Legislație națională

ORDIN · 300 · 2006

ORDIN nr. 300 din 21 decembrie 2006 privind aprobarea Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Autoritatea Na?ională Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor · ID sursă 79038

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

ORDIN nr. 300 din 21 decembrie 2006 privind aprobarea Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007 EMITENT AUTORITATEA NAŢIONALA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 30 ianuarie 2007 Având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004 , cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, vazand Referatul de aprobare nr. 27.398 din 5 decembrie 2006 întocmit de Direcţia generală sanitară veterinara din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:
+
Articolul 1 Se aprobă Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. ______________
Notă ...
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.
+
Articolul 2 Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
+
Articolul 3 Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de ducere la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
+
Articolul 4 Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Chetan Radu Roatis Bucureşti, 21 decembrie 2006. Nr. 300.
+
Anexa PROGRAMUL acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007 Nota Sănătate Animala a) Din ratiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare de supraveghere în exploatatiile de animale autorizate/aprobate se executa de către medicii veterinari de libera practica organizaţi în eonditiile legii, împuterniciţi de către Direcţia s ... anitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana şi a Mn. Bucureşti, exclusiv pentru aceste exploataţii. b) Acţiunile sanitare veterinare de supraveghere în exploatatiile nonprofesionale (gospodării ale populaţiei) de animale se executa de către medicul veterinar de libera practica împuternicit, în baza contractului de concesionare încheiat cu Direcţia ... sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana şi a Mn. Bucureşti. c) Recoltarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se face utilizând vacutainere sterile, contravaloarea acestora fiind suportată de către stat în cadrul tarifelor negociate pentru recoltare în cazul operaţiunilor obligatorii, ... inclusiv a acelor şi seringilor pentru vaccinarea de urgenta contra pestei porcine clasice şi de către proprietarii animalelor în cazul operaţiunilor efectuate la cerere. d) În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale programului strategic este necesară prelevarea unei probe unice pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai o proba prelevata. ... e) Rapoartele de monitorizare la nivel naţional privind examenele efectuate şi rezultatele obţinute se centralizează la ANSVSA după machetele stabilite de Unitatea Epidemiologica Centrala. ... Machetele vor avea în vedere fiecare din acţiunile prevăzute în programul strategic (Ex. nu se vor raporta examene parazitologice total, ci pentru fiecare parazitoza în parte, conform metodelor şi metodologiilor de diagnostic) f) formularistica utilizata pentru evidentierea acţiunilor din Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007 s ... e pun la dispoziţie gratuit de către DSVSA şi a municipiului Buucresti, medicilor de libera împuterniciţi. Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007 BOLI MAJORE 1. FEBRA AFTOASA (A - 010)

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice şi sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în exploataţiile de animale în care se efectuează carantina profilactică pentru, animale importate. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. Medici veterinari oficiali de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Acţiunile de inspecţie planificată şi cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
2. serologică: - pe probe de sânge recoltate de la bovine şi ovine din localităţile identificate ca ţinte pentru detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere de la: - 2% din bovine şi 3% ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc major de contaminare transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS), situate în zona I de supraveghere, - 0,5% din bovine, ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc minor de contaminare transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate în zona II de supraveghere. 1. Raport trimestrial la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 2. ANSVSA identifică judeţele din zonele I şi II de risc. 3. DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti identifică localităţile ţintă din zonele de risc I şi II. 4. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 43 din 24 februarie 2006, iar probele de sânge prelevate pentru efectuarea examenelor serologice, virusologice se trimit la Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul IDSA conform prevederilor Manualului de instrucţiuni. - Laboratorul Naţional de Referinţă comunică rezultatele obţinute la DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti, iar pentru probele pozitive şi la ANSVSA; - probele pot fi trimise la unele laboratoare de referinţă comunitare şi/sau naţionale, cu aprobarea ANSVSA cheltuielile fiind suportate de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti; 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medici veterinari oficiali de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
3. clinică în caz de suspiciune şi în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare; 1. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile din ordinului ANSVSA nr. 43 din 24 februarie 2006 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. STOMATITA VEZICULOASA (A - 020)

1 2 3 4
Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din ţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Acţiunile de inspecţie planificată şi cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
- în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, după import din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi în exploataţiile de carantină şi abatoare autorizate
2. serologică: 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 2. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 3. În unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din ţări situate pe continentele contaminate 4. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană. 5. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), vor fi procuraţi odată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate, această obligaţie a exportatorilor fiind necesară a fi inclusă în caietul de sarcini, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 3. BOALA VEZICULOASA A PORCULUI (A - 030)

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României: - în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproducţiei; Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
- în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul bolii veziculoase a porcului
- în abatoare a porcinelor Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficial desemnaţi
2. serologică: 3% pe an de la porci în vârstă de 180-200 zile din ferme de reproducţie şi selecţie cu capacitate de peste 100 capete; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 2. Examenele serologice pentru supravegherea efectivelor importate se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană. 4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate. 5. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 4. PESTA BOVINA (A-040)

1 2 3 4
Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: Raport trimestrial transmis de DSVS A judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din ţările situate în sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei bovine
- în abatoare după import Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea leziunilor produse de virusul pestei bovine
2. serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, pe: - 2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni, dar nu mai puţin de 240 de probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare situate în zona I de supraveghere (BT, CL, CT, CS. DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS); - 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM); 1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti. 3. România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta bovină, recunoscut oficial de OIE. 5. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 1. Medici veterinari de liberă practic împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 5. PESTA MICILOR RUMEGATOARE (A - 050)

1 2 3 4
Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din ţările situate în sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei micilor rumegătoare.
- în abatoare, după import, în perioada de carantină Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea leziunilor produse de virusul pestei micilor rumegătoare.
2. serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, pe: - 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I de supraveghere) ((BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS); - 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), 1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană. 3. România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta bovină, recunoscut oficial de OIE. 5. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 6. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA BOVINA (A - 060)

1 2 3 4
Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
- în unităţile desemnate a efectua pentru animale importate, din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal al pleuropneumoniei contagioase bovine.
- în abatoare, după import, în perioada de carantină De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se vor preleva probe (lichid pleural şi ţesut pulmonar), reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă. 1. Medicul veterinar oficial de abator 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
2. serologică prin RFC/ELISA: - la bovinele care prezintă manifestări clinice respiratorii ce pot conduce şi la suspicionarea A 060. 1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. În cazul apariţiei de reacţii serologice dubioase sau pozitive se procedează la recoltarea de probe (mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică) pentru confirmare prin examene bacteriologice şi probe pereche pentru recontrol serologic 3. România este indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu importă animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 7. BLUETONGUE (A - 090)

1 2 3 4
Supraveghere activă Conform Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 32 din 2006 8. VARIOLA OVINA ŞI CAPRINA (A - 100)

2. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. Pentru diagnosticul virusologie probele se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti

2. România este indemnă de variola ovinelor şi caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 5. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 9. PESTA AFRICANA A CALULUI (A - 110)

1 2 3 4
Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; Raport trimestrial transmis de DSVS A judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei africane a calului.
2. serologică: pentru, detecţia posibilei contaminări transfrontaliere: - în judeţele cu risc maxim de contaminare CS, CL, CT, DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TM pe probe recoltate de la 2% din cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 200 probe/an/judeţ (zona I de supraveghere); - în judeţele cu risc minim de contaminare: GJ, VL, AG, DB, IF, Mun. Buc., IL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 50 de probe/an/judeţ (zona II de supraveghere); 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti. 2. România este indemnă de pesta africană a calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. 4. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 2. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 10. PESTA PORCINA AFRICANA (A - 120)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată, precum şi cele de evaluare rurală rapidă, vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
- în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de pesta porcină africană Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei porcine africane
- în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină după import Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de pesta porcină africană Examene efectuate de către medici veterinari oficial desemnaţi

2. serologică: - în judeţele cu risc maxim de contaminare (zona I de supraveghere), (BT, CL, CT, GL, IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) pe 300 probe, an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; - în judeţele cu risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, CJ, CL, IL, IF) pe 100 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA judeţeană. 2. România este indemnă de pesta porcină africană, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 99/2006. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 11. PESTA PORCINA CLASICA (A - 130)

1 2 3 4
Supraveghere activă Conform prevederilor HG nr. 1700/12.12.2006 pentru aprobarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România şi a Ordinului Preşedintelui ANSVSA privind aprobarea Planului de vaccinare de necesitate la porcinele domestice din exploataţiile profesionale şi noii profesionale şi vaccinarea orală la mistreţi nr. 292 din 14.12.2006
1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 12. INFLUENTA AVIARA (pesta aviara) - A - 150

1 2 3 4
Supraveghere activă A. Supravegherea şi combaterea influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice Începând cu 01.01.2007, supravegherea, combaterea şi diagnosticul influenţei aviare se face în conformitate cu prevederile comunitare în domeniu, având în vedere că România este stat membru; acestea sunt: - Directiva Consiliului nr. 92/40/EC ce stabileşte măsurile comunitare pentru controlul influenţei aviare ce va fi înlocuită de la 01.07.2007 de Directiva Comisiei nr. 2005/94/EC - Directiva Comisiei nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare ce înlocuieşte Directiva Consiliului nr. 92/40/CEE; - Decizia Comisiei nr. 2005/464/CE privind implementarea programelor de supraveghere pentru influenţa aviară la păsări domestice şi păsări sălbatice ce vor fi întreprinse în statele membre; - Decizia Comisiei nr. 2006/101/EC privind implementarea programelor de supraveghere pentru influenţa aviară la păsările domestice şi la cele sălbatice întreprinse de statele membre pe 2006; - Decizia Comisiei 2006/135/EC care stabileşte măsuri de protecţie în legătura cu influenţa aviară înalt patogenă înlocuită de Decizia Comisiei nr. 2006/415/EC - Decizia Comisiei nr. 2006/415/CE privind anumite măsuri de protecţie în legătură cu influenţa aviară înalt patogenă produsă de subtipul H5N1 la păsările din comunitate şi care înlocuieşte Decizia Comisiei nr. 2006/135/EC: - Decizia Comisiei nr. 2006/416/CE privind anumite măsuri de tranziţie în legătură cu influenţa aviară la păsări sau la alte păsări captive în comunitate; - Decizia Comisiei nr. 2005/731/CE care stabileşte cerinţele suplimentare pentru supravegherea influenţei aviare la păsările sălbatice; - Decizia Comisiei nr. 2006/563/CE privind anumite măsuri de protecţie în legătură cu influenţa aviară înalt patogenă produsă de subtipul H5N1 la păsările sălbatice din comunitate şi care înlocuieşte Decizia Comisiei nr. 2006/115/EC; - Decizia Comisiei nr. 2006/474/EC privind măsurile de prevenire a răspândirii influenţei aviare înalt patogene cauzate de subtipul H5N1 al virusului influenţei aviare la păsările ţinute în grădinile zoologice şi înalte organisme, institute şi centre aprobate în statele membre şi care înlocuieşte decizia Comisiei nr. 2005/744/EC; - Diagnosticul influenţei aviare se face cu respectarea prevederilor Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aşa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE;
Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 13. BOALA DE NEWCASTLE (pseudopesta aviara) - A - 160

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor care pot furniza date despre situaţia epidemic logică a efectivelor de păsări. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă şi de agrement aflate pe teritoriul României. 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (găini, bibilici, curci, porumbei, fazani, prepeliţe, struţi, şi păsări de agrement prin: - examene anatomopatologice; - examene virusologice. 3. Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA efectuată în: a) fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; b) fermele de găini ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; c) ferme de pui carne 30 probe serie, după vaccinarea de la vârsta de 9 -10 zile; d) Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA în gospodăriile populaţiei, efectuată la 14-21 zile după vaccinare, din zonele stabilite de autoritatea veterinară: 30 probe/comună; e) supravegherea serologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil. 1. Laboratorul naţional de referinţă din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de Laboratorul naţional de referinţă. 2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile Ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 153/27.06.2006; ord. MAPAM nr. 1114/2003. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Inspecţia, examinarea clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 14. BOALA AUJESZKY (B - 052)

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată pentru efective de porci libere de infecţie: - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSVSA.
2. serologică (ELISA gE): - la 10% din animalele de reproducţie din complexele şi fermele de porci organizate; Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin deletat (cu marker). Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
3. în caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice, histologice şi, după caz, identificarea genomului viral specific prin PCR la IDSA 1. Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boala Aujeszky a fost negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme transmisibile 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, centru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 15. TURBAREA (B - 058)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. clinică obligatorie a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de 10 zile de la data producerii muşcăturii sau zgârieturii. 1. De la animalele suspecte (care au muşcat, zgâriat sau au fost muşcate sau zgâriate), - se recoltează capul întreg. 1. Inspecţia, examinarea clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. de laborator - prin examene virusologice, histologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au prezentat simptome nervoase. 2. Probele (capul animalelor moarte sau sacrificate) prelevate pentru examen virusologic (inclusiv bioprobă) şi histologic, se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora. 3. Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ se vor examina histologic pentru EST, Aujeszky, listerioză. 1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi medicii veterinari oficiali din abator - recoltează probele 2. Examinare la LSV judeţean şi/sau după caz la IDSA
3. în abator a) animalele vii: se examinează ante şi post mortem; b) carcasele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar 4. MĂSURI şi SANCŢIUNI - în cazul în care au existat semne clinice de rabie sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se confiscă animalul în întregime; - în cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de rabie, se confiscă locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală; restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii. Medic veterinar oficial din abator
4. a animalelor din mediul silvatic cu comportament deviat (suspecte de rabie) se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor, cu recoltarea de probe în scop de diagnostic. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 6. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri de rabie se impun restricţii de mişcare a animalelor cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial recoltează probe în scop de diagnostic probe de la animale din mediul silvatic suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar, conform prevederilor protocolului comun ANSVSA, AGVPS, RNP-ROMSILVA, şi cu aprobarea în regim de urgenţă a MAPDR.
5. a rabiei la vulpe: supravegherea prin examene de laborator a cel puţin 30-35 vulpi din fiecare judeţ.
1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examinare la LSV judeţean
6. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.
Investigaţiile se efectuează la IDSA. 16. PARATUBERCULOZA (B - 059)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă I. La taurine şi bubaline

A. În exploataţii indemne:
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial recoltează probe
1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 12 luni prin examen serologic (ELISA-abs) astfel: Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoză enzootică bovină sau febră aftoasă.
a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;

b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi bruceloză;
2. Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA
c) 5% din bovinele din exploataţiile pentru carne, odată pe an în trimestrul II;

d) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14-21 de zile de la T.C.S., se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale; e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examene alergic (TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J), serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe; Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal (25-30 cm pornind de la valvula ileo-cecală), alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează necropsic, histopatologic şi bacterioscopic. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial din abator - recoltează probele 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA
I. Supraveghere activă B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză

a). Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic; Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
b). Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice (ELISA-abs) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD); La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu şi examen bacteriologic pe probe fecale sau examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de organe în cazul abatorizării acestora; Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA

Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat morfopatologic şi bacteriologic; Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti

Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză

C. În exploataţii contaminate

a). Examen serologic (ELISA-abs) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;

b). Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.

II. La ovine şi caprine domestice

A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial recoltează probe
Supravegherea prin examene serologice (ELISA-abs), a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

a) berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru bruceloză. Testările serologice se efectuează la LSVSAJ
b) 5% din oile şi caprele de reproducţie, odată pe an. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau artrita-encefalita caprină; Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA
c) 5% din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă; Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacteriologic pe probe fecale sau prin examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost abatorizate Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA
I. Supraveghere activă B. În exploataţii contaminate

a) Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial la întreg efectivul) şi bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente; Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10% din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial
b) La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic.
Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA
III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice etc.

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale; Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţa concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA
IV. Măsuri generale: Controlul eficienţei decontaminării finale LSVSJ, sau după caz, la IDSA

Combaterea paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea ANSVSA Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţa concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 17. BRUCELOZA LA BOVINE (B - 103)

1 2 3 4
1. Supraveghere activă 1. anatomopatologic
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. serologic prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA (pe cumul de 10 probe), la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar-veterinar pentru montă sau recoltare de material seminal pentru însămânţări artificiale, control de două ori pe an în trim. II şi IV; b) vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele în vârstă de peste 12 luni odată pe an în trimestrul II sau IV dar la un interval mai mic de 12 luni de la ultima examinare; c) bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul calendaristic în curs; 1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează pentru leucoza enzootică bovină. 2. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin RSAR-Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. 3. Conform prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA nr. 104, 105/2005, nr. 61/2006. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
d) vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat (după 14-21 zile de la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice. 4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort.

5. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi apoi trimestrial.

3. în abator a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem; b) carne şi organe: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar MĂSURI şi SANCŢIUNI - carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum; - se confiscă şi se distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sângele; - pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare; Medic veterinar oficial din abator 18. BRUCELOZA LA OVINE (B = 151 - infectia cu Brucella ovis)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă Serologică prin RFC/ELISA şi după caz (în funcţie de simptome şi leziuni) examene bacteriologice şi histologice la: a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale; b) berbecii cu manifestări de epididimită; c) berbecii de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare; - la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; - la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică); d) oile la 7-14 de zile după avort; 1. Examenele pentru ovine se efectuează pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. 2. Se vor trimite la IDSA probe de testicule provenite de la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 19. BRUCELOZA LA OVINE ŞI CAPRINE (B - 152 - infectia cu Brucella melitensis)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Efectivul de ovine şi caprine se afla sub control sanitar-veterinar oficial. 2. Supraveghere serologică prin testul de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal la toţi masculii necastraţi în vârstă de 6 luni 3. toate animalele introduse în exploataţie după ultima testare; 4. 25% din femelele care au atins vârsta de reproducţie - minimum 50 de probe/exploataţie, exceptând cazurile în care sunt mai puţin de 50 de femele, situaţie care impune supravegherea tuturor femelelor 5. Examinare serologică (RSAR Roz Bengal şi RFC/) la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei. 6. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. 7. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine. 8. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc. 9. supravegherea serologică se face ţinând cont de prevederile Dir. Cons. 91/68/CEE care stabileşte cerinţele pentru menţinerea statutului de ţară liberă de Brucella melitensis 1. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului. 2. În România vaccinarea împotriva infecţiei cu B. Melitensis este interzisă. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC. 4. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri pozitive se impun restricţii de mişcare care se ridică după 45 de zile de la distrugerea ultimului animal infectat sau susceptibil de a fi infectat. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz IDSA 20. BRUCELOZA LA PORCINE (B - 253)

1 2 3 4
1. Supraveghere activă 1. clinic: porcine de reproducţie, în mod deosebit a cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată
2. serologic prin SAT şi RFC la: a) vierii de reproducţie la intrarea în exploatare şi apoi trimestrial; b) scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie o dată pe an în trimestrul III, după cum urmează: - 10% din exploataţii profesionale (ferme), - 100% în exploataţii nonprofesionale (gospodăriile populaţiei). c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat (după 7-14 zile de la avort). d) porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare: la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, la beneficiar - între 14-21 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică) 1. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14-21 zile de la avort. 3. În colectivităţile şi gospodăriile populaţiei în care se confirmă infecţia brucelică, nu se mai execută examene serologice ci se aplică Programul de asanare prin lichidarea întregului efectiv. 4. La importul de animale vii se respectă prevederile Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
3. în abator a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem; b) carne şi organe: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar MĂSURI şi SANCŢIUNI De la porcii din efectivele cu bruceloză: - carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; - organele cu leziuni se confiscă Medic veterinar oficial din abator 21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINA (B - 104)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. prin examene de laborator a: a) taurilor şi bivolilor pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: - înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; - imediat după întoarcerea la stabulaţie; b) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal; 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
2. în abator a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem; b) carne şi organe: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar MĂSURI şi SANCŢIUNI 1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de bovine 2. Recoltarea de probe din apa potabilă. 3. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean 22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC (ovine, porcine, păsări)

1 2 3 4
Supraveghere activă 1. prin inspecţie şi, în caz de suspiciune, prin examene de laborator
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinar de asistenţă concesionată
2. în abator: a) animalele şi păsările vii: se examinează ante şi post mortem; b) examinarea carcaselor şi organelor MĂSURI şi SANCŢIUNI 1. Tăierea în partida separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenta de specii de Campylobacter termofile 2. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine. 3. Recoltarea de carcase şi organe de la puii broiler 4. Recoltarea de probe din apa potabilă. 5. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IISPV 23. TUBERCULOZA (B - 105)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă I. LA BOVINELE BUBALINELE DOMESTICE

A. În exploataţii libere:

a). În judeţele: BC, BN, BV, CJ, GR, HD, IS, MS, NT, PH, SB, SV, VL, VN, Mn. B, nu se execută testări alergice pentru tuberculoza bovină, cu excepţia TCS programate pentru animalele reagente după TU efectuat în 2006. b) În judeţele: AB, AR, AG, BH, BT, BR, BZ, CS, CL, CT, CV, DB, DJ, GL, GJ, HR, IL, MM, MH, OT, SM, SJ, TR, TM, TL, VS, IF, se execută o singură testare alergică pentru tuberculoza bovină, la toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni prin TU, în trimestrul II. c) toate animalele reagente (pozitive şi neconcludente) la TU, vor fi examinate în laborator pentru răspunsul imun mediat celular, prin metodele omologate (EIAs-yIFN şi/sau TISL) la 15-30 zile de la TU sau TCS executat la 42 de zile de la TU; animalele care la acest al doilea test nu au reacţie negativă, se consideră pozitive 1. Controalele intradermotuberculinice şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică şi se efectuează cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice. 2. Cu trei săptămâni înaintea controalelor menţionate la pct. 1 se efectuează tratamente antiparazitare. 3. Se interzice utilizarea, pentru testare alergică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat precum şi instrumentar de lucru defect, neautorizat metrologic. 4. Nu vor fi supuse testării intradermotuberculinice sau pentru răspuns imun mediat celular: - animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: dexametazona, hidrocortizon; - animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare; - animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
d) animalele pozitive la TCS (efectuat la 42 zile de la TU sau EIAs-yIFN) se elimină obligatoriu din exploataţie prin abatorizare. 5. Expedierea animalelor reagente la abator se face în baza certificatului sanitar veterinar de transport şi sănătate barat cu diagonală roşie şi fişei de tăiere cu rezultatele testului intradermotuberculinic sau pentru răspuns imun mediat celular întocmite de medicul veterinar oficial. 6. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: - limfonodurile capului: retrofaringiene (stâng şi drept) mandibulare (stâng şi drept), parotidiene (stâng şi drept): - limfonodurile traheobronhice (stâng şi drept), mediastinale (anterior şi posterior); - limfonodurile hepatice, iliac (intern şi extern), retromamar (superior şi inferior) şi poplitei; - porţiuni de ţesuturi şi organe (pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glanda mamară. etc.); 7. Este obligatorie şi supravegherea anatomopatologică şi de laborator pentru tuberculoză a tuturor bovinelor moarte sau tăiate de urgenţă, provenite din exploataţii contaminate. 8. Examenele bacteriologice şi histopatologice pozitive certifică diagnosticul de tuberculoză, biotestul în aceste cazuri fiind opţional. 9. Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare de diagnostic se despăgubesc potrivit legii indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 10. Conform prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA nr. 104, 105/2005, nr. 61/2006.

B. În exploataţii suspecte:
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţa concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
- efectuarea trimestrială prin TU şi EIAs-yIFN la 10 zile şi eliminarea prin tăiere a animalelor pozitive cu recoltări de probe pentru examenele de laborator

Supraveghere activă C. În exploataţii infectate:

a) În efectivele, curţile şi localităţile cu bovine pentru reproducţie şi producţie de lapte, în care se declară tuberculoza, se execută testări trimestriale prin T.C.S. sau EIAs-yIFN, la toate bovinele de peste 6 săptămâni; În unităţile cu procent de infecţie de sub 10% după eliminarea animalelor pozitive se efectuează decontaminări locale sau generale ale adăposturilor (în funcţie de anotimp) se executa trimestrial testul TCS sau EIAs-yIFN, eliminarea animalelor pozitive prin abatorizare şi examen de laborator până la obţinerea a 4 controale consecutive negative în fermele de vaci de lapte. După efectuarea celor 4 controale cu rezultat negativ, unitatea se supune operaţiunilor de sanitaţie veterinară şi controlul eficienţei acestora cu testul TAAR negativ ferma se declară indemnă de tuberculoză. După eliminarea animalelor pozitive din unitate restul bovinelor se retestează prin TU după minimum 45 de zile iar animalele reagente se reexaminează prin EIAs-yIFN. 11. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite din exploataţii sau curţi contaminate; 12. Când procentul de infecţie depăşeşte 10% din efectivul testat şi tuberculoza a fost diagnosticată şi la tineret în vârstă de 6 săptămâni, exploataţia inclusiv gospodăriile cu peste 2 bovine se supun Programului de asanare prin depopulare totală, interzicându-se activitatea de reproducţie. 13. Când procentul de reacţii nespecifice se menţine constant sub 0,1 - 0,2% şi examenele de laborator (cel puţin două examene consecutive la un interval de 6 luni), la 10% din efectiv sunt negative, efectivul poate fi declarat liber de tuberculoză iar măsurile de restricţie se ridică după efectuarea acţiunilor de sanitaţie (deratizare, dezinsecţie, decontaminare) şi după controlul eficienţei acestora prin testul TAAR, care trebuie să fie negativ. 14. Tuberculoza se declară oficial conform ordinului nr. 156/1999 pe baza buletinului de analiză emis de USVS judeţean sau IDSA. Pentru animalele din import sau selecţie confirmarea bolii se face prin buletin de analiză eliberat de IDSA. 15. După declararea bolii, autoritatea veterinară teritorială competentă, împreună cu medicul veterinar epidemiolog de la DVSA judeţeană efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare. 16. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. 17. Animalele reagente se sacrifică în abatoare autorizate, în partidă separată sau în sala sanitară, sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţia mediului se despăgubesc conform HG 1415/2004; 18. Notificarea focarului de tuberculoză declarat se face la ANSVSA prin raportul de notificare a bolilor şi situaţia epizootiilor. 19. Pentru bovinele importate, DSVSA judeţene vor notifica la ANSVSA rezultatele preliminare ale testelor intradermotuberculinice şi/sau pentru răspuns imun mediat celular inclusiv rezultatele finale când acestea sunt pozitive sau dubioase. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examinare la USVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
D. În îngrăşătorii: a) tuberculinare anuală (trim. II), prin TU a tuturor bovinelor, cu abatorizarea animalelor pozitive; b) îngrăşătoriile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun măsurilor de asanare prin depopulare totală.

I. Supraveghere activă E. ALTE RUMEGĂTOARE DOMESTICE RECEPTIVE (ovine şi caprine).

a). examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de tuberculoză la ovinele şi caprinele abatorizate, tăiate de urgenţă sau moarte; 20. La ovine, testul intradermic se execută prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml PPD-bovin şi PPD-aviar în puncte separate, pe latura toracelui posterior articulaţiei cotului iar la caprine testul poate fi efectuat ca la bovine, pe latura gâtului. Citirea reacţiilor se face la 48 de ore după inoculare: interpretarea reacţiilor se face după cheia recomandată pentru diagnosticul alergic al paratuberculozei la ovine şi caprine. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
b). testare alergică, de două ori pe an (Trim. II şi IV), prin IDR-TCS la ovinele şi caprinele adulte din efective: - cu antecedente de boală sau cu risc maxim de infecţie; - în care au fost depistate cazuri cu leziuni de tuberculoză confirmate prin examene de laborator - rumegătoarele receptive din exploataţii de bovine care au fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoză. 21. Ovinele şi caprinele reagente la IDR-TCS vor fi supuse testelor serologice şi examenelor bacteriologice pe probe de fecale pentru diagnosticul paratuberculozei; în acelaşi scop, de la animalele tăiate, limfocentrii mezenterici şi mucoasa intestinală se vor examina necropsic, histopatologic şi bacteriologic.

c). toate animalele pozitive la IDR - TCS se abatorizează şi de la acestea se recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză.

d). efectivele de ovine şi caprine în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun programului de asanare prin depopulare totală

F. PORCINE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE.

a). Supraveghere prin expertiză de abator (după tăiere sau vânat) şi recoltarea de probe de ţesuturi şi organe cu leziuni suspecte de tuberculoză care se expediază la laborator pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză. 22. Respectarea protocolului între ANSVSA şi AGVPS cu privire la supravegherea şi prevenirea unor boli transmisibile de la animale la om; arealul în care au fost depistaţi porci sălbatici cu tuberculoză va fi supus acţiunilor de vânătoare intensivă; 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
b). Exploataţiile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun măsurilor de asanare prin depopulare totală.

c). Adăpostul şi incinta exploataţiei de porcine în care au fost cazate animalele cu diagnostic de tuberculoză vor fi supuse acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, decontaminare, cu controlul eficienţei acestora prin TAAR;

d). Arealul din care au provenit porcii sălbatici cu tuberculoză, la care s-au depistat leziuni de tuberculoză, se supune măsurilor de restricţie privind circulaţia animalelor domestice şi se intensifică acţiunile de vânătoare în zonă.

G. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE ŞI SEMICAPTIVITATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe, lame, cămile şi alte mamifere: carnasiere, feline; maimuţe) DIN REZERVAŢII NATURALE, GRĂDINI ZOOLOGICE, PARCURI, ETC.

Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele depistate moarte, vânate sau tăiate; 23. Arealul din care au provenit animalele cu tuberculoză va fi supus măsurilor similare prevăzute la lit. F, lit. d)., pentru porcii sălbatici. 24. La rumegătoarele şi alte animale receptive din mediul silvatic, în captivitate sau semicaptivitate, organizarea acţiunilor de: depistare, diagnostic, asigurarea materialelor necesare revin MAPDR şi proprietarilor de rezervaţii. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti, 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
H. CARNASIERE ŞI FELINE DOMESTICE (Câini, pisici, nurci)

Examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză; 25. Este interzisă administrarea în hrana carnasierelor a produselor lactate, deşeurilor şi confiscatelor de abator provenite de la animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost tratate termic în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare; 26. Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor de analiză pentru confirmarea bolii iar în crescătoriile contaminate se aplică programul de asanare prin depopulare totală. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
I. PĂSĂRI DOMESTICE (Găini, curci, bibilici, porumbei, fazani, etc.): a). supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator în ferme, curţi, rezervaţii, parcuri, grădini zoologice, circuri, expoziţii permanente, etc. 27. În gospodăriile populaţiei şi în exploataţiile de păsări în care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive sau la acestea se înregistrează frecvente reacţii nespecifice, vor fi tăiate un număr suficient de păsări (minimum 5 capete) şi examinate complex în direcţia tuberculozei. 28. Exploataţiile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun programului de asanare prin depopulare totală şi măsurilor de sanitaţie veterinară în conformitate cu prevederile legale. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
J. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII (bovinele, caprinele, porcinele, păsările, iepurii şi vânatul sălbatic):

Se examinează ante şi post mortem, inclusiv ganglioni limfatici ai capului şi organelor.
1. Medic veterinar oficial din abator
II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. 2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor; în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină, ovare) pentru examene de laborator în direcţia tuberculozei. CARNE şi ORGANE (bovine, caprine şi porcine,) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: - submaxilari, retrofaringieni, bronhici; - mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în volum), portali şi retromamari. În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA

MĂSURI şi SANCŢIUNI Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează. Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasăre sunt următoarele: - confiscarea carcasei şi organelor în întregime în caz de infecţie generalizată sau de leziuni în organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură; - confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice. 1. Medic veterinar oficial din abator
K. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE.

1. Supravegherea şi controlul permanent al funcţionării regimului de filtru şi mijloacelor de manipulare, decontaminare şi distrugere a produselor patologice de origine animală în toate fermele organizate şi în unităţile de cercetare şi diagnosticul micobacteriozelor, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare; 1. Supravegherea şi controlul aplicării măsurilor generale de prevenirea transmiterii bolii de la animale la om, se efectuează de către autoritatea veterinară competentă, în toate cazurile, iar când se constată încălcări ale legislaţiei veterinare, autoritatea veterinară este în măsură să decidă suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare pentru exploataţia respectivă; 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti.
2. Controlul aplicării şi respectării Normelor de Protecţia Muncii cu referire la prevenirea îmbolnăvirilor profesionale în fermele organizate de animale (colectivităţi), unităţile de prelucrare şi comercializare a produselor de origine animală, instituţii de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor; 2. Controlul sanitar al membrilor familiilor din curţile contaminate va fi efectuat obligatoriu pe o perioadă de minimum 12 luni. Acest control va fi efectuat de unităţile sanitare ale Ministerului Sănătăţii, Conform Protocolului/1991 între MAA-(ANSV şi MS); DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. DSP judeţene
3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor naturale şi a surselor potenţiale animale şi umane de infecţie, a speciilor şi subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu şi a riscului de transmitere a bolii în relaţia animal - om - animal; 3. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar se vor efectua în conformitate cu legislaţia veterinară în vigoare privind producerea, prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate din exploataţiile contaminate. DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti, DSP judeţene
4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, semiologice ori prin alte teste de depistare a tuberculozei la tot personalul angajat care desfăşoară activităţi: 4. Expertiza sanitară veterinară a carcaselor, organelor şi produselor din carne destinate consumului uman, se efectuează de către medicii veterinari din abatoarele autorizate iar carnea şi organele cu leziuni de tuberculoză se supun sancţiunilor de abator potrivit legii. DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti, DSP judeţene
a). În ferme organizate de animale (colectivităţi); 5. Pentru orice abatere de la prevederile legii se suspendă activitatea unităţii pentru o perioadă stabilită de autoritatea veterinară competentă. Medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
b). În unităţi de prelucrare şi comercializare a produselor de origine animală destinate consumului public;
Medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
c). personalul care acordă asistenţă zoo-veterinară în unităţile menţionate;

d). personalul din unităţile de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor;

e). membrii familiilor din gospodăriile în care au fost diagnosticate animale cu tuberculoză.

5. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar permanent al producerii, prelucrării şi comercializării produselor de origine animală destinate consumului uman în:
Medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
- toate exploataţiile de animale, inclusiv în gospodăriile individuale; - toate unităţile prelucrătoare din industria alimentară; - circuitul comercial din pieţe şi unităţi de desfacere produse şi preparate de origine animală.
24. RINOTRAHEITA INFECTIOASA BOVINA (IBR) B-110

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru;
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti.
a) Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II.

b) mamele de tauri, la autorizare, şi candidatele mame de tauri odată pe an.
2. Probele de sânge se testează la LSVSJ abilitate şi IDSA, după caz. 3. Examenele virusologice se efectuează la LSVSJ abilitate şi la IDSA, după caz, pe probe de organe. tampoane nazale, leucoconcentrat.
c) Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

d) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV.

2. în caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

3. în caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în Programul de combatere.
25. TRICHOMONOZA BOVINA (B-112)

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă Supravegherea clinică şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

II. Supraveghere activă Supravegherea prin examen de laborator la:

a) taurii şi bivolii din centrele de însămânţări artificiale şi unităţile SEMTEST - la autorizare trimestrial; 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mim. Bucureşti.
b) taurii şi bivolii la autorizare pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile; - înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; - imediat după întoarcerea la stabulaţie; 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii. 3. Din importul de spermă sub formă de paiete se trimite la laborator o cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea de contraprobe. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 26. ENCEFALOPATIA SPONGIFORMA BOVINA (B-115)

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu modificările şi completările ulterioare, Ord. MAPAM nr. 741/2003, Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 145/2004 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică)

II. Supraveghere activă Supravegherea prin examen de laborator: 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2. Probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 luni sacrificate de necesitate şi probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine; 3. De la bovinele domestice, rumegătoarele din mediul silvatic şi exotice, care au exprimat semne clinice nervoase, se prelevează creierul în întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză. 1. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR-EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitaţi. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA

4. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

5. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR-EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judeţene şi a mun. Bucureşti, după caz.

6. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor U.E.

7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR-EST din I.D.S.A.

8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor;

9. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti.

10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E.

11. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V.S.A. judeţene şi mun. Bucureşti, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu.

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII 1. Probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 luni sacrificate de necesitate şi probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum. 1. Medic veterinar oficial din abator
Se examinează ante şi post mortem. 2. În cazul confirmării bolii se declară oficial conform Ordinului MAA nr. 156/1999. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se denaturează fiind interzisă prelucrarea lor în făinuri proteice, şi se aplică prevederile ordinului MAA nr. 144/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali. 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 27. ARTRITA ENCEFALITA CAPRINA (B-153)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA:

1. La capre domestice: a) ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania de montă. 1. Animalele condiţionat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni; 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVS A. judeţene şi a mun. Bucureşti
b) 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproducţie de peste 24 luni, identificate, din ferme de reproducţie sau alte exploataţii, odată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă. 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv şi tăiate, nemaifiind folosite pentru reproducţie 2. Examenele se efectuează la LSVS judeţene abilitate, iar cazurile de expertiză la IDSA. 28. MAEDI VISNA B-161

1 2 3 4
I. Supraveghere activă Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA: - 10%, dar nu mai puţin de 5 probe de la ovinele de reproducţie de peste 12 luni, identificate, din ferme de reproducţie, odată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă. 1. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVJ abilitate de IDSA şi acreditate RENAR şi/sau la IDSA. 29. SCRAPIA (B-160)

1 2 3 4
1. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Ord. MAPAM nr. 741/2003. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii. 3. Testare genotipică a ARR conform Deciziei 2002/1003 transpusă în Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 133/8.12.2005, privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. judeţene şi a mun. Bucureşti
II. Supraveghere activă Supravegherea prin examen de laborator: 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR-EST din I.D.S.A. numai de medicii veterinari abilitaţi. 3. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 1. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR-EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitaţi. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
4. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR-EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judeţene, după caz.

5. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi cerinţelor U.E.

6. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR-EST din I.D.S.A.

7. Până în momentul în care prin examenul de laborator va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor;

8. Evidenţele privind efectivele de ovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DVSA judeţeană şi a municipiului Bucureşti.

9. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E.

10. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V.S.A. judeţene şi a mun. Bucureşti, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu.

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII - se examinează ante şi post mortem. 1. În cazul confirmării bolii carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se denaturează fiind interzisă prelucrarea lor în făinuri proteice, şi se aplică prevederile ordinului MAA nr. 144/2002. modificat şi completat cu Ordinul MAPAM nr. 741/2003. 1. Medic veterinar oficial din abator
II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 30. DURINA (B-202)

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor de reproducţie în perioada montelor. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti.
II. Supraveghere activă Supravegherea serologică a armăsarilor din herghelii şi depozit, odată pe an; 1. Întregul efectiv de cabaline din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial Examenele se efectuează la IDSA:
Examenele serologice (RFC) la animalele de reproducţie cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii. 2. Exportul de animale vii - se vor respecta prevederile Ordinului nr. 62/2005, sect. C, pct. 4, lit. c

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 31. ANEMIA INFECTIOASA ECVINA (B-205)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA cu confirmare prin ID a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti.
a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: - cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; - cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă; - după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit. 1. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVJ se trimit la IDSA, pentru expertiză 2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins, identificate, nu se mai retestează şi se vor trimite în termen de 10 zile de la primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala sanitară. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi a mun. Bucureşti şi IDSA, după caz, pe probe de ser. 3. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVJ se trimit la IDSA, pentru expertiză.
b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an (februarie-martie şi octombrie-noiembrie); 3. Localităţile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere

c) iepele de reproducţie, odată pe an (februarie-martie); 4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate, în localităţi indemne.

d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, (februarie-martie, octombrie-noiembrie); 5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau, a se monta în localităţi cu animale contaminate.

e) toate ecvideele în exploatare, odată pe an, după dezinsecţie (februarie-aprilie); 6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din unităţile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, într-o perioadă de 40 zile, înaintea acestui transfer.

f) ecvideele seronegative din localităţile contaminate, ca şi cele din zona de protecţie de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor de armăsari, sau altor unităţi specializate, se testează de două ori pe an (februarie-martie şi octombrie-noiembrie); 7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic în perioada de carantină, după reîntoarcerea lor în herghelie sau din staţiunile temporare de montă.

2. Supravegherea prin examene anatomopatologice şi histologice la ecvinele moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii. 8. Respectarea prevederilor Ord. 686/2003 privind eradicarea accelerată a AEI

3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia sport să rezulte că animalele au fost testate serologic (ID) pentru anemia infecţioasă, cu cel mult 30 zile înainte de export, prin imunodifuzie; 9. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 32. MORVA (B-209)

1 2 3 4
1. Supraveghere pasivă Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti.
II. Supraveghere activă 1. Examene serologice (RFC) sau alergice (maleinarea) la animalele cu semne clinice ce conduc la suspicionarea B 209;
Examenele se efectuează la LSVSJ pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă ecvină.
2. Supravegherea prin testul alergic (maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele: a) folosite în scop de diagnostic didactic sau experimental; b) cu reacţii pozitive, dubioase sau anticomplementare la RFC; c) supraveghere bacteriologică şi histologică la animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de carantină profilactică;

2. Exportul de animale vii - se vor respecta prevederile Ordinului nr. 62/2005. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 33. SINDROMUL RESPIRATOR şi DE REPRODUCŢIE LA PORCINE (B-257)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Exploataţiile supuse programului de supraveghere vor expedia anual pentru confirmarea indemnităţii 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100-150 zile 1. Exploataţiile infectate ce fac reproducţie nu mai fac obiectul programului de supraveghere serologică, decât după repopulare cu porci ce provin din efective certificat indemne. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. pe perioada carantinei, de la animalele recent achiziţionate se vor recolta 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100-150 zile. 2. Exploataţiile profilate pe îngrăşare şi cele ce nu fac reproducţie pe minim patru scroafe, nu fac obiectul Programului de supraveghere 2. Examenele de supraveghere serologică şi de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la LSVS judeţene abilitate, şi IDSA
3. în cazurile de suspiciune de boală:. - examene serologice pe probe perechi recoltate la interval de 45-60 zile, examene virusologice, histologice şi identificarea de genom viral specific prin PCR la IDSA. 3. Este permisă afluirea în alte exploataţii indemne doar a loturilor libere de această boală. 4. Boala se confirmă prin evidenţierea seroconversiei sau prin izolarea virusului/detecţia antrenului viral.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 34. SALMONELOZELE AVIARE 34.1 TIFOZA AVIARA (Tifopuloroza) (B - 308)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Toate efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi, prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, ultima examinare se efectuează cu 10 zile înainte de tăiere; 1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti judeţene.
2. Controlul serologic în exploataţii prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), conform protocolului de supraveghere pentru fiecare categorie de exploataţie. 2. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către deţinătorul păsărilor cu personal de specialitate instruit şi pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea medicului veterinar oficial.

3. Toate probele care au reacţionat dubios sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic.

3. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din zona de protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele, după cum urmează: 4. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau la IDSA. LSVSJ obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării;
a. fermele de bunici:

- pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau meconiu; 5. Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează pe un număr de minim 60 de probe de fecale.

- pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; 6. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective

- pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală; 7. (Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, fecale proaspete, păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10); Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor ordinului MAPAM nr. 77/2003;

- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu. 8. Păsările cu reacţie pozitivă bacteriologică şi la RSAL se elimină;

b. fermele de părinţi: 9. Din unităţile contaminate nu se admite introducerea de ouă la incubaţie;

- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; 10. Vaccinarea antisalmoneilică a păsărilor este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv cu aprobarea ANSVSA în condiţiile Ordinului MAAP nr. 77/2003.

- pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale;

- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu. 11. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 34.2. PARATIFOZA AVIARA (C - 855)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Toate efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi, prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, ultima examinare se efectuează cu 10 zile înainte de tăiere; 1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. Controlul serologic în exploataţii pentru reproducţie prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), conform protocolului de supraveghere 2. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către deţinătorul păsărilor cu personal de specialitate instruit şi pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea medicului veterinar oficial.

3. Toate probele care au reacţionat dubios sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic.

3. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din zona de protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie rase uşoare după cum urmează: 4. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau la IDSA. LSVSJ obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării;
fermele de părinţi:

- pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau meconiu; 5. Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează pe un număr de minim 60 de probe de fecale.

- pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; 6. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective

- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu. 7. (Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, fecale proaspete, păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10); Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor ordinului MAPAM nr. 77/2003;

8. Păsările cu reacţie pozitivă bacteriologică şi la RSAL se elimină;

9. Din unităţile contaminate nu se admite introducerea de ouă la incubaţie sau pentru consum;

10. Vaccinarea antisalmoneilică a păsărilor este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv cu aprobarea ANSVSA în condiţiile Ordinului MAAP nr. 77/2003.

11. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 34.3 SALMONELOZE ZOONOTICE LA GAINI DE REPRODUCŢIE

1 2 3 4
Supraveghere activă I. Pentru controlul oficial: numai în exploataţii de păsări adulte Se prelevează probe de 3 ori în timpul ciclului de producţie, astfel: a) în primele 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat (sau de la transferul în exploataţia pentru găini ouătoare); b) către sfârşitul fazei de ouat, dar nu mai devreme de 8 săptămâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie c) în perioada de producţie, la un interval aproximativ egal faţă de recoltările menţionate la punctele a) şi b). Modul de prelevare este asemănător ca la punctul II).
1. Numărul de probe ce trebuie recoltate din exploataţiile de păsări:
1. Medicul veterinar oficial al DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti. 3. LSVSJ şi a mun. Bucureşti, au obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării;

NUMĂR DE PASĂRI DIN ADĂPOST NR. PROBE MATERII FECALE/ADĂPOST

250-349 200
350-449 220
450-799 250
800-999 260
1000 SAU MAI MULTE 300

II. La iniţiativa operatorului A. În exploataţii cu efective de păsări adulte; a) la fiecare 2 săptămâni, se recoltează probe de materii fecale proaspete cântărind fiecare cel puţin 1 gram, prelevate randomizat din diferite locuri din adăpost, sau grup de adăposturi. Probele recoltate se grupează pentru analiză în minimum 2 probe compuse. Numărul de probe ce trebuie recoltate sunt în conformitate cu cele menţionate la precizările tehnice (col. 3) 2. în cazul păsărilor de reproducţie ţinute în cuşti, prelevarea se referă la amestecul de materii fecale de pe benzile de evacuare, raclare, fose, colectându-se 2 probe compuse de cel puţin 150 grame fiecare, care vor fi testate individual, fiecare nivel de cuşti trebuind să fie reprezentat în proba globală. 3. Supravegherea găinilor de reproducţie se face în conformitate cu Ordinul A.N.S.V.S.A. 142/2006 (transpune Regulamentul CE 1003/2005). Ordinul A.N.S.V.S.A. 23/2006 (transpune Regulamentul CE 2160/2003) şi cu Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găini de reproducţie. 4. în cazul depistării de salmonele zoonotice din serotipurile menţionate în Ordinul. 142 la găini din efective de reproducţie cu peste 250 păsări se vor aplica măsurile prevăzute în Ordinul 23/2006, anexa nr. 2 C pct. 3, 4 şi 5. 5. Produsele antimicrobiene nu vor fi folosite ca metodă de combatere a salmonelozelor la păsări, decât în condiţiile derogărilor stipulate în Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006. 6. Vaccinurile împotriva Salmonella spp. vor putea fi folosite numai conform Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006. 7. Costurile examenelor de supraveghere sanitară veterinară neoficială (la iniţiativa operatorului) sunt suportate de proprietarul animalelor 8. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit ce asigură asistenţa tehnică în exploataţie. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti, în conformitate cu standardul ISO 6579/2002 modificat, conform Ordinului 142/2006.
B. În exploataţiile de tineret: se procedează ca la punctul 1 A, cu diferenţa că la fiecare serie de tineret reproducător se vor face numai trei recoltări: - la vârsta de o zi; - la vârsta de 4 săptămâni; - cu două săptămâni înainte de transfer în exploataţia pentru găini adulte 3. LSVSJ şi a mun. Bucureşti, au obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării şi stocării; 35. SEPTICEMIA HEM0RAGICA VIRALA LA SALMONIDE (B-401)

1 2 3 4
1. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 247/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 82/2006. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mim. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural. 36. Necroza hematopoietica infectioasa a salmonidelor (B405)

1 2 3 4
1. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 247/2006 şi Ord. ANSVSA Preşedintelui nr. 82/2006. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural. 37. Viremia de primavara a crapului (B404)

1 2 4 3
1. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 247/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 82/2006. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural 38. Necroza pancreatica infectioasa a salmonidelor

1 2 3 4
1. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 247/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 82/2006. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în ţoale exploataţiile piscicole şi mediul natural 39. Boala bacteriana a rinichiului la salmonide

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural 40. Girodactilaza

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural 41. Bonamioza (B431)

1 2 3 4
1. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 42. Haplosporidioza (B432)

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, centru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 43. Perkinsoza (B-433)

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 44. Marteilioza (B 434)

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 45. Mikrocitoza (B436)

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mim. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator

3. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 46. ACARAPIOZA (ACARIOZA INTERNA) B- 451

1 2 3 4
Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie-octombrie la: - cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; - 5% din coloniile stupinelor de producţie. a) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; b) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15 g/probă, albine vii. 4. Diagnosticul de acarapioză se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 47. LOCA AMERICANA B-452

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului de albine lucrătoare, în perioada aprilie-septembrie la: - cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; - 5% din coloniile stupinelor de producţie. a) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; b) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită). 4. Diagnosticul de loca americană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 48. LOCA EUROPEANĂ B-453

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică la fel ca la loca americană. 3. Probele pentru, examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit. 4. Diagnosticul de loca europeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea norme sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 49. NOSEMOZA ALBINELOR B-454

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 50. VARROOZA B-455

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare şi puietului, în perioada martie-octombrie la: - cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; - 5% din coloniile stupinelor de producţie. a) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; b) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 5. Tratamentele pentru varrooza se suportă de la bugetul de stat conform prevederii Legii nr. 89/28.04.1998. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 51. TROPILELAPSOZA B-456

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică la fel ca la varrooză. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 52. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică la fel ca la varrooză. 3. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză. 4. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 53. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în fazele de creştere, la stadiul de fluture şi pe fluxul de producere a oului. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din. larve vii, 30-50 larve mici/probă (vârstele I-III) sau 15-20 larve mari/probă (vârstele IV-V); 15 fluturi vii/probă; 0,25 gr. ouă. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru an rob are a normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor bol i transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi sau IDSA 2. Examenele se efectuează la IDSA. 54. FLASERIE

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie. 3. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la IDSA. 57. DIAREEA VIRALA A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD- MD) C -652

1 2 3 4
I. Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică prin ELISA sau VN: a. pentru toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, odată pe an. b. Pentru toate mamele de taur şi candidatele mame de taur, odată pe an.
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la IDSA şi la LSVSJ abilitate, după caz.

2. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a. pentru toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b. pentru toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; c. supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus. 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat. 2. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează odată pe perioada de exploatare economică a animalului. 3. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice. 4. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. BOLI TUMORALE 58. LEUCOZA BOVINA (B-108)

1 2 3 4
I. Supraveghere activă A. FORMA ENZOOTICĂ 1. Supravegherea serologică la bovine şi bubaline, astfel: a) taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare de 2 ori pe an, prin ELISA şi confirmare prin ID; b) toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză, odată pe an, inclusiv din îngrăşătorii la un interval mai mic de 12 luni de la ultima recoltare; c) toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni din ferme sau gospodării individuale, supuse asanării prin extracţie, se testează de 2 ori pe an, prin ELISA, la interval de minim 4 luni (Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006); 1. Examenele se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloză numai de la animale din ferme sau gospodării individuale infectate. 2. Probele de sânge se recoltează înaintea tuberculinărilor şi acţiunilor imunoprofilactice, sau după 21 zile de la efectuarea lor iar pentru femelele gestante cu 30 de zile înainte de fătare sau la 30 de zile după fătare. 3. în cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSJ întregul efectiv din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 4. Declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic ELISA şi ID, iar în cazul neconcordanţei dintre ELISA şi ID se va efectua retestarea animalului prin ID după 30 zile de la prima recoltare. În cazul în care, prin examene serologice repetate nu se poate confirma diagnosticul, se vor recolta probe de sânge ce vor fi testate prin PCR, la IDSA. 5. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSJ şi a mun. Bucureşti se trimit la IDSA, pentru expertiză. 6. Unităţile şi curţile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie. 7. Bovinele din unităţile şi curţile propuse pentru asanare prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând a se proceda la asanarea prin depopularea totală; 8. Bovinele reacţionate pozitiv la examenele serologice, sau după caz hematologice, din unităţile şi localităţile în asanare prin extracţie, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea autorităţilor veterinare; 9. Conform prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA nr. 104, 105/2005, nr. 61/2006. 10. Viţeii proveniţi din vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. Autoritatea veterinară judeţeană competentă poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separate de mama lui imediat după fătare. În acest caz, viţelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă conform Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu aplicare după data de 01 ianuarie 2007; 11. Unităţile şi curţile în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă: a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate (Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006; b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform pct. 1. subpunctul e., la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia (Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006; c) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost supuse măsurilor stabilite la pct. 10, subpunct b) (Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006; 12. Examenele şi precizarea diagnosticului histopatologic se efectuează prin metode omologate de comitetul tehnic de specialitate şi aprobate de ANSVSA. Confirmarea diagnosticului histopatologic se efectuează la IDSA. 13. Destinaţia cărnii şi subproduselor comestibile de la animalele sacrificate diagnosticate cu leucoză enzootică bovină se stabileşte prin examen hematologic pe probe recoltate de la animalele tăiate în abator şi după caz examene histopatologice în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ. 3. Expertiza de diagnostic se efectuează la IDSA

14. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor.

I. Supraveghere pasivă 2. Supravegherea histologică a efectivelor de bovine de reproducţie din gospodăriile populaţiei, fermele şi teritoriile indemne de Leucoză Enzootică Bovină, prin investigaţia oricărei tumori observate la examenul clinic în cursul inspecţiei cărnurilor în abator sau în cazul necropsiilor efectuate în întreprinderile de ecarisaj şi în laboratoarele oficiale, în cazul în care animalele nu au fost testate serologic şi la care au fost observate modificări anatomopatologice.

B. FORMA SPORADICĂ

Examene histologice efectuate la bovinele moarte în perioada de carantină profilactică după import, cu precizarea tipului celular de proliferare.
59. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME (inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere anatomoclinică, de abator (în cursul inspecţiei carcaselor) şi de laborator a efectivelor de păsări de carne şi de reproducţie. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Probele prelevate de sânge, alte lichide biologice, ţesuturi se trimit la laboratorul de histopatologic însoţite de fişa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive şi epidemiologice privind interrelaţia posibilă "animal-om" - "om-animal" în boala canceroasă. 3. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSJ şi al mun. Bucureşti, şi se comunică la IDSA pentru centralizare în "Registrul naţional de cancer la animale". 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele anatomopatologice şi precizarea diagnosticului citohistopatologic se efectuează la LSVSJ şi IDSA.

2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsic şi cu ocazia inspecţiei carcaselor se vor investiga citologic şi/sau histopatologic în proporţie de 100%, la animalele care nu au fost testate serologic şi la care au fost observate modificări anatomopatologice.

3. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: - boala Marek - leucoze aviare
II ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARA OBLIGATORIE ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE 60. ANTRAX (B 051)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. anatomopatologic: bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, porcinele şi speciilor receptive din mediul silvatic. 1. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia măcelărie direct din abator se face vaccinare contra antraxului la animalele în vârstă de peste 6 luni; 1. Medicul veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. în caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge, frotiuri de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: probe de sânge, frotiuri de sânge sau secreţii sangvinolente; c) de la cadavre deschise accidental sau animale sacrificate: probe splină, os lung nedeschis. 2. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia măcelărie printr-o piaţă sau printr-un centru de colectare se face vaccinare contra antraxului la animalele în vârstă de peste 6 luni; 3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia producţie (creştere) şi reproducţie se face vaccinare contra antraxului la animalele în vârstă de peste 6 luni. 1. Medicul veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi
3. în cazurile de antrax localizat se prelevează: a) limfonoduri glosofaringiene, tonsile, ţesut adiacent; b) lichid de puncţie din edemele subcutanate. 4. Plata vaccinărilor se suportă de către deţinătorul de animale pentru ecvinele destinate exportului.

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem. 1. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele) - supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive 1. Medic veterinar oficial din abator
II. CARNE ŞI ORGANE - Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. II. ORGANE - în forma localizată la porci (glosantrax) se recoltează porţiuni de splina, ganglioni limfatici, os lung nedeschis de la animalele izolate sub restricţii;

III. MĂSURI şi SANCŢIUNI: - animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abatorul sanitar sau se taie în sala normală, în partida separată, la sfârşitul zilei de lucru; - în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului de lucru: carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea, se confiscă şi distrug.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 61. ECHINOCOCOZA (B 053)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Supravegherea prin examen serologic ELISA-coproantigen a tuturor câinilor din ferme şi/sau stâni, de două ori pe an.
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVS judeţene cu personal instruit sau la IDSA după caz. 62. LEPTOSPIROZA (B 056)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă (în condiţii de linişte epidemiologică) I. La bovine - în totalitate: 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică în zonele în care: a) există antecedente epizootice de boală; b) s- a diagnosticat recent boala; 1. Examenele se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la: a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior odată pe an în trimestrul IV b) 10% numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani. c) în cazurile de vânzare-cumpărare: - la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare; d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; 2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira interrogans: - pomona, - icterohaemorrhagiae, - canicola - Wolffi, - hardjo, - grippotyphosa, - australis - autumnalis, - bataviae 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import: - pomona; - ichterohaemorrhagiae; - canicola - wolffi; - hardjo; - ballum; - sejroe; - bataviae - australis; - gnppotyphosa - autumnalis; 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti după caz la IDSA.
3. Examinarea histologică a avortonilor, Examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.

II. La cabaline:

1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologii a cabalinelor în zonele în care: - există antecedente de boală; - s-a diagnosticat recent boala.
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 6 serotipuri a: a) armăsarilor reproducători din: staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, gospodăriile populaţiei; b) 10% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani; c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; d) la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, în cazurile de vânzare-cumpărare; 1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans; - pomona, - icterohaemorrhagiae, - canicola - hardjo, - grippotyphosa, - australis 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti după caz la IDSA.
III. La porcine: 1. Inspecţia vizuală în zonele în care: a) există antecedente epizootice de boală; b) s-a diagnosticat recent boala;
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
Supraveghere pasivă (în condiţii de linişte epidemiologică) Întregul efectiv de porcine din ţară să fie supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri la: 1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans: - pomona, - icterohaemorrhagiae, - canicola - hardjo, - grippotyphosa, - australis 2. Pentru cabalinele din import se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import;

a) 20% vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric sau 10% din cei vaccinaţi de două ori pe an, în trimestrele II şi IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe; b) 10% din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe; c) 10% din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare; d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală; e) porcinele destinate exportului - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; f) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; g) la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi după caz la IDSA.
3. Supraveghere histologică: a) Supraveghere histologică a avortonilor; b) Examene histologice în cazul înregistrării de mortalităţi la purceii sugari şi tineret când se suspicionează boala.

IV. La canide

Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică şi histologică. Examenele serologice se efectuează cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola, sejroe. Examenele se efectuează la LSVSJ şi după caz la IDSA.
INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem. I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele, porcinele) În caz de suspiciune se recoltează: - sânge şi urină de la animalele în viaţă; 1. Medic veterinar oficial din abator
II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. II. CARNE ŞI ORGANE - se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate;

III. MĂSURI şi SANCŢIUNI: Carnea şi organele se supun următoarelor sancţiuni: - se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; - se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezentei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv; - grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine şi sângele se confiscă; - pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor: a. 5% din efectivul de reproducţie (dar nu mai puţin de 10 probe) din unităţile în care sau diagnosticat cazuri de febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu aceasta; b. în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile; c. 0,2% din efectivul fermelor de producţie.
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează LSVSA şi după caz IDSA. 64. ANAPLASMOZA (B 101); BABESIOZA (B 102),inclusiv NUTALIOZA cabalinelor THEILERIOZA bovinelor şi ovinelor (B 111),

1 2 3 4
Supraveghere pasivă I. La taurine şi bubaline: Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu semne clinice, în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respective Supraveghere În zonele în care: a. există antecedente epizootice de boală; b. s-a diagnosticat recent boala; c. a celor în tranzit (în special în transhumanţă); 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează LSVSA.
II. La ovine şi caprine: Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor din sânge la 5% din ovinele cu semne clinice în vârstă de peste 3 săptămâni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv. 1. Supravegherea în zonele în care: a. există antecedente epizootice de boală; b. s-a diagnosticat recent boala; c. a animalelor în transhumanţă; d. a celor aflate în perioada de carantină profilactică după import. 2. La ovine pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor. 3. Pentru theilerioză, atât la bovine, cât şi la ovine, în cazul examenelor hematologice negative, la animalele la care se suspicionează boala se efectuează în completare frotiuri din materialul rezultat în urma puncţiei limfonodurilor abdominali.

III. La cabaline: Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din cabalinele cu semne clinice în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv. 1. Supravegherea clinică a cabalinelor din zonele în care: a. există antecedente epizootice de boală; b. s-a diagnosticat recent boala; c. animalelor în tranzit prelungit (peste 45 zile); d. a celor aflate în perioada de carantină profilactică de import. 2. La cabaline pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor. 3. Pentru babesioză şi anaplasmoză la celelalte specii de animale se procedează ca în cazul bovinelor. În toate cazurile examenele se efectuează la LSVSJ, cu confirmare la IDSA.
IV. La canide Supraveghere clinică, serologică şi hematologică în colectivităţile de animale cunoscute cu antecedente, inclusiv în cazurile particulare.
Examenele se efectuează LSVSA. 65. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR B-156

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSAJ şi/sau la IDSA. 66. INFLUENTA ECVINA (B-206)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge, la interval de 21 zile, şi virusologice. 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 2. Supravegherea serologică se efectuează la IDSA. 67. RINOPNEUMONIA ECVINA (B-208)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe perechi la interval de 21 zile, virusologice şi histologice
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. Avortonii se examinează prin examen virusologic şi histologic. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 2. Examenele virusologice şi serologice se efectuează la IDSA. 3. Examenele histologice se efectuează la LSVSJ abilitate şi după caz la IDSA pentru judeţele a căror LSVSJ nu sunt abilitate. 68. ARTERITA VIRALA ECVINA (B-211)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare: a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, odată pe an; b) la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţi specializate (odată pe an); 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 21 zile, şi virusologice. 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. judeţene şi a mun. Bucureşti
2. Pentru exportul de cabaline cu destinaţia sport să rezulte că animalele au fost testate pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de export, prin reacţia de seroneutralizare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru, aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 2. Examenele se efectuează la IDSA.

3. România nu importă ecvine cu arterită virală. 69. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR (B- 214)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la IDSA. 70. TULAREMIA (B-352)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă I. La iepurii domestici 1. Supravegherea morfopatologică şi bacteriologică pe toate animalele moarte. 2. Supravegherea serologică prin RSAR la constituirea crescătoriei; II. La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice şi bacteriologice pe cei găsiţi morţi. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. În unităţile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la IDSA, pe aceleaşi probe pe care se executa şi examinările serologice pentru bruceloza şi boala virală hemoragică. 71. BRUCELOZA LA CANIDE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. clinic, anatomopatologică şi bacteriologică a efectivelor din canise de reproducţie şi a tuturor masculilor folosiţi la reproducţie. Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţa concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele
2. serologică prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu Roz-Bengal şi prin RFC/ELiSA: a) canidele de reproducţie odată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice; b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 72. BRUCELOZA LA IEPURI

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz-Bengal). 1. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri şi uter în vederea efectuării examenului complex de laborator. 2. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
2. în abator a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem; b) carne şi organe: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar MĂSURI şi SANCŢIUNI De la iepurii din efectivele cu bruceloză: - carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; - organele cu leziuni se confiscă Medic veterinar oficial din abator 73. Furunculoza salmonidelor cu Aeromonas salmonicida

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări anatomopatologice 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti, şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA

2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 74. Yersinioza (Boala gura roşie) la salmonide)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.
75. Anemia infectioasa a somonului

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 247/2006, Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 82/2006 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA

2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural 76. Mixosomiaza

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 77. Boala Columnaris la salmonide

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 78. Eritrodermatita la ciprinide

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 79. Ihtioftiriaza

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 80. Criptobiaza

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 81. Coccidioza molustelor bivalve

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de moluşte bivalve şi sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 82. Nematodoze ale molustelor bivalve

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de moluşte bivalve şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 83. Ricketiozii molustelor bivalve

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de moluşte bivalve şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau, medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 84. Vibrioza molustelor bivalve

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de moluşte bivalve şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 85. Moluste gasteropode

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de melci şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 86. Batracieni

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de batracieni în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de batracieni şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 87. Pesta racilor

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de crustacee în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de crustacee şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea bolii la IDSA 88. AMOEBIOZA

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru nosemoza albinelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 89. BRAULOZA

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooza albinelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 90. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează din 10 g/probă albine moarte şi porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite stadii de dezvoltare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA 91. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis de DSVS A judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru loca americană şi/sau 10-15 botci. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la IDSA 92. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe de albine vii, min. 25 g/probă. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la IDSA 93. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la IDSA. 94. ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere prin examene hematologice şi citomorfologice pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om-animal, animal-om în apariţia bolilor leucemice 2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi necropsic vor fi investigate citohistopatologic. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Examenele hematologice şi citomorfologice, cito-histopatologice pentru precizarea diagnosticului se efectuează la cerere, contra cost, de personal instruit. 3. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSJ judeţean şi IDSA. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţa concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti, şi IDSA, după caz 95. LISTERIOZA (C-611)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Examene de laborator pe probe de la animale moarte.
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSA.
INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari, desemnaţi de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) Supraveghere prin examene de laborator 1. Medic veterinar oficial din abator
II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT Examinarea probelor se efectuează în IISPV şi laboratoarele sanitare veterinare de stat. II. CARNE ŞI ORGANE - în caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8°C) timp de o săptămână. II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT În caz de suspiciune se recoltează probe III. MĂSURI şi SANCŢIUNI: În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. În cazul confirmării prezentei L. monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se confiscă şi se distrug. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare. 1. Medic veterinar oficial din abator

96. TOXOPLASMOZA (C 612)

1 2 3 4
Supraveghere activă A. La ovine Supravegherea serologică prin ELISA la: - 10% berbecii de reproducţie din efectivele cu avorturi, înainte cu 2 săptămâni de perioada de montă sau recoltarea spermei pentru însămânţări artificiale; - 5% de la oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort. Examenele serologice se efectuează cu personal instruit, pe probele care se recoltează pentru bruceloză. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la IDSA, şi la LSVSJ, după caz
B. La porcine Supraveghere serologică prin ELISA la: - vierii pentru reproducţie din efectivele cu avorturi; - scroafele de reproducţie cu avorturi la 7-14 zile după avort. Examenele serologice se efectuează cu personal instruit, pe probele care se recoltează pentru bruceloză. Numărul probelor recoltate vor fi: - 10% la vieri; - 5% la scroafe. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la IDSA, şi la LSVSJ, după caz
C. la carnasiere (pisici) Supraveghere serologică la cerere
Examenele ELISA se efectuează la IDSA sau LSVSJ, cu personal instruit la cerere, contra cost.
INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII Toate speciile de interes economic se supun inspecţiei postmortem şi se vor face analize de laborator când leziunile anatomopatologice conduc la suspicionarea boli. I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele, porcinele) Supraveghere clinică, anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive 1. Medic veterinar oficial din abator
II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. II. MĂSURI şi SANCŢIUNI: Carnea, organele şi grăsimea, fără modificări organoleptice, se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 97. BOTULISM (C-615)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Supraveghere serologică pe probe provenite de la animale din speciile receptive. Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a.) 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSA, şi/sau IDSA
INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

III. MĂSURI şi SANCŢIUNI: În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman, se confiscă şi se denaturează. 98. SALMONELOZA (C - 620)

1 2 3 4
Supraveghere activă 1. Supraveghere anatomopatologică şi prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive 1. Toate cazurile clinice de la toate speciile care prezintă semne clinice şi pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti
2. Tineretul bovin şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem după cum urmează: 2. Probele recoltate (os lung, splină, porţiuni de ficat) 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti iar tipizarea tulpinilor la IDSA şi/sau IISPV.
I - La bovine - lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru tineret; - 10% din bovinele tăiate vor fi examinate pe probe de limfonoduri.

II - La porcine - lunar câte o probă de fecale din halele pentru purcei 2-6 luni şi din maternitate; - 10% din porcii tăiaţi vor fi examinaţi pe probe de limfonoduri.

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări) Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante şi post mortem. 1. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (Ordinul ANSVSA nr. 23/2006). 1. Examinarea animalelor vii şi recoltarea de probe se efectuează în ferme şi abatoare autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.
II. CARNE şi ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări). 1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. 2. Inspecţia include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare a cărnii proaspete şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. II. CARNE ŞI ORGANE Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe şi analize, în condiţiile legii: 1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline: - se recoltează probe de ţesut (metoda distructivă) sau probe tampon (metoda nedistructivă) de pe suprafaţa carcasei, de la fiecare lot, randomizat; - noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine, recoltaţi randomizat la fiecare lot; - os lung nedeschis şi ţesut muscular (în cazul tăierilor în abatorul sanitar). 2. Carcase de păsări: - se recoltează carcase întregi.

III. OUĂ Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în ferme, centre de colectare, depozite şi unităţi de procesare ouă, unităţi de desfacere, autorizate/aprobate sanitar veterinar III. MĂSURI şi SANCŢIUNI: Medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă
IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare A.1. în cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută; În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezentei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se confiscă şi se distruge. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste ca aceasta este corespunzătoare microbiologic. 99. SALMONELOZA (C - 620)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) 2. în cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenta S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se confiscă şi se distrug. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. B.1.a) Tăierea în partida separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenta în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S, thompson şi altele) şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator. b). în cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinamm, S, pullorum, S, ifantis, S, berta, S. thompson şi altele), tăiate în partida separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic; Decizia admiterii în consum se ia de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.

În toate cazurile în care s-a izolat S, enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se confiscă şi se distruge. DSVSA judeţene şi a Municipiului Bucureşti organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella şi au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonella la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare.

2. în cazul decelării serotipurilor S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne, se adoptă următoarea procedură:

a). produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; b). produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic; c). semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; d). în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se comunică la DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, în al cărui teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor, prin sistemul rapid de alertă pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi a duratei tratamentului termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se confiscă şi se distrug.

3. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), se prelucrează în produse din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar veterinar, care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului termic (Ord. MAAP nr. 655/2002) sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se confiscă şi se distrug.

4. Ouăle provenite din ferme în care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv) Salmonella spp. (serotipurile S. gallinamm, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se pot admite în consum uman numai după procesare în produse din ouă tratate termic. Ouăle provenite din ferme în care contaminarea cu Salmonelici spp (serotipurile S. gallinamm, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, R. thompson şi altele) a fost invazivă, se confiscă şi se distrug. în toate cazurile în care a fost depistată prezenta Salmonella spp. în carnea proaspătă, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se trimite la Institutul de Igienă şi Sănătate publică Veterinară, pentru confirmare şi tipizare. Măsurile anterior precizate care se iau în cazul cărnii, cărnii de pasăre şi ouălor se notifică autorităţii veterinare competente. III. ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARA A BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE VII LA OM (zoonoze)

BOALA SUPRAVEGHEATĂ CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
I. BACTERIOZE 2 4 3
ANTRAXUL B-051 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
LEPTOSPIROZA B-056 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
FEBRA Q B-057 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
BRUCELOZA E-001 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
TUBERCULOZA BOVINĂ B-105 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
MORVA B-209 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
TULAREMIA B-352 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
LISTERIOZA C-611 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
PASTEURELOZA C-617 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
SALMONELOZA E-002 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
RUJETUL C-801 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
STREPTOCOCIA R-015 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
STAFILOCOCIA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
YERSINIOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
CAMPILOBACTERIOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
CLOSTRIDIOZE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
CHLAMYDIOZA AVIARĂ B-312 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
COLIBACILOZA (O 157 H7) Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
II. MICOZE

ASPERGILOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
CANDIDOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
DERMATO-MICOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
MICOTOXICOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
III. VIROZE

FEBRA AFTOASĂ A-010 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente IDSA
FEBRA VĂII DE RIFT A-080 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente IDSA
BOALA DE NEWCASTLE A-160 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente IDSA
RABIA B-058 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
GRIPA (Influenţa) Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
BOALA CARRE C-921 Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice pentru punerea în evidenţă a incluziunilor virale intracitoplasmatice specifice la speciile receptive. Raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
BOALA LYME Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
BOALA DE CRIMEEA-CONGO Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
ENCEFALITA WEST NILE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
ENCEFALITA JAPONEZĂ B-212 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
GASTROENTERITA TRANSMISIBILĂ Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ B-216 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
ENCEFALITA DE CĂPUŞI Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
GASTRO-ENTERITA CU ROTAVIRUS Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE ŞI EXOTICE Supraveghere anatomopatologică ş i prin examene hematologice periodice la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
IV. PARAZITOZE

COCHLIOMYIA HOMINIVORAX B-060 Supraveghere clinică la speciile receptive; Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul. Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile. În nomenclatorul OIE se intitulează "Viermele spiralat din Lumea Nouă" (America de Nord). Identificarea agentului patogen (adulţi şi larve) se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
CHRYSOMYA BEZZIANA B-061 Supraveghere clinică la speciile receptive. Specii receptive: de regulă ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii. Larvele sunt obligatoriu miazigene. Identificarea agentului patogen (adulţi şi larve) se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
ECHINOCOCOZA/ HIDATIDOZA B-053 Supravegherea gazdelor intermediare şi definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive, şi examen serologic (ELISA - coproantigen), pentru gazdele definitive. Denumirea bolii include atât parazitoza determinate de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis. Animale receptive pentru ambele specii: - gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică; - gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice (pentru E. granulosus); rozătoare, copitate (pentru E. multilocularis). Omul este receptiv la ambele specii de parazit. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
CISTICERCOZA BOVINĂ B-106 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. - gazde definitive: omul; - gazde intermediare: bovinele DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
CISTICERCOZA PORCINĂ B-252 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. - gazde definitive: omul; - gazde intermediare: porcinele DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
TRICHINELOZA B-062 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. Speciile receptive importante: porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul. DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti şi LSVSA judeţene
LEISHMANIOZA B-501 Supraveghere clinică, anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. Identificarea agentului patogen, cât şi a vectorilor se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
TOXOPLASMOZA C-612 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. Supravegherea se efectuează conform precizărilor de la poziţia 94 Identificarea vectorilor şi a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
FASCIOLOZA C-621 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Supravegherea gazdelor definitive (bovine, ovine), prin examene anatomopatologice şi serologic ELISA. Examenele serologice se efectuează de două ori pe an (toamna şi primăvara) pe un procent de 1-2% din animalele în vârstă de peste 6 luni. Examenele pentru supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
FILARIOZE C-622 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi hematologice periodice la speciile receptive. Examene anatomopatologice şi de laborator pentru gazdele definitive şi examene de laborator pentru vectori. Identificarea vectorilor şi a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR Supraveghere prin examene anatomopatologice şi hematologice periodice la speciile receptive. Specii receptive: câinele şi rar pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc boală denumită "Larva migrans". Identificarea vectorilor şi a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
BALANTIDIOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi hematologice periodice la speciile receptive.
Identificarea vectorilor şi a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
HEMOSPORIDIOZE Supraveghere prin examene anatomopatologice şi hematologice periodice la speciile receptive. Examene anatomopatologice şi de laborator pentru gazdele definitive şi examene de laborator pentru vectori. Identificarea vectorilor şi a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
HIMENOLEPIDOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi hematologice periodice la speciile receptive.
Identificarea vectorilor şi a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
PNEUMOCISTOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi hematologice periodice la speciile receptive. Speciile receptive: oaia, capra, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcul, omul şi maimuţa (cu predilecţie tineretul). Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
SARCOCISTOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive. Speciile receptive: bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina şi omul. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
TENIAZE
Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA
THELAZIOZA Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. Specii receptive: bovinele, cabalinele şi omul. Identificarea gazdei intermediare şi a agentului etiologic se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE Supraveghere prin examene clinice şi prin teste de imunitate mediată celular, teste alergologice la speciile receptive. Specii receptive: toate mamiferele şi toate păsările. Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile, etc. Examenele pentru identificarea agenţilor patogeni se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. IV. ACŢIUNILE STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARA A REPRODUCTIEI, ŞI TULBURARILOR GENETICE LA ANIMALE. A. SUPRAVEGHEREA TULBURARILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM) LA SPECIILE DE ANIMALE DE INTERES ECONOMIC 1. AVORTURI

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
1 2 3 4
Supraveghere pasivă Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin: - anchetă ginecologică; - examen clinic şi de laborator la femelele care au avortat (probe de sânge, avortoni şi secreţii); - examen de laborator (bacteriologic, micologic) al materialului seminal utilizat în exploataţiile de reproducţie în care s-au înregistrat avorturi. 1. Monitorizarea avorturilor de către DVSA judeţene şi mun. Bucureşti, cu transmiterea lunară a raportului la IDSA şi ANSVSA. 2. Toţi avortonii, placenta, lichide placentare, probe de sânge, la momentul avortului şi după 21 de zile, de la producerea acestuia, se vor trimite la laborator pentru diagnostic, de către proprietar, cu respectarea prevederilor legale. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ, mun. Bucureşti şi/sau la IDSA, după caz 2. DEFECTE GENETICE

Supraveghere pasivă Supravegherea defectelor genetice la toate speciile de animale prin examen clinic. 1. Monitorizarea defectelor genetice de către DVSA judeţene şi mun. Bucureşti. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 3. TULBURĂRI DE REPRODUCŢIE NEINFECTIOASE

Supraveghere pasivă Supravegherea tulburărilor de reproducţie neinfecţioase prin examen clinic şi de laborator (hormonal)
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ, mun. Bucureşti şi/sau la IDSA, după caz B. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT PENTRU UTILIZARE INTERNA, INCLUSIV CERCETARE, EXPORT, IMPORT MATERIAL SEMINAL CONGELAT (MSC)

Supraveghere pasivă 1. Material seminal congelat pentru export Supravegherea prin examene specifice de laborator, conform cerinţelor de certificare, impuse de ţara importatoare. 1. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice (taur); bacteriologice, micologice (vier/ţap/berbec), se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti, iar cele morfologice (taur, vier, ţap, berbec) şi virusologice (taur) se efectuează la IDSA, dacă laboratoarele judeţene şi a mun. Bucureşti nu dispun de dotarea corespunzătoare sau nu au fost instruite încă. 1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente
2. Materia] seminal congelat importat: Supraveghere profilactică prin examene specifice de laborator a şarjelor importate, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare. 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSJ-urilor instruite şi în IDSA pentru LSVSV neinstruite încă;
3. Material seminal congelat pentru utilizare internă, cercetare: - în caz de necesitate, în contextul investigaţiilor complexe pentru tulburări de reproducţie la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, provenite de la donatorii suspectaţi. - supraveghere profilactică semestrială, a reproducătorilor, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă.
3. Examinarea materialului seminal precum şi altor produse biologice provenite de la alte specii decât cele de interes economic, se face la cererea proprietarului, contracost. C. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT ("CRUD") ŞI REFRIGERAT, AUTOHTON/DE IMPORT, PENTRU UTILIZARE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Supravegherea prin examene specifice de laborator, corespunzătoare speciei analizate, de la toţi donatorii autohtoni (reproducători autorizaţi), prin sondaj, semestrial. 1. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare. 2. Supravegherea importurilor se face numai pe baza certificatului internaţional de sănătate. 1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSJ-urilor instruite şi la IDSA pentru LSVSV neinstruite încă; D. SUPRAVEGHEREA TULBURARILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE. MAMITELE (MASTITELE)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor. 2. Examen clinic al glandei mamare şi al laptelui. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Examenul clinic se efectuează la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie pentru vacile producătoare de lapte destinat procesării, prin teste rapide specifice la fiecare sfert în parte, pentru depistarea mamitelor subclinice. 3. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator (numărătoare celule somatice). 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti: 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ. V. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ANALIZA POTABILITATII APEI

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei. 2. Pe probe de apă prelevate trimestrial, de la sursele de apă permanente (centrale) şi semestrial din sursele sezoniere (de suprafaţă), utilizate de animale. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti la ANSVSA. 2. Se va întocmi un raport anual privind calitatea apei distribuite adăpării animalelor din teritoriul aflat sub supraveghere, care va fi înaintat IDSA pentru centralizare în scopul realizării raportului naţional. 3. Trimestrial, prin metode curente şi speciale (determinarea indicatorilor organoleptici, fizici, chimici generali, chimici, toxici, bacteriologici, etc.), conform metodelor omologate. Gama indicatorilor se va stabili în concordanţă cu calitatea sursei de apă şi capacitatea de lucru a LSVSJ şi a mun. Bucureşti. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ. ANALIZA APELOR REZIDUALE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind analiza apelor reziduale. 2. Pe probe de apă şi de nămol recoltate (rezultat din sedimentarea apelor reziduale), trimestrial, din ferme, înainte de a părăsi teritoriul acestora. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA. 2. Trimestrial, sau de câte ori impune situaţia, conform metodelor omologate. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ. ANALIZA APELOR DIN BAZINELE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURA, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare. 2. Pe probe de apă recoltate de două ori pe an, sau de câte ori impune situaţia. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA. 2. Semestrial, sau de câte ori impune situaţia, conform metodelor omologate. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ. ANALIZA AERULUI

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Monitorizare documentelor privind analiza aerului. 2. Pe probă medie, trimestrial din: adăposturile de animale din afara adăposturilor de animale din jurul fermelor zootehnice pe o rază de 500 m. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA. 2. Examene lunare pentru examene fizico-chimice, bacteriologice şi controlul gazelor de la sursele de poluare, conform SR ISO 4226/95, 9081:1/95, STAS: 1033/92, 12574/87, 10194/89, 10195/75, 10329/75, 10812/76, 10813/76, 10814/76, 13000/91. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ. VERIFICAREA EFICIENTEI DECONTAMINARII

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Monitorizare documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării. 2. Prin testarea eficienţei decontaminării: a - în unităţi de creştere şi exploatare a păsărilor şi porcilor în sistem industrial, după fiecare decontaminare profilactică şi de necesitate; b - în PIF - cel puţin 5 obiective/săptămână 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA SPECIFICA A EXPLOATAŢIILOR ZOOTEHINICE ECOLOGICE ŞI A EXPLOATAŢIILOR MIXTE ECOLOGICE CARE AU SECTOR ZOOTEHNIC

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea şi controlul documentelor privind supravegherea exploataţiilor zootehnice ecologice şi a exploataţiilor mixte ecologice care au sector zootehnic 2. Controlul respectării condiţiilor pentru agricultura ecologică zootehnică 1. Identificarea şi înregistrarea separată a exploataţiilor zootehnice ecologice şi a exploataţiilor mixte ecologice cu sector zootehnic 2. Controlul respectării regulilor sanitare veterinare pentru funcţionarea fermelor ecologice zootehnice şi a fermelor ecologice, în special condiţiile de biosecuritate şi de combatere a bolilor 3. Raport trimestrial transmis ANSVSA privind respectarea de către aceste ferme a condiţiilor sanitare veterinare de funcţionare 1. Medici veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Acţiunile se vor desfăşura în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38 din 7 martie 2001 şi a Hotărârii de Guvern nr. 917 din 13.09.2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare ecologice VI. ACŢIUNI GENERALE DE MIDICINA VETERINARA PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIA ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 1. INSTITUIREA ŞI RESPECTAREA MĂSURILOR GENERALE DE PROFILAXIE

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizare documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor generale de profilaxie. Prin controlul permanent privind: - aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic: - accesul în ferme sau unităţi; - livrări de animale şi produse; - condiţii de igienă din adăposturi, spaţii de prelucrare şi incinte; - parametrii de microclimat - atestări medicale privind sănătatea personalului; - amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; - potabilitatea apei; - salubritatea furajelor; - instituirea şi respectarea condiţiilor de carantină profilactică; - starea de sănătate a animalelor din zona de protecţie a unităţilor industriale specializate şi instituţiilor sanitare veterinare, (unităţile de creşterea porcinelor nu angajează personal ce deţine porci în gospodăria proprie); - condiţiile sanitare veterinare din târguri, baze şi alte locuri de aglomerare temporară a animalelor; - mişcarea efectivelor de animale; - importul, exportul şi tranzitul de animale, produse de origine animală, furaje şi alte mărfuri care pot fi purtătoare de contagiu; - protecţia animalelor pentru asigurarea stării de sănătate şi a capacităţii de producţie; - protecţia mediului. Control şi supraveghere privind: - vânzările şi cumpărările de animale; - aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină profilactică; - respectarea regulilor de igienă privind creşterea animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală; - controlul privind respectarea interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA. - Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului, - Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar veterinar; - Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii; - Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor - Ecarisarea corespunzătoare a fermelor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului; - asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare; - Tehnologiile privind creşterea animalelor şi sanitare veterinare pe specii. - Legea zootehniei nr. 72/2002, cu modificările şi completările ulterioare. - Ordinul MS nr. 981/1994. - Legea 71/2006 - HG nr. 1247/2002 - OUG 195/2005 - privind - Ordinele MAAP nr. 373/2001; 93/2005; 197/2006; 495/2001; 498/2001; 504/2001; 20/2002; 21/2002; 22/2002; 23/2002; - HG nr. 100/2002 modificat de HG 662.2005 - HG nr. 351/2005; - OG nr. 42/2004 cu completările şi modificările ulterioare; - HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare. - Alte reglementări în vigoare. - Se identifică şi apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR

1 2 3 4
1. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti.
Supraveghere pasivă BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI PRIN: a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a containerelor pentru animale şi alte vieţuitoare de interes veterinar a condiţiilor de transport legale pentru efectuarea unor astfel de activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare; b) controlul densităţii de încărcare a animalelor şi altor vieţuitoare de interes veterinar în mijloace de transport în funcţie de specie, vârstă, greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi stare fiziologică; c) controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea animalelor în/şi din mijloacele de transport; d) controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare şi îngrijire a animalelor şi a altor vieţuitoare de interes veterinar în timpul transportului acestora; e) controlul stării de sănătate a animalelor înainte de îmbarcare, în timpul transportului la: bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire la transfer şi la descărcarea acestora din mijloacele de transport; f) controlul identificării şi înregistrării animalelor şi a altor vieţuitoare de interes veterinar destinate transportului la încărcare, în timpul transportului, în bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire şi transfer şi la descărcarea animalelor; g) controlul înregistrării transportatorilor de animale şi a altor vieţuitoare de interes veterinar şi a mijloacelor de transport a animalelor precum şi a autorizării acestora de către autoritatea veterinară competentă; h) controlul documentelor de origine şi veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore; i) controlul autorizaţiei de transport, a scrisorii de garanţie, a planului de rută şi a celorlalte documente însoţitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore; j) controlul punctelor de oprire şi transfer pentru transportul de animale şi alte vieţuitoare de interes veterinar, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare (autorizaţie veterinară, condiţii de sănătatea animalelor şi igiena adăpostirii, furajării, adăpării, etc.); k) evidenţa mijloacelor de transport înregistrate oficial pentru transportul animalelor şi a altor vieţuitoare de interes veterinar; l) evidenţa transportatorilor de animale autorizaţi de autoritate veterinară m) evidenţa transporturilor de animale interne şi internaţionale cu origine sau destinaţie în judeţul respectiv; n) completarea trimestrială a fişelor de control privind bunăstarea animalelor în timpul transportului (densităţile de încărcare pentru diferite specii, intervalele de furajare şi de adăpare, durata călătoriei şi perioadele de odihnă) o) completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor în timpul transportului (număr de animale transportate: pentru sacrificare, exportate. importate pentru creştere, alte animale transportate; număr de inspecţii: în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate; număr de sancţiuni aplicate: în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate) 1. OG nr. 42/2004 cu completările şi modificările ulterioare. 2. Legea 71/2006 privind ratificarea Convenţiei Europene privind protecţia animalelor în transportul internaţional, revizuită; 3. Regulamentul Consiliului 1/2005 (C.E.) privind protecţia animalelor în timpul transportului şi operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/C.E. şi 93/119/C.E. şi a regulamentului 1255/97/C.E. 4. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu completările şi modificările ulterioare. 5. Protocolul de cooperare între ANSVSA (nr. 2361./12.06.2006), MAI. (nr. 27/06.07.2006) şi M.T.C.T. (nr. 21487/05.07.2006) în scopul efectuării unor acţiuni comune de control privind respectarea legislaţiei sanitare veterinare referitoare la transportul de animale vii, produse şi subproduse de origine animală pe drumurile publice. 6. Ordinul ANSVSA nr. 83/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condiţiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului. 2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor 2. completarea fişelor de evaluare bianual a). evaluarea sistemelor de creştere a animalelor în funcţie de criteriile stabilite de ANSVSA şi evidenţa semestrială a acestora; b). verificarea cum se respectă normele de igienă privind adăposturile, instalaţiile şi sistemele din dotarea acestora, sisteme de furajare, adăpare, de supraveghere şi inspecţie veterinară; c). verificarea condiţiilor de microclimat (luminozitate, temperatură, umiditate, curenţi de aer), ventilaţie, densitate de cazare şi a echipamentelor pentru monitorizarea acestora; d). verificare a libertăţii de mişcare a animalelor; e). verificarea modului cum se aplică tehnologiile veterinare în unităţile industriale de producţie a animalelor. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Ordinul ANSVSA nr. 72/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor; 2. Ordinul ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă; 3. Ordinul ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare: 4. Ordinul ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor; 5. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu completările şi modificările ulterioare. 6. OG nr. 42/2004, cu completările şi modificările ulterioare; 7. Legea zootehniei nr. 72/2002; 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 3. PROTECŢIA ANIMALELOR 3.1. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. controlul, evidenţa şi existenţa autorizaţiilor veterinare pentru proiectarea, construirea şi dotarea abatoarelor şi punctelor de tăiere; Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti.
a). controlul atestării veterinare a îndeplinirii de către animale a condiţiilor pentru a fi tăiate sau ucise; b). controlul şi existenţa condiţiilor de descărcare, mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containere c). controlul şi evidenţa condiţiilor de manipulare, contenţie, asomare, sângerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine şi păsări; d). controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană; e). controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum şi a embrionilor de pasăre; f). supravegherea şi evidenţa tăierilor rituale religioase; 1. Ordinul ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii; 2. Legea zootehniei nr. 72/2002; 3. OG nr. 42/2004, cu completările şi modificările ulterioare; 4. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu completările şi modificările ulterioare. 3.2. PROTECŢIA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1). evidenţa rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a grădinilor zoologice şi parcurilor zoologice urbane şi a speciilor de animale existente în acestea 2). controlul asigurării condiţiilor de cazare, furajare, adăpare, odihnă, etc., din grădinile zoologice, rezervaţii naturale, parcuri zoologice 1. Legea nr. 69 din 1994 pentru aderarea României la Convenţia Privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie adoptată la Washington la 3.03.1973 publicată în Monitorul Oficial nr. 211 din 12.08.1994 2. OG nr. 42/2004, cu completările şi modificările ulterioare; 3. OG nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, cu completările şi modificările ulterioare; 4. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu completările şi modificările ulterioare. 5. Ordinul MAAP nr. 143/1.04.2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 3.3. PROTECŢIA ANIMALELOR DIN FAUNA SALBATICA SAU PE CALE DE DISPARIŢIE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă a). controlul prohibiţiei sezoniere privind vânatul şi pescuitul b). supravegherea principalelor boli diagnosticate la animale din fauna sălbatică c). evaluarea acţiunilor de hrănire de necesitate a animalelor sălbatice din speciile necarnivore d). evidenţa faunei sălbatice existente şi a bolilor diagnosticate la acestea 1. Legea nr. 69 din 1994 pentru aderarea României la Convenţia Privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie adoptată la Washington la 3.03.1973 publicată în Monitorul Oficial nr. 211 din 12.08.1994 2. OG nr. 42/2004, cu completările şi modificările ulterioare; 3. OG nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, cu completările şi modificările ulterioare; 4. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu completările şi modificările ulterioare. 5. Ordinul MAAP nr. 143/1.04.2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 3.4. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU ÎN ALTE SCOPURI

1 2 3 4
Supraveghere pasivă a). evidenţa laboratoarelor ori a institutelor în care se manipulează germeni patogeni sau organisme modificate genetic şi în care se realizează experimente pe animale b). evidenţa metodelor de experimentare utilizate c). evidenţa speciilor şi numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare 1. Legea nr. 69 din 1994 pentru aderarea României la Convenţia Privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie adoptată la Washington la 3.03.1973 publicată în Monitorul Oficial nr. 211 din 12.08.1994 2. OG nr. 42/2004, cu completările şi modificările ulterioare; 3. OG nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, cu completările şi modificările ulterioare; 4. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu completările şi modificările ulterioare. 5. Ordinul MAAP nr. 143/1.04.2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 4. DETERMINĂRI DE MEDIU (unităţi zootehnice, sanitare veterinare şi de industrie alimentara)

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Determinarea prin examene de laborator a emisiilor rezultate din incinerarea deşeurilor toxice şi de risc (DTR): 2. Controlul neutralizării DTR din apele uzate Se prelevează probe reprezentative din punctele de control, înainte de debuşarea în reţeaua de canalizare a localităţilor sau în receptorii naturali, conform programului de prelevare prevăzut de normele în vigoare; 3. Determinarea prezenţei DTR; 4. Determinarea factorilor fizici, chimici şi biologiei de poluare care influenţează sănătatea animalelor şi/sau salubritatea produselor provenite de la acestea Se recoltează probe de apă, aer, sol, de două ori pe an sau de câte ori impune situaţia. Se execută de către LSVJ şi IDSA, conform Ordinului MAAP nr. 373/2001, Ordinului MAPAM 723/2003, Ordinului MAAP 495/2001 HG 128/2002, HG 78/2000, Legea 426/2000, HG 155/1999, HG 188/2002, ISO 5667-10, Directiva 73/404/EEC, Directiva 2000/76/EC Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali, DSVSA a mun. Bucureşti, şi sau IDSA 5. ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINA PREVENTIVĂ 5.1. EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PASUNILOR

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor privind expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor 2. Supraveghere înainte de începerea sezonului de păşunat/recoltare şi ulterior periodic atât a păşunilor, pajiştilor, cât şi a drumului de acces pentru animale, sub raportul: a. prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi gazde intermediare; b. prezenţei plantelor toxice sau potenţial toxice; c. prezenţei îngrăşămintelor chimice sau pesticidelor; d. prezenţei resturilor metalice sau a cadavrelor; e. modului de utilizare a suprafeţelor (specii şi grupe de vârstă, succesiunea acestora); f. surselor de apă de pe pajişti şi păşuni. Se stabilesc măsuri privind: a. desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora; b. tratamente cu moluscocide a zonelor umede; c. eliminarea corpurilor străine: d. eliminarea plantelor toxice; e. modul de utilizare a păşunii/pajiştii şi furajelor recoltate de pe acestea. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Se identifică şi apreciază pe număr de acţiuni şi efective de animale, pe specii şi categorii de vârstă 3. La nivelul judeţului se întocmeşte harta cu biotopii activi şi potenţiali activi pentru fascioloză, dicrocelioză şi paramfistomoză. 4. Laboratoarele de parazitologie vor avea în colecţie moluşte şi gasteropode gazde intermediare din judeţul respectiv. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 5.2. EXPERTIZA PARAZITOLOGICA A PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PASUNILOR

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Supraveghere prin prelevare şi examinare periodică de probe de apă din sursele de apă, păşune, pajişti, fâneţe, mâl şi gazde intermediare pentru geohelminţi pentru stabilirea: prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi gazde intermediare. 1. Se prelevează probe de păşune, fâneaţă, mâl, apă din sursele de apă, gazde intermediare (gasteropode, acarieni, insecte, etc.). 2. Specialiştii laboratoarele de parazitologie judeţene vor întocmi harta cu biotopii activi şi potenţiali activi pentru fascioloză, dicrocelioză, paramfistomoză, care va fi anual reactualizată. 3. Specialiştii laboratoarelor de parazitologie judeţene vor întocmi o colecţie cu gasteropode - gazde intermediare pentru geohelminţi în judeţul respectiv. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Supravegherea biotopilor şi gazdelor intermediare pentru geohelminţi se efectuează de către specialiştii parazitologi de la LSVS judeţene, cu personal instruit sau la IDSA 5.3. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA UNOR SITUAŢII MORBIDE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă Supravegherea prin examene de laborator în toate episoadele morbide sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele (de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale etc.) 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri. 2. Probele se examinează: botanic, organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc., conform metodelor omologate. 1. Medici veterinari de libera practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. LSVSJ şi/sau după caz la IDSA 5.4. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUSTELOR BIVALVE 5.4.1. Contaminanti bacterieni şi virali la moluste bivalve vii

1 2 4 3
Supraveghere activă 1. Supraveghere prin diagnostic de laborator 1. Conform Ord. MAAP nr. 243/2002, HG 955/2005 2. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ, mun. Bucureşti şi/sau IDSA 3. Confirmarea rezultatului la IDSA 5.4.2. Biotoxine marine

1 2 4 3
Supraveghere pasivă 1. Supraveghere prin diagnostic de laborator 1. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise o dată pe an în perioada obţinerii icrelor embrionate 2. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la serviciile zonale de control reziduuri şi IISPV 5.5. ACŢIUNI PROFILACTICE DE DECONTAMINARE, DERATIZARE ŞI DEZINFECŢIE

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor privind acţiunile profilactice de decontaminare, deratizare şi dezinfecţie 2. Controlul executării în fermele gospodăreşti a două acţiuni generale de decontaminare şi deratizare: - Primăvara şi toamna; - În lăptarii, puncte de tăiere, bazine de colectarea dejecţiilor şi platforme de gunoi, se fac dezinsecţii săptămânale, în funcţie de intensitatea invaziei; - În unităţile zootehnice de tip industrial şi fermele cu porcine şi păsări, acţiunile DDD se execută în tot cursul anului, în funcţie de fluxul tehnologic de producţie; - În industria alimentară, unităţile şi locurile autorizate în care se prelucrează şi valorifică produse de origine animală, operaţiunile DDD se înscriu în programele de igienizare şi se execută, cel puţin o dată pe săptămână. În cazuri de necesitate şi la cerere. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Lucrările DDD se execută numai de către personal autorizat. 3. Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu şi zonele de protecţie din jurul unităţilor. 4. În situaţii de necesitate, acţiunile se execută conform măsurilor stabilite prin programe de combatere sau asanare. 5. Acţiunile profilactice de decontaminare, deratizare şi dezinsecţie se execută la cerere pe cheltuiala proprietarului. 6. Atestarea eficienţei decontaminării se face printr-un buletin de analiză emis de LSVSJ şi a mun. Bucureşti sau IDSA. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medici veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. LSVSJ şi/sau după caz la IDSA 5.6. CONTROLUL PRIVIND IGIENA VETERINARA

1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Controlul aplicării şi respectării normelor sanitare veterinare, privind: - colectarea, transportul şi prelucrarea a subproduselor de origine animală, ce nu sunt destinate consumului, uman în unităţi aprobate sanitar veterinar, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 1774/2002. - amenajarea şi folosirea cimitirelor de animale. puţuri seci şi crematoriilor; - igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a cadavrelor şi deşeurilor, după ridicarea şi evacuarea acestora; 2. Controlul privind organizarea în mod corespunzător a acţiunilor de: - strângere a câinilor comunitari şi supranumerari; - sterilizarea chirurgicală sau biologică a câinilor comunitari şi supranumerari; - eutanasia câinilor bolnavi comunitari şi supranumerari; 1. Controlul se execută de către serviciile specializate de la nivelul DSVSA şi administraţia publică locală; 2. Organizarea şi efectuarea acestor acţiuni revin autorităţilor administraţiei publice locale, conducătorilor de unităţi şi cetăţenilor; 3. Norma metodologică comună MF şi MAA nr. 5415 şi 41540/1993, modificată cu nr. 8098/1994. 4. Se identifică şi apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale. 1. medici veterinari oficiali din DSVSA; 2. administraţia publică locală, conducătorii de unităţi şi cetăţenii. VII. DIAGNOSTIC TOXICOLOGIC ŞI ECOTOXICOLOGIC

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
1 2 3 4
Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea programului de supraveghere; 2. Supraveghere privind incidenţa unor compuşi cu potenţial toxic asupra stării de sănătate a animalelor (pesticide, compuşi cu azot, metale grele, alcaloizi, etc.); 3. Diagnostic de necesitate, în cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie; 4. Expertiză de diagnostic. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 2. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular etc., precum şi furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor (sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie) 3. Se utilizează metodele de diagnostic omologate 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVSJ a mun. Bucureşti şi/sau IDSA.
DETERMINAREA REZIDUURILOR LA ICRELE EMBRIONATE

Examenele se efectuează pe probe trimise de direcţiile sanitare veterinare judeţene la IISPV. VIII. ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviara) A - 160

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
1 2 3
1. în EXPLOATAŢIILE MONPROFESIOMALE (gp): a) vaccinarea I-a în lunile februarie-martie b) vaccinarea a II-a în lunile iunie-iulie c) vaccinarea a III-a în lunile octombrie-noiembrie 1. Administrarea vaccinului se face obligatoriu, parenteral la toate categoriile de păsări; 2. În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare. 3. ANSVSA suportă contravaloarea vaccinului pentru păsările din exploataţiile nonprofesionale (gospodăriile populaţiei), costurile manoperei fiind suportate de către proprietarii păsărilor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată.
II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE PROFESIONALE - conform schemelor de vaccinare stabilite de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România împreună cu furnizorii de vaccin şi aprobate de DSVSA judeţeană 1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, aprobate sanitar veterinar, se aplica la propunerea administraţiei acestora, cu avizul direcţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti 2. În exploataţiile avicole, grădinile zoologice aprobate sanitar veterinar costul vaccinului se suporta de către proprietari. 2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi organizat conform legii. ANTRAX (B - 051)

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
Conform recomandărilor producătorilor de vaccin 1. Vaccinarea se execută obligatoriu la animale din specii receptive, o dată pe an, în perioada martie-aprilie, cu completări lunare, la vârsta precizată de către producătorul de vaccin pentru fiecare specie în parte, după interpretarea testului alergic pentru tuberculoza bovină. 2. La bovinele şi bubalinele tuberculinate după vârsta de (două) 2 luni vaccinarea se efectuează la citirea reacţiei de tuberculinare. 3. În zonele cu antecedente de boală, în ultimii zece ani, vaccinarea se repetă la 6 luni. 4. ANSVSA suportă contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare pentru animalele receptive din Delta Dunării şi a manoperei de vaccinare în restul teritoriului. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată. TURBAREA (Rabia) - B - 058

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
1. Conform recomandărilor producătorilor de vaccin 1. Vaccinarea câinilor şi pisicilor în vârstă de peste 3 luni o dată pe an, în lunile octombrie-decembrie, cu vaccinări de completare. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată.
2. ANSVSA suportă contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare pentru câinii şi pisicile din curţi. Administratorii fondurilor de vânătoare din sectorul silvic, aviaţia utilitară sub supravegherea autorităţii veterinare locale.
3. Vaccinarea în caz de necesitate a animalelor domestice (bovine, ovine, caprine suine şi ecvine) din zona rabigena (teritoriul cu raza de 30 km în jurul focarului de turbare), costurile manoperei şi a vaccinului fiind suportate de către ANSVSA.

4. Vaccinarea orală a vulpilor - conform programului de eradicare aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA

5. Se efectuează de două ori pe an în lunile aprilie-mai, octombrie-noiembrie.

6. Verificarea eficienţei vaccinării orale a vulpilor se efectuează pe probele recoltate de la animalele vaccinate (vulpi vânate).

7. Cheltuielile privind achiziţionarea momelilor vaccinale sunt suportate de către ANSVSA.

8. Cheltuielile privind distribuirea momelilor vaccinale sunt suportate de proprietarii fondurilor de vânătoare. IX. ACTIVITĂŢI DE CERCETARE, ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZA, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR VETERINAR 1. Activitatea de cercetare, elaborare, asimilare, omologare metode şi metodologii de diagnostic. 2. Activitatea de evaluare a legislaţiei sanitare veterinare româneşti şi elaborarea noii legislaţii veterinare, armonizate cu cea a Uniunii Europene. 3. Activităţi în domeniul cercetării sănătăţii animalelor şi mediului, a diagnosticului bolilor la animale. 4. Activitate de elaborare şi difuzate de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar veterinar. 5. Instruire specialişti din DSVSA şi LSV judeţene de către specialişti din ANSVSA, IDSA, IISPV şi ICPBMV. 6. Perfecţionarea continua a specialiştilor din ANSVSA, IDSA, IIPSV, ICPBMV, DSVSA şi LSV judeţene în ţara şi străinătate. 7. Analize epidemiologice, de statistica medicală veterinara, analiza de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului. 8. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinara a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor. 9. Monitorizarea activităţilor şi situaţiei sanitare veterinare la nivel local, judeţean, al institutelor centrale de profil şi Administraţiei Centrale Veterinare astfel:

1 MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM. - Prelucrarea statistică a activităţii de supraveghere prin examene de laborator a bolilor la animale. - Prelucrarea statistică a activităţilor de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. - Elaborarea de analize epidemiologice la solicitare Se execută la IDSA.
2 MONITORIZAREA DATELOR LEGATE DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ECOPATOLOGIE, ŞI LISTAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR Monitorizarea datelor obţinute la nivelul D, S, V, S, A judeţene şi a mun. Bucureşti şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV. 1. La nivelul DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător. Se va face pe circumscripţii şi localităţi. 2. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVJ, a mun. Bucureşti şi IDSA: - semestrial în zone cunoscute ca poluate sau ipotetic poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei. 3. Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi. 4. Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară. 5. Identificarea unităţilor zootehnice, sanitare veterinare sau de industrie alimentară care au implementat un sistem de management de mediu (SMM) în vederea introducerii lor într-o schemă comună de management de mediu şi auditare (EMAS). Rezultatele se raportează anual la IDSA pentru centralizare.

3 MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA Se execută la IDSA.
4 MONITORIZAREA DATELOR LEGATE DE SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării

5 MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR 1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate. Rezultatele se raportează anual la DSVSA judeţene respectiv a municipiului Bucureşti.

6 MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE în DOMENIUL IGIENEI şi SĂNĂTĂŢII PUBLICE Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de I.I.S.P.V. Bucureşti şi se raportează trimestrial la ANSVSA.

7 MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM - Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, s.a.), izolate la IDSA şi LSV judeţene; - Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice. Se execută la IDSA. X. - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA Şi A FURAJELOR PENTRU APĂRAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI SĂNĂTĂŢII ANIMALELOR A. DEPISTAREA PRINCIPALELOR BOLI TRANSMISIBILE LA OM (ZOONOZE) PRIN MANIPULAREA ŞI CONSUMUL UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA

Nr. crt. Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice
(cod OIE) în abatoare/în gospodăria populaţiei
0 1 2 3
1 BRUCELOZA* (B-103) (B-151) (B-152) (B-153) 1. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi iepurii se supun inspecţiei ante şi post mortem. II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, iepurii) Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive (vezi punctul III). II. CARNE şi ORGANE În caz de suspiciune precum şi de la animalele reacţionate pozitiv, se recoltează: organe de la animalele tăiate. III. MĂSURI şi SANCŢIUNI Carnea şi produsele comestibile se supun următoarelor sancţiuni: 1). De la bovinele infectate: a) carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum; b) se confiscă şi se distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sângele: c) pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare; 2). De la porcii din efectivele cu bruceloză: a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; b) organele cu leziuni se confiscă.
2 CAMPILOBACTERIOZA* (B-104) I. ANIMALE VII (bovine, ovine, cabaline, porcine, păsări) Bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei (individuale) ante şi post mortem. II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, cabaline, porcine, păsări) a) supravegherea stării de sănătate, recoltarea de probe şi examene de laborator (vezi punctul III). II. CARNE şi ORGANE (bovine, ovine, porcine, păsări) Recoltarea de probe din: a) carcase şi organe de bovine, ovine, porcine; b) carcase şi organe de pasăre (pui broiler); Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile. III. Recoltarea de probe din apa potabilă. IV. MĂSURI şi SANCŢIUNI Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
3 ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA) (B-053) I. Toate animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei post mortem. II. CARNE ŞI ORGANE Carnea şi organele provenite de la animalele receptive se supun inspecţiei după tăiere. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari, desemnaţi de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII Supraveghere prin examene de laborator (vezi punctul III) II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine şi ovine destinate consumului uman. III. MĂSURI şi SANCŢIUNI Carnea şi organele infestate se supun următoarelor sancţiuni: a) se confiscă şi se denaturează în cazul prezenţei chiştilor hidatici în musculatură şi organe; b) organele cu infestaţie slabă se dau în consum după extirparea porţiunilor parazitate. Grăsimea se dă în consum fără restricţii.
4 LISTERIOZA* (C-611) I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari, desemnaţi de către autoritatea sanitară veterinară competentă. II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT Examinarea probelor se efectuează în Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi laboratoarele sanitare veterinare de stat. La. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) Supraveghere prin examene de laborator (vezi punctul III) I.b. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat: probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8°C) timp de o săptămână. II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT Recoltare de probe conform secţiunii VIII lit. B. III. MĂSURI şi SANCŢIUNI În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară pentru confirmare.
5 SALMONELOZA* (C-620) I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări) Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante şi post mortem. Examinarea animalelor vii şi recoltarea de probe se efectuează în ferme şi abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. II. CARNE şi ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări). 1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. 2. Inspecţia include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare a cărnii proaspete şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. III. OUĂ Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în ferme, centre de colectare, depozite şi unităţi de procesare ouă, unităţi de desfacere, autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă (vezi Secţiunea VIII-a, lit. B şi lit. C). IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare (vezi Secţiunea VIII-a, lit. B şi lit. C). V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) - (vezi Secţiunea VIII, lit. F) I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi punctul III) Ordinul ANSVSA nr. 23/2006. II. CARNE şi ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări) Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe şi analize, în condiţiile legii: 1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline: a) se recoltează probe de ţesut (metoda distructivă) sau probe tampon (metoda nedistructivă) de pe suprafaţa carcasei, de la fiecare lot, randomizat; b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine, recoltaţi randomizat la fiecare lot; c) os lung nedeschis şi ţesut muscular în cazul tăierilor în abatorul sanitar). 2. Carcase de păsări: - se recoltează carcase întregi. III. MĂSURI şi SANCŢIUNI: A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută; În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezenţei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se confiscă şi se distruge. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se confiscă şi se distrug. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. B.1.a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezentă în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator. b). În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic; Decizia admiterii în consum se ia de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor. În toate cazurile în care s-a izolat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se confiscă şi se distruge. DSVSA judeţene şi a Municipiului Bucureşti organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella. DSVSA judeţene şi a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a notifica la AWSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare. 2. În cazul decelării serotipurilor S. gallinarum, S, pullorum, S, ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne, se adoptă următoarea procedură: a) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; b) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic; c) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; d) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se comunică la Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, în al căror teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum şi la la Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din judeţele de provenienţă a animalelor, prin sistemul rapid de alertă. 3. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se confiscă şi se distrug. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), se prelucrează în produse din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar veterinar, care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 4. Ouăle provenite din ferme în care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se pot admite în consum uman numai după procesare în produse din ouă tratate termic. Ouăle provenite din ferme în care contaminarea cu Salmonella spp (serotipurile S. gallinamm, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) a fost invazivă, se confiscă şi se distrug. Ouăle provenite din ferme în care s-a decelat S. enteritidis şi/sau typhimurium, se confiscă şi se distrug. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp. în carnea proaspătă, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se trimite la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, pentru confirmare şi tipizare. Măsurile anterior precizate care se iau în cazul cărnii, cărnii de pasăre şi ouălor se notifică autorităţii veterinare competente.
6 TRICHINELOZA* (B-255) I. ANIMALE VII - toate animalele tăiate pentru consum uman (porc domestic, mistreţ, urs, cabaline şi alte specii receptive) trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella. II. CARNE Carnea proaspăta şi produsele din carne proaspăta provenite de la animale receptive, se admit pentru consum uman numai după examinarea acestora pentru. Trichinella de către medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari desemnaţi de autoritatea competentă, sau personal cu pregătire medie special instruit de către personalul de specialitate din laboratoarele Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, verificat şi atestat oficial în acest scop, sub supravegherea medicului veterinar. Examinarea pentru Trichinella se efectuează în mod sistematic în abatoare sau unităţile în care se manipulează vânatul, ca parte a examinării post-mortem pentru: a) fiecare carcasă de porc domestic b) fiecare carcasă de vânat (mistreţ, urs) c) carnea şi produsele crude din carnea de porc sau vânat aduse în pieţe şi alte locuri de desfacere autorizate/înregistrate sanitar veterinar. d) fiecare carcasă de cal (numai prin metoda digestiei artificiale) e) cărnurile provenite de la alte specii de animale de crescătorie sau sălbatice susceptibile de infestare cu Trichinella (nutrie. ş.a.). Examenul pentru decelarea tricliinei se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, în laboratoarele sanitare veterinare din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, în circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în circumscripţiile sanitare veterinare de asistenţă concesionată, în spaţiile special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din unităţile de tăiere a porcinelor şi/sau cabalinelor, ori din unităţile de depozitare şi prelucrare a vânatului sălbatic. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile în vigoare. I. ANIMALE VII - supraveghere serologică a porcinelor vii (vezi punctul III); II. CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea T. spiralis se efectuează printr-una din metodele aprobate, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 241/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare din 6 octombrie 2006 care stabileşte reguli specifice privind controalele oficiale pentru Trichinella în carne, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 896 din 3 noiembrie 2006, ce transpune în legislaţia naţională Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2075. 2005/CET III. MĂSURI şi SANCŢIUNI Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spiralis se declară improprie consumului uman. Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor vor lua măsuri pentru interzicerea vânzării cărnurilor la care a fost depistată Trichinella, distrugerea acestora, identificarea fermei (sursei) şi iniţierea investigaţiilor epidemiologice.
7 TUBERCULOZA* (B-105) TUBERCULOZA (B-303) I. ANIMALE VII (bovinele, bubalinele, ovinele, caprinele, porcii domestici şi sălbatici, vânatul sălbatic în captivitate şi semicaptivitate): Se supun examenului ante mortem şi post mortem; II. CARNE şi ORGANE - inspecţie post mortem. Se examinează inclusiv ganglioni limfatici ai capului şi organelor. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează către sala sanitară. I. ANIMALE VII Testarea bovinelor în ferme şi supraveghere (vezi punctul III); II. CARNE şi ORGANE (bovine, caprine şi porcine) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: a) submaxilari, retrofaringieni, bronhici; b) mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în volum), portali şi retromamari. În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. III. MĂSURI şi SANCŢIUNI Carnea de la animale la care a fost diagnosticată tuberculoza generalizată se declară improprie consumului uman şi se confiscă în vederea denaturării. Pentru carnea de la animalele la care nu a fost diagnosticată tuberculoza generalizată se aplică sancţiunile de abator în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.
Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor, în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină). Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasăre sunt următoarele: a) confiscarea carcasei şi organelor în caz de infecţie generalizată sau de leziuni pe organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură; b) Confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere, a carcasei, dacă aceasta nu prezintă modificări.
8 ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ* E. coli O157 H7 I. ANIMALE VII (bovine) Se supun examenului ante mortem şi post mortem; II. CARCASE şi ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII (bovine) Se recoltează probe de fecale în vederea examenului de laborator (vezi punctul III); II. CARNE Se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Toate tulpinile de E. coli O157 H7 izolate vor fi testate în vederea decelării toxinei de tip Vero. III. MĂSURI şi SANCŢIUNI Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă şi se denaturează.
9 RABIA** B-058 I. ANIMALE VII (animale receptive) a) se supun examenului ante mortem şi post mortem; b) din mediul sălbatic care prezintă semne nervoase sunt suspecte de turbare şi se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. II. CARCASE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII Supraveghere (conform Secţiunii III). II. MĂSURI şi SANCŢIUNI În cazul în care a fost diagnosticată boala carnea se declară improprie consumului uman, se confiscă şi se denaturează.
10 BOTULISM** (C-615) I. ANIMALE VII - speciile receptive se supun inspecţiei ante-mortem; Inspecţia ante mortem şi post mortem a animalelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge. II. CARNE şi ORGANE În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a.) III. MĂSURI şi SANCŢIUNI În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman, se confiscă şi se denaturează.
11 LEPTOSPIROZA** (B-056) I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele) Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei (individuale) ante şi post mortem. II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele) În caz de suspiciune se recoltează: Sânge şi urină de la animalele în viaţă; II. CARNE şi ORGANE Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate; III. MĂSURI şi SANCŢIUNI Carnea şi organele se supun următoarelor sancţiuni: a) se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; b) se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv; c) grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine şi sângele se confiscă; d) pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.
12 YERSINI0ZA** I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, vânat, păsări): Bovinele, ovinele, porcinele, vânatul şi păsările se supun inspecţiei ante- şi post-mortem. II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, vânat, păsări): - Supraveghere anatomopatologică şi de laborator (vezi punctul III). II. CARNE şi ORGANE În caz de suspiciune se recoltează: a) probe de pe suprafaţa carcaselor; b) ganglioni limfatici mezenterici, intestinul subţire, organele cu leziuni; c) la porcine inclusiv ganglionii limfatici retrofaringieni şi tonsilele palatine. III. MĂSURI şi SANCŢIUNI Prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate, care includ protejarea rectului cu pungă de plastic. Carnea, organele şi grăsimea, fără modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
13 ANISAKIDOZA** ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI Fiecare lot de peşte, icre şi lapţi se supun examenului prin inspecţie vizuală. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi. În scopul detectării şi îndepărtării paraziţilor vizibili, medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea veterinară competentă, vor efectua un control vizual randomizat (prin sondaj), pentru depistarea paraziţilor vizibili cu ochiul liber, înainte de prelucrare sau comercializare. Peştele întreg sau părţile parazitate din acesta nu trebuie comercializate pe piaţă pentru consum uman. Peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate aprobată sanitar veterinar, care dispune de facilităţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate din acesta şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare; peştele la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi viscerelor, se declară improprii consumului uman şi nu se acceptă valorificarea pentru consum uman, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale sanitare veterinare în vigoare.
14 CISTICERCOZA** (B-252) I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei postmortem. II. CARNE ŞI ORGANE Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei imediat după tăiere. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari, desemnaţi de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) Supravegherea prin examene de laborator (vezi punctul III) II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. III. MĂSURI şi SANCŢIUNI Carnea infestată se supune următoarelor sancţiuni; a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări organoleptice se confiscă şi se denaturează; b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, restul cărnii se da în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau congelare, atunci când caracterele organoleptice ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale. Grăsimea de porc se topeşte la 100°C după care se poate utiliza pentru consum. Masa gastrointestinală dacă nu prezintă chişti în musculatură, se dă în consum fără restricţii.
15 TOXOPLASMOZA** (C-612) Toate speciile de interes economic se supun inspecţiei post-mortem şi se vor face analize de laborator când leziunile anatomopatologice conduc la suspicionarea bolii. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII Supraveghere clinică, anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive (vezi punctul III). MĂSURI şi SANCŢIUNI: Carnea, organele şi grăsimea, fără modificări organoleptice, se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
16 ANTRAX** (B-051) I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem. II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele) Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive (vezi punctul III). II. ORGANE În forma localizată la porci (glosantrax) se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici, os lung nedeschis de la animalele izolate sub restricţii; III. MĂSURI şi SANCŢIUNI: a) izolarea animalelor bolnave, serumizarea şi tratarea cu antibiotice; b) acceptarea animalelor la tăiere după 14 zile de la vindecare; c) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abatorul sanitar sau se taie în sala normală, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru; În toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului de lucru. Conform Ordinului ANSVSA nr. 34/2006 : * Zoonoze care trebuiesc monitorizate ** Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologica B.1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA DIN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR VETERINAR

Nr. Categorie UNITATEA CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL
PRIN INSPECŢIE Permanenţa/ Frecvenţa PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
Natura probei Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele de la litera C din program Precizări tehnice (*)
1. 2. 3. 4. 5.
1. Unităţi cu activitate generală a. Depozit frigorific Lunar Produse depozitate care necesită regim termic O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse - În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de prelevare a probelor va fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei. - În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de prelevare a probelor va fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei.
b. Unitate de reambalare Lunar Produse alimentare de origine animală O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse
c. Piaţa en-gros Semestrial Produse expuse la vânzare O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse.
2. Carne de ongulate domestice a. Abator Pe toată perioada activităţii Ţesut muscular, organe (ficat. rinichi, splină, ganglioni). O dată pe lună pentru fiecare specie.
Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli şi Salmonella Conform programelor specifice.
b. Unitate de tranşare Pe toată perioada activităţii Materii prime recepţionate, carne tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.
3. Carne de pasăre şi de lagomorfe a. Abator Pe toată perioada activităţii Ţesut muscular, organe. O dată pe lună pentru fiecare specie.
Probe de pe suprafaţa carcaselor pentru testarea E. coli şi Salmonella Conform programelor specifice.
b. Unitate de tranşare Pe toată perioada activităţii Materii prime recepţionate Carne tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.
4. Carne de vânat de crescătorie a. Abator Pe toată perioada activităţii Ţesut muscular, organe (ficat. rinichi, splină, ganglioni). O dată pe lună pentru fiecare specie.
Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli şi Salmonella Conform programelor specifice.
b. Unitate de tranşare carne de vânat de crescătorie Pe toată perioada activităţii Materii prime recepţionate O dată pe trimestru pentru fiecare specie
Carne tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse
5. Carne de vânat sălbatic a. Unitate care manipulează carne de vânat sălbatic Pe toată perioada activităţii Materii prime recepţionate O dată pe trimestru pentru fiecare specie
Carne vânat sălbatic O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.
b. Unitate de tranşare carne vânat sălbatic Pe toată perioada activităţii Materii prime recepţionate Carne tranşată O dată pe semestru pentru fiecare specie şi categorie de produse.
6. Carne tocată, preparată şi carne separată mecanic a. Unitate carne tocată Pe toată perioada activităţii Materii prime Carne tocată O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne tocată obţinută pe specie În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
b. Unitate carne preparată Pe toată perioada activităţii Materii prime O dată pe trimestru pentru fiecare categoric
Produse finite O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse pe specie.
c. Unitate carne separată mecanic Pe toată perioada activităţii Materii prime Carne separată mecanic O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne separată mecanic obţinută pe specie
7. Produse din carne Unitate de procesare Pe toată perioada activităţii Materii prime O dată de trimestru pentru fiecare categorie în parte O dată pe trimestru pentru fiecare sortiment de produse obţinute
Produse finite
8. Moluşte bivalve vii a. Centru de colectare Semestrial şi ori de câte ori se consideră necesar Moluşte bivalve vii O dată pe trimestru
b. Centru de purificare Semestrial şi ori de câte ori este necesar Moluşte bivalve vii Apa de contact O dată pe trimestru
9. Peşte şi produse din pescuit a. Vas fabrică Semestrial şi ori de câte ori este necesar Peşte şi produse din pescuit O dată pe semestru pe fiecare specie
b. Vas congelator Semestrial şi ori de câte ori este necesar Peşte şi produse din pescuit congelate O dată pe semestru pe fiecare specie
c. Unitate produse proaspete din pescuit (Cherhana) d. Unitate procesare produse din pescuit Trimestrial şi ori de câte ori se consideră necesar Peşte şi produse din pescuit O dată pe semestru pentru fiecare specie
Pe toată perioada activităţii Materii prime O dată pe trimestru pentru fiecare categorie
Produse finite O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute
e. Piaţa de licitaţie Săptămânal şi ori de câte ori este necesar Produse valorificate O dată pe semestru de la 10% dintre comercianţi
f. Piaţa de desfacere Săptămânal şi ori de câte ori este necesar Produse valorificate O dată semestru de la cel puţin 10% dintre comercianţi
10. Lapte crud şi produse din lapte a. Centru de colectare Lunar şi ori de câte ori este necesar Lapte crud materie primă O dată pe lună de la toate centrele de colectare din judeţ.
b. Unitate de procesare a laptelui materie primă Pe toată perioada activităţii Lapte crud materie primă recepţionat O dată pe lună, pentru fiecare rută de colectare a laptelui şi pe fiecare specie de animale producătoare de lapte (vacă, oaie, bivoliţă, capră)
Produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse finite obţinute
c. Unitate de procesare a produselor din lapte Pe toată perioada activităţii Produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse finite în parte
11. Ouă şi produse din ouă a. Centru de ambalare ouă Lunar şi ori de câte ori este necesar Ouă O dată pe trimestru
b. Unitate producere ouă lichide Pe toată perioada activităţii Ouă O dată pe trimestru
Produse finite O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute
c. Unitate procesare ouă Pe toată perioada activităţii Ouă O dată pe trimestru
Produse finite O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute
12. Picioare de broască şi melci Unitate de procesare Pe toată perioada activităţii Materii prime O dată pe trimestru
Produse finite O dată pe lună
13. Grăsimi animale, untură, jumări a. Centru de colectare grăsimi animale Trimestrial şi ori de câte ori este necesar Materii prime O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte
b. Unitate de procesare grăsimi animale Pe toată perioada activităţii Produse finite O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte
14. Gelatină a. Centru de colectare materii prime pentru gelatină Lunar şi ori de câte ori este necesar Materii prime O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte
b. Unitate de procesare gelatină Pe toată perioada activităţii Produse finite O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte
15. Colagen a. Centru de colectare materii prime pentru colagen Lunar şi ori de câte ori este necesar Materii prime O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte
b. Unitate de procesare colagen Pe toată perioada activităţii Produse finite O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte
16. Alte activităţi a. Unitate de procesare a mierii de albine şi sau a altor produse apicole Lunar şi ori de câte ori este necesar Materii prime O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse
Produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse în parte obţinute
b. Mijloc de transport Anual şi ori de câte ori este necesar De pe suprafaţa interioară şi echipamentele din interior Anual probe de sanitaţie -------
Notă ...
*) - Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (coloana 5) vor fi însoţite de o nota justificativă cu precizarea motivatiei recoltarii acestora în afară frecvenţei stabilite prin Programul de supraveghere. Controlul acţiunilor de dezinsecţie-deratizare pentru toate unităţile se efectuează lunar. B.2. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA DIN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR VETERINAR

Nr. Categorie UNITATEA CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL
PRIN INSPECŢIE Permanentă/ Frecvenţa PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
Natura probei Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele de la litera C din program Precizări tehnice (*)
1. 2. 3. 4. 5.
1. Carne a. Carmangerie Semestrial şi ori de câte ori este necesar Materii prime O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de prelevare a probelor va fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei. În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
Produse finite O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse în parte pe specie
b. Măcelărie Semestrial şi ori de câte ori este necesar Carne congelată şi carne refrigerată O dată pe an pentru fiecare categorie de produse pe specie
2. Lapte Centru prelucrare lapte Lunar şi ori de câte ori este necesar Materii prime O dată pe semestru pentru laptele crud provenit de la fiecare specie de animale producătoare de lapte (vacă, oaie, bivoliţă, capră)
Produse finite O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite
3. Peşte şi produse din pescuit a. Centru de colectare peşte Trimestrial şi ori de câte ori este necesar Peşte şi produse din peşte O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse în parte pe fiecare specie
b. Ambarcaţiune de pescuit Anual şi ori de câte ori este necesar De pe suprafaţa interioară a echipamentelor de transport Anual probe de sanitaţie
c. Punct de debarcare Trimestrial şi ori de câte ori este necesar Peşte şi produse din peşte O dată pe semestru pentru fiecare specie în parte
d. Magazin de desfacere (Pescărie) Anual şi ori de câte ori este necesar Peşte şi produse din peşte O dată pe an pentru fiecare categorie de produse în parte
e. Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor Trimestrial şi ori de câte ori este necesar Batracieni, gasteropode etc. O dată pe semestru pentru fiecare categorie şi specie în parte
4. Miere a. Centru colectare miere şi alte produse apicole Trimestrial şi ori de câte ori este necesar Miere şi produse apicole O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse
b. Stupină Semestrial şi ori de câte ori este necesar Miere şi produse apicole O dată pe semestru în perioada aprilie mai şi august septembrie
c. Centre de extracţie miere Anual şi ori de câte ori este necesar Miere O dată pe an în perioada iulie septembrie
d. Magazin de desfacere miere Anual şi ori de câte ori este necesar Miere O dată pe an în perioada extracţiei mierii
5. Unităţi de alimentaţie publică şi alte unităţi a. Restaurant şi alte unităţi în care se servesc mâncăruri gătite b. Pizzerie c. Cantină d. Laborator patiserie e. Pensiuni turistice f. Magazin alimentar g. Hipermarchet h. Unităţi cu vânzare prin internet i. Depozit alimentar Anual şi ori de câte ori este necesar Materii prime şi produse de origine animală gătite sau care conţin componente de origine animală O dată pe an pentru fiecare categorie în parte - În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de prelevare a probelor va fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei. - În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
6. Unitate preparare mâncăruri Cattering Lunar şi ori de câte ori este necesar Materii prime şi produse de origine animală gătite sau care conţin componente de origine animală O dată pe trimestru pentru fiecare categorie în parte - În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de prelevare a probelor va fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei. - În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
7. Producători de produse primare destinate vânzării directe sau procesării a. Lapte materie primă (exploataţii de animale producătoare de lapte materie) Trimestrial şi ori de câte ori este necesar Lapte materie primă O dată pe an de la toate exploataţiile de animale producătoare de lapte materie primă (vaci, oi, capre, bivoliţe) care au obţinut cotă de lapte pentru livrare la procesare sau vânzare directă
b. Peşte proaspăt c. Vânat sălbatic d. Carne de pasăre şi lagomorfe e. Melci şi moluşte bivalve f. Ouă g. Miere de albine Anual şi ori de câte ori este necesar Materii prime O dată pe an -------
Notă ...
*) - Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (coloana 5) vor fi însoţite de o nota justificativă cu precizarea motivatiei recoltarii acestora în afară frecvenţei stabilite prin Programul de supraveghere. - Controlul acţiunilor de dezinsecţie-deratizare pentru toate unităţile se efectueata lunar. C. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALA PRIN EXAMENE DE LABORATOR CURENTE OBLIGATORII

Nr. crt. Produsul Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic
0 1 2 3 4
1 Alimente gata preparate destinate sugarilor sau alimente gata preparate în scopuri medicale speciale Da Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2000 -
2 Alimente gata preparate ce constituie suport de creştere pentru L. monocytogenes, altele decât acelea destinate sugarilor şi în scopuri medicale speciale Da Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 -
3 Alimente gata preparate ce nu constituie suport de creştere pentru L. monocytogenes, altele decât acelea destinate sugarilor şi în scopuri medicale speciale Da Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/2/2000 -
4 a) Carcase de bovine, ovine, caprine, cabaline
NTG-SR ISO 4833/2003 Enterobacterii - ISO 21528/2 -
Salmonella - SR EN ISO 6579
E. coli O 157 SR EN ISO 16654/2002 (numai pentru bovine) Campylobacter SR ISO 10272/2000,
b) Carcase de suine
NTG - SR ISO 4833/2003 E. coli - conform Programului ANSV 78323/1998 Enterobacterii - ISO 21528/2 Salmonella - SR EN ISO 6579 -
Campylobacter SR ISO 10272/2000,
c) Carcase de păsări (broileri şi curcani)
Samonella/25 g de proba comună din pielea gâtului - SR EN ISO 6579 -
Campylobacter SR ISO 10272/2000 E. coli - conform Programului ANSV 78323/1998
5 Carne proaspătă şi subproduse comestibile Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Clostridii sulfitoreducatoare/met. IISPV-PS SMA 16 E. coli O157 SR EN ISO 16654/2002 numai pt. carnea de bovină Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Campylobacter SR ISO 10272/2000 Determinare specie/metoda USDA FSIS - atunci când se impune Prospeţime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil; STAS 9065/8/74 - determinarea pH-ului STAS 9065/10/75 - reacţia Kreis STAS 9065/11/75 - reacţia pentru H2S
6 Carne tocată şi carne preparată destinată să fie consumată crudă Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 NTG/SR ISO 4833/2003 (numai pentru carnea tocată) Prospeţime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil; STAS 9065/10/75 - reacţia Kreis - conţinut de grăsime
E. coli O157 SR EN ISO 16654/2002 numai pt. carnea de bovină Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci când se impune
7 Carne tocată şi carne preparată provenită de la pasăre, destinată să fie consumată gătită Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 NTG/SR ISO 4833/2003 (numai pentru carnea tocată) Prospeţime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil; STAS 9065/10/75 - reacţia Kreis
Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci când se impune
8 Carne tocată şi carne preparată provenită de la alte specii decât pasăre, destinată să fie consumată gătită Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 NTG/SR ISO 4833/2003 (numai pentru carnea tocată) Prospeţime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil; STAS 9065/10/75 - reacţia Kreis
E coli O157 SR EN ISO 16654/2002 numai pt. carnea de bovină Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1.2.2000 Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci când impune
9 Carne separată mecanic Da NTG/SR ISO 4833/2003 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 -
Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda I.I.S.P.V Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci când se impune
10 Produse din carne destinate a fi consumate crude Da Salmonella/SR EN ISO 6579.2003 (cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella Prospeţime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil; STAS 9065/10/75 - reacţia Kreis
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci când se impune
11 Produse din carne de pasăre destinate să fie (gătite) preparate Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Prospeţime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil; STAS 9065/10/75 - reacţia Kreis
12 Produse din carne - tratate termic Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci când se impune Prospeţime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil; STAS 9065/10/75 - reacţia Kreis
13 Gelatină şi colagen Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 -
14 Peşte întreg proaspăt sau congelat Da Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV Examen parazitologic Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2000 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil; Histamina prin metoda HPLC
Icre şi lapţi refrigeraţi sau congelaţi Da Bacterii coliforme/SR ISO 483 1/92 şi 4832/92 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Examen parazitologic Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2000 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
15 Produse preparate din peste: a) Peşte tranşat, proaspăt, refrigerat sau congelat, fileuri de peşte proaspăt sau, congelat, etc. Da Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme/SR ISO 483 1/92 şi 4832/92 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2000 Examen parazitologic Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil Histamina prin metoda HPLC
b) Produse din carne tocată de peşte, etc, netratate termic; Da Bacterii coliforme/SR ISO 483 1/92 şi 4832/92 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2000 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil Histamina prin metoda HPLC
16 Produse transformate sau industrializate (prelucrate): a) produse din peşte semiconservate (marinate reci, marinate calde nepasteurizate şi marinate calde pasteurizate, etc.) Da Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil STAS 6510-74 - determinarea acidităţii Histamina prin metoda HPLC
b) pastă de peste, icre, lapţi Peşte sărat Peşte sărat cu ceapă Peşte afumat la cald Peşte afumat la rece Preparate şi semipreparate culinare din peşte, etc. Da Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi//SR ISO 6888/1/2/2002 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda U.S.P.V. Vibrio parahaemolyticus/SR ISO 8914/92 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil Histamina prin metoda HLPC
c) produse din icre şi lapţi Icre sărate Salată de icre cu adaos de ulei Da Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda I.I.S.P.V. Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
17 a) Moluşte, crustacei întregi refrigeraţi sau congelaţi, creveţi întregi congelaţi Moluşte decochiliate, crustacei decojiţi, refrigeraţi sau congelaţi Fructe de mare refrigerate sau congelate Da N.T.G./SR ISO 4833/2003 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2000 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda HSPV Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Vibrio parahaemolyticus SR ISO 8914/92 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
b) Moluşte în cochilie Saint-Jaques şi midii fierte şi prefierte Da Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda HSPV Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
c) Pulpe de broască, melci fără cochilie, congelaţi Da Salmonella/SR ISO 6579/2003 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda HSPV Clostridium perfringens SR EN ISO 7937/2005 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
d) Moluşte bivalve vii, echinoderme, tunicate şi gasteropode vii Da Escherichia coli/ISO TS 16649/3 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Toxina paralitică (PSP) Toxina amnezică (ASP) Acidul okadaic Dinophysitoxina Pectenotoxina Vesotoxina Azasparacizi Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
18 a) Crustacee şi moluşte decochiliate gătite Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
b) Produse decorticate şi decochiliate ale crustaceilor şi moluştelor gătite Da Escherichia coli/ISO TS 16649/3 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
19 Conserve în recipienţi ermetic închişi Da Proba termostatării şi examen microbiologic/SR ISO 8924/95 Pentru conservele de peşte: Histamina prin metoda HPLC STAS 6510/74 - determinarea acidităţii Pentru conservele din carne: STAS 1089/71- conţinutul de carne şi grăsime; STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil; STAS 9065/75 conţinutul de NaCl%
20 Brânză, unt şi smântână obţinute din lapte crud sau lapte ce a fost supus unui tratament termic mai scăzut decât pasteurizarea Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 68881/2/2002 (numai pentru brânzeturi din lapte crud) Escherichia coli/ISO 16649/1/2 (numai pentru unt şi smântână) Enterotoxina stafilococică/Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte Prospeţime: STAS 6353/85 - determinarea acidităţii
Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/2/94 NTG./SR ISO 6610/97 Bacilus cereus/SR ISO 7932.2005 Drojdii şi Mucegaiuri/g/SR ISO 7954/2001
21 Brânzeturi (maturate şi nematurate) produse din lapte sau din zer, ce a fost supus tratamentului termic Da Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1 sau 2/2002 Enterotoxina stafilococică/Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte Prospeţime: STAS 6353/85 - determinarea acidităţii
22 Lapte praf şi zer praf Da Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 Enterobacteriaceae/ISO 21528/1 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1 sau 2/2002 Enterotoxina stafilococică/Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte Prospeţime: STAS 6353/85 - determinarea acidităţii
23 Îngheţată şi deserturi pe bază de produse lactate, congelate Da Enterobacteriaceae/ISO 21528/2 Salmonella/SR EN ISO 6579/2003 (numai pentru îngheţata cu lapte ca ingredient, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella) Prospeţime: STAS 6353/85 - determinarea acidităţii
24 Formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni Da E. Sakazakii ISI/DTS 22964 Salmonella SR EN ISO 6579/2003 Enterobacteriaceae/ISO 21528/1 (la sfârşitul procesului de prelucrare) - Dacă enterobacteriaceaele sunt detectate în oricare unitate de probă, trebuie să fie testat pentru E. Sakazakii (ISI/DTS 22964) şi Salmonella (SR EN ISO 6579/2003).

25 Lapte pasteurizat şi alte produse lactate lichide pasteurizate Da Enterobacteriaceae/ISO 21528/1 Prospeţime: STAS 6353/85 - determinarea acidităţii
26 a) Lapte crud (materie primă) din centre de colectare şi fabrici de procesare lapte Da NTG./SR ISO 6610/97 Celule somatice**/SR ISO 13366-1/98 sau SR ISO 13366-3/97 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2000 - punct crioscopic conf. Ord. MAAP 10/2001; - densitate conf. STAS 6347/73; - substanţa uscată negrasă conf. STAS 6344/88; - proteina conf. STAS 6355-89; - grăsime conf. Ord. 80/2003
b) Lapte crud (materie primă) din exploataţiile de vaci producătoare de lapte destinat procesării Da NTG./SR ISO 6610/97 Celule somatice**/SR ISO 13366-1/98 sau SR ISO 13366-3/97 - punct crioscopic conf. Ord. MAAP 10-2001; - grăsime conf. Ord. 80/2003
27 Alte produse lactate şi subproduse din lapte, tratate termic Da Salmonella/SR ISO 6579/2003 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2000 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 N.T.G./SR ISO 6610/97 Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 Prospeţime: STAS 6353/85 - determinarea acidităţii
28 Alte produse lactate din lapte netratat termic Da Salmonella/SR ISO 6579/2003 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2000 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 N.T.G./SR ISO 6610/97 Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 Prospeţime: STAS 6353/85 - determinarea acidităţii
29 Produse din ouă Da Salmonella/SR ISO 6579/2003 (se exclud produsele care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella) Enterobacteriaceae/ISO 21528/2 Determinări de acid 3-hidroxibutiric, acid lactic, acid succinic
NTG/SRISO 4833/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
30 Alimente gata preparate care conţin ouă crude, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella Da Salmonella/SR ISO 6579/2003 -
31 Ouă consum Da Salmonella/SR ISO 6579/2003 (conţinut şi coajă) Determinări de acid 3-hidroxibutiric, acid lactic, acid succinic
32 Miere de albine Da Drojdii şi Mucegaiuri/g/SR ISO 7954/2001 - conţinutul de apă conf. STAS 784/89; - conţinutul de glucide conf. STAS 784/3/89; - aciditate, indice diastazic, HMF, conţinutul de substanţe insolubile form conf. STAS 784/3/89
33 Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală Da N.T.G./SR ISO 4833/2003 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Bacterii coliforme/SR ISO 483 1/92 şi 4832/92 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Clostridii sulfitoreducătoare/g/metoda I.I.S.P.V - -------
Notă ...
**) Aceasta determinare se face în decurs de 6-8 ore de la muls, laptele pastrandu-se în acest timp la temperatura de refrigerare. D. SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRA ÎN COMPOZITIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALA

Nr. crt. Produsul Frecvenţa controlului Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic
1. Apă potabilă Lunar Conform prevederilor Legii 458/2002, completată şi modificată de Legea nr. 311/2004 da E. coli/ISO 9308/1 B. coliforme. ISO 9308/1 Enterococi/ISO 7899/2 NTG la 22 şi 37°C/EN ISO 6222 Clostridium perfringens/SR EN 26461/1/2/2002 Conform prevederilor Legii 458/2002, completată şi modificată de Legea nr. 311/2004 Conformitate: Legea 458/2002 SR ISO 10523/97 - pH SR ISO 5664/01 - amoniac SR 3048/1/96 - azotaţi SR 3048/2/96 - azotiţi STAS 3049/88 - cloruri STAS 3002/85 - subst. org. oxidabile
2. Aditivi alimentari şi condimente semestrial da Salmonella/SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 483 1/92 şi 4832/92 Escherichia coli/ISO 16649/1/2 Bacilus cereus/SR ISO 7932.2003 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda I.I.S.P.V Stafilococ coagulazopozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001

3. Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală semestrial da N.T.G./SR ISO 4833/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 483 1/92 şi 4832/92 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 NOTĂ: Probele de apa recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic. E.1. EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENTEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE

Nr. crt. Examene Frecvenţa controlului*) Microbiologic Fizico-chimic
1. Teste de sanitaţie Lunar N. T. G./S R ISO 4833/2003 Salmonella/SR ISO 6579 2003 Bacterii coliforme/SR ISO 483 1/92 şi 832/92 Stafilococ coap/SR ISO 6888/1/2/2002 Enterobacteriaceae/ISO 21528/1 Drojdii şi mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 - --------
Notă ...
*) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvanta controlului va fi marita până la obţinerea de rezultate corespunzătoare. E.2. CONTROLUL EFICIENTEI OFERATIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE

Nr. crt. Examene Frecvenţa controlului*)
1. Inspecţie Lunar --------
Notă ...
*) Determinarile de histamina se vor efectua la speciile respective pescuite nave aparţinând sau închiriate de persoane fizice sau juridice româneşti destinate pieţei naţionale. Determinări rapide efectuate pe autolaborator în zone de interes turistic sau alte programe de supraveghere de necesitate dispuse de Autoritatea Centrala

Determinări microbiologice Determinări fizico-chimice
Teste de sanitaţie - metoda ATP total***) Potabilitate apă - metoda ATP total***) Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii Eficienţa pasteurizarii laptelui Determinarea nr. de celulelor somatice din laptele crud Examene pentru determinarea: pH, aciditate, reacţiile Nessler, Kreis şi H2S, decelare falsificare smântână, în funcţie de produs. Examene rapide pentru determinarea: (azotiţi, azotaţi, peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza) în funcţie de produs.***) -------
Notă ...
***) Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate. NOTĂ: Conform Ord. ANSVSA nr. 34/2006 la tulpinile de Salmonella spp, Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentare de origine animala provenite de la bovine, porcine şi păsări se va monitoriza antibiorezistenta. Se va testa re zistenta antimicrobiana şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de la punctul C se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat în conformitate cu normativele legale în vigoare. F. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A FURAJELOR

Grupa de furaje (matrici) Unităţile controlate (operatori) Examene de laborator1) Metode de analiză oficiale Frecvenţa recoltării probelor Grupa de risc2)
1 Nutreţuri de volum (fibroase, masa verde, rădăcinoase, tuberculi şi derivate) Ferme Metale grele Pesticide organoclorurate Ord. MAAP nr. 76/2003 SR EN ISO 14181/2001 STAS 9597/15-81 Semestrial -
Gospodăria populaţiei Metale grele Pesticide organoclorurate Ord. MAAP nr. 76/2003 SR EN ISO 14181/2001 Anual randomizat Pesticide - grupa de risc
2 Nutreţuri suculente Ferme în caz de suspiciuni Listeria monocitogenes SR EN 11290-1:2000 Semestrial -
Micotoxine (aflatoxina B1) Ord. ANVSA nr. 14/2004
Gospodăria populaţiei în caz de suspiciuni Listeria monocitogenes Micotoxine (atlatoxina B1) SR EN 11290-1:2000 Ord. ANVSA nr. 14/2004 Anual randomizat -
3 Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate (cereale boabe, subproduse, seminţe întregi, oleaginoase şi derivate, sroturi) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Indice de urează3), ISO 5506/1995 Trimestrial, prin sondaj dintr-un lot de recepţie pentru micotoxine şi seminţe de plante toxice Micotoxine - grupa de risc generală
Micotoxine - aflatoxina B1 Ord. AVSA nr. 14/2004

- ochratoxina A

- zearalenona

Pesticide organoclorurate

Seminţe de buruieni şi plante toxice4) SR EN ISO 14181/2001 Seminţe de buruieni şi plante toxice - grupa de risc pentru cereale boabe, seminţe întregi, sroturi

Uree5) LNR6) Semestrial prin sondaj dintr-un lot de recepţie pentru celelalte determinări

Ord. ANSVSA nr. 37/2006 SR ISO 6654/97
4 Materii prime de origine minerală pentru nutreţuri combinate (fosfaţi, carbonaţi) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Metale grele Ord. MAAP nr. 76/2003 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot de recepţie Metale grele - grupa de risc
5 Aditivi furajeri (aminoacizi sintetici, vitamine, microelemente, enzime furajere, drojdii, acidifianţi, emulgatori, antioxidanţi, coloranţi) Unităţi furnizoare Metale grele Ord. MAAP nr. 76/2003 Semestrial prin sondaj dintr-un lot de recepţie -
6 Produse şi derivate din lapte, înlocuitori de lapte praf Unităţi furnizoare Micotoxine - aflatoxina B1 Ord. AVSA nr. 14/2004 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot de recepţie -

- ochratoxina A SR 9597/19/93
Ferme Micotoxine - aflatoxina B1 Ord. ANVSA nr. 14/2004 SR 9597/19/9 Anual prin sondaj dintr-un lot de recepţie -

- ochratoxina A
7
Unităţi furnizoare Salmonella (conf. Ord. 723/2003) SR EN 11290-1:2000 Lunar din fiecare lot7)

Enterobacterii (conf. Ord. 723/2003) Ord. ANSVSA
Contaminare cu proteine animale procesate - grupa de risc

Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală în făină de peşte nr. 93/2005

Făina peşte
Metale grele Ord. MAAP nr. 76/2003

Depozite Salmonella (conf. Ord. 723/2003) SR EN 11290-1:2000 Lunar din fiecare lot8)

Enterobacterii (conf. Ord. 723/2003)

Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală în făină de peste Ord. ANSVSA nr. 93/2005
-

Metale grele Ord. MAAP nr. 76/2003

8 Premixuri - vitamino-minerale (zooforturi) şi amestecuri minerale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Metale grele Ord. MAAP nr. 76/2003 Trimestrial prin sondaj la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 t/an Anual prin sondaj la unităţile cu o producţie mai mică de 6000 t/an -
9
Unităţi producătoare de nutreţ combinat Metale grele Ord. MAAP 76/2003 Trimestrial prin sondaj la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 t/an

Micotoxine - aflatoxina B1 Ord. AVSA nr. 14/2004

- ochratoxina A SR 9597/19/93 -

Premixuri, concentrate proteinovitamino-minerale şi zooforturi (cu conţinut de proteină de peste 5%)
Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Anual prin sondaj la unităţile cu o producţie mai mică de 6000 t/an

Ferme Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Trimestrial

10
Unităţi producătoare de nutreţ combinat. Substanţe coccidiostatice9)
Trimestrial prin sondaj

[ ] Monensin ISO 13210/1994

[ ] Narasin

[ ] Salinomicin IONO 96/01
-

[ ] Lasalocid (Avatec) (AOAC) UNR

Micotoxine - aflatoxina B1 Ord. AVSA nr. 14/2003

Nutreţuri combinate pentru păsări
- ochratoxina A SR 9597/19/93

Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Lunar din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 t/an Trimestrial din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mică de 6000 t/an -

Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru mai multe specii Substanţe coccidiostatice10)
Lunar prin sondaj din reţetele destinate altor specii Contaminare încrucişată cu coccidiostatice

- Monensin ISO 13210/1994

- Narasin
- grupa de risc

- Salitiomiciri IONO 96/01

- Lasalocid (Avatec) (AOAC) LNR

Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Trimestrial din fiecare reţetă. -

Mijloace de transport autorizate11) Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Prin sondaj (când se suspicionează posibilitatea de contaminare încrucişată) -
Substanţe coccidiostatice12) ISO 13210/1994 Prin sondaj (când se suspicioneaza posibilitatea de contaminare încrucişată) -

[ ] Monensin

[ ] Narasin 10X096/01

[ ] Salinomicin (AOAC) LNR

[ ] Lasalocid (Avatec)

- Ferme Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Semestrial prin sondaj

Substanţe interzise ca aditivi furajeri13)

[ ] Amprol ISO 13236/1994

[ ] Tylosin

[ ] Dimetridazol (AOAC) LNR

[ ] Nicarbazin

Ferme mixte Substanţe coccidiostatice14)
Prin sondaj (când se suspicionează posibilitatea de furajare încrucişată) Furajare încrucişată cu coccidiostatice

[ ] La alegere pe baza suspiciunii

- grupa de risc
Gospodăria populaţiei Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Semestrial randomizat (maxim 2/ circumscripţie zonală)

11.
Unităţi producătoare de nutreţ combinat Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Lunar din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 t/an

Ord. AVSA nr. 14/2004

Micotoxine

- aflatoxina B1 SR 9597/19/93 Trimestrial din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mică de 6000 t/an

Nutreţuri combinate pentru rumegătoare
- ochratoxina A

- zearalenona

Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru rumegătoare/ nerumegătoare Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Lunar prin sondaj Contaminare încrucişată cu proteine animale procesate - grupa de risc
Mijloace de transport autorizate Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Prin sondaj (când se suspicionează posibilitatea de contaminare încrucişată) -
Ferme Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Semestrial prin sondaj -
Ferme mixte (rumegătoare/ nerumegătoare) Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Lunar prin sondaj Furajare încrucişată cu proteine animale procesate - grupa de risc
Gospodăria populaţiei Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Trimestrial randomizat (maxim 2/ circumscripţie zonală) -
12. Amestec de uruieli pentru rumegătoare (amestec unic) Ferme Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Trimestrial prin sondaj -
Gospodăria populaţiei Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Trimestrial randomizat (maxim 2/ circumscripţie) -
13.
Unităţi producătoare Substanţe coccidiostatice15) IONO 96/01 Trimestrial prin sondaj la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 t/an

de nutreţ combinat [ ] Salinomicin (AOAC) LNR

Micotoxine Ord. AVSA nr. 14/2004

- aflatoxina B1 SR 9597/19/93 -

- ochratoxina A
Semestrial prin sondaj la unităţile cu o producţie mai mică de 6000 t/an

Nutreţuri combinate pentru porci
Cupru (total)16) E 4 AOAC (LNR)

Mijloace de transport autorizate Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Prin sondaj (când se suspicionează posibilitatea de contaminare încrucişată -
Substanţe coccidiostatice17)
Prin sondaj (când se suspicionează posibilitatea de contaminare încrucişată)

[ ] La alegere pe baza suspiciunii -

Ferme Identificarea microscopică a constituenţilor de natură animală Ord. ANSVSA nr. 93/2005 Semestrial prin sondaj -
Ferme mixte Substanţe coccidiostatice18) IONO 96/01 Prin sondaj (când se suspicioneaza posibilitatea de contaminare încrucişată)

[ ] Salmomicin (AOAC) LNR

Substanţe interzise ca aditivi furajeri19)
Furajare încrucişată cu coccidiostatice - grupa de risc

[ ] Amprol ISO 13236/1994

[ ] Tylosin

[ ] Dimetridazol

[ ] Nicarbazin (AOAC) LNR

Nutreţuri granulate pentru peşti de crescătorie
Enterobacterii (conf. Ord. 723/2003) SR-1SO 7402-1996
-

Metale grele (plumb) Ord. MAAP nr. 76/2003

Micotoxine Ord. AVSA nr. 14/2004

- aflatoxina B1 SR 9597/19/93

- ochratoxina A

15.
Unităţi producătoare şi distribuitori Salmonella21) (conf. Ord. 723/2003) SR-EN ISO 6579/2003 Semestrial prin sondaj dintr-un lot

Hrană deshidratată pentru animale de companie
Enterobacterii (conf. Ord. 723/2003) SR-1SO 7402-1996 Ord. MAAP nr. 76/2003
-

Metale grele (plumb) Ord. AVSA nr. 14/2004

Micotoxine

- aflatoxina B1 SR 9597/19/93

- ochratoxina A

----------- 1) Examene corespunzătoare substraturilor analizate în conformitate cu Ord. ANSVSA nr. 120/2005. 2) Pentru grupele de risc numărul de probe trebuie dublat raportat la frecventa de recoltare. 3) Activitatea ureazica exclusiv la sroturile de soia. 4) Numai pentru cereale nemacinate şi sroturi (conform Ord. ANSVSA nr. 120/2005. La punctul 14- seminţe de buruieni, fructe nedecorticate a fost întocmită o lista care include plante necomestibile şi cu conţinut toxic specifice florei locale care ebuie să fie la dispoziţia laboratoarelor oficiale; 5) Ureea adăugată exclusiv la sroturile de soia 6) LNR = Laboratorul naţional de referinţa (Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara). 7) Frecventa de recoltare a probelor se referă la loturile furnizate pentru includerea în nutreturile destinate animalelor de consum. Loturile importate sunt analizate complet la intrarea pe teritoriul tarii, pe cheltuiala importatorului. 8) Frecventa de recoltare a probelor se referă la loturile furnizate pentru includerea în nutreturile destinate animalelor de consum. Loturile importate sunt analizate complet la intrarea pe teritoriul tarii, pe cheltuiala importatorului. 9) Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectuează numai la retetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reteta furajera pentru care se solicita analiza. Re tetele furajere în care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt următoarele: pentru păsări: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci: 27-8, pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4. 10) Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectuează numai la retetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reteta furajera pentru care se solicita analiza. Retetele furajere în care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt următoarele: pentru păsări: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci: 27-8, pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4. 11) Pentru mijloacele de transport se recolteaza probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut proteic ridicat sau făina proteica (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminar îi incrucisate. 12) Pentru mijloacele de transport se recolteaza probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de coccidiostatic (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminarii incrucisate. 13) Utilizarea acestor substanţe este ilegala pentru toate retetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când exista suspiciuni de utilizare neautorizata sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor anterioare). 14) Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la retetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reteta furajera pentru care se solicita analiza. Retetele furajere în care nu su nt utilizate coccidiostatice sunt următoarele: pentru păsări: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci: 27-8, pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4. 15) Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la retetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reteta furajera pentru care se solicita analiza. Retetele furajere în care nu su nt utilizate coccidiostatice sunt următoarele: pentru păsări: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci: 27-8, pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4. 16) Retetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de vârsta de peste 12 săptămâni. 17) Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la retetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reteta furajera pentru care se solicita analiza. Retetele furajere în care nu su nt utilizate coccidiostatice sunt următoarele: pentru păsări: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci: 27-8, pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4. 18) Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la retetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reteta furajera pentru care se solicita analiza. Retetele furajere în care nu su nt utilizate coccidiostatice sunt următoarele: pentru păsări: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci: 27-8, pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4. 19) Prezenta acestor substanţe este ilegala pentru toate retetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când exista suspiciuni de utilizare neautorizata). 20) Pentru hrana deshidratata. 21) Pentru hrana deshidratata.

1 Specii cu fructe şi seminţe otrăvitoare Lolium themulentum, Papaver rhoeas, Agrostemma githago, Delphinium consolida.
2 Specii cu substanţă activă în tulpini, frunze şi flori Veratrum album şi V. nigmm, Datura stramonium, Hyosciamus niger, Solanum nigrum, Xanthium strumarium, Cicuta virasa, Colchycum autumnale, Euphorbia sp
3 Specii care influenţează negativ calitatea producţiei animalelor Arthemisia absinthium, Matricaria chamomilla, Alliaria officinallis, Lepidium draba, Allium ursinum.
4 Plante necomestibile Xanlhium spinosum, Cyrsium arvense, Sonchus oleraceus, Rumex sp., Salvia sp., Lepidium sp., Equisetum sp., Bromus tectorum, Setaria verticillata, Holcus lanatus, Stipa pennata, Stipa capillata. G. EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PROPUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APA

Grupa şi denumirea Compuşii Specia de animale/ categoria de vârstă Loc de recoltare Substratul(rile) care se recoltează (3) Numărul minim de probe recoltate (*) (care va fi defalcat pe trimestre şi luni)
0 1 2 3 4 5
Grupa A - Substanţe cu efect anabolizant şi substanţe neautorizate
A.1 DES (DES, Hexestrol, Dienestrol) Stilbene şi derivaţi bovine - viţei fermă-animale vii urină 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
porcine urină câte o probă corespunzătoare exploataţiilor controlate (numărul de exploataţii controlate anual trebuie să reprezinte minimum o exploataţie pentru 100.000 de porci tăiaţi în anul precedent)
bovine - viţei abator-animale tăiate bila 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin bila 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci bila 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine bila 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine bila 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine bila 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline bila 0,03% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) fermă şi abator bilă 0,05% din producţia de carne (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator bilă 0,5% din producţia de carne (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator bilă 0,5% din producţia de carne (kg) a anului precedent
peşte fermă piscicolă muşchi 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.2 Substanţe tireostatice - 2-metiltiouracil - 2-tiouracil bovine - viţei fermă-animale vii sânge 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin sânge 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci sânge 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
porcine sânge câte o probă corespunzătoare exploataţiilor controlate (numărul de exploataţii controlate anual trebuie sa reprezinte minimum o exploataţie pentru 100.000 de porci tăiaţi în anul precedent)
bovine - viţei abator-animale tăiate muşchi 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin muşchi 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci muşchi 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine muşchi 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi 0,03% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
iepuri fermă şi abator muşchi 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi 0,5% din producţia de carne vânat (kg) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.3 Steroizi ▪ 17 - Oestradiol (17 - Oestradiol, Oestradiol-3- benzoat) ▪ Testosteron bovine - viţei fermă-animale vii sânge 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin sânge 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci sânge 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
A.3 Steroizi * 19-Nortestosteron (19-Nortestosteron 17-19- Nortestosteron-17-19- Norandrostendione, 17 etil-Nortestosteron 15-1-metilen- Nortestosteron-17-acetat) bovine - viţei fermă-animale vii urină 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
Porcine urină câte o probă corespunzătoare exploataţiilor controlate(numarul de exploataţii controlate anual trebuie să reprezinte minimum o exploataţie pentru 100.000 de porci tăiaţi în anul precedent)
bovine - viţei abator-animale vii urină 0.03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine
urină 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine urină 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine urină 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline urină 0,03% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) fermă şi abator bilă 0,05% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator urină 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator urină 0,5% din producţia de carne vânat (kg) a anului precedent
A.3 Steroizi ▪ Trenbolon (trenbolon, trenbolon 17- Glucuronid) bovine - viţei fermă-animale vii urină 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
Porcine urină câte o probă corespunzătoare exploataţiilor controlate (numărul de exploataţii controlate anual trebuie sa reprezinte minimum o exploataţie pentru 100.000 de porci tăiaţi în anul precedent)
bovine - viţei abator-animale tăiate urină, ficat 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină, ficat 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină, ficat 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine urină, ficat 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine urină, ficat 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine urină, ficat 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline urină, ficat 0,03% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) fermă şi abator bilă, ficat 0,05% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator urină, ficat 0,5% din producţia de came de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator urină, ficat 0,5% din producţia de carne vânat (kg) a anului precedent
A.3 Steroizi * Acetylgestagene (Megestrol acetat, Medroxiprogesteron acetat, 17 alfa acetoxiprogesteron, Clormadinonacetat bovine - viţei fermă-animale vii ţesut gras perirenal 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin ţesut gras perirenal 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci ţesut gras perirenal 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
Porcine ţesut gras perirenal câte o proba corespunzătoare exploataţiilor controlate (numărul de exploataţii controlate anual trebuie sa reprezinte minimum o exploataţie pentru 100.000 de porci tăiaţi în anul precedent)
bovine - viţei abator-animale tăiate ţesut gras perirenal 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin ţesut gras perirenal 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci ţesut gras perirenal 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
porcine ţesut gras perirenal 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.4 Lactone ale acidului rezorcilic Zeranol(4) bovine - viţei fermă-animale vii urină 0.04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
Porcine urina câte o probă corespunzătoare exploataţiilor controlate (numărul de exploataţii controlate anual trebuie sa reprezinte minimum o exploataţie pentru 100.000 de porci tăiaţi în anul precedent)
bovine - viţei abator-animale tăiate urină 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine urină 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine urină 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine urină 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline urină 0,03% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) fermă şi abator ficat 0,05% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri
fermă şi abator ficat, urină 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator ficat, urină O,5% din producţia de carne vânat (kg) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.5 Substanţe beta agoniste Clenbuterol (Clenbuterol, Brombuterol, Mabuterol) bovine - viţei fermă-animale vii urină 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
porcine urină câte o probă corespunzătoare exploataţiilor controlate (numărul de exploataţii controlate anual trebuie sa reprezinte minimum o exploataţie pentru 100.000 de porci tăiaţi în anul precedent)
bovine - viţei abator-animale tăiate urină, ficat 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină, ficat 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină, ficat 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine
urină, ficat 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine urină, ficat 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine urină, ficat 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline urină, ficat 0,3% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) fermă şi abator ficat 0,05% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator ficat 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator ficat 0,5% din producţia de carne vânat (kg) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanţe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90 Cloramfenicol bovine - viţei Fermă-animale vii urină, plasmă 0,01% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină, plasmă 0,01% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină, plasmă 0.01% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
porcine urină, plasmă 0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
bovine - viţei abator-animale tăiate muşchi, ficat, urină, plasmă 0,02% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin muşchi, ficat, urină, plasmă 0,02% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci muşchi, ficat, urină, plasmă 0,02% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, urină, plasmă 0,004% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, urină, plasmă 0,004% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, urină, plasmă 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, urină, plasmă 0,02% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) abator muşchi, ficat 0,1% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
bovine fermă lapte 0,001% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări fermă muşchi, ficat 0,05% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator muşchi, ficat 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie abator muşchi, ficat 0,5% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă muşchi 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
albine producător miere 0,5% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanţe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90 ▪ Nitroimidazoli (Dimetridazol, Metronidazol, Ronidazol, Ipronidazol)

porcine
muşchi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent

0,02% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări (**) fermă şi abator muşchi 0,1% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă muşchi 0.2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanţe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90 Nitrofurani (AOZ, AMOZ, AHD(1), SEM(1))

porcine
muşchi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
păsări(**) abator muşchi 0,1% din producţia de carne de pasăre (tone) a
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări fermă ouă 0,05% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peste 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
albine producător miere 0,5% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanţe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90(1) Dapsona bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
albine producător miere 0,5% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Grupa B - Medicamente veterinare şi contaminanţi
B.1. Substanţe antimicrobiene
B.1. Antibiotice Antibiotice (2) beta-lactamice: amoxicilina, ampicilina, benzilpenicilina, cloxacilina, dicloxacilina, cefquinome, macrolide: eritromicina, spiramicyna, tilmicosin, tylosin, fenicoli: thiamphenicol, tetracicline: clortetraciclina, tetraciclină, oxitetraciclină, aminoglicozide: streptomicina, dyhidrostreptomycina, gentamicina, neomicina) Quinolone (enrofloxacin) bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,05% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
albine producător miere 1,0% din producţia de miere (tone) a anului precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,01% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,05% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
B.1. Sulfamide sulfadiazina, sulfametoxazol, sulfaquinoxalina, sulfaclorpiridina păsări(**) abator muşchi, ficat, rinichi 0,1% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
Sulfamide (2) bovine fermă lapte 0,001% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
Sulfamide (2) vânat de crescătorie abator muşchi, ficat, rinichi 0,5% din producţia de carne de vânat (tone) a anului precedent
Sulfamide (2)(sulfamethoxazol, sulfathiazol, sulfamethazina, sulfadimethoxin, sulfadiazin, sulfamerazin) Sulfamide(2) (sulfaquinoxalina, sulfamethoxazol, Sulfathiazol, sulfamethazina, sulfadimethoxin, sulfadiazin, sulfamerazin, sulfapiridina, sulfaguanidina) albine producător miere 1,0% din producţia de miere(tone) a anului precedent
ovine
muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
Analizele se efectuează: pentru Substanţe antimicrobiene la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor
B.2. Alte medicamente veterinare
B.2.a. Substanţe Antihelmin- tice (2) Ivermectin bovine abator-animale tăiate fermă şi abator ţesut gras, muscular, ficat 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
Abamectin ovine ţesut gras, muscular, ficat 0,005% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
Eprinomectin caprine ţesut gras, muscular, ficat 0,005% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
Doramectin porcine ţesut gras, muscular, ficat 0,005% din numărul de porcine tăiate m anul precedent
cabaline ţesut gras, muscular, ficat 0,01% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
iepuri muşchi, ficat 0,2% din producţia de came de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator ţesut gras, muscular, ficat 0,2% din producţia de came de vânat (tone) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă muşchi 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.2.b. Coccidio- statice (3) Monenzin bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
Salinomicin ovine muşchi, ficat 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
Nicarbazin caprine muşchi, ficat 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
Lasalocid porcine muşchi, ficat 0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat 0,01% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) fermă şi abator muşchi, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator muşchi, ficat 0,2% din producţia de carne de iepure (kg) a anului
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat 0,2% din producţia de came de vânat (kg) a anului precedent
păsări producător ouă 0,02% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.2.c. Carbamaţi şi Piretroide (4) Cypermetrin bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
Deltametrin ovine muşchi, ficat, rinichi 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
Permetrin caprine muşchi, ficat, rinichi 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,01% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) fermă şi abator muşchi, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,2% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
albine producător miere 1,0% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.2.d. Tranchili- zante şi Beta blocante Azaperon porcine abator-animale tăiate rinichi, ficat, muşchi 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
Propriomilpromazina
0,003% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
Acepromazina
0,003% din numărul de caprine tăiate în anul precedent

0,003% din numărul de porcine tăiate în anul precedent

0,01% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.2.e. Agenţi antiinfla- matori Nesteroidici
bovine abator-animale tăiate ficat, rinichi, muşchi 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
Metamizol (3) ovine ficat, rinichi, muşchi 0,003% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
Fenil butazona (3) caprine ficat, rinichi, muşchi 0,003% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine ficat, rinichi, muşchi 0,003% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline ficat, rinichi, muşchi 0,01% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) fermă şi abator ficat, muşchi 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului
iepuri fermă şi abator ficat 0,2% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator ficat, rinichi 0,1% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.2.f. Alte substanţe cu acţiune farmaco- logică Amitraz albine producător miere 0,5% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Dexametazona (3) albine producător miere 0,5% din producţia de miere (tone) a anului precedent

Bovine - viţei abator muşchi, ficat, rinichi muşchi, ficat, rinichi muşchi, ficat, rinichi 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
- tineret bovin
- vaci
porcine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,03% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
Betametazona (3) Bovine - viţei abator muşchi, ficat, rinichi muşchi, ficat, rinichi muşchi, ficat, rinichi 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
porcine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
Prednisolon (3) Bovine - viţei abator muşchi, ficat, rinichi, grăsime muşchi, ficat, rinichi, grăsime muşchi, ficat, rinichi, grăsime 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
Metilprednisolon Bovine - viţei abator muşchi, ficat, rinichi, grăsime muşchi, ficat, rinichi, grăsime muşchi, ficat, rinichi, grăsime 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
Alegere Pasăre (2) abator muşchi, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.3. Alte substanţe şi contaminanţi din mediul înconjurător
B.3.a. Pesticide organo- clorurate şi PCB(***) alfa HCH Lindan beta HCH DDT total Aldrin Dieldrin Endrin Heptaclor PCB bovine abator-animale tăiate ţesut gras 0,03% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine ţesut gras 0,006% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine ţesut gras 0,006% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine ţesut gras 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline ţesut gras 0,03% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(**) fermă şi abator ţesut gras (carcasă) 0,04% din producţia de carne (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări producător ouă 0,02% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
peşte fermă piscicolă peste 0,1% din producţia de peste (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator ţesut gras (carcasă) 0,2% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator ţesut gras (carcasă) 0,2% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
vânat împuşcat depozit ţesut gras (carcasă) 0,2% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
albine producător miere 0,5% din producţia de miere(tone) a anului precedent
toate speciile fermă de creştere furaje În cazul efectuării unei anchete ca urmare a înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din exploataţia respectivă
toate speciile fermă de creştere apă În cazul efectuării unei anchete ca urmare a înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din exploataţia respectivă
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor
B.3.b. Pesticide organo- Fosforice Phosdrin (3) Phorate (3) Di Syston (3) Diazinon (3) Ronnel (3) Paration (3) Metil Paration (3) Malation (3) Etion (3) Coumaphos-miere bovine abator-animale tăiate ţesut gras, ficat 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine ţesut gras, ficat 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine ţesut gras, ficat 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine ţesut gras, ficat 0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline ţesut gras, ficat 0,01% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
- - - 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
- - - 0,005% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
albine producător miere 0,2% din producţia de miere (tone) a anului precedent
toate speciile fermă de creştere furaje În cazul efectuării unei anchete ca urmare a înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din exploataţia respectivă
toate speciile fermă de creştere apă În cazul efectuării unei anchete ca urmare a înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din exploataţia respectivă
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.3.c. Metale grele (***) Pb, Cd (3) bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
Pb, Cd (3) ovine muşchi, ficat, rinichi 0,005% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
Pb, Cd (3) caprine muşchi, ficat, rinichi 0,005% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
Pb, Cd, Zn (3) porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
Pb, Cd (3) cabaline muşchi 0,02% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
Pb, Cd (3) păsări(**) fermă şi abator carcasă, ficat 0,03% din producţia de carne pasăre (tone) a anului precedent
Pb bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001% din producţia în tone a anului precedent
Pb, Cd, Hg (3) peşte fermă piscicolă peste 0,1% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
Pb, Cd, Hg, Cu (3) albine producător miere 0,4% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Pb, Cd(3) iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
Pb, Cd (3) vânat de crescătorie fermă şi abator ficat 0,2% din producţia de came de vânat (kg) a anului precedent
Pb, Cd, Hg, Cu vânat împuşcat depozit muşchi 0,2% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
Pb, Cd toate speciile fermă de creştere furaje În cazul efectuării unei anchete ca urmare a înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din exploataţia respectivă
Pb, Cd, Cu toate speciile fermă de creştere apă În cazul efectuării unei anchete ca urmare a înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din exploataţia respectivă
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.3.d. Micotoxine Zearelenona (4) bovine abator-animale tăiate bila, ficat, urină 0,02% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
Zearelenona (4) ovine bila, ficat, urină 0,003% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
Zearelenona (4) caprine bila, ficat, urină 0,003% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
Zearelenona (4) porcine bila, ficat, urină 0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
Zearelenona (4) cabaline bila, ficat, urină 0,02% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
Aflatoxina B1 şi M1 păsări(**) fermă şi abator ficat 0,03% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului pecedent
Ochratoxina A porcine abator-animale tăiate rinichi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
Aflatoxina M1 bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001% din producţia în tone a anului precedent
Aflatoxina B1, M1 şi Ochratoxina A peşte crescătorie fermă piscicolă ficat 0,1% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
Aflatoxina B1 albine producător miere 0,3% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Aflatoxina B1Ochratoxina A toate speciile fermă de creştere furaje În cazul efectuării unei anchete ca urmare a înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din exploataţia respectivă
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.3.e Coloranţi Malachite green Leuco malachite green peşte fermă piscicolă peşte 0,1% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. ------------ (*) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcţie de numărul de animale tăiate sau productiile obţinute în anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 proba/trimestru pentru fiecare specie în parte. (**) Pentru păsări, iepuri şi vanat de crescatorie o parte din probe (aproximativ 40%) vor fi recoltate direct din fermele de producţie - recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animale sacrificate în scop de diagnostic. La re coltarile din ferma se vor preleva şi furaje. (***) Pentru contaminanti (pesticide organoclorurate şi metale grele) la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauza intensitatea controlului să fie marita prin reco ltari de probe cu o frecventa dubla faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apa pentru a stabili sursa de contaminare. Observatie: Substantele analizate, frecventa de recoltare, expedierea către laborator şi examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile legale. (1) A(6) -AHD şi SEM vor fi analizate probele pentru aceşti compuşi începând cu trimestrul II. 2007 ... (2) Substantele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial în funcţie de informaţiile deţinute referitoare la tratamentele aplicate ... (3) Matricile vor fi selectate de medicul veterinar oficial astfel încât pe parcursul întregului an să fie testate toate ... (4) Probele depistate pozitive pentru zeranol sau zearalenona vor fi testate pentru ambele substanţe pentru a face distincţia între tratamentul ilegal cu zeranol şi contaminarea cu micotoxina zearalenona având în vedere posibilitatea producerii uno ... r reactii incrucisate Menţiune Până la finalizarea implementarii metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului strategic, acestea se vor trimite la un laborator naţional de referinţa din ţările UE, cheltuielile fiind suportate de DSVSA judeţene sau IISPV. Probele pozitive rezultate în urma recoltarii din activităţile de import, export şi autocontrol, se vor trimite la un laborator naţional de referinţa din ţările UE, prin grija autorităţii veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către p roprietarul produsului analizat XI. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZA ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR

Nr. crt. UNITĂŢILE CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL RESPONSABILITATE
PRIN INSPECŢIE PRIN RECOLTARE DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
Frecvenţa Natura probei Frecvenţa recoltării probelor pentru examene de laborator
1 2 3 4 5 6
1 BIOFABRICI DIN ROMÂNIA Pe toată perioada de activitate pentru produsele destinate profilaxiei specifice obligatorii a bolilor din lista A şi B a O.I.E. Produse biologice****) De la toate seriile de producţie - I.C.B.M.V. (se vor notifica producătorii indigeni) - D.S.V.S.A. judeţean şi a mun. Bucureşti: ▪ medicii veterinari oficiali - pentru prelevare de probe
Reagenţi de diagnostic****) (tuberculina) De la toate seriile de producte
2 BIOFABRICI ALTELE DECÂT CELE DIN ROMÂNIA
Produse biologice****) Reagenţi de diagnostic****) (tuberculina) De la toate seriile comercializate pe teritoriul României - I.C.B.M.V. - probele vor fi trimise la I.C.B.M.V. de către persoana juridică responsabilă
3 FABRICI DE MEDICAMENTE DIN ROMÂNIA Trimestrial pentru seriile de producţie pentru produsele medicamentoase cu acţiune antiinfecţioasă şi antiparazitatră pentru animale de interes economic Produse finite şi materii prime***) O dată pe an câte o serie din fiecare sortiment şi forma de ambalare - I.C.B.M.V. - D.S.V.S.A. judeţean şi a mun. Bucureşti: ▪ medicii veterinari oficiali desemnaţi cu probleme de farmacovigilenţă pentru inspecţii ▪ medicii veterinari oficiali - pentru prelevare de probe. Medicii veterinari oficiali îşi vor procura normativele menţionate la***). Vor fi notificaţi de I.C.B.M.V. pentru respectarea normativelor menţionate la***)
4 DEPOZITE DE PRODUSE MEDICINALE Pe toată perioada de activitate Produse medicinale de uz veterinar (produse biologice, reagenţi de diagnostic, medicamente) indigene şi din import.***) După caz: - în toate situaţiile în care se înregistrează reacţii post terapeutice/postvaccinale sau se suspicionează lipsa de eficacitate - când se constată modificări organoleptice - când se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare - I.C.B.M.V. - D.S.V.S.A. judeţean şi mun. Bucureşti: ▪ medicii veterinari oficiali
5 FARMACIILE VETERINARE Pe toată perioada de activitate Medicamente de uz veterinar indigene şi din import***) După caz: - în toate situaţiile în care se înregistrează reacţii postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate - când se constată modifică organoleptice - când se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare - I.C.B.M.V. - D.S.V.S.A. judeţean şi mun. Bucureşti: ▪ medicii veterinari oficiali ----------
Notă ...
***) - Prelevare probe produse medicinale conform actelor normative în vigoare: Farmacopeea Română editia a X-a, capitolul IX A şi STAS 6085-86; costurile analizelor vor fi suportate de producător/persoana juridică responsabilă.
Notă ...
****) - numărul de flacoane de produse biologice şi reagenti va fi stabilit de către I.C.B.M.V.; costurile analizelor vor fi suportate de producător/persoana juridică responsabilă. -------

Preluat: 2026-09-25T09:18:28.184503+00:00 · SHA256: 92916b04c20154935384b203dd1afe7d77c5b3b43c7301f0a4ee075d0a98ac98