Legislație națională
PROCEDURĂ · 0 · 2006
PROCEDURĂ din 21 octombrie 2006 privind corecţia energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Autoritatea Na?ională de Reglementare în Domeniul Energiei · ID sursă 76550
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
PROCEDURĂ din 21 octombrie 2006 privind corecţia energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare EMITENT AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 904 din 7 noiembrie 2006 Revizia I Cod ANRE: 24.1.327.0.01.21/10/06
+
Capitolul I Prevederi generale
+
Articolul 1 În tranzacţiile de energie electrică, atunci când punctul de măsurare nu coincide cu punctul de decontare, energia electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de decontare, în funcţie de amplasarea punctului de măsurare.
+
Articolul 2 În această situaţie se alege una dintre următoarele modalităţi de a proceda: a) se corectează cantitatea de energie electrică real măsurată de contor cu o cantitate calculată, care reprezintă pierderile de energie activă, respectiv reactivă, prin elementele cu pierderi de energie situate între cele două puncte, conform prevederilor prezentei proceduri; ... b) se instalează contoare de pierderi, care realizează calcului pierderilor de energie electrică în elementele cu pierderi şi aplică corecţia energiei contorizate (calcule în contor). ...
+
Articolul 3 În prezenta procedură, prin energie electrică măsurată se înţelege: a) energia real măsurată, a cărei valoare este înregistrată de contor, atunci când punctul de măsurare coincide cu punctul de decontare; ... b) energia real măsurată, a cărei valoare este înregistrată de contor, plus/minus corecţia, atunci când punctul de măsurare diferă de punctul de decontare. ...
+
Articolul 4 Energia electrică care se decontează este energia electrică măsurată.
+
Articolul 5 Pierderile de putere electrică activă corespunzătoare corecţiei de energie în elementele cu pierderi se iau în considerare la stabilirea puterilor maxime absorbite de consumatori.
+
Articolul 6 În prezenta procedură în lipsa altei precizări, prin energie electrică se înţeleg energia electrică activă şi energia electrică reactivă.
+
Capitolul II Scop
+
Articolul 7 Scopul prezentei proceduri este: a) calculul corecţiei de energie electrică; ... b) determinarea energiei electrice măsurate în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare. ...
+
Capitolul III Domeniu de aplicare
+
Articolul 8 Prevederile prezentei proceduri sunt obligatorii pentru operatorii de măsurare stabiliţi în condiţiile reglementărilor aprobate de Autoritatea competentă.
+
Capitolul IV Definiţii şi abrevieri
+
Articolul 9 În contextul prezentei proceduri se aplică următoarele definiţii şi abrevieri: TERMEN SAU
ABREVIERE
DEFINIŢIE
Autoritatea
competentă
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
(ANRE) cu sediul în Bucureşti, str. Constantin Nacu, nr. 3,
Sector 2, http://www.anre.ro, e-mail: anre@anre.ro sau orice
succesor al acesteia.
Consumator
captiv
Consumator de energie electrică, care, din considerente
tehnice, economice sau de reglementare, nu poate încheia un
contract cu un furnizor concurenţial.
Consumator
eligibil
Consumator de energie electrică care are dreptul să îşi
aleagă furnizorul şi să contracteze direct cu acesta energia
electrică necesară, având acces la reţelele de transport
şi/sau de distribuţie.
Consumator
Persoană fizică sau juridică care cumpără energie electrică
pe bază de contract şi o consumă pentru uzul propriu şi,
eventual, pentru cel al unui alt consumator (denumit
"subconsumator"), racordat la instalaţiile sale; poate avea
unul sau mai multe locuri de consum.
Corecţie de
energie
electrică
Cantitate, reprezentând pierderea tehnică de energie într-un
echipament energetic denumit element cu pierderi, situat
între punctul de măsurare şi punctul de decontare, care
trebuie adăugată la/scăzută din energia real măsurată de un
grup de măsurare a energiei electrice, pentru a obţine
valoarea energiei măsurate.
Corecţie de
putere
electrică
Cantitate, reprezentând pierderea tehnică de putere într-un
echipament energetic denumit element cu pierderi, situat
între punctul de măsurare şi punctul de decontare, care
trebuie adăugată la/scăzută din puterea maximă măsurată de un
grup de măsurare a energiei electrice.
Contor de
decontare
Contor de energie electrică pe bază căruia se efectuează
decontarea energiei electrice tranzacţionate.
Curbă de
sarcină
realizată
Succesiune de valori ale puterii electrice medii active
sau/şi reactive înregistrate pe perioade de timp consecutive
şi egale.
Durată de
calcul al
pierderilor
Interval de timp convenţional în care tranzitarea sarcinii
(curent/putere electrică) la valoarea maximă printr-o reţea
electrică ar produce în elementele acesteia aceleaşi pierderi
de energie electrică ca şi în cazul funcţionării conform
graficului real.
Durată de
utilizare a
sarcinii
maxime
Interval de timp convenţional în care, printr-o reţea
încărcată constant la sarcina (curent/putere electrică)
maximă, s-ar transmite aceeaşi cantitate de energie ca şi în
cazul funcţionării conform graficului real.
Element cu
pierderi
Echipament energetic, de regulă transformator de putere,
sau/şi linie electrică (aeriană sau în cablu) aferente
circuitului prin care tranzitarea energiei se face cu
pierderi semnificative.
Energie
electrică
măsurată
Energia electrică real măsurată, atunci când punctul de
măsurare coincide cu punctul de decontare, respectiv energia
real măsurată corectată, atunci când punctul de măsurare nu
coincide cu punctul de decontare.
Energie
electrică real
măsurată
Energia electrică a cărei valoare este înregistrată de
contor.
Furnizor de
energie
electrică
Persoană juridică, titular al unei licenţe de furnizare, care
asigură alimentarea cu energie electrică a unuia sau mai
multor consumatori, pe baza unui contract de furnizare.
Grup de
măsurare a
energiei
electrice
Ansamblul format din contorul de energie electrică şi
transformatoarele de măsurare aferente.
Instalaţie de
racordare
Instalaţie electrică realizată între punctul de racordare
la reţeaua electrică şi punctul de delimitare dintre
operatorul de reţea şi utilizator.
Loc de consum
Incinta sau zona în care sunt amplasate instalaţiile de
utilizare ale unui consumator, inclusiv ale subconsumatorilor
săi, unde se consumă energia electrică furnizată prin una sau
mai multe instalaţii de racordare; un consumator poate avea
mai multe locuri de consum.
Operator de
măsurare
a energiei
electrice
Agent economic care administrează şi operează anasamblul de
echipamente care asigură suportul pentru activitatea de
măsurare a energiei electrice.
Operator de
reţea
Persoană juridică, titular al unei licenţe de distribuţie sau
de transport, care deţine, exploatează, întreţine,
modernizează şi dezvoltă reţeaua de distribuţie sau de
transport.
Perioadă de
facturare a
energiei
electrice
Interval de timp prevăzut în contractul de furnizare pentru
care se determină cantitatea de energie electrică şi puterile
furnizate, valorile respective fiind cuprinse într-o factură.
Pierdere
tehnică de
energie
Integrală în funcţie de timp, pe un interval determinat, a
diferenţei între puterea electrică totală la intrarea şi
respectiv la ieşirea dintr-o reţea electrică sau element al
acesteia.
Pierdere
tehnică de
putere
Diferenţa între puterea electrică totală la intrarea şi
respectiv la ieşirea dintr-o reţea electrică sau element al
acesteia.
Punct de
decontare
Loc, stabilit prin convenţie sau prin reglementări, al unei
reţele electrice, pentru tranzacţionarea unei cantităţi de
energie electrică între două persoane fizice sau juridice.
Punct de
delimitare
Loc/stabilit prin convenţie, al unei reţele electrice, în
care se delimitează patrimonial instalaţiile electrice a două
persoane fizice sau juridice.
Punct de
măsurare
Loc în care se conectează grupul de măsurare a energiei
electrice.
Notă: Procedura se referă doar la punctele de măsurare pentru
decontare.
Putere maximă
măsurata
Puterea maximă real măsurată, atunci când punctul de măsurare
coincide cu punctul de decontare, respectiv puterea maximă
real măsurată corectată, atunci când punctul de măsurare nu
coincide cu punctul de decontare.
Putere maximă
real măsurată
Cea mai mare putere medie cu înregistrare la interval de 15
minute consecutive înregistrată de contorul electronic,
respectiv puterea înregistrată de indicatorul de maxim pentru
putere la contorul de inducţie pe un interval de timp
stabilit.
Regim de
funcţionare
în sarcină
Regim în care se tranzitează permanent energie electrică
printr-un echipament electric (transformator, linie) al unei
reţele sau în care generatorul debitează energie electrică în
SEN.
Regim de
funcţionare
în gol
Regim în care echipamentul (linie, transformator, generator)
este menţinut sub tensiune, fără sarcină.
Regim de
rezervă
Regim în care echipamentul electric (linie, transformator,
generator) este menţinut fără tensiune (deconectat de la
reţea din ambele capete prin care poate primi tensiune, în
cazul reţelelor sau transformatoarelor şi liniilor electrice)
Tranzacţie
Convenţie între două părţi, sub forma unui act, prin care se
face un schimb comercial; în cazul energiei electrice, acest
act poate fi un contract de vînzare-cumpărare, de achiziţie
sau de furnizare de energie electrică.
ID
Interval de dispecerizare
IT
Interval de tranzacţionare
PRAM
Protecţii şi automatizări
+
Capitolul V Documente de referinţă Art. 10 Procedura are la bază următoarele documente de referinţă: a) Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16.07.2003; ... b) HG nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 673/27.07.2004; ... c) Codul de măsurare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 17 din 20.06.2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480, din 4.07.2002; ... d) Procedura privind asigurarea energiei electrice reactive şi modul de plată al acesteia, aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 35 din 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 27.07.2005; ... e) Contracte cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii finali, aprobat prin Decizia Preşedintelui ANRE nr. 57 din 1999 , publicat în Monitorul Oficial at României, Partea I, nr. 623, din 21.12.1999, cu modificările ulterioare; ... f) Procedură pentru calculul energiei electrice care se facturează în situaţia defectării grupului de măsurare, aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 18 din 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3.05.2005; ... g) Procedură privind alimentarea cu energie electrică a locurilor de consum aparţinând furnizorilor producătorilor, autoproducătorilor şi CN Transelectrica SA, aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 33 din 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 27.07.2005; ... h) Contract-cadru pentru prestarea serviciului de transport, a serviciilor de sistem şi de administrare a pieţei angro de energie electrică între C.N. TRANSELECTRICA şi [Beneficiar], aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 40 din 2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1271 din 29.12.2004, cu modificările ulterioare; ... i) Contract-cadru pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 43 din 2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 19.01.2005, cu modificările ulterioare; ... j) Procedura privind relaţiile contractuale dintre consumator şi subconsumatorul său de energie electrică, aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 16/2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316, din 14.04.2005. ...
+
Capitolul VI Calculul corecţiei de energie/putere electrică. Metode de calcul
+
Articolul 11 Pentru calculul corecţiei de energie/putere electrică se aplică metodele de calcul prezentate în continuare şi ipotezele de calcul impuse de informaţiile disponibile: datele furnizate de grupurile de măsurare, respectiv datele puse la dispoziţie de partenerii de tranzacţie.
+
Articolul 12 (1) Calculul pierderilor de energie se face utilizând: ... a) schema electrică care cuprinde elementele cu pierderi, de pe toate căile de racordare, precum şi regimul de funcţionare realizat al acestora; ... b) parametrii tehnici caracteristici ai fiecărui element cu pierderi al schemei electrice, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare; parametrii tehnici trebuie să fie cât mai actuali şi se iau din documentaţiile de racordare sau relevee, din buletine de fabrică, din cataloage de produs, din tabele cu parametrii medii ai transformatoarelor de putere aflate în exploatare, sau din ultimul buletin PRAM; ... c) indecşii de energie electrică înregistraţi de grupurile de măsurare pentru facturarea energiei electrice vehiculate sau livrate. ... (2) În exploatarea instalaţiilor electrice se deosebesc următoarele regimuri de funcţionare: ... a) sub tensiune şi în sarcină, caz în care se calculează pierderi constante şi pierderi variabile de energie electrică activă şi reactivă în elementele cu pierderi situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare; ... b) sub tensiune în gol, caz în care se calculează pierderi constante de energie electrică activă şi reactivă în elementele situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare; ... c) în rezervă, scoase de sub tensiune, caz în care nu se calculează pierderi în elementele menţionate. ... (3) Pentru facturarea energiei electrice tranzitate prin punctele de decontare trebuie cunoscute: energia electrică activă E(a) (kWh), energia electrică reactivă E(r) (kvarh), timpul de menţinere sub tensiune T(f), timpul de funcţionare în sarcină al instalaţiei T(fs) (h), la care se adaugă: ... a) pentru consumatorii de tip industrial, facturaţi în tarif binom, puterea maximă activă real măsurată P(m) (kW); ... b) pentru consumatorii de tip industrial, facturaţi în tarif monom, numărul de schimburi din activitatea acestora. ...
+
Articolul 13 (1) Metoda de calcul utilizează, în funcţie de cazurile prezentate, mărimi predeterminate care vor fi corectate prin măsurători tocate. Pentru consumatorii captivi, sau pentru consumatorii eligibili, acolo unde este cazul, se va utiliza metoda timpului de pierderi (duratei de calcul a pierderilor). ... (2) Pentru cazul unui consumator de tip industrial facturat în tarif binom simplu, care prezintă datele privind regimul de funcţionare, necesarul de energie şi putere electrică activă sau alte mărimi specifice, puterea maximă P(m) va fi cea înregistrată de aparatele de măsurare; atunci se vor determina durata de utilizare a sarcinii maxime T(sm) şi durata de calcul al pierderilor tau, necesare pentru calculul pierderilor variabile de energie electrică, cu ajutorul următoarelor relaţii de calcul: ... a) factorul de putere se determină pe baza relaţiei: ... ─────────────────── cos phi = 1/V 1 + [E(r)/E(a)]^2 (1) Notă: Conform SR-CEI 27-1/1996, regimurile de funcţionare fiind, de cele mai multe ori, anarmonice, se va utiliza pentru "factor de putere" simbolul lambda. b) puterea medie activă: ... P(med) = E(a)/T(fs) (kW) (2) c) puterea maximă aparentă se calculează cu relaţia: ... S(m) = P(m)/cos phi (kVA) (3) d) puterea medie aparentă: ... S(med) = P(med)/cos phi (kVA) (4) e) durata de utilizare a sarcinii maxime: ... T(sm) = E(a)/P(m) (h) (5) f) durata de calcul al pierderilor: ... tau = T(f) * (p*k(u) + (1-p)*[k(u)]^2) (h) (6) unde k(u) = S(med)/S(m) este coeficientul de umplere a graficului de sarcină, S(m) se determină conform relaţiei (3), p = (0,15 'f7 0,30); pentru elementele instalaţiilor de racordare a consumatorilor se adoptă p = 0,2. (3) Pentru cazul unui consumator de tip industrial cu activitate în mai multe schimburi, facturat în tarif monom, din datele prezentate în Tabelul 1 se determină următoarele mărimi: ... a) durata de utilizare a sarcinii maxime: T(sm) (h) ... b) durata de calcul al pierderilor: tau (h) ... Tabelul 1 Tip activitate
T(sm) [ore/lună]
tau [ore/lună]
Activitate cu un schimb de 8 ore
164
75
Activitate în două schimburi de câte 8 ore
330
156
Activitate în trei schimburi de câte 8 ore
430
203
Activitate cu un schimb de 10 ore
230
106
Activitate cu un schimb de 12 ore
270
124
Activitate în două schimburi de câte 12
ore
440
218
c) factorul de putere: conform relaţiei (1) ... d) puterea maximă activă: ... P(m) = E(a)/T(sm) (kW) (7) e) puterea maximă aparentă: conform relaţiei (3). ...
+
Articolul 14 În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare, se vor utiliza următorii parametri specifici: a) puterea nominală, S(n) (kVA); ... b) pierderile de mers în gol, P(0) (kW); ... c) pierderile în scurtcircuit, P(sc) (kW); ... d) curentul de mers în gol, i(0) (%); ... e) tensiunea de scurtcircuit, u(sc) (%). ... Se utilizează de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, conform precizărilor de la art. 12 şi 13.
+
Articolul 15 (1) Pentru cazul transformatorului conectat la o instalaţie de racordare a unui consumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină a energiei electrice, pierderile constante de energie/putere activă, când transformatorul se află sub tensiune perioada de timp T(f), se determină cu relaţiile: ... a) pierderile de energie electrică activă: ... delta E(ac) = P(0) * T(f) (kWh) (8) b) pierderile de energie electrică reactivă: ... delta E(rc) = (i(0)%/100) * S(n) * T(f) (kvarh) (9) c) pierderile de putere activă: ... delta P(c) = P(0) (kW) (10) (2) Pierderile variabile de energie/putere activă, când un transformator în situaţia de la alin. (1) este în sarcină, se determină cu relaţiile: ... a) pierderile de energie electrică activă: ... delta E(av) = P(sc) * [S(m)/S(n)]^2 * tau (kwh) (11) b) pierderile de energie electrică reactivă: ... delta E(rv) = [u(sc)%/100] * [S(m)/S(n)]^2 * S(n) * tau (kvarh) (12) c) pierderile de putere activă: ... delta P(v) = P(sc) * [S(m)/S(n)]^2 (kW) (13) (3) Pierderile totale de energie/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante şi variabile, calculate cu relaţiile (8) - (13): ... delta E(a) = delta E(ac) + delta E(av) (kWh) (14) delta E(r) = delta E(rc) + delta E(rv) (kvarh) (15) delta P = delta P(c) + delta P(v) (kW) (16)
+
Articolul 16 (1) Pentru cazul în care transformatorul care constituie element cu pierderi este conectat la o instalaţie de racordare unde în punctul de măsurare se află montat un contor cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile constante de energie/putere activă se determină cu relaţiile (8) - (10). ... (2) Pierderile variabile de energie, când un transformator în situaţia de la alin. (1) este în sarcină pe durata de timp T(fs), se determină cu relaţiile: ... a) pierderile de energie electrică activă: ... delta E(av) = P(sc) * ([E(a)]^2 + [E(r)]^2)/([S(n)]^2 * T(fs)) (kWh) (17) b) pierderile de energie electrică reactivă: ... delta E(rv) = [u(sc)%/100] * ([E(a)]^2 + [E(r)]^2)/[S(n) * T(fs)] (kvarh) (18) c) pierderile de putere activă: ... delta P(v) = P(sc) * ([E(a)]^2 + [E(r)]^2)/[S(n) * T(fs)]^2 (kW) (19) (3) Pierderile totale de energie/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante şi variabile, calculate cu relaţiile (14) - (16). ...
+
Articolul 17 În cazul transformatoarelor sau autotransformatoarelor cu circulaţii semnificative de energie electrică activă în ambele sensuri, pierderile se vor calcula separat pentru fiecare sens.
+
Articolul 18 În cazul în care elementul cu pierderi, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare, este o linie electrică aeriană se utilizează următorii parametri: a) lungimea liniei în porţiunea considerată, l (km); ... b) tensiunea nominală a liniei, U(n) (kV); ... c) rezistenţa ohmică specifică a conductoarelor, r(0) (Ω/km); ... d) reactanţa specifică a liniei x(0) (Ω/km); ... Se determină rezistenţa ohmică R, respectiv reactanţa inductivă X a liniei pentru lungimea porţiunii dintre punctul de măsurare şi punctul de decontare. Se utilizează, de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, conform precizărilor de la art. 12 şi art. 13.
+
Articolul 19 Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi şi pentru care se calculează corecţii, are tensiunea mai mică sau egală cu 110 kV şi alimentează un consumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină a energiei electrice, se iau în calcul doar pierderile variabile de energie/putere activă, care se determină cu relaţiile: a) pierderile de energie electrică activă: ... delta E(a) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 * tau (kWh) (20) b) pierderile de energie electrică reactivă: ... delta E(r) = 10^(-3)*X*([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 * tau (kvarh) (21) c) pierderile de putere activă: ... delta P = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 (kWh) (22)
+
Articolul 20 Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi şi pentru care se calculează corecţii este de de 220 kV, respectiv de 400 kV, la pierderile de energie activă/putere activă se adaugă şi pierderi constante corona delta P(c) (kW/km); se recomandă să se adopte pentru delta P(c) o valoare de (10-15) kW/km în cazul liniilor de 400 kV, respectiv (4-6) kW/km pentru linii de 220 kV. (1) a) Pierderile constante corona de energie electrică activă, pentru perioada de timp T(f) cât linia se află sub tensiune, se determină cu relaţia: ... delta E(ac) = delta P(c) * l * T(f) (kWh) (23) b) pierderile constante corona de putere activă: ... delta P(c) = delta P(c) * l (kW) (24) (2) Pierderile variabile de energie electrică, dacă linia are montat în punctul de măsurare un contor cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcina, pentru perioada de funcţionare în sarcină T(fs), respectiv pierderile variabile de putere activă, se determină cu relaţiile: ... a) pierderile de energie electrică activă: ... delta E(av) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/([U(n)]^2 * T(fs)) (kWh) (25) b) pierderile de energie electrică reactivă: ... delta E(rv) = 10^(-3) *X*([E(a)]^2+[E(r)]^2)/([U(n)]^2 * T(fs)) (kvarh) (26) c) pierderile de putere activă: ... delta P(v) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(fs)]^2 (kWh) (27) (3) Pierderile totale de energie electrică activă se determină cu relaţia (14), iar pierderile totale de putere activă se determină cu relaţia (16). ...
+
Articolul 21 În cazul în care elementul cu pierderi, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare, este o linie electrică subterană, se vor utiliza următorii parametri: a) lungimea liniei în porţiunea considerată, 1 (km); ... b) tensiunea nominală a liniei, U(n) (kV); ... c) rezistenţa ohmică specifică a conductoarelor, r(0) (Ω/km); ... d) reactanţa specifică a conductoarelor, x(0) (Ω/km); ... e) capacitatea specifică a cablurilor c(0) (æF/km); ... f) pierderile specifice în dielectric delta P(0) (kW/km); ... g) pulsaţia mărimilor alternative omega. ... Se vor utiliza de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, conform precizărilor de la art. 12 şi 13.
+
Articolul 22 (1) a) Pierderile constante de energie activă în linia electrică subterană se determină cu relaţia: ... delta E(ac) = delta P(d) * l * T(f) (kWh) (28) b) pierderile constante de putere activă: ... delta P(c) = delta P(d) * l (kWh) (29) (2) Energia reactivă constantă generată prin efectul capacitiv al liniilor electrice în cablu (efect de compensare al linîeî electrice în cablu) se determină cu relaţia: ... delta E(rc) = 10^(-3) * c(0) * l * omega * [U(n)]^2 * T(f) (kvarh) (30) (3) Pierderile variabile de energie activă/putere activă, după calcularea rezistenţei ohmice a liniei aferente porţiunii dintre punctul de măsurare şi punctul de decontare, se determină astfel: ... a) pentru cazul în care linia electrică alimentează un consumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină a energiei electrice, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relaţia (20) iar pierderile variabile de putere activă se determină cu relaţia (22); ... b) pentru cazul în care linia electrică are montat în punctul de măsurare un echipament cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relaţia (25) iar pierderile variabile de putere activă se determină cu relaţia (27); ... (4) Pierderile variabile de energie reactivă, după calcularea reactanţei inductive a liniei aferente porţiunii dintre punctul de măsurare şi punctul de decontare, se determină astfel: ... a) pentru cazul în care linia electrică alimentează un consumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile variabile de energie electrică reactivă se determină cu relaţia (21); ... b) pentru cazul în care linia electrică are montat în punctul de măsurare un echipament cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile variabile de energie electrică se determină cu relaţia (26); ... (5) Pierderile totale de energie activă se determină cu relaţia (14), pierderile totale de putere activă se determină cu relaţia (16) iar pierderile totale de energie reactivă se determină cu relaţia: ... delta E(r) = delta E(rv) - delta E(rc) (kvarh) (31)
+
Articolul 23 În cazul liniilor electrice cu circulaţii de energie electrică activă semnificative în ambele sensuri, pierderile se vor calcula separat pentru fiecare sens.
+
Articolul 24 Pentru situaţiile în care se utilizează echipamente de măsurare cu posibilitatea de înregistrare a indecşilor orari (măsurare orară), pentru puterile, activă P şi reactivă Q, tranzitate, se vor utiliza următoarele relaţii de calcul al pierderilor variabile de energie electrică: (1) Pentru transformatoare sau autotransformatoare situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare, atunci când se cunosc datele conform art. 14, se calculează: ... a) pierderile variabile de energie/putere activă: ... j=T(fs) delta E(av) = P(sc) * Σ ([P(j)]^2 + [Q(j)]^2)/[S(n)]^2 * t(j) (kWh) (32) j=1 P(j) şi Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate în kW, respectiv în kvar se pot utiliza, în locul acestora, valorile energiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, ca mărime, datorită intervalului de o oră, reprezintă tot puteri, t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1h). b) pierderile variabile de energie electrică reactivă: ... j=T(fs) delta E(rv) = [u(sc)%/100] * Σ ([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/S(n) * t(j) (kvarh) (33) j=1 c) Pierderile constante de energie electrică activă şi reactivă se determină cu relaţiile (8), respectiv (9), considerând în formule în locul timpului total de funcţionare T(f), intervalul de timp unitar t(j), iar pierderile totale de energie de determină cu relaţiile (14), respectiv (15). ... (2) Pentru linii electrice aeriene, respectiv în cablu, situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare, atunci când se cunosc datele conform art. 18, respectiv 21, se calculează: ... a) pierderile variabile de energie electrică activă: ... j=T(fs) delta E(av) = 10^(-3)*R* Σ ([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) (kWh) (34) j=1 P(j) şi Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate în kW, respectiv în kvar; se pot utiliza, în locul acestora, valorile energiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, dimensional, datorită intervalului de o oră, reprezintă puteri. t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1h). Acolo unde se va putea, în locul tensiunii nominale, U(n), se va utiliza valoarea tensiunii medii pe linie, U(m), determinată prin măsurători orare. b) pierderile variabile de energie electrică reactivă: ... j=T(fs) delta E(rv) = 10^(-3)*X* Σ ([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) (kvarh) (35) j=1 c) în cazul liniilor electrice în cablu, pierderile constante de energie activă se determină cu relaţia (28), iar energia reactivă constantă generată prin efect capacitiv se determină cu relaţia (30), considerând în locul timpului total de funcţionare T(f), intervalul de timp unitar t(j); ... d) în cazul liniilor electrice aeriene de transport, se iau în considerare doar pierderi constante corona, conform precizărilor de la art. 20 şi se calculează cu relaţia (23), considerând în locul timpului total de funcţionare T(f), intervalul de timp unitar t(j), pentru alte categorii de linii electrice aeriene nu se iau în considerare pierderi constante de energie electrică; ... e) pierderile totale de energie activă în liniile electrice se vor calcula cu relaţiile (14) iar cele de energie reactivă se vor calcula cu relaţiile (15), respectiv (31). ... (3) Pierderile de putere activă au aceeaşi mărime ca şi energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t(j) = 1h. ...
+
Capitolul VII Determinarea energiei/puterii electrice măsurate
+
Articolul 25 (1) Pentru cazurile în care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare, în anexele contractelor de vânzare-cumpărare, de furnizare de distribuţie şi de transport de energie electrică se vor face precizări referitoare la parametrii elementelor cu pierderi şi formulele de calcul al corecţiei cantităţii de energie real măsurată, conform, acestei proceduri. ... (2) Parametrii elementelor cu pierderi şi formulele de calcul al corecţiei vor fi comunicaţi Operatorului de măsurare. ...
+
Articolul 26 Pentru punctele de măsurare care diferă de punctele de decontare corespunzătoare, se vor aplica următoarele corecţii cantităţii de energie electrică, respectiv puterii active maxime, acolo unde este cazul: a) în cazul în care grupurile de măsurare a energiei electrice sunt montate în aval, raportat la sensul de circulaţie al puterii active, respectiv reactive, faţă de punctul de decontare, corecţia de energie electrică activă, respectiv reactivă, calculată în elementele cu pierderi, situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare, se adună la mărimea energiei real măsurate de contor; corecţia de putere activă, calculată în elementele cu pierderi, se adună la mărimea puterii maxime real măsurate; ... b) în cazul în care grupurile de măsurare a energiei electrice sunt montate în amonte, raportat la sensul de circulaţie al puterii active, respectiv reactive, faţă de punctul de decontare, corecţia de energie electrică activă, respectiv reactivă, calculată în elementele cu pierderi situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare, se scade din mărimea energiei real măsurate de contor; corecţia de putere activă, calculată în elementele cu pierderi, se scade din mărimea puterii maxime real măsurate. ...
+
Articolul 27 Pentru punctele de decontare care diferă de punctele de măsurare a energiei electrice şi în care determinarea cantităţilor de energie tranzacţionate se face pe ID/IT, calculul corecţiilor se va face corespunzător fiecărui ID/IT.
+
Articolul 28 (1) Operatorii de măsurare vor menţine, pentru fiecare punct de măsurare care diferă de punctul de decontare, o bază de date cuprinzând valorile energiei/puterii active real măsurate şi valorile energiei/puterii active măsurate. ... (2) Datele din baza de date pot fi puse la dispoziţie, la cerere, părţilor direct implicate în tranzacţia respectivă, atât pentru justificarea, în caz de litigiu, a facturii emise, cât şi pentru eventuale recalculări impuse de incidente, pentru perioadele permise de contract. ...
+
Articolul 29 Corecţiile de energie/putere activă se determină la sfârşitul perioadei de facturare.
+
Articolul 30 Pentru consumatorii aflaţi în regim de funcţionare în sarcină la care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare corespunzătoare şi care au convenită compensarea pierderilor de energie reactivă inductivă, în condiţii tehnice precizate de operatorul de reţea/furnizor prin instrucţiuni specifice, sursa de energie reactivă fiind montată la tensiunea inferioară a transformatorului de alimentare, pierderile de energie reactivă se compensează (se reduc) cu cantitatea de energie reactivă capacitivă măsurată de grupul de măsurare prevăzut pentru sensul energiei de la consumator spre reţea; reducerea nu va putea depăşi nivelul energiei reactive inductive calculate la mersul în gol al transformatorului.
+
Articolul 31 Factorul de putere corespunzător perioadei de facturare, se calculează în punctul de decontare, pe baza energiei electrice active şi a energiei electrice reactive măsurate.
+
Articolul 32 Dacă pentru un loc de consum al unui consumator, există mai multe căi de alimentare, dotate cu grupuri de măsurare distincte, pentru care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare, se va proceda astfel: a) în căzul în care, pe toate căile de alimentare, punctul de decontare se află la acelaşi nivel de tensiune, pierderile de energie activă şi reactivă se calculează ca sumă a pierderilor de energie activă, respectiv reactivă determinate pentru fiecare element cu pierderi de pe fiecare instalaţie de racordare aflată în funcţiune, iar factorul de putere se determină global la nivelul locului de consum; ... b) în cazul în care punctele de decontare de pe căile de alimentare se află la niveluri de tensiune diferite, pierderile de energie electrică activă şi reactivă se determină pe fiecare instalaţie de racordare, iar factorul de putere se determină pe niveluri de tensiune; ... c) în cazul în care punctul de decontare este situat la tensiunea superioară a transformatorului, iar măsurarea energiei electrice pentru decontare este realizată pe căi de derivaţie, situate la tensiunea inferioară a transformatorului, pierderea totală de energie este suma pierderilor corespunzătoare căilor respective. ...
+
Articolul 33 Corecţia energiei/puterii active în elementele cu pierderi conectate pe instalaţii de racordare de rezervă se face conform prevederilor art. 26.
+
Articolul 34 Pentru consumatorii casnici şi consumatorii asimilaţi consumatorilor casnici, cu putere maximă contractată mai mică de 30 kW, care au în proprietate posturi de transformare, nu se aplică corecţii de energie electrică reactivă.
+
Articolul 35 În situaţiile în care postul de transformare pentru alimentarea unui consumator, este proprietatea acestuia şi din acelaşi post se alimentează şi reţele electrice ale Operatorului de reţea (de distribuţie), pierderile de energie electrică activă şi reactivă pentru corecţie se repartizează între consumator şi Operatorul de reţea/furnizor, proporţional cu cantităţile de energie electrică activă şi reactivă tranzacţionate de fiecare în parte.
+
Capitolul VIII Dispoziţii finale
+
Articolul 36 Modelele matematice prezentate pentru calculul pierderilor de energie electrică pentru corecţie nu sunt restrictive, participanţii la tranzacţie putând conveni şi alte modele matematice de corecţie, care vor fi înscrise explicit în contractele încheiate. ------- Preluat: 2026-09-24T21:56:57.152438+00:00 · SHA256: 024ffb9757c7b92770ee05d3fd3733dcf8bc8ebfebadd2ae400a46e0bd3e1f47