să combine   Probele,   asigurându-se  că   Probele   suplimentare  sunt  adăugate secvenţial primei  Probe  colectate până când cantitatea suficientă este atinsă.     E.4.9   OCD  şi  Sportivul  vor continua apoi cu C.4.11.      

 Anexa  F -  Probe  de  urină -  Probe  care  nu  îndeplinesc  cerinţele laboratorului referitoare la pH sau la densitatea specifică 

     F.1  Obiectiv  Să se asigure  că  atunci  când   Proba   de  urină  nu  îndeplineşte  cerinţele laboratorului  referitoare  la  pH  sau  la  densitatea  specifică  sunt  aplicate procedurile adecvate.     F.2  Scop  Procedura începe cu informarea  Sportivului  de către  OCD  că este nevoie de o  probă  suplimentară şi se încheie cu colectarea unei  Probe  care îndeplineşte cerinţele laboratorului referitoare la pH şi densitatea specifică sau cu măsurile adecvate luate de OAD, dacă este necesar.     F.3  Responsabilitatea  OAD are responsabilitatea de a stabili criteriile pentru numărul de  Probe  suplimentare care trebuie colectate în timpul  Şedintei  de Colectare a Probei.   Dacă   Probai Probele  suplimentare  nu corespund  cerinţelor  importante ale laboratorului, OAD are responsabilitatea de a programa o nouă  Şedintă de   Colectare a Probei  pentru  Sportiv  şi, dacă este necesar, să ia măsurile ulterioare adecvate.   OCD   este  responsabil  cu  colectarea   Probei/  Probelor   suplimentare  în conformitate cu criteriile OAD.     F.4  Cerinţe     F.4.1  OAD  trebuie  să  stabilească  criteriile  pentru  numărul  de   Probe  suplimentare care trebuie colectate de către  OCD  atunci când  OCD  hotărăşte că  Proba  unui  Sportiv  este improbabil să îndeplinească cerinţele laboratorului referitoare la pH şi densitatea specifică.     F.4.2   OCD  va informa  Sportivul  căi se cere să mai emită o probă.     F.4.3  În timp ce aşteaptă să emită o  Probă  suplimentară,  Sportivul  trebuie să rămână sub observaţie permanentă.     F.4.4  Când  Sportivul  este capabil să emită  Proba  suplimentară,  OCD  va repeta procedurile pentru colectarea  Probei  aşa cum sunt menţionate în Anexa C -  Colectarea Probelor de urma, şi în conformitate cu criteriile OAD pentru numărul de  Probe  suplimentare care vor  fi  colectate aşa cum s-a stabilit în F.4.1.     F.4.5   OCD  trebuie să înregistreze că  Probele  colectate aparţin unui singur  Sportiv  şi ordinea în care  Probele  au fost emise.      F.4.6   OCD  va continua apoi cu C.4.16.     F.4.7  Dacă laboratorul stabileşte că toate  Probele Sportivului  nu îndeplinesc cerinţele referitoare la pH şi densitatea specifică pentru analize şi că acest lucru nu se datorează unor cauze naturale, OAD va programa cât mai curând posibil o altă  Şedintă de Colectare a Probei  pentru  Sportiv  ca  testare ţintă.      F.4.8  Dacă  Şedinţa de Colectare a Probei  pentru  testarea ţintă  are din nou ca rezultat  Probe  care nu îndeplinesc cerinţele laboratorului referitoare la pH şi/ sau densitatea specifică pentru analize, OAD va investiga o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.      

 Anexa G  -  Cerinţe referitoare la Personalul de Colectare a Probei 

     G.1  Obiectiv  Să se asigure că  Personalul de Colectare  a Probei  nu se află în conflict de interese şi are calificările adecvate şi experienţa necesară pentru  a  coordona şedinţele de colectare a  Probei.        G.2  Scop  Cerinţele  Personalului  de Colectare a  Probei  încep o dată cu dezvoltarea competenţelor necesare pentru  Personalul de Colectare a Probei  şi se încheie cu oferirea unei acreditări identificabile.     G.3  Responsabilitatea  OAD este responsabilă pentru toate activităţile menţionate în această Anexă G.     G.4  Cerinţe - Calificări şi instruire     G.4.1  OAD  va  determina  competenţa  necesară  şi  cerinţele  referitoare  la calificare pentru poziţiile de  Ofiţer de Control Doping, Însotitor  şi  Oficial de   Colectare a Probei de sânge.  OAD va trasa toate sarcinile de serviciu pentru  Personalul  de Colectare a Probei   care subliniază responsabilităţile acestora. Minimum de cerinţe:     a)   Personalul de Colectare a Probei  trebuie să fie de vârstă adultă.     b)   Oficialii de Colectare   a     Probei de sânge  trebuie să aibă calificările adecvate şi    îndemânarea practică pentru a preleva sânge din venă.     G.4.2  OAD se va asigura că  Personalul de Colectare a    Probei      care poate avea un interes în ce priveşte rezultatul colectării sau testării unei  probe  a unui  sportiv  despre care se ştie că este posibil să emită o  probă  Ia o şedinţă, nu va fi desemnat să participe la  Şedinţa de Colectare a    Probei.    Personalul de Colectare   a    Probei     este suspectat că are un interes în colectarea unei  Probe  dacă este:     a)  implicat în planificarea sportului pentru care este condusă testarea;     b)  există legături de rudenie sau este implicat în viaţa personală a oricărui    Sportiv  care poate emite o  Probă  în cadrul acelei şedinţe.      G.4.3  OAD trebuie să stabilească un sistem prin care să se asigure că  Personalul   de Colectare a    Probei     este calificat adecvat şi instruit corespunzător pentru a-şi îndeplini sarcinile.     G.4.4  Programul de instruire pentru  Însotitori şi Ofiterii de Colectare a    Probei      de Sânge  trebuie să includă cel puţin studierea tuturor cerinţelor importante pentru procesul de testare şi familiarizarea cu precauţiile standard importante din domeniul sănătăţii.     G.4.5  Programul de instruire pentru  Ofiterii  de  Control  Doping  trebuie să cuprindă, ca o cerinţă minimă, următoarele:     a)  instruirea teoretică aprofundată în ceea ce priveşte diferitele tipuri de activităţi de testare adecvate poziţiei de  Ofiţer de Control Doping;      b)  observarea tuturor activităţilor de control doping legate de cerinţele din acest standard, preferabil la faţa locului;     c)  efectuarea satisfăcătoare a unei colectări complete a  Probei  la faţa locului sub observaţia unui  Ofiţer  de  Control Doping  calificat sau a unei persoane cu calificare similară. Cerinţa referitoare la emiterea propriu-zisă a  Probei  nu va fi inclusă în observarea Ia faţa locului.       G.4.6  OAD va menţine datele înregistrate referitoare la educaţie, instruire, abilităţi şi experienţă.       G.5  Cerinţe -Acreditare, reacreditare şi delegare     G.5.1  OAD trebuie  să  stabilească  un  sistem pentru acreditarea şi reacreditarea  Personalului de Colectare a    Probei.       G.5.2  OAD se va asigura că  Personalul  de  Colectare a    Probei     a încheiat programul de instruire şi este familiarizat cu cerinţele din acest standard de testare înainte de obţinerea acreditării.     G.5.3  Acreditarea va fi valabilă maxim 2 ani.  Personalului de Colectare a    Probei     i se va cere să repete un program de instruire complet dacă nu au participat la activităţi de colectare a  Probei  timp de 1 an înainte de reacreditare.     G.5.4  Numai  Personalul de Colectare a    Probei     care are o acreditare recunoscută de către OAD va fi autorizat de OAD să conducă activităţi de colectare a  Probei  în numele OAD.     G.5.5   Ofiterii  de Control  Doping  pot să participe personal la orice activitate implicată în  Şedinţa de Colectare a    Probei,     cu excepţia colectării de sânge dacă nu sunt calificaţi, sau pot desemna un  însotitor  să efectueze activităţi specifice care corespund scopului îndatoririlor unui  însotitor  autorizat.      
 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI 
  
 D E C R E T  
 privind promulgarea Legii pentru acceptarea de către România a Convenției internaționale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale 
 a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, 
 Știință și Cultură, la Paris la 19 octombrie 2005 
 În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, 

 Președintele României  d e c r e t e a z ă: 
 Articol unic. — Se promulgă Legea pentru acceptarea de către România a Convenției internaționale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, 
 Știință și Cultură, la Paris la 19 octombrie 2005, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. 
  
 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI 
 TRAIAN BĂSESCU 
  
 București, 25 septembrie 2006. 
 Nr. 1.119. 

     
 P R E Ț U R I L E 
 publicațiilor legislative pentru anul 2006 
 — pe suport fizic — 

     
 Valoarea                 Valoarea 
 crt.                                   anual                                       — lei —                    

 Nr.        Denumirea publicației                 abonamentului            abonamentului trimestrial 

      — lei —    Trim. I    Trim. II    Trim. III    Trim. IV      1.  Monitorul Oficial, Partea I, în limba română    1.480    370,00    370,00    370,00    370,00      2.  Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*    250    —    —    —    —      3.  Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară    1.140    285,00    285,00    285,00    285,00      4.  Monitorul Oficial, Partea a II-a    1.700    425,00    425,00    425,00    425,00      5.  Monitorul Oficial, Partea a III-a    370    92,50    92,50    92,50    92,50      6.  Monitorul Oficial, Partea a IV-a    1.540    385,00    385,00    385,00    385,00      7.  Monitorul Oficial, Partea a VI-a    1.420    355,00    355,00    355,00    355,00      8.  Monitorul Oficial, Partea a VII-a    460    115,00    115,00    115,00    115,00      9.  Colecția Legislația României    375    93,75    93,75    93,75    93,75      10.  Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative    620    155,00    155,00    155,00    155,00      11.  Repertoriul actelor normative    117    —    —    —    —      12.  Decizii ale Curții Constituționale    100    —    —    —    —      13.  Ediții trilingve    350    —    —    —    —      14.  Breviar Legislativ (NOU) **    —    —    —    —    11,4    
 *) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori. 
 **) Se acordă o reducere de preț de 10% pentru cei ce se abonează până la data de 15 octombrie 2006 (10,3 lei preț redus). 
 Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament. 
 Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție: 
 u  COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.      — prin oficiile sale poștale  
 u  RODIPET — S.A.                         — prin toate filialele  
 u  ACTA LEGIS — S.R.L.                      — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)  
 u  INFO EUROTRADING — S.A.                  — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)  
 u  INTERPRESS SPORT — S.R.L.                 — București, str. Hristo Botev nr. 6    (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)  
 u  MEDIA PRESS ABONAMENTE — S.R.L.            — București, str. Izvor nr. 78, et. 2  
 (tel. 311.97.84, fax 311.97.85) 
 u  M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.                  — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;   255.48.16)  
 u  PRESS EXPRES — S.R.L.                    — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;   0745.133.712)  
 u  ZIRKON MEDIA — S.R.L.                    — București, str. Călin Ottoi nr. 29  
 (tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30) 
 u  ART ADVERTISING — S.R.L.                  — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)  
 u  CALLIOPE — S.R.L.                      — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,   0244/51.48.01)  
 u  CARTEXIM — S.R.L.                      — Slobozia, Bd. Matei Basarab, bl. A2, sc. B, ap. 15, parter (telefon/fax: 0243/22.06.95)  
 u  CURIER PRESS — S.A.                     — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)  
 u  MIMPEX — S.R.L.                         — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)  

Preluat: 2026-09-25T16:56:42.070104+00:00 · SHA256: 42b3e1f2bf835d40f2405e141a6c5a4c06281cfcad7f352dfeb004fc85a460ed