REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 
 "Normativ privind proiectarea şi montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de  Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*)  
    EMITENT     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 369 bis din 3 mai 2005  
   
 --------  
  
						Notă   ...
			  *) Aprobată prin  Ordinul nr. 170 din 15 februarie 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 369 din 3 mai 2005  
  ANEXĂ *) 

 N O R M A T I V  
 pentru proiectarea și montajul pereților cortină pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995, indicativ NP 102-04 

     
  
     
 *) Anexa este reprodusă în facsimil. 
  
      1.1.6  În condiţii de rezistenţă şi de stabilitate proprii şi asigurând exigenţele de durabilitate în exploatare, sistemele de pereţi cortină  trebuie să garanteze toate cerinţele pereţilor exteriori ai clădirilor,  în condiţiile obţinerii unor avantaje suplimentare privind:     •  realizarea unui mod nou de exprimare arhitecturală, care transformă  ăideea de perete" într-un ecran cu multiple funcţii, la  exterior  conferind clădirilor supleţe şi eleganţă, iar la  interior  fiind adaptat pentru toate exigenţele de confort;     •  	reducerea  greutăţii  totale  a  construcţiei,  cu  efect  favorabil  asupra dimensionării, mai economice, a elementelor sistemului structural de rezistenţă al acesteia,  în  special  în  zone cu grad de seismicitate ridicat, în combinaţie cu un sistem de pereţi de compartimentare uşori din gips - carton, permite creşterea deplasărilor relative de nivel admisibile ale construcţiei (în Normativul P-100-92,  JHe   0,007);     •  izolarea termică şi acustică (la zgomot aerian), etanşeitatea la apa din  ••  precipitaţii şi la infiltraţii produse de acţiunea dinamică a vântului (de exemplu la pătrunderea prafului din exterior);     •  mărirea suprafeţei utile a construcţiilor la o aceeaşi suprafaţă construită, prin reducerea grosimii pereţilor exteriori;     •  execuţia industrializată a elementelor componente pentru întreaga faţadă, având drept rezultat realizarea unui produs complex, controlabil în fiecare fază de execuţie şi cu calităţi deosebite de durabilitate  în  timp;     •  	efectuarea unui montaj de precizie şi cu înaltă productivitate, ţinând seama că faţadele cortină reprezintă un  produs modern, la a cărui realizare tehnologiile de fabricaţie şi de montaj sunt mai riguroase în ceea ce priveşte încadrarea în abateri geometrice şi de formă;     •  	asigurarea posibilităţilor de demontare a unor componente nu numai din exteriorul, ci şi dinspre interiorul construcţiilor, respectiv de înlocuire a geamurilor crăpate/sparte;     •  	întreţinerea uşoară şi un cost mai redus, în raport cu cel cerut de întreţinerea periodică a finisajelor pereţilor tradiţionali.       1.1.7  Libertatea compoziţiei nu este dată numai de alegerea materialelor (oglinda, aliaje de aluminiu, emailuri, geamuri colorate), ci şi prin alternanţa volumelor cu jocuri  de  pereţi  cortină,  creând fie elemente  complet  plane  (cu  configuraţii ascunse), fie cu configuraţii având o anume dominantă, verticală sau orizontală, sau cu ambele, cu alternări de zone pline sau vitrate în întregime, cu jocuri de lumini şi umbre.     1.1.8  Decizia  adoptării  soluţiilor  cu  sisteme  de  pereţi  cortină  aparţine proprietarilor clădirilor, dar aceasta trebuie să fie fundamentată printr-o serie de argumente referitoare la:     •  	categoria de importanţă şi gradul de reprezentativitate a clădirii în peisajul urban;     •  tipul şi caracteristicile sistemului structural al clădirii;     •  	zona  seismică   în   care este  amplasată  construcţia  (valori  maxime  ale acceleraţiilor mişcării seismice, compoziţia spectrală);       •  	influenţa condiţiilor locale ale amplasamentului asupra acţiunii seismice şi asupra răspunsului structural;     •  influenţa condiţiilor climatice ale zonei etc.       1.1.9  Prezentul normativ se adresează următoarelor categorii de participanţi, implicaţi în realizarea sistemelor de pereţi cortină: investitori,  proiectanţi, verificatod de proiecte, producători şi distribuitori ai sistemelor de pereţi cortină, constructori, personal de întreţinere şi de reparaţii locale, instituţiilor implicate în acordarea de agremente tehnice (unităţi de cercetare, laboratoare autorizate, Comitetul Tehnic Permanent pentru Construcţii.     1.1.10  Sistemele de pereţi cortină au un domeniu de utilizare larg, pornind de la construcţiile pentru birouri, construcţii administrative şi clădiri pentru bănci (înalte sau cu săli aglomerate), clădiri industriale cu mai multe sau mai puţine niveluri şi ajungând, mai rar, la construcţii de locuinţe, ca urmare a costului mai ridicat al acestora în raport cu cel al pereţilor realizaţi în soluţii convenţionale (pereţi din cărămidă, din BCA, sau cei realizaţi din panouri mari). Sistemele de -  pereţi cortină pot fi folosite şi pentru închiderea unor spaţii interioare (atriumuri), precum şi pentru construcţia de luminatoare autoportante sau aplicate pe structuri din oţel, beton, sau lemn.     1.1.11  Prevederile prezentului normativ se aplică şi vitrinelor de mari dimensiuni ale magazinelor şi spaţiilor de expunere situate la primele niveluri ale clădirilor.     1.1.12  Nivelurile  de  performanţă  ale  sistemelor  de  pereţi  cortină  sunt condiţionate şi de nivelurile de performanţă ale clădirilor, ţinând seama de toate acţiunile care se pot manifesta asupra acestora pe timpul duratei de exploatare, prevăzută în proiect.     1.1.13  Nu fac obiectul prezentului normativ:     •  	elementele de construcţii vitrate fără sistem structural propriu (la care panourile  de sticlă se  îmbină direct  între ele,  formând  o structură autoportantă), sau cele care au structura proprie cu rigiditate redusă (de exemplu, fermele de cabluri);     •  	suprafeţele vitrate de mari dimensiuni, aşezate orizontal sau înclinat, care acoperă diferite spaţii funcţionale.       

     1.2  Lista documentelor tehnice normative de referlnta  Prezentul normativ se va utiliza împreună cu următoarele reglementări tehnice:  [l] Cl07/1-97         Normativ privind calculul coeficienţilor globali de  izolare termică la clădirile de locuit     [2]  Cl07/4-97         Normativ  pentru  calculul  coeficientului global  de  izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât locuirea     [3]  Cl07/3-97    Normativ   privind   calculul   termotehnic   al elementelor de construcţie ale clădirilor  [41 Cl07/4-97        Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice  ale clădirilor de locuit  (51SR EN 13116: 2002   Pereţi cortină - Rezistenţa la încărcarea dată de  vânt - Exigenţe de performanţă  [6l SR EN 12179: 2002    Pereţi cortină -  Rezistenţa la încărcarea dată de vânt - Metode de testare  [7l SR EN 12154: 2002   Pereţi cortină- Impermeabilitatea la acţiunea apei -  Clasificarea exigenţelor de performanţă     [8]  SR EN 12155: 2002   Pereţi cortină - Impermeabilitatea la acţiunea apei­  Încercare de laborator la presiunea statică     [9]  SR EN 13050: 2002   Pereţi cortină - Impermeabilitatea la acţiunea apei­  Încercări de laborator la presiunea dinamică a aerului şi la pulverizarea apei     [10]  SR EN 13051: 2002  Pereţi cortină- Impermeabilitatea la acţiunea apei­  Încercări  in  situ     [11]  SR EN 12153: 2002  Pereţi cortină - Permeabilitatea la aer - Încercări de    laborator  (12] SR EN ISO 717-1:  Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a 2000               elementelor de construcţie.  Partea  1: Izolarea la  zgomot aerian.  (13] SR EN ISO 717-2:  Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a 2000               elementelor de construcţie.  Partea 2: Izolarea la  zgomot de impact.  (14] SR EN 572-1: 1996  (15] STAS 6472/7-85       [16]  STAS 6156-86     [17]  STAS 10100/0-75     [18]  STAS 10101/0-75    Sticla  în  clădiri - Produse din sticlă silicatică calco­ sodică. Partea 1: Definire, proprietăţi generale fizice şi mecanice.  Calculul  permeabilităţii la  aer  a  elementelor  şi materialelor de construcţii  Acustica  în  construcţii.   Protecţia   împotriva zgomotului  în  construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustica.  Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor  Acţiuni   în   construcţii.  Clasificarea  şi  gruparea acţiunilor.    [19) STAS 10101/1-78   Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări  permanente.  [20) STAS 10101/2-75   Acţiuni în construcţii. Încărcări datorită procesului  de exploatare.  [21) STAS 10101/OA-77  Acţiuni  în  construcţii.  Clasificarea  şi  gruparea  acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale. [22) STAS 10101/20-90  Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vânt. [23) STAS 10101/21-92  Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpadă.  [24) STAS 10101/23-75  Acţiuni  în  construcţii.  Încărcări  date  de temperatura exterioară.  [25) STAS 10101/23A-78  Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperaturi  exterioare în construcţii civile şi industriale.  [26) STAS 10101/2Al-87  [271 Pl 18-99  [28) Pl00-92/96  [29) GAT 056-95    [30] ST-035:2000  Acţiuni  în  construcţii.  Încărcări  tehnologice  din exploatare pentru construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.  Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor  Normativ  pentru  proiectarea  antiseismică  a construcţiilor   de   locuinţe,   social-culturale, agrozootehnice şi industriale  Ghid privind agrementarea tehnică pentru pereţi cortină (PROCEMA S.A.)  Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă  pentru  verificarea  antiseismică  a faţadelor cortină (INCERC)  [31) EN 1991-Eurocode 1  Acţiuni asupra sistemeleor structurale  [32) EN 1998-Eurocode 8  Proiectarea  sistemelor  structurale  la  acţiuni  seismice  [33) EN 1999-Eurocode 9  [34) SR EN 573-1...SR EN 573-4: 1995  [35] SR EN 755-1...SR EN 755-8: 1997...2001     1.3  Terminologie    
 Proiectarea sistemelor structurale din aluminiu Aluminiu şi aliaje din aluminiu. 

 Aluminiu şi aliaje din aluminiu. Bare, ţevi şi proftle extrudate. 
 Termenii specifici asociaţi proiectării şi montajului  unui sistem de perete cortină se regăsesc în fiecare dintre actele normative prezentate la paragraful 1.2. Prezentul normativ a fost conceput astfel încât utilizatorul să  nu aibă nici o dificultate referitoare la înţelegerea termenilor. În Capitolul 3 sunt prezentate componentele unui sistem de perete cortină. 
  
 CAPITOLUL2 
 CLASIFIC.ĂRI ALE SISTEMELOR DE PERETI CORTINĂ 
 ' 
     2.1  Expresia plastică a sistemelor de pereţi cortină, definită prin dispunerea şi alcătuirea  elementelor  structurii  proprii  a  peretelui,  raportul  între  suprafaţa panourilor vitrate şi a celor opace, aşezarea panourilor vitrate sau opace în raport cu  structura  proprie,  culoarea  elementelor  structurii  proprii,  a  sticlei  şi  a panourilor  opace  etc.,  face  parte  integrantă  din  concepţia  proiectului  de arhitectură  şi, după caz, a cerinţelor de urbanism şi constituie  tema pentru proiectarea de ansamblu şi pentru detalierea constructivă a pereţilor cortină.     2.2  Faţada unei construcţii poate fi calificată ca ăuşoară" dacă are o grosime mică (cca. 10cm), corespunzând unei mase de 40-60 kg/m 2  şi este realizată exclusiv din materiale netradiţionale (aluminiu, oţel şi sticlă).     2.3  În raport cu poziţia faţă de sistemul structural al construcţiei, faţadele uşoare se pot clasifica astfel:     •  faţade uşoare cu montaj în panouri;     •  faţade uşoare de tip ăsistem de perete cortină".       2.4  La  faţadele uşoare realizate din panouri,  panourile de faţadă, complet echipate, se montează între planşeele construcţiei, având înălţimea delimitată de acestea.     2.5  La  faţadele uşoare de tip ăsistem de perete cortină",  panourile vitrate sau opace se montează pe un sistem structural propriu din aluminiu, sau oţel, situat în afara planşeului care limitează clădirea.     2.6  Din punctul de vedere al configuraţiei sistemului structural propriu, acesta poate fi alcătuit astfel:     •  	cu elemente dispuse într-o compoziţie în care se distinge o dominantă verticală;     •  	cu elemente dispuse într-o compoziţie în care se distinge o dominantă orizontală;     •  	cu elemente dispuse într-o compoziţie (alcătuire) rectangulară (dar sunt posibile şi alcătuiri particulare cu panouri trapezoidale sau  în formă de paralelogram).       2.7  Forma în plan a sistemului de perete cortină este, de regulă, dreaptă. În funcţie de volumetria clădirii şi de expresia plastică a faţadei, acesta poate fi curbă, sau cu contur frânt. Poziţia sistemului de perete cortină este, de regulă, verticală, dar unele părţi ale acestuia, pot fi înclinate în raport cu verticala. În alcătuirea sistemelor de pereţi cortină pot fi înglobate şi elemente în consolă (de exemplu, copertine).     2.8  Din punctul de vedere al imaginii urnii perete cortină, văzută din exterior, pot fi realizate:     •  	configuraţii în care, din exterior, se văd numai profilele ornament de pe montanţi (perete cortină semistructural);     •  	configuraţii în care, din exterior, se văd numai profilele ornament de pe riglele-distanţier (perete cortină semistructural);     •  configuraţii  în  care,  din  exterior, se văd şi montanţii şi riglele (perete cortină clasic);      

     

 CAPITOLUL3 
 ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU SI MATERIALE UTILIZATE PENTRU SISTEMELE DE PERE '  TI CORTINĂ 
 ' 
     3.1  Prezentul normativ îşi propune să fie un document de sine stătător pentru toţi factorii  implicaţi  în  cunoaşterea,  studiul  şi verificarea  prin calcul  a elementelor componente ale diverselor sisteme de pereţi cortină. Cu toate acestea, normativul va fi utilizat împreună cu actele normative conexe, prezentate  în  paragraful 1.2.     3.2  Sistemele de pereţi cortină sunt produse complexe  concepute, proiectate  şi  realizate  de firme specializate. În cadrul sistemelor de pereţi cortină din aluminiu, aliajul utilizat la extrudarea profilelor portante (montanţi, rigle), precum şi a profilelor de presor şi ornament este recomandat de normele SR EN 573, Partea 3 şi Partea 4. Caracteristicile tehnice, precum şi condiţiile de livrare pentru profilele extrudate din aluminiu, vor tine cont de prevederile SR EN 755, Partea 1 şi Partea 2.     3.3  Sistemele de pereţi cortină sunt alcătuite astfel încât să permită  adaptarea  lor, în limite destul de largi, atât la diverse tipuri de construcţii, cât şi la diverse condiţii de mediu climatic.     3.4  Sistemele de pereţi cortină au în alcătuirea lor următoarele componente:     •  sistemul structural propriu  constituit din  montanţi  (elemente verticale) şi   rigle-distanţier/traverse  (elemente orizontale);      •  panouri  montate pe sistemul structural propriu şi care pot fi: panouri transparente din sticlă (fixe sau mobile), sau panouri opace;      •  dispozitive de prindere,  fixare, etanşare şi finisare (piese speciale, garnituri şi chituri);      •  geamuri termoizolante.       3.5  La adaptarea  unui anumit sistem de perete cortină pentru faţada unei construcţii trebuie să se ţină seama de următoarele trei categorii de elemente şi caracteristici generale, comune tuturor sistemelor de pereţi cortină.      3.5.1  Elementele şi caracteristicile  invariabile  ale fiecărui sistem de perete cortină sunt:     a)  tipuri de profile (montanţi, rigle-distanţier, piese auxiliare, garnituri etc.);     b)  alcătuirea  în  secţiune a panourilor de închidere;     c)  îmbinarea profilelor;     d)  	tehnologia şi dispozitivele speciale de fixare a panourilor de închidere pe sistemul structural;     e)  sistemul de prindere a montanţilor pe sistemul structural al construcţiei;     f)  drenajul şi ventilaţia sistemului de perete cortină;     g)  izolarea termică, etanşeitatea şi rezistenţa la foc;       3.5.2  Elementele şi caracteristicile  variabile  ale fiecărui sistem de perete cortină sunt:     a)  dimensiunile profilelor pentru realizarea sistemului structural;     b)  dimensiunile panourilor de închidere (grosimea şi dimensiuni în plan);     c)  ochiurile mobile - dimensiuni ale acestora şi modalităţi de deschidere;     d)  geamuri termoizolante.       3.5.3  Elementele  şi  caracteristicile variabile  care fac obiectul   proiectului  sistemului de perete cortină selectat pentru o anumită lucrare, în funcţie de tipul construcţiei, de condiţiile de mediu, de nivelul de performanţă şi de nivelul de asigurare cerut sunt, în principal, următoarele:     a)  forma şi dimensiunile tramei sistemului structural  (trebuie să se încadreze în limitele maxime ale sistemului de perete cortină selectat, trebuie să ţină seama de comportarea la acţiuni seismice viitoare, la acţiunea vântului şi la acţiunea altor tipuri de solicitări prezentate în Capitolul 5);      b)   	  capacitatea prinderilor   sistemului  structural  propriu  de  a  transmite încărcările la sistemul structural al  . construcţiei, având în vedere tipul de prindere specific sistemului selectat şi solicitările determinate pentru acea lucrare;     c)  	 materialele şi produsele   pentru alcătuirea panourilor de închidere (geamuri în diverse alcătuiri, plăci opace din aluminiu simplu sau eloxat etc.), în limitele stabilite pentru sistemul respectiv şi care trebuie să satisfacă criteriile şi nivelurile de performanţă stabilite pentru construcţia la care sunt utilizate;      d)  dispunerea şi tipurile de ochiuri mobile.  NOTA  Se precizează că trebuie făcută distincţia între  proiectarea (alcătuirea şi calculul) sistemelor de pereţi cortină,  prin care se stabilesc elementele şi caracteristicile precizate la punctele 3.5.1 şi 3.5.2 şi  proiectarea (alcătuirea şi calculul) sistemelor de pereţi cortină,  prin care se stabilesc elementele şi caracteristicile prezentate la punctul 3.5.3.         3.6  Sistemul structural al unui sistem de perete cortină este alcătuit din următoarele componente:     •  montanţi (elemente verticale);     •  rigle - distanţier/traverse (elemente orizontale);     •  dispozitive  speciale  cu  rol de  rezemare  pe sistemul  structural  al construcţiei.       3.7  Elementele structurale (montanţii şi riglele - distanţier) ale unui sistem de perete cortină din aluminiu sunt realizate, de regulă, din proftle extrudate din aliaje speciale (vezi paragraful 3.2) din aluminiu (patente de firmă), cu proftle închise (montanţi şi rigle-distanţier), sau de formă oarecare (rigle-distanţier), fabricate industrial şi sub controlul de calitate al firmei producătoare .     3.8  Montanţii  transferă încărcările aplicate sistemelor de pereţi cortină la sistemul structural al construcţiei.  Riglele - distanţier  transferă la montanţi o parte din încărcările panourilor de închidere'. Se precizează:        •  montanţii pot fi realizaţi dintr-un singur profil, sau  din  două profile cuplate;     •  	profilaţiile montanţilor sau ale riglelor - distanţier sunt orientate diferit, astfel încât acestea să permită realizarea de forme de sisteme de pereţi cortină, în totalitate plane, cu frângeri atât pe direcţie verticală, cât şi pe direcţie orizontală. Drenajul şi ventilaţia sistemului de perete cortină trepuie să se facă controlat, în aşa fel încât apa infiltrată să fie condusă în exterior; pentru aceasta, drenajul se va face în cascadă, de pe profilele de riglă pe cele de montant, prin decuparea riglei şi aşezarea acesteia peste profilul de montat;     •  montanţii şi riglele - distanţier au secţiuni de diferite forme şi mărimi, rezultate în urma unui calcul de dimensionare, efectuat în conformitate cu reglementările tehnice specifice din România;     •  montanţii pot avea lungimi care să acopere unul sau două niveluri şi se echipează cu piese sau  dispozitive de fixare de clădire, realizând puncte .• relativ fixe;     •  se  recomandă ca rosturile de dilatare să fie realizate în secţiunile de moment nul, bineînţeles asigurându-se ca poziţia sa să fie ascunsă în zone de parapet tip "shadow-box", sau deasupra nivelului de plafon fals (acolo unde acesta există);     •  	pentru  preluarea  dilatărilor  datorate  temperaturii  (Capitolul  8),  la îmbinările dintre montanţi (mai lungi de 4...8 m), se  prevăd eclise din aluminiu (având gabarit cât secţiunea camerelor secţiunilor montanţilor în care se introduc), care se fixează cu şuruburi numai pe o parte a rostului  de  îmbinare,  astfel  încât  să  fie  posibilă  dilatarea  (între extremităţile montanţilor se lasă un rost de min. 8 mm);     •  	profilul de eclisare este indicat să aibă valoare de secţiune apropiată de cea a profilului de montant în care se introduce, pentru a prelua forţa tăietoare şi momentul încovoietor din zona în care se montează;     •  	riglele - distanţier dintre montanţi sunt prevăzute cu decupări executate cu precizie, pentru a se realiza îmbinări corecte şi elastice, indiferent de unghiul de racordare;     •  fixarea riglelor de montanţi se face direct cu ajutorul şuruburilor din oţel inox plasate în ştanţări ovale aplicate în nutul de garnitură al acestora, sau, în cazul unor ochiuri mari ale reţelei, prin intermediul unor piese speciale din  aluminiu,  sau  masă plastică  (aceste  piese sunt fixate în prealabil  de  montanţi  care,  la  montaj,  intră  în  camerele  secţiunilor riglelor). Evitarea infiltraţiilor în zona de îmbinare a montanţilor cu riglele se  va  face prin prevederea  unei garnituri de etanşare din EPDM sub profilul de riglă;     •  	pentru riglele - distanţier, de regulă nu sunt recomandate rosturi de dilatare termică; furnizorul profilelor va garanta, în acest caz, păstrarea stabilităţii riglelor - distanţier la solicitarea din temperatură;     •  	asamblarea  profilelor  concurente,  în secţiune  dreaptă, se face prin intermediul unor piese speciale de legătură, iar prinderea reţelei de sistemul structural al clădirii se face prin piese speciale, care asigură condiţii de rezistenţă şi reglare;       •  	pentru clădiri cu înălţimi mai mari de 6,0 m se folosesc piese de îmbinare şi fixare, special proiectate, încât să fie capabile să preia forţe spaţiale;     •  	în funcţie de configuraţia faţadei şi de dimensiunile profilelor rezultate prin calcul, în cataloagele firmelor producătoare sunt precizate  grupurile  de montanţi şi rigle - distanţier, care se pot asocia pentru fiecare sistem de faţadă cortină în parte;     •  izolarea termică se obţine prin utilizarea unui profil din poliamidă aplicat axial  pe  structura  portantă.  Vitrajul  sau  panourile  termoizolante  de închidere se aplică din exterior şi se fixează prin intermediul unui profil de presor, între garnituri din EPDM, de structura portantă. Profilul de presor poate fi mascat cu diverse ornamente exterioare clipsate pe acesta.       3.9  Dispozitivele speciale de rezemare (aparatele de reazem ale montanţilor) transmit la sistemul structural al construcţiei forţele aferente sistemelor de pereţi cortină  (încărcările  gravitaţionale,  încărcările  din  vânt -  presiuni/  sucţiuni, încărcările  seismice şi  eventual,  alte încărcări,  modele  ale  altor acţiuni). Se •• precizează:     •  	dispozitivele de rezemare sunt prevăzute cu găuri ovalizate, care permit o prindere ăelastică" a sistemului de pereţi cortină de sistemul structural al construcţiei, asigurând posibilitatea unor deplasări cu valori reduse în timpul mişcărilor seismice puternice, dar şi posibilitatea alinierii perfect verticale a peretelui cortină, în vederea preluării abaterilor sistemului structural al construcţiei;     •  	mărimea  dispozitivelor de  rezemare  este determinată  de greutatea vitrajelor şi, după caz, de abaterile sistemului structural al construcţiei pe care se montează peretele cortină;     •  aparatele de reazem (în cazul construcţiilor din beton) vor fi fixate de sistemul structural al construcţiei prin intermediul ancorelor-conexpand, dimensionate la eforturile din secţiunile de serviciu; contactul dintre faţa betonului şi aparatul de reazem aplicat trebuie să fie intim, pentru ca ancorele să poată prelua doar eforturi de întindere în tijă sau forţă tăietoare, nicidecum efecte de încovoiere.       3.10  Panourile  care se montează pe sistemul structural au rol estetic, de luminare şi de etanşare, sunt termoizolante, fixe şi mobile. Acestea pot fi:      •  panouri transparente din sticlă  (fixe sau mobile); acestea pot fi realizate cu geamuri realizate în soluţie obişnuită (bistrat sau multistrat), în soluţie   reflectorizantă, în solut . ie absorbantă, în solut . ie colorată, în solut . ie  securizată (geamurile situate deasupra trotuarelor, sau a unor zone de  trafic pietonal intens, vor fi de tip ăsecurizat", pentru ca în caz de spargere, trecătorii să fie feriţi de cioburile, care în altă soluţie, le-ar pune viaţa în pericol);     •  panouri opace,  cu diferite soluţii de geamuri mate, sau din materiale compozite: imitaţii de piatră, sau din aluminiu simplu sau eloxat etc.        3.11   Geamurile   utilizate  pentru  realizarea  sistemelor  de  pereţi cortină sunt geamuri termoizolante, fonoizolante,  cu  rezistenţă sporită la foc, incolore sau colorate, care sunt alcătuite din două foi de geam, între care se află un spaţiu închis  ermetic.  Calitatea  geamurilor  termoizolante  poate fi obţinută  fie  prin calitatea geamului, a spaţiului cuprins între geamuri, sau prin pelicule lipite pe geam (folii).  Grosimile  panourilor  de geam sunt foarte diferite,  în funcţie de eficienţa ce urmează a fi realizată (de exemplu 6-12-6 mm: geam - aer - geam). Spaţiul dintre geamuri poate fi cu aer  uscat  (grad de etanşeitate maximă pe tot timpul existenţei pereţilor cortină), sau  cu gaze inerte  (soluţia cea mai bună din punct de vedere al transferului de căldură).     3.12  Alegerea tipului de geam va fi făcută de către proiectantul general al sistemului de perete cortină, pe baza datelor din tema de proiectare, a cerinţelor specifice referitoare la coeficientul de izolare termică, cerinţele de protecţie solară, plastica faţadei şi a modului de spargere în caz de avariere. Pot fi utilizate următoarele  tipuri de geamuri:  geam cu structura omogenă (monolithic glass) , , geam armat (wire glass), geam cu structura omogenă  securizat (tempered monolithic glass), geam securizat (tempered glass), geam călit (heat strengthened glass), geam ăfloat", geam multistrat (laminated glass).     3.13  Alcătuirea  panourilor  opace  trebuie  să  asigure  satisfacerea  cerinţelor prezentului  normativ la  niveluri  de  performanţă  cel puţin  egale cu  cele ale panourilor vitrate (prinderea acestora pe sistemul structural şi elementele de etanşare trebuie să satisfacă aceleaşi cerinţe ca şi panourile vitrate).     3.14  Profile de presor.  Profilele de presor sunt utilizate pentru montarea panourilor vitrate sau opace, sunt compatibile cu sistemul de perete cortină utilizat şi au forma acestuia (plană sau frântă).      3.15  Profilele ornament pentru profilele de presor (cu forme şi dimensiuni în funcţie de sistemul de perete cortină),  profilele de  racordare la frângeri, distanţieru pentru vitraje, profilele de legătură şi izolare între montanţi şi benzile de presiune, piesele de legătură între montanţi şi riglele - distanţier, piesele de racordare între sistemul de perete cortină şi clădire, sunt rezolvate şi date în cataloagele de specialitate ale firmelor producătoare.     3.16  Garniturile şi chiturile de etanşare vor fi alese astfel încât proprietăţile mecanice  de  rezistenţă  şi  deformabilitate  ale  acestora  să  nu  se  modifice semnificativ, pe durata de exploatare a sistemului de perete cortină, stabilită prin tema de proiectare.     3.17  Alegerea soluţiei constructive pentru executarea sistemelor de pereţi cortină se va face ţinând seama de concepţia şi cerinţele specifice ale proiectului de arhitectură, precum şi de următoarele considerente:    
    •   	 satisfacerea cerinţelor  de  peiformanţă prevăzute  in  acest nonnativ,  in   rond.iţii   de   rost   total  minim pe  durata   de  exploatare  (de  serviciu), prevăzută prin tema  de   proiectare;   pentru aceasta se vor utiliza numai materiale   (garnituri,   materiale de etanşare, accesorii) specifice sistemului de perete cortină utilizat;      •  condiţiile de agresivitate ale mediului natural şi antropic:     -  agresivitatea mediului natural (de exemplu, salinitatea în zona litoralului);     -  agresivitatea mediului înconjurător, provenită din poluarea urbana şi degajări agresive în zonele industriale.     
  
     

 CAPITOLUL4 
 EXIGENT ,    E S . I CRITERII DE PERFORMANT ,    Ă SPECIFICE 
    A.  Elemente generale      4.1  Exigfnţele de performanţă specifice sistemelor de pereţi cortină pot fi grupate în : două categorii:     •  exigenţe funcţionale  care se referă la:      (a)  conservarea calităţii şi capacităţii funcţionale a unui sistem de perete cortină, pe durata de existenţă a acestuia, stabilită în cadrul procesului de proiectare;     (b)  asigurarea unei comportări favorabile în exploatare, astfel încât să nu fie afectate, în nici un fel, persoanele care îşi desfăşoară activitatea în clădire şi  să  fie  afectate,  într-o  măsură  cât  mai  redusă,  valorile  materiale existente, sau sistemele tehnologice specifice (instalaţii, echipamente).       •  exigenţe structurale  care se referă la:      (a)  rezistenţa şi stabilitatea sistemelor de pereţi cortină, corelată cu     (b)  capacitatea de a nu se avaria, ca urmare a deformării, în regim static şi dinamic, a sistemului structural al construcţiei.         4.2  Criteriile de performanţă asociate acestor exigenţe au în vedere, după caz, eforturile şi/sau deformaţiile generate de diferite acţiuni, adoptându-se, după caz, anumite niveluri de asigurare, în conformitate cu prevederile prezentului normativ.        B.  Soluţii de transmitere a încărcărilor în cazul sistemelor de pereţi cortină      4.3  Sistemele de pereţi cortină sunt, în general, componente ale construcţiilor care au  un  rol de închidere sau  de separare a  diferitelor spaţii. Aceste componente se disting prin următoarele:     -  	au, în general, o configuraţie plană, astfel încât se pot distinge în mod natural aspecte specifice şi condiţii referitoare la comportarea sub acţiuni în planul lor, respectiv sub acţiuni normale pe planul lor;     -  preiau diferitele încărcări şi le transmit sistemului structural al clădirii;     -  	pot avea diferite soluţii de alcătuire, în limitele respectării unor condiţii de natura celor formulate în continuare.       4.4  Soluţiile adoptate pentru realizarea pereţilor cortină pot diferi după mai multe criterii:     -  materialul de alcătuire a sistemului structural propriu (aluminiu sau oţel);     -  	modul de rezemare a acestora pe sistemul structural al clădirii (în planul lor, respectiv normal pe planul lor);     -  rigiditatea (în special în planul lor);     -  eventuala continuitate (în planul lor sau normal pe acesta), pe mai multe panouri.       4.5  Exigenţele principale, privind comportarea sub încărcări normale pe planul pereţilor cortină, sunt:       -  conservarea proplietăţilor de etanşeitate;     -  	asigurarea transmitelii, în bune condiţii, a forţelor orizontale la sistemul structural al construcţiei;     -  evitarea avartelii pereţilor cortină, ca urmare a deformaţiilor impuse de deformarea sistemului structural al construcţiei, în special în cazul în care soluţia este concepută de aşa natură, încât să se realizeze continuitate pe mai  ; multe panouli;     -  evitarea avarterii unor instalaţii sau echipamente care sunt în imediata apropiere a pereţilor cortină, sau sunt în contact cu aceştia.       4.6  Se va acorda o atenţie deosebită sistemelor de pereţi cortină, care au în alcătuirea lor panouli vitrate, ca urmare a absenţei capacităţii de deformare plastică a sticlei. Deformaţia de rupere a sticlei este foarte redusă, astfel încât trebuie adoptate soluţii plin care să se evite transmiterea de deformaţii impuse sticlei. Trebuie menţionat că sticla utilizată curent în construcţii nu poate fi considerată drept un matelial cu proplietăţi de rezistenţă fiabile, care să-i ,  permită să joace un eventual rol de componentă structurală din punctul de vedere al încărcărtlor olientate în planul unui perete cortină. De calităţile de rezistenţă ale sticlei (pentru care sunt necesare verificărt plin calcul) se poate beneficia numai în legătură cu încărcărtle aplicate normal pe planul acesteia (în plincipal de către acţiunea vântului sau de către acţiunea seismică). Trebuie avut în vedere faptul că, dacă nu se adoptă soluţii speciale de protecţie, spargerea sticlei, care poate fi explozivă, poate avea urmărt grave pentru oameni sau alte elemente expuse.     4.7  Pentru sistemele de pereţi cortină se pot adopta difelite soluţii de rezemare  - legare de sistemul structural al construcţiei. Acestea pot fi diferenţiate din punctul de vedere al transmitelii încărcărtlor care acţionează în planul sistemelor de pereţi cortină, respectiv normal pe planul acestora. Legarea peretelui cortină de sistemul structural al construcţiei se face plin fixarea montanţilor, la nivelul planşeelor, în aparatele de reazem speciale, fixate de acestea. Pentru preluarea dilatărtlor proftlelor montanţilor, la una din extremităţi se va prevedea un aparat de reazem care să permită dilatărtle axiale ale profilului montantului. În cazul în care un profil de montant traversează doua niveluli {glindă pe trei reazeme) este necesar ca şi aparatul de reazem intermediar să permită dilatarea axială a profilelor de montant.     4.8  Din punctul de vedere al transmitelii forţelor în planul sistemului de perete cortină, se pot adopta, drept tipuli de soluţii de bază, acelea în care:     -  	un panou de perete cortină transmite forţe exclusiv la partea infelioară, deplasărtle relative, faţă de sistemul structural al construcţiei în lungul celorlalte trei latuli, fiind libere;     -  un panou de perete cortină este suspendat şi transmite forţe exclusiv la partea supelioară,  deplasărtle  relative faţă de sistemul structural de rezistenţă în lungul celorlalte trei latuli fiind libere.       4.9  Restrtcţiile de la punctul 4.8 trebuie avute în vedere ş1 m cazul unor panouli de perete care acoperă mai multe câmpuli. Alte tipuli de soluţii nu sunt recomandabile, iar eventuala lor adoptare trebuie să aibă la bază o analiză adecvată, pe baza căreia să se asigure posibilitatea unei comportărt satisfăcătoare în exploatare, din punctul de vedere al tuturor acţiunilor care pot interveni în timp.       4.10  Din punctul de vedere al transmiterii încărcărilor,  normal pe planul sistemului de perete cortină, este necesar să se asigure o transmitere a forţelor normale pe planul peretelui în lungul a cel puţin două laturi opuse (paralele) ale unui panou. Se pot adopta şi soluţii cu rezemări pe trei sau pe patru laturi ale unui câmp, din punctul de vedere al transmiterii forţelor. În cazul panourilor care acoperă mai multe câmpuri, sistemul de rezemare poate fi mai complex (realizând eventual condiţii de placă continuă pe mai multe câmpuri), fără a se neglija însă condiţia ca, pentru fiecare câmp, rezemarea/transmiterea să se realizeze pe cel puţin două laturi opuse. Din punctul de vedere al comportării unui panou ca o placă încovoiată, se pot adopta soluţii cu rezemare simplă, cu un anumit grad de încastrare pe contur, sau cu asigurarea continuităţii pe una sau două direcţii.     4.11   Întrucât sistemele de pereţi cortină sunt sisteme integrate, realizate de cele mai multe ori de furnizori externi (şi agrementate de autorităţile din România), se consideră că trebuie precizate şi delimitate responsabilităţile  furnizorului,  de cele ale   proiectantului  ă adaptator",   pentru  îndeplinirea  exigenţelor,  conform  Legii . nr.10/1995. Un furnizor poate livra un sistem ăperfect", care poate fi compromis• total, dacă:      •  sistemul structural al construcţiei pe care acesta se montează, are deplasări relative de nivel incompatibile cu deplasările admise de sistem;     •  sistemul structural al construcţiei nu dispune de elemente structurale perimetrale,  capabile  să  preia,  în  condiţii  de  siguranţă,  eforturile concentrate la nivelul dispozitivelor de fixare, fie că acestea provin din încărcările gravitaţionale, fie din încărcările orizontale produse de vânt sau de acţiunea cutremurului de pământ.       4.12  Aspectele  precizate la punctul 4.11 apar, în special, la construcţiile existente, unde  decizia  montării unor închideri cu sisteme de pereţi cortină vitrate (în cadrul unor lucrări de modernizare), va trebui precedată de determinări prin calcul şi pe cale experimentală ale caracteristicilor de rigiditate de ansamblu ale sistemelor structurale şi de verificări ale posibilităţii de transmitere a forţelor de la sistemul de perete cortină la sistemul structural al construcţiei existente. În aceste cazuri, furnizorul sistemului de perete cortină vitrat va trebui să prezinte  ăproiectantului adaptator" caracteristicile sistemului,  pe baza căruia se pot determina  forţele  de  interacţiune  între  acesta  şi  sistemul  structural  al construcţiei existente.        C.  Moduri posibile de cedare-avariere pentru sistemele de pereţi cortină      4.13  Modurile de bază ale unei posibile avarieri, sau  cedări, a sistemelor de pereţi cortină, pot să se refere la comportarea sub în<:ărcări în planul acestora, respectiv sub  încărcări normale pe planul acestora. In practică pot apărea şi cazuri în care cele două moduri de bază de cedare - avariere se combină, dar o examinare  analitică  trebuie  să  aibă  în  vedere,   în  mod  distinct,   cele  două posibilităţi de bază.     4.14  Cazurile de avariere principale, determinate de încărcările aplicate în planul unui perete, sunt de natura următoare:     -  	cedare determinată de forţe (de regulă - forţe de inerţie), datorită lipsei de rezistenţă suficientă (a unui panou, sau a sistemului său de prindere), în    raport cu forţele dezvoltate în planul panoului (astfel de situaţii pot  fi  generate, de regulă, de forţele de inerţie seismice în cazul cutremurelor puternice);     -  	cedare determinată de deformaţiile impuse, datorită depăşirii de către deformaţiile sistemului structural al construcţiei şi/ sau ale unui panou, a limiţelor pe care soluţia de rezemare (şi de admitere a unor deplasări relative între panou şi structura principală) le permite (acestea se pot referi la efectele deformării construcţiei în timpul oscilaţiilor de ansamblu ale acesteia,  respectiv  la  influenţa  acţiunii  temperaturii  (temperatură tehnologică, climatică).       4.15  Cazurile de avariere principale, determinate de încărcările aplicate normal pe planul unui perete, sunt de natura următoare:     -  cedare a unui panou, ca placă încovoiată;     -  cedare a sistemului de prindere.       4.16  Este posibil ca modurile posibile de cedare, la care s-au făcut referiri  în  art.  4.14 şi 4.15, să se combine, datorită faptului că o solicitare puternică după una dintre schemele menţionate poate reduce rezistenţa în raport cu cealaltă schemă.        D.  Cerinţe şi criterii de performanţă specifice   
     4.17  Sistemele  de pereţi cortină, inclusiv prinderile acestora de sistemele structurale ale clădirilor, se vor proiecta şi se vor monta astfel încât pe durata de realizare şi pe durata de exploatare a acestora să nu se producă nici unul dintre următoarele evenimente:     •  prăbuşirea totală a sistemului de perete cortină;     •  prăbuşirea parţială/locală a sistemului de perete cortină;     •  distrugerea panourilor de sticlă;     •  	avarierea sistemelor de prindere şi a celor de etanşare, ca rezultat al unor deformaţii  excesive,  fie ale  sistemelor  structurale  ale clădirilor,  fie ale structurilor de pereţi cortină;     •  	limitarea sau blocarea totală a posibilităţilor de deschidere - închidere a ferestrelor şi uşilor;     •  	vibraţii a căror intensitate să fie inacceptabilă pentru o exploatare normală a sistemelor de pereţi cortină.       4.18  Cerinţele  specifice  ale  investitorilor/utilizatorilor  privind  comportarea sistemelor de pereţi cortină sub efectul acţiunii dinamice a vântului, sau al unui cutremur de pământ sunt următoarele:     •   Cerinţa de siguranţă a vieţit.  reducerea riscului de punere în pericol a siguranţei persoanelor prin căderea, în spaţiile publice, sau în spaţiile  în  care  se  pot  afla  mai  multe  persoane  (curţile  interioare  ale  şcolilor, atriumuri etc.) a geamurilor sistemelor de pereţi cortină. Această cerinţă impune  măsuri  pentru  prevenirea  riscului  de  spargere  a  sticlei  şi prevenirea căderii fragmentelor de sticlă, dacă s-a produs spargerea.     •  	 Cerinţa de limitare a degradărilor:   reducerea costurilor pentru repararea sistemului de perete cortină avariat de cutremurul de pământ, precum şi a pierderilor cauzate de întreruperea activităţii ca urmare a avarierii faţadei construcţiei.     Cerinţa de siguranţă a vieţii este impusă de sistemul de prescripţii în vigoare, în  timp ce cerinţa de limitare a degradărilor aparţine,  de regulă,  numai investitorilor.       4.19  Satisfacerea cerinţelor generale enunţate la punctul 4.17 este condiţionată şi de:     •  	co cepţia  generală  şi  de  detaliu  a  sistemului  de  perete  cortină,  a componentelor  acestuia,  a  legăturilor  între componente şi  a legăturilor acestuia cu sistemul structural al clădirii;     •  	proprietăţile, performanţele, utilizarea şi modul de punere în operă ale materialelor şi produselor de construcţie;     •  calitatea execuţiei şi realizarea lucrărilor de întreţinere necesare.       4.20  În cazul sistemelor de pereţi cortină,  producerea unor avarii de tip  ..prăbuşire progresivă" poate fi limitată, sau evitată, prin măsuri adecvate privind:     •  limitarea riscului de apariţie a unor astfel de evenimente;     •  	adoptarea unei configuraţii structurale care nu prezintă sensibilităţi la •  astfel de evenimente (configuraţie structurală redundantă);     •  asigurarea elementelor structurii proprii şi a prinderilor de structura principală cu ductilitate suficientă.       4.21  Criteriile de performanţă specifice pe care trebuie să le satisfacă sticla sub efectul acţiunii seismice, pentru satisfacerea cerinţelor de la punctul 4.18, sunt următoarele:     •  	 Cerinţa de siguranţă a vieţii,   pentru cutremurul de pământ considerat la proiectare, cu perioada medie de revenire de 100 de ani, este satisfăcută atunci când:      -  sticla se sparge în bucăţi, dar rămâne în rame sau în ancoraje, în condiţii limită de stabilitate, putând să cadă în orice moment;     -  sticla cade din rame, sau din ancoraje, în fragmente mici, care nu pot pune în pericol viaţa oamenilor (modul de spargere a sticlei depinde de tipul sticlei).    OBSERVAŢIE  Cerinţa de siguranţă a vieţii nu poate fi asigurată dacă:     -  fragmentele de sticlă, chiar de mici dimensiuni (din geam securizat), cad de la înălţime mare sau foarte mare;     -  sticla se sparge în cioburi mari şi/ sau panourile cad în întregime, din rame, sau împreună cu ramele.       •   	  Cerinţa de limitare a degradărilor  sub efectul cutremurului ăde serviciu", (cu perioada medie de revenire de 30 de  ani)  este satisfăcută atunci când:      
    -  sticla rămâne neafectată în rame sau în ancoraje;     -  sticla fisurează, însă rămâne prinsă în rame sau în ancoraje şi continuă să asigure funcţiunile de  închidere faţă de exterior (protecţia  împotriva  agenţilor atmosferici) şi protecţia împotriva intruziunii.   
 În aceste condiţii se asigură, în acelaşi timp, atât cerinţa de siguranţă a vieţii, cât şi condiţiile de utilizare imediată a clădirii (înlocuirea sticlei fisurate se poate face oricând doreşte beneficiarul). 

 CAPITOLUL5 
 CERINTE  DE  PROIECTARE  SPECIFICE  SISTEMEWR  DE 
 PERETI COR '    TINĂ, ÎN ACORD CU PREVEDERILE CONTINUTE DE 
 LEGEA '    10/1995                               '  
     5.1  Elemente generale     5.1.1  Pentru obţinerea unor sisteme de pereţi cortină de calitate sunt obligatorii realizarea  şi  menţinerea,  pe  întreaga  durată  de existenţă  a  acestora,  a următoarelor  cerinţe,  prevăzute în documentul oficial ăLege privind calitatea în construcţii":     (A)  rezistentă si stabilitate;     (B)  siguranţă în exploatare;     (C)  siguranţă la foc;     (D)  igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;     (E)  izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;     (F)  protecţie împotriva zgomotului.       5.1.2  La  conceperea şi elaborarea proiectelor pentru sistemele de pereţi cortină se va ţine seama de:      •  	documentaţia tehnică a firmelor furnizoare ale sistemului de perete cortină;     •  	adaptarea, pentru fiecare clădire în parte, a acestei documentaţii, în ceea ce priveşte:     (a)  	înălţimea maximă a montanţilor între două puncte de legare/fixare de clădire;     (b)  dimensiunile maxime ale ochiurilor sistemului structural;     (c)  dimensiunile  maxime  şi  modalitatea  de  deschidere  a  elementelor mobile;     (d)  detaliile de închidere perimetrale şi între niveluri ale sistemului de perete cortină, raportate la sistemul structural al clădirii;     (e)  cerinţele de protecţie la foc.         5.1.3  Proiectarea tramei sistemului structural va ţine seama de caracteristicile geometrice ale profilelor din gama de tipodimensiuni, de încărcările aferente şi de standardele româneşti în vigoare.     5.1.4  Dimensionarea sistemului structural de susţinere se va face astfel încât săgeata normală maximă pe faţadă, corespunzătoare oricăreia dintre grupările de încărcări precizate în acest normativ, să nu fie mai mare decât H/300, dar nu mai mult  de 8  mm (H este distanţa  dintre  două  prinderi  succesive  ale montanţilor).       5.2  Cerinţa de rezistenţă şi stabilitate (A)     5.2.1  Date  de  temi.   La  proiectarea  sistemelor  de  pereţi  cortină,  tema de proiectare trebuie să conţină:      a.  elemente referitoare  la  condiţiile de mediu ale amplasamentului construcţiei a,  .  p,  \j/   şi, în funcţie de informaţiile disponibile, pot fi utilizate si următoarele caracteristici suplimentare: acceleraţia, viteza şi deplasarea de vârf a mişcării seismice,  acceleraţia  efectivă,  acceleraţia  şi  viteza  maximă  persistentă,     acceleraţia de proiectare efectivă, conţinutul de frecvenţe al mişcării seismice şi amplificări corespunzătoare unor frecvenţe dominante, raportul  vmax/   Omax,  frecvenţa  de  colţ,  durata  semnificativă,  presiunea  maximă  de  calcul  şi sucţiunea maximă de calcul în cazul acţiunii vântului, intervalul de variaţie al temperaturilor  exterioare  şi  agresivitatea   mediului   natural/ antropic; proiectantul va utiliza acele date pe care le are la dispoziţie.     b.   	 elemente referitoare   la  condiţiile de exploatare şi  întreţinere:   durata  de exploatare cerută de investitor, încărcările specifice datorate echipamentelor de întreţinere, poziţiile punctelor de prindere a echipamentelor de întreţinere de elementele sistemului structural al construcţiei,  respectiv sistemului structural al peretelui cortină.      c.   	 elemente referitoare  la  răspunsul structural al construcţiei căreia  i  se ataşează peretele  -  cortină:  săgeţi ale grinzilor de margine sau  ale structurilor de planşee în consolă, scurtări diferenţiate între doi stâlpi sau  doi pereţi structurali adiacenţi, valorile deplasărilor sistemului structural al construcţiei datorate acţiunii seismice şi acţiunii vântului, care ar putea conduce la  .   deformarea panourilor sistemului de perete cortină (pe fiecare etaj şi pe fiecare direcţie principală), valorile tasărilor mediului de fundare, valorile deplasărilor produse de variaţiile de temperatură; proiectantul va avea în vedere măsuri pentru protejarea construcţiei împotriva efectelor de deformaţie în timp (curgere lentă, tasări în timp).        5.2.2  Relaţia  sistemului  de  pereţi  cortină  cu  sistemul  structural  al construcţiei.  La proiectarea unui sistem de perete cortină se va ţine seama atât de cerinţele de rezistenţă, cât şi de cerinţele ca acesta să suporte deplasările impuse de toate categoriile de deformaţii ale sistemului structural:      a.  săgeţi ale grinzilor de margine sau  ale structurilor de planşee în consolă, produse de încărcările gravitaţionale ale construcţiei (permanente şi utile);     b.  scurtări axiale diferenţiate între doi stâlpi sau doi pereţi structurali adiacenţi (deformaţii elastice datorate curgerii lente sau contracţiei);     c.  deplasări verticale diferenţiate la nivelul fundaţiilor;     d.  deplasări produse de variaţiile de temperatură;     e.  deplasări ale sistemului structural de ansamblu al construcţiei, care pot conduce la deformarea panourilor ce alcătuiesc sistemul de pereţi cortină, produse de cutremurele de pământ şi de acţiunea dinamică a vântului.       5.2.3  Condiţii  tehnice  corespunzătoare  cerinţei  de  ărezistenţă  şi stabilitate".  Pentru satisfacerea cerinţei de ărezistenţă şi stabilitate", elementele componente ale unui sistem de perete cortină trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice care se prezintă în cele ce urmează.      a.  Condiţia de rezistenţă.:     •  evitarea depăşirii stărilor limită ultime de rezistenţă, în condiţiile unor intensităţi de vârf ale acţiunilor, corespunzătoare unui cutremur de pământ ăde calcul";     •  asigurarea capacităţii de rezistenţă pentru a fi evitată extinderea cedării sau prăbuşirii, în situaţia în care se produc cedări locale provenite din cauze accidentale.       b.  Condiţia de stabilitate:     •  evitarea flambajului la nivel de ansamblu, sau a voalării locale a unor elemente individuale ale sistemului structural propriu al sistemului de    perete cortină, în condiţiile unor intensităţi ale acţiunilor corespunzând cutremurului de pământ ăde calcul" .        c.  Condiţia de rigiditate:     •  limitarea deplasărilor şi deformaţiilor verticale şi orizontale ale elementelor sistemului structural al peretelui cortină în cazul acţiunilor seismice, acţţunii  vântului,  variaţiilor  de  temperatură,  precum  şi  în  cazul deformaţiilor impuse de sistemul structural al construcţiei.     d.  Condiţia de ductilitate:     •  asigurarea aptitudinii de deformare postelastică a structurii proprii a peretelui cortină (montanţi, rigle - distanţieri) şi a prinderilor acestuia de sistemul structural al construcţiei.             5.2.4  Solicitarea sistemelor de pereţi cortină la încărcări permanente şi de exploatare     a)  	Evaluarea încărcărilor permanente pentru sistemele de pereţi cortină se va face ţinând seama de prevederile STAS 10101/1-78. Încărcările permanente vor cuprinde: greutatea proprie a elementelor componente ale peretelui cortină, greutatea părţilor fixe ale utilajului pentru întreţinerea/ spălarea faţadei; greutăţile aparatelor de climatizare care sunt suportate direct de structura proprie a  peretelui cortină  pot fi considerate  încărcări variabile cvasi­ permanente.     b)  	Evaluarea  încărcărilor  datorate procesului de exploatare se va face ţinând seama de prevederile STAS 10101/2-75 şi STAS 10101/2Al-87. Încărcările de exploatare  vor  include  greutatea  utilajului  pentru  întreţinerea/ spălarea faţadelor  şi  greutatea  persoanelor  care  deservesc  utilajul.  Pentru  calculul sistemului  structural  al peretelui  cortină,  încărcările  de  exploatare  vor fi considerate încărcări variabile.     c)  	Prin destinaţia lor, sistemele de pereţi cortină nu participă la stabilitatea generală a construcţiilor. Indiferent de configuraţiile sistemelor structurale ale pereţilor cortină şi de tipul panourilor (fixe, vitrate sau opace, mobile), acestea trebuie să fie dimensionate astfel încât să fie capabile să transmită încărcările, provenite din greutatea proprie, la sistemele structurale ale construcţiilor pe care sunt aplicate.       5.2.5  Solicitarea sistemelor de pereţi cortină la încărcarea provenită din acţiunea vântului     5.2.5.1  Pentru stabilirea încărcărilor provenite din acţiunea vântului se vor avea în vedere prevederile STAS 10101/20-90 şi elementele cuprinse în cadrul acestui paragraf, cu următoarele precizări:     •  	pentru fiecare panou de perete cortină se va determina  presiunea dinamică de bază corespunzătoare cotei acestuia deasupra terenului;     •  la nivelul fiecărui panou se va considera coeficientul de rafală determinat pentru oscilaţiile ansamblului structural sub acţiunea rafalelor de vânt;     •  	pentru panourile individuale se vor aplica, suplimentar,  coeficienţi de rafală specifici caracteristicilor dinamice proprii ale acestora, considerate ca sisteme dinamice rezemate pe sistemul structural al construcţiei, conform prevederilor din acest paragraf;     •  se va avea în vedere faptul că încărcările provenite din acţiunea vântului, corespund unui nivel de asigurare limitat şi că ,  în funcţie de prevederile    Capitolului 6, în anumite cazuli, vor trebui aduse amendamente acestor valoli.       5.2.5.2  În situaţiile în care apare necesitatea modificării nivelului de asigurare faţă de prevedelile STAS 10101/20-90 (care corespunde unei pelioade de revenire foarte  reduse,  de  cca.10  ani),  presiunea  dinamică  de  bază  dolită,  ,,gv,Trev", corespunzl3.Ild unei pelioade de revenire ăTrev", se  va  putea obţine, în lipsa unor studii speciale asupra condiţiilor de amplasament, cu ajutorul relaţiei:  g  v  ,  T,.  .   =  g  v,lOani  [1  +  0,6(1og 10   Trev  -1,0 }/  O,7]         (5. 1)   (care corespunde unei distrtbuţii de valoli extreme de tip I, Gumbel, mai puţin acopelitoare), sau cu ajutorul relaţiei:  loglO gv,T,••  =  logto gv,toani +o,2(1og10 Trev  -1,0)/0,7      (5.2)   (care corespunde unei distrtbuţii de valoli extreme de tip II, Frechet, mai acopelitoare). Se precizează că relaţiile empilice (5.1) şi (5.2) au la bază analize statistice asupra recurenţei cazurilor de vânt, efectuate pentru datele fumizate de  ·   I.N.M.H. pentru Bucureşti; pentru alte amplasamente nivelul de asigurare va fi propus pentru verificare de către proiectant, pe baza unor analize inginereşti specifice.     5.2.5.3  Indiferent de tipul sistemului de perete cortină şi de alcătuirea sa, acesta trebuie să reziste încărcărtlor provenite din presiunea sau sucţiunea vântului; în acest sens, peretele cortină nu trebuie să se detelioreze, să aibă deformaţii inacceptabile, să se spargă geamurile, să prezinte liscul de deschidere sau rupere, ca urmare a efectului unei presiuni bruşte (în cazul existenţei unor ochiuli mobile),  iar  rosturile  de etanşare trebuie să-şi păstreze o deplină eficacitate.       5.2.6  Solicitarea sistemelor de pereţi cortină la încărcarea provenită din acţiunea seismici     a)  Vertficarea  comportării  la  acţiuni  seismice  (plin  calcul  şi  pe  cale expelimentală) a sistemelor de pereţi cortină vitraţi va conduce la stabilirea condiţiilor de utilizare a acestora, în funcţie de caractelisticile dinamice proprii ale clădirilor, a condiţiilor de amplasament, astfel încât să asigure prevenirea:     •  	degradărilor şi/sau avartelilor panourilor şi a dispozitivelor de fixare, constând  în  fragmentarea  panourilor,  desprtnderea  şi  expulzarea fragmentelor sau a panoulilor întregi, care plin cădere ar putea provoca accidente;     •  	degradarea rostulilor, care poate afecta etanşeitatea la pătrunderea apei şi aerului, izolarea fonică şi izolarea termică.       b)  	Există două categolii de efecte pe care un cutremur de pământ le poate genera simultan asupra unui sistem de pereţi cortină:     •  efectul acţiunii seismice ca rezultat al forţelor de inerţie care acţionează normal pe planul sistemelor de pereţi cortină;     •  efectul acţiunii seismice ca rezultat al deformaţiilor impuse peretelui cortină plin deplasărtle laterale relative ale punctelor de plindere de sistemul structural al clădilii..         c)  	 Efectul forţelor de inerţie care acţionează în planul sistemului de perete cortină  se evaluează ţinând seama de următoarele aspecte:     •  	pentru  proiectare/verificare  se  va  considera  valoarea  de  vârf  a acceleraţiei    acceleraţia  seismica  de  calcul  corespunzătoare amplasamentului construcţiei;     •  	se  vor  determina   acceleraţiile  de  etqj,   Ia  nivelul  fiecărui  panou/ subansamblu  al  peretelui  cortină,  cu  observaţia  că  se  vor  aduce modificări coeficientului  ă\jf",  corespunzător rezervelor de suprarezistenţă ale sistemului structural al construcţiei (ca exemplu: în România, în timpul  cutremurelor  de pământ  din anii  1977,  1986 şi  1990,  s-au înregistrat la etajele superioare ale unor construcţii acceleraţii de vârf de ordinul 0,4...0,6 g; aceste construcţii nu au fost puternic avariate deşi au fost proiectate în conformitate cu baza normativă în vigoare în diferite etape, fapt care a evidenţiat existenţa  unor considerabile rezerve de suprarezistenţă, faţă de încărcările convenţionale de calcul);     •  	se vor determina  deplasările relative de etqj,  care ar impune deformări ale panourilor pereţilor cortină  în  planul lor, având  în  vedere deplasările relative de nivel care pot să apară  în  stadiul post-elastic de comportare.       d)   	 Efectul acţiunii seismice ca rezultat  al  deformaţiilor impuse peretelui cortină  (deplasări relative care acţionează în planul panourilor unui perete cortină):      •  	se vor determina  deplasările relative de etaj,  la nivelul fiecărui panou al peretelui cortină, cu observaţia că se vor aduce modificări coeficientului  ă\jf",   corespunzător  rezervelor  de  suprarezistenţă  ale  sistemului structural al construcţiei.        e)  	Pentru construcţiile care fac obiectul acestui normativ, documentul CEN /TC 250/SC 8/N335, intitulat ăEurocode 8" (versiunea ianuarie 2003), precizează că efectele unei acţiuni seismice asupra unui panou de perete cortină pot fi cuantificate prin aplicarea asupra acestuia a unei forţe orizontale ăFa" dată de formula:       (5.3)  în care:  Fa = forţa  seismica  orizontală,  corespunzătoare  direcţiei  cea  mai defavorabilă, aplicată în centrul de masă al panoului de perete cortină;  Wa =  greutatea panoului de perete cortină; Ya =  factor de importanţă (în general, ra=l);  qa =  factor de comportare a panoului de perete cortină (întotdeauna qa=2);  S  =   coeficient seismic care se referă la panoul de faţadă cortină şi care este a    dat  de  relaţia:  Sa  =a·  S •  p(l   +  z/H)/  +  (l-Ta/T  1     )2  )-0,5   j     (5.4)  în care:   a  =  raportul  dintre  acceleraţia  seisrmca  de  calcul  şi  acceleratia gravitaţională  {,,a."  din EUROCODE corespunde lui ăk/ din Pl00-92);  S  =   factor asociat mediului de fundare  (în  general S  =  1,2);  Ta  =   perioada  proprie fundamentală  de vibraţie  a  panoului  de perete cortină;  T 1   =   perioada  proprie fundamentală de vibraţie a clădirii, calculată pe direcţia cea mai flexibilă a acesteia;  z  =  înălţimea panoului de faţadă cortină situată deasupra nivelului de aplicare a acţiunii seismice;  H  =    înălţimea clădirii calculată de la nivelul fundaţiei, sau de la partea superioară a ăcutiei rigide" a subsolului.      f)  Dimensionarea pieselor de prindere a sistemului structural al peretelui cortină de sistemul structural al construcţiei se va realiza considerând eforturile rezultate ca urmare a aplicării în centrul de greutate al panoului de perete  cortină a unei forţe seismice convenţionale ăFprtndere  =  3Fa"•     g)  	Este necesar ca toate componentele sistemelor de pereţi cortină (montanţi, rigle - distanţier, dispozitive de fixare, subsistem geamuri)  să reziste la forţe seismice  orizontale,  după  orice  direcţie   în   plan  orizontal,  considerând  o amplificare dinamică şi geometrică echivalentă cu ă3 " şi un spor de asigurare egale cu 33%, corespunzător unei modificări a perioadei de revenire.     h)  	În planul faţadei, sistemul de perete cortină trebuie să suporte, fără afectarea integrităţii constructive şi structurale, valori ale deplasărilor orizontale relative de nivel (drift-uri), ce vor fi stabilite pentru fiecare construcţie  în  parte. Valorile obţinute vor fi amplificate cu un factor egal cu 1,5, pentru sisteme structurale din beton armat şi egal cu 1,25, pentru sisteme structurale din oţel.     i)  Pereţii cortină vor fi proiectaţi pentru a putea prelua toate deformaţiile laterale ale structurii principale produse de acţiunea seismică (deplasările relative de nivel,  inclusiv  efectul  torsiunii  generale  a  clădirii)  şi  anume  deformaţii determinate de:     •  deplasările structurii principale pe direcţie paralelă cu planul peretelui;     •  	deplasările structurii principale pe direcţie perpendiculară pe planul peretelui,  în  cazul montanţilor care sunt fixaţi pe mai mult de două planşee (montanţi continui pe două etaje);     •  deplasările structurii principale pe ambele direcţii pentru montanţii de colţ.       j)  În baza normativă din ţările avansate se specifică adeseori că valorile stabilite pentru parametrii de calcul corespund unui nivel  minim  de asigurare admis. Beneficiarii lucrărilor de diferite categorii au libertatea de a alege un nivel de asigurare mai ridicat, dacă apreciază că acesta este necesar. În situaţiile  în  care apare necesitatea modificării nivelului de asigurare faţă de prevederile normativului  Pl00-92 (care corespunde,   în   zonele afectate prioritar de cutremurele vrâncene, unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 50 ani), acceleraţiile de calcul corespunzând unei perioade de revenire ăTrev", se vor putea obţine, în lipsa unor studii speciale asupra condiţiilor de amplasament, prin intermediul aplicării unui coeficient de corecţie pentru modificarea nivelului de asigurare ..<½-ev", determinat cu ajutorul relaţiei:  log 10   arev   =  1,45  -  4,2!(Iog 10   Trev   +  1,2)           (5.5)     Relaţia empirică (5.5) are la bază analizele probabilistice de hazard seismic efectuate  pe  baza  datelor  privind  recurenţa  magnitudinilor  cutremurelor vrâncene şi a datelor privind fenomenul de atenuare, ,,arev" corespunzând notaţiei din Pl00-92.     k)  	Probabilitatea nedepăşirii într-un interval de timp de expunere ăTexp" a unei valori ăq.Trev", corespunzând unei perioade de revenire ăTrev", pl+l(Ttev• Texp), este dată de relaţia:         (5.6)  iar probabilitatea depăşirii, cel puţin odată, pH (Ttev• TexJ, este dată de relaţia:  p<-d , T _,  � T   )=  1-   e<-Te,p/T,••  l                (5   .   7)   Relaţiile (5.6) şi (5.7) corespund modelului matematic de proces stochastic poissonian şi sunt valabile atât în cazul acţiunii seismice, cât şi în cazul acţiunii vântului.     5.2.7  Solicitarea sistemelor de pereţi cortină la încărcarea datorată zăpezii     a.  Încărcarea din zăpadă  se va lua în considerare pentru calculul zonelor înclinate ale sistemelor de pereţi cortină (unghiuri mai mici sau egale cu 60°), precum şi pentru calculul zonelor unde sunt posibile aglomerări de zăpadă (de exemplu: copertine din sticlă integrate cu sistemul de pereţi cortină).      b.  Valorile  normate ale încărcărilor  date de zăpadă şi coeficienţii  parţiali de siguranţă,  care  multiplică  valorile  încărcărilor  normate  pentru  obţinerea încărcărilor de calcul, se vor stabili tinand cont cu STAS 10101/21-86.     c.  Pentru construcţiile care fac obiectul acestui normativ, greutatea de referinţă a stratului de zăpadă, stabilită pentru o perioadă de revenire de 1O ani, avand ca referinta Tabelul 1 din STAS 10101/21-92.     d.  	La solicitarea investitorului, greutatea de referinţă a stratului de zăpadă poate fi considerată pentru perioade de revenire mai lungi, de 25 sau 50 ani.       5.2.8  Solicitarea sistemelor de pereţi cortină la încărcarea  datorată temperaturii     a.  Conceperea unui sistem de pereţi cortină trebuie să ţină seama de eventualele modificări  dimensionale  ale  elementelor  acestuia,  datorate  variaţiilor  de temperatură pe perioade mai lungi (iarnă - vară), sau pe perioade mai scurte (alternanţe generate de fenomenele de  însoleiere,  respectiv de umbrire).     b.  Variaţiile de temperatură, precum şi fenomenele de  însoleiere   -   umbrire  nu trebuie să influenţeze stabilitatea sistemului de pereţi cortină şi prinderile sale de sistemul structural al construcţiei, iar eforturile provenite din dilatare, sau contracţie,  să  poată  fi   preluate  prin elemente de  prindere sau  ·  de  focare, dimensionate  avand  ca  referinta  STAS  10101/23-75,  respectiv  STAS 10101/23A-'78, care se referă la temperaturile climatice.     c.  	În spiritul  prevederilor  din  aceste  acte  normative,  se  vor  determina,  ca elemente de referinţă, valori normate şi valori de calcul pentru:     •  temperaturile medii pe grosimea pereţilor;     •  diferenţa de temperatură între cele două feţe;       şi  se va  reali7.a  verificarea  sistemului  de  pereţi  cortină la  încărcarea  datorată variaţiilor de  temperatură.        d.  Cu  excepţia  unor condiţii climatice  exterioare  deosebite,  respectiv a  unor condiţii de încălzire la interior cu aparate speciale, amplasate în imediata apropiere  a  faţadei,  sistemul  de  perete  cortină  trebuie  să  suporte,  fără inconvenienţe, variaţii de temperatură cuprinse între următoarele valori de temperaturi limită: -25°C, respectiv +60°C. Se va avea în vedere şi situaţia unei însoleieri prelungite, urmată de o aversă puternică de ploaie. Acţiunea  temperaturilor climatice  nu  trebuie să  aibă caracter distructiv (inclusiv să producă. deformaţii remanente) asupra sistemelor de pereţi cortină (acţiunea grindinii nu trebuie să producă spargeri/crăpături ale suprafeţei vitrate).     e.  Pentru acţiunea temperaturilor tehnologice se vor colecta date tehnologice specifice. În spiritul prevederilor STAS 10101/2-75, se vor determina valori normate şi valori de calcul, corespunzătoare condiţiilor tehnologice din construcţia pentru care se proiectează sistemul de pereţi cortină. Se vor determina, ca elemente de referinţă, următoarele:     •  valori   medii   pe  grosimea  pereţilor  ale  temperaturii  tehnologice  (în  ..  conditii defavorabile);     •  diferenţe de temperaturi  între cele două feţe ale panoului de faţadă.       Pe această bază se vor determina modificările de dimensiuni (medii pe grosime) ale panourilor, respectiv curbările acestora şi rotaţiile impuse ale normalei la suprafaţa unui panou, determinată de curbări ale acestuia.     5.2.9  Comportarea sistemelor de pereţi cortină la acţiunea vibraţiilor induse de surse de perturbaţie exterioare.  Vibraţiile sistemelor de pereţi cortină, generate de acţiuni exterioare construcţiei, cum ar fi rafalele de vânt, acţiunea ploii sau a grindinii, diverse zgomote aeriene, nu trebuie să producă nici un efect de spargere, rupere sau deteriorare a elementelor componente ale acestora. Se va ţine seama că nu sunt permise vibraţii ale elementelor componente ale sistemelor de pereţi cortină şi, în special, vibraţiile la rezonanţă ale acestora la rafale de vânt, iar legăturile cu sistemele structurale ale construcţiilor trebuie să fie dimensionate şi realizate astfel încât să se asigure acest deziderat. De asemenea, nu se admite ca vibraţiile generate de traficul rutier, uzinal sau aerian să provoace vibraţii la rezonanţă ale componentelor sistemelor de pereţi cortină. O comportarea corespunzătoare a sistemelor de pereţi cortină la acţiunea vibraţiilor se obţine şi prin alegerea grosimii diferite a foilor de geam termoizolant. Se recomandă ca foaia exterioară să fie de grosime mai mare decât cea interioară, evitându-se astfel şi deformarea pronunţată a foii exterioare, ca urmare a dilatării aerului dintre foile de geam. Astfel se  păstrează imaginea nedeformată a obiectelor reflectate.        5.3  Cerinţa de siguranţă în exploatare (B)     5.3.1  Solicitarea sistemelor de pereţi cortină la şocuri provenite din interiorul construcţiilor     a)  Sistemul structural propriu, elementele de prindere ale acesteia de sistemul structural al construcţiei, respectiv panourile opace, trebuie să reziste la şocuri ce produc o energie egală cu 1000 jouli (100 daN-m), fără să se producă deformaţii remanente.       b)  Şocurile exercitate asupra sistemului de perete cortină de la interiorul construcţiei nu trebuie să conducă la căderi de spărturi, care pot cauza vătămări sau răniri ale persoanelor care se găsesc în exteriorul construcţiei (căderi de cioburi de geamuri care pot tăia, sau fragmente provenite de la celelalte componente ale sistemului de perete cortină).     c)  	Faţa sţstemului de perete cortină situată la interiorul construcţiei să nu se deformţze  în  stadiul elastic peste pragul stabilit  în  caietul de sarcini şi să nu aibă deformaţii remanente.       5.3.2  Solicitarea sistemelor de pereţi cortină la şocuri provenite din exteriorul construcţiilor     a)  Se spune despre un sistem de perete cortină că este protejat  în  raport cu posibile şocuri exterioare, dacă acesta este situat la o anumită distanţă  în  raport  cu  o altă amenajare  (zid  despărţitor  ornamental,  balustradă  de protecţie, curte englezească), sau dacă există plantaţi arbori care ar putea oferi o asemenea protecţie.     b)  Utilizarea sistemelor de pereţi cortină la parterul şi la primul etaj al unei clădiri situate în zone cu circulaţie rutieră intensă este permisă numai cu respectarea paragrafului 5.3.2,a.     c)  Criteriul de rezistenţă este satisfăcut dacă sistemul de perete cortină nu suferă deteriorări care să compromită performanţele de conservare şi de durabilitate ale acestuia.     d)  	În  zonele  fără  circulaţie  rutieră  intensă,  sistemul  structural  propriu, elementele  de  prindere ale acestuia de sistemul structural al construcţiei, respectiv panourile opace, trebuie să reziste la şocuri  ce  produc o energie egală cu 1000 jouli (100 daN·m), fără să producă deformaţii.       5.3.3   Amplasare.  Dacă sistemul de perete cortină este amplasat la parter şi/ sau la primul etaj, se vor prevedea măsuri speciale pentru eliminarea posibilităţii de a fi demontat, cât şi a posibilităţii de a fi practicate decupări  în   unele zone ale acestuia etc.     5.3.4  Pentru primele două niveluri ale unei clădiri se recomandă utilizarea de  geamuri antiefracţie.     5.3.5   Cerinţe  referitoare  la  protecţia  împotriva  trăsnetelor.   În cazul sistemelor de pereţi cortină trebuie evitată acumularea de electricitate statică, indiferent  de  provenienţa acesteia. Astfel, sistemul structural al peretelui cortină trebuie să fie legat la reţeaua de împământare a clădirii (reţeaua de împământare trebuie să lege toate panourile).     5.3.6   Cerinţa referitoare la şocul unei eICplozii în cazul atentatelor teroriste  se referă,  în  plus, la posibilitatea utilizării unei componente vitrate cu alcătuire şi calităţi deosebite (vitraje multistrat cu o componentă securizată şi mod special de realizare a acestora), la asigurarea fixării sistemului structural şi la utilizarea de materiale de etanşare de înaltă rezistenţă).     5.3.7   Sensibilitatea la oboseală.  Toate componentele unui sistem de perete cortină trebuie să fie realizate din materiale cu stabilitate fizică, chimică şi mecanică, care să le  confere  o rezistenţă corespunzătoare la oboseală (Eurocode 9. Partea 2: Structuri supuse fenomenului de oboseală).       5.3.8  Elemente ăuşor de înlocuit" sau ăuşor reparabile".  În faza de proiectare, la adaptarea unui sistem de perete cortină, se va avea în vedere să se realizeze posibilitatea de reparare strictă a zonei în care s-au semnalat degradări locale (se vor utiliza produse identice de la aceeaşi firmă furnizoare, să fie posibil ca, în caz de avariere, să se restabilească, chiar şi cu titlu provizoriu, securitatea şi confortul din clădire, reparaţia să nu diminueze caracteristicile de performanţă ale sistemului de perete cortină).      5.3.9  Într ' eţinerea exterioară şi interioară.  Elementele unui sistem de perete cortină trebuie să fie protejate împotriva deteriorărilor chimice, electrice şi biologice, în condiţii de întreţinere normală  .   Întreţinerea unui perete cortină, atât la exterior, cât şi la interior, trebuie realizată de persoane specializate, fără să fie periclitată în nici un fel siguranţa celor care o efectuează.          5.4  Cerinţa de siguranţă la foc (C)     5.4.1  Măsurile de siguranţă la foc privind sistemele de pereţi cortină trebuie să  ••  îndeplinească  criteriile şi nivelele de performanţă  prevăzute de  Normativul de siguranţă   lafoc a   construcţiilor  şi reglementările tehnice specifice.     5.4.2  În zonele de planşee se vor utiliza panouri de închidere, vitrate la exterior şi prevăzute cu casete din tablă umplute cu vată minerală la interior, cu rezistenţa la foc de 30 min. Acestea împiedică propagarea prin exterior a focului, de la un nivel la celalalt. În aceste zone, profilul de presor de pe montanţi şi rigle va fi asigurat suplimentar cu platbande din oţel inoxidabil.  Profilul de montant va fi armat suplimentar, la interior, cu un miez din oţel umplut cu vată minerală şi o platbandă din oţel de 8 mm grosime. Se prevede o fixare suplimentară a montantului prin platbanda de oţel.         5.5  Cerinţa privind igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului  (D)      5.5.1  Cerinţa referitoare la igiena unui sistem de perete cortină  se referă la întreţinerea exterioară şi interioară a acestuia în vederea menţinerii integrale a aptitudinilor conferite la proiectare pe o durată de timp stabilită de investitor, (evitarea apariţiei zonelor cu ciuperci/mucegai). Astfel, la proiectarea unui sistem de perete cortină se vor avea în vedere următoarele aspecte:      a)   pentru zonele exterioare,  în care accesul nu se poate face din interior, se consideră ca satisfăcătoare o perioadă minimă de 5  ani  pentru inspecţie şi luarea unor măsuri de întreţinere, de exemplu:     •  reparaţii locale;     •  înlocuirea unor materiale care s-au degradat etc.;       b)  	ofertantul trebuie să prezinte soluţia de întreţinere, iar în cazul în care i se adjudecă lucrarea,  să  elaboreze  proiectul  de detalii  pentru  elementele  de susţinere a instalaţiilor specifice şi să livreze echipamentele necesare;     c)  întreţinerea curentă, ca la orice produs din sticlă, trebuie să se facă periodic şi depinde direct de gradul de poluare a mediului exterior (în mod curent, se preconizează două spălări în fiecare an, sau de câte ori este nevoie);     d)  spălarea se va face cu agenţi neutri (în speţă detergenţi) şi care nu conţin materiale abrazive. După spălare este indicată uscarea geamurilor. Deoarece    această operaţie se face cu echipamente speciale susţinute de pe acoperiş, oferta va  conţine şi  propunerea  unor astfel  de echipamente  cu  toate accesoriile;     e)  	în cazul unei situaţii accidentale, ce a apărut într-un anumit loc pe faţadă, elementul să poată fi înlocuit, fără a fi necesare demontarea altor elemente în afara  celor  adiacente;  această  înlocuire  trebuie  să  se  facă,  cu  acelaşi dispozitiv, cu care se spală faţada, de regulă o platformă suspendată la faţa peretelui;     f)  pentru zonele interioare,  întreţinerea sistemului de perete cortină nu se face cu precauţii speciale referitoare la materialele ce se vor utiliza, periodicitatea acesteia fiind impusă de exigenţele de întreţinere generală.        5.5.2   Iluminatul natural.  Este necesar să se asigure o iluminare naturală optimă, care trebuie să rezulte din prevederile specifice cuprinse în reglementările tehnice de specialitate.  La  stabilirea tipului de vitraj se vor avea în vedere următoarele caracteristici:  transmisia luminoasă  cu evitarea fenomenului de orbire şi   protecţie solară  în cursul verii, pentru  împiedicarea  pătrunderi , i radiaţiilor solare în spaţii interioare.     5.5.3  Culoarea profilelor  (cod RAL pentru vopsirea în câmp electrostatic, sau nuanţe de eloxaj pe bază de mostre) şi caracteristicile de  reflexie  ale geamului termoizolant. Sistemele de pereţi cortină asigură unei construcţii un aspect modern şi plăcut, dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe:      •  	culoarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortină trebuie să rămână, pe cât posibil, constantă, iar variaţia acesteia în timp, dacă există, să fie uniformă şi continuă, fără a se crea contraste între câmpuri sau zone pătate;     •  	caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant, prin reflexii prea puternice, poate conduce la restricţii în utilizarea unui sistem de perete cortină la parterul şi mezaninul unei clădiri;     •  	la  stabilirea  tipului  de  vitraj  se  vor  avea  în  vedere  următoarele caracteristici:  transmisia luminoasă  pentru evitarea fenomenului de orbire şi   protecţia  solară  în  cursul  verii,  pentru  împiedicarea  pătrunderii radiaţiilor solare în spaţii interioare; se va studia posibilitatea utilizării sticlei absorbante sau a sticlei reflectante (avand ca referinta prevederile standardului SR EN 572-1:1996);     •  	la lumina  directă,  sistemul  de perete cortină,  la exterior  sau  interior, trebuie să aibă o suprafaţă regulată, fără defecţiuni sau anomalii; calitatea va fi apreciată la o distanţă de minimum 3m, pe un fond luminat uniform (orice imperfecţiune care nu se observă în aceste condiţii, fără a apropia geamul mai mult, nu se consideră defect);     •  	o  continuitate  perfectă  a  liniilor  •  continue,  vizibilă  cu  ochiul  liber (continuitatea rosturilor orizontale şi/sau verticale);     •  	culoarea profilelor este indicată de proiectant, prin alegerea acesteia din gama de culori RAL pentru vopsirea profilelor în câmp electrostatic, sau pe bază de mostră pentru varianta de profile eloxate (anodizate).         5.5.4   Temperatura aerului interior:  pentru un anumit tip de clădire (de birouri, hotel etc.) sistemul de perete cortină trebuie să asigure şi să menţină  temperatura aerului interior  la valori normate; se vor respecta în acest sens prevederile normelor tehnice în vigoare.     5.5.5   Evitarea condensului.  La proiectarea unui sistem de perete cortină se vor lua toate măsurile pentru evitarea apariţiei  fenomenului de condens  în sezonul rece. Cauzele principale ale acestui fenomen sunt: lipsa competenţei în alegerea sistemului de pereţi cortină, lipsa unui studiu adecvat al problemei condensului în faza de proiectare a unui sistem cortină ales, un montaj incorect, o exploatare şi o întreţinere necorespunzătoare. Se vor avea în vedere prevederile cuprinse în STAS 64 72/3-85. Se va evita apariţia mucegaiului sau ciupercilor, prin măsuri fundamentate de calcule termotehnice.     5.5.6  Caracteristica de izolare acustici.  Un sistem de perete cortină trebuie să asigure o transmisie redusă a zgomotelor aeriene din exterior,  pentru ca ocupanţii clădirii să nu fie deranjaţi excesiv.      5.5.7  Cerinţa privind sinitatea oamenilor şi protecţia mediului:  materialele care intră în alcătuirea unui sistem de perete cortină nu trebuie să emită substanţe poluante şi să constituie un risc pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediul înconjurător.          5.6  Cerinţa privind izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie  (E)     5.6.1  Această cerinţă se poate asigura cu o probabilitate acceptabilă pentru o durată de serviciu rezonabilă din punct de vedere economic, prin:     a)  stabilirea consumului anual de energie necesară pentru încălzirea clădirii;     b)  asigurarea prin proiectare a unei concepţii generale şi a unor detalii optime de montaj a sistemului de perete cortină;     c)  	asigurarea unei protecţii termice şi a unei protecţii hidrofuge,  cât mai uniforme şi  performante,  astfel încât să  poată fi posibilă economia de energie, în sensul limitării consumului anual de energie termică.       5.6.2   Concepţia generală şi de detaliu a unui perete cortină.  Se vor avea în vedere următoarele două aspecte: realizarea unei configuraţii optime a sistemului de perete cortină prin prevederea unui procent de vitrare raţional şi evitarea unor detalii  care  ar  putea  conduce  la  crearea  de  punţi  termice.  Cuantificarea aspectelor  asociate  concepţiei  termo-energetice generale şi  de detaliu a unui perete cortină se face prin intermediul transmitanţei termice medii corectate  ăU'm"  a  acestuia.  Pentru  valorile  de  referinţă  ale  lui   ăU'm"   se  vor  avea  în  vedere prevederile normativului Cl07/3-1997, referitoare la rezistenţele termice normate ale elementelor de anvelopă opace, uşoare şi foarte uşoare.     5.6.3  Asigurarea pe,jormanţelor termice şi hidro.fuge  se realizează ţinând seama de următoarele aspecte: rezistenţele termice medii ale elementelor sistemului de perete cortină (Cl03/3-1977), evitarea apariţiei condensului (Cl07/6-2000), performanţele de etanşeitate la aer şi apă a sistemului de perete cortină (STAS 6472/7-85).      5.6.4  Exigenţe specifice privind izolarea termică.  Pentru a se realiza o izolare termică eficientă un sistem de perete cortină trebuie să asigure:       
     
  
 CAPITOLUL6 
 ÎNCĂRCĂRI. GRUPĂRI DE ÎNCĂRCĂRI. 
 PRINCIPIUL PROIECTĂRII CAPACITĂT ,    II PORTANTE. 
    A.  Încărcări      6.1  La proiectarea unui sistem de perete cortină se vor avea în vedere următoarele categorii de încărcări:     •  încărcarea gravitaţională ( STAS 10101/1-78 şi STAS 10101/2Al-87);     •  încărcarea seismică în conformitate cu normativul Pl00-92, cu precizările din cadrul acestui normativ;     •  încărcarea datorată acţiunii vântului (STAS 10101/20-90), cu precizările din cadrul acestui normativ;     •  	încărcarea datorată acţiunii temperaturii climatice (STAS 10101/23-75 şi STAS 10101/23A-78);     •  încărcarea datorată temperaturilor tehnologice (STAS 10101/2-75).  La  proiectarea  unui  sistem  de  perete  cortină  se  vor  avea  în  vedere încărcările din Tabelul 6.1, cu încadrarea în categoriile de încărcări precizate de STAS 10101/0A-77, art. 2.1 Tabelul 1).  Tabelul 6.1. Clasificarea încărcărilor pentru proiectarea pereţilor cortină       Nr. crt.    încărcarea    Categoria, STAS  10101/0A-77     Observaţii      1    Încărcări  ravitationale    p        2    Încărcări din temperaturile  tehnolo ice    C    Se consideră, alternativ, valori maxime şi valori minime, în funcţie  de specificul procesului tehnolo ic      3    Încărcări din temperatura  climatică    V    Se consideră, alternativ, valori maxime şi valori minime      4    Incărcări din vânt    V    Se consideră valori de vârf,  cu  perioadă de revenire cel puţin cât cea standardizată (STAS 10101/ 20-90), care poate fi însă sporită  conform prevederilor art. 5.2.5.2 din normativ      5    Încărcări seismice    E    Se consideră valori de  vârf,   cu  perioadă de revenire cel puţin cât cea standardizată (normativ P100- 92), care poate fi însă sporită conform prevederilor art. 5.2.6 din  normativ               B.  Grupări de încărcări      6.2  Grupările de încărcări utilizate pentru verificarea sistemelor de pereţilor cortină vor fi:     (a)  Grupări  ă G/' care cuprind:     •  încărcări gravitaţionale normate;     •  în6ărcări din temperatura tehnologică, normate (în situaţia cea mai defavorabilă);     •  	încărcări  din  temperatura  climatică,  normate  (în situaţia cea mai defavorabilă);     •  încărcări din vânt (orientate normal pe planul peretelui), corespunzând nivelului de asigurare cerut.       (b)  Grupări G 5  ,  care cuprind:     •  încărcări gravitaţionale normate;     •  încărcări din temperatura tehnologică, normate (în situaţia cea mai defavorabilă);     •  încărcări  din temperatura  climatică,  normate  (în situaţia cea mai defavorabilă);     •  încărcări seismice (orientate alternativ):     -  în planul peretelui;     -  normal pe planul peretelui;     -  atât în planul peretelui, cât şi normal pe planul peretelui, dar afectate de coeficientul de simultaneitate 0,7,        corespunzând nivelului de asigurare cerut.  Grupările de încărcări considerate la proiectarea pereţilor cortină se vor alcătui avand ca referinta art. 4.1. (Tabelul 6, cu observaţiile aferente) din STAS 10101.0A-77, cu următoarele observaţii:     1.  Se vor alcătui în mod distinct grupări în care valorile temperaturilor tehnologice sunt maxime sau  minime, ca şi grupări în care temperaturile climatice sunt maxime sau minime, conform Tabelului 6.2.  Tabelul 6.2. Variante de considerare a valorilor maxime şi minime pentru încărcările din temperaturile tehnologice şi temperaturile climatice       Variante pentru  temperaturile tehnolo,?ice    Variante pentru temperaturile climatice      Valori maxime    Valori minime      Valori maxime    Da    Da      Valori minime    Da    Da        2.  La  observaţia  (9)  din  art.  4.2.  din  STAS  10101/0A-77  se  aduce următoarea  modificare,  datorită posibilităţilor de comportare  casantă a unor soluţii de pereţi cortină: se elimină prevederea  de la aliniatul 3, conform căreia nu  se iau  în considerare  încărcările  echivalente  unor sisteme de deformaţii împiedicate sau deplasări impuse.            C.  Aplicarea principiului proiectării capacităţii portante   
     6.3  Principiul proiectării capacităţii portante  urmăreşte asigurarea unui mod şi a unei succesiuni favorabile a dezvoltării deformaţiilor post-elastice, în situaţiile în care apar suprasolicitări care implică depăşirea stadiului elastic de comportare. În forma cea mai utilizată, aplicarea acestui principiu se referă la sistemele structuraleţ ale construcţiilor, pentru care se urmăreşte:      •  	prevenirea producerii unor moduri de cedare care implică pericole de prăbuşire;     •  asigurarea  unei  succesiuni  cât  mai  favorabile  de  dezvoltare  a deformaţiilor post-elastice (ductile).  Este necesară extinderea aplicării principiului la cazul  ăansamblu structural   -  subsistem de rezemare pe mediul de fundare  -  sistem de pereţi cortină';  în  particular, este de dorit ca, la proiectarea sistemelor de pereţi cortină, să se aplice acest principiu, în moduri specifice soluţiilor adoptate.        6.4  La proiectarea sistemelor de pereţi cortină,  aplicarea principiului proiectării capacităţii portante va trebui avut în vedere, sub mai multe aspecte:      •  opţiunea între capacitatea portantă a sistemului structural de  rezistenţă şi capacitatea portantă a sistemului de pereţi cortină (este de dorit ca sistemul de pereţi cortină să cedeze înaintea sistemului structural  al  construcţiei, sau este de dorit ca aceştia să reziste până în stadiul ultim  al  acestuia);     •  	opţiunea între capacitatea portantă a unui panou şi capacitatea portantă a sistemelor de prindere (care dintre acestea este de dorit să cedeze mai întâi).      
 Răspunsurile la aceste întrebări vor trebui date, de la caz la caz, având  în  
 vedere exigenţele specifice din cazul concret analizat. 
  
 CAPITOLUL7 
 ÎNCERCĂRI ALE SISTEMEWR DE PERET ,    I CORTINĂ 
     7.1  Elemente generale     7.1.1  Încercările la care se referă prezentul normativ sunt în legătură cu solicitările ,  care se pot exercita asupra unui perete cortină pe durata de existenţă a acestuia;.     7.1.2  Încercările care se efectuează pentru obţinerea agrementului tehnic pentru un anumit sistem de perete cortină nu fac obiectul acestui normativ.         7.2  Comportarea unui sistem de perete cortină la acţiunea seismici     7.2.1  La precizarea caracteristicilor tehnice ale unui sistem de perete cortină se vor face referiri speciale privind modul de comportare a acestuia la acţiuni seismice:     •  în cazul în care pentru sistemul de perete cortină selectat  există  efectuate încercări la acţiuni seismice în laboratoare autorizate, se vor prezenta rapoartele acestor încercări;     •  în cazul în care aceste încercări  nu există, condiţia obligatorie a atribuirii lucrărilor  va fi realizarea acestor încercări la scară naturală, într-un laborator autorizat, în timp util, cu scopul probării menţinerii capacităţii de deformaţie, în timpul mişcărilor seismice intensive.       7.2.2  La verificarea sistemelor de pereţi cortină la acţiuni seismice se va ţine seama şi de specificaţia tehnică ST-035/2000.         7.3  Comportarea unui sistem de perete cortină la acţiunea vântului     7.3.1  Cerinţele de performanţă  ale unui sistem de perete cortină la acţiunea vântului au ca referinta standardul SR EN 13116: 2002, identic cu standardul european EN 13116: 2001.      7.3.2  Metoda de testare  a unui sistem de perete cortină la acţiunea vântului este prevăzută în standardul SR EN 12179: 2002, identic cu standardul european EN 12179: 2000.      7.3.3  Oferta va prezenta date concludente referitoare la încercarea sistemului de pereţi cortină la acţiunea vântului, agremente sau  atestări obţinute în cadrul unor laboratoare acreditate în alte ţări. Proiectantul general şi proiectantul de specialitate  vor  decide  dacă  datele  prezentate  pot   fi   utilizate;  dacă  datele experimentale nu sunt concludente, executantul va avea obligaţia de a realiza determinarea experimentală a distribuţiei presiunilor şi sucţiunilor.         7.4  Etanşeitatea la apă     7.4.1   Cerinţele de performanţă  ale unui sistem de perete cortină la  acţiunea apei  au  ca  referinta standardul SR EN 12154: 2000,  identic cu  standardul european EN 12154: 1999.     7.4.2  Determinarea etanşeităţii la apă prin încercarea de laborator la  presiunea statică  a apei este descrisă în standardul SR EN 1255: 2002, identic cu standardul european EN 12155/2000.       7.4.3  Determinarea etanşeităţii la apă prin încercarea de laborator a sistemului de perete cortină, în condiţiile de aplicare dinamică a aerului şi de pulverizare a apei (simularea ploii în condiţii de vânt puternic), este descrisă în standardul SR EN 13050: 2002, identic cu standardul european EN 13050: 2000.  .     7.4.4  Determinarea etanşeităţii la apă prin încercări  in situ  este descrisă de standardul SR EN 13051: 2002, identic cu EN 13051: 2001.       7.5  Etanseitatea la aer  7 .5.1  Cerinţele  de  performanţă  ale unui sistem de perete cortină referitor la etanşeitatea la aer au ca referinta standardul european EN 12152/2002, identic cu standardul DIN EN 12152.   7 .5.2  Metoda de încercare referitoare la etanşeitatea la aer este prezentată în standardul SR EN 12153: 2002, identic cu standardul european EN 12153: 2000.      7.6  Alte tipuri de încercări cerute de proiectant     7.6.1  Proiectantul sistemului de perete cortină poate solicita efectuarea şi a altor încercări referitoare la rezistenţa la şocuri exterioare,  rezistenţa la şocuri interioare, şoc termic exterior, căldură interioară, însoleiere etc.      
 Toate încercările prezentate în cadrul acestui capitol trebuie efectuate în condiţiile impuse de normele europene, în laboratoare acreditate de RENAR. 
  
     
  
     

     
  
     

 CAPITOLUL9 
 OBLIGAT ,    U S ,    I RĂSPUNDERI SPECIFICE, ÎN CONFORMITATE CU LEGEA 10/1995 
     9.1  Proiectarea şi montajul unui sistem de perete cortină reprezintă un act de responsabilitate juridică, iar răspunderea pentru realizarea şi menţinerea, pe o durată  de,  timp  precizată,  a  unor  sisteme  de  perete  cortină  de  calitate corespunzătoare, revine în întregime factorilor care participă la conceperea, realizarea şi exploatarea acestora.     9.2  Factorii implicaţi în conceperea, realizarea şi exploatarea sistemelor de pereţi cortină, potrivit responsabilităţilor prevăzute de Legea 1O/1995, sunt:     •  investitorii;     •  proiectantul general;     •  proiectantul de specialitate;     •  verificatorii de proiecte;     •  fabricanţii şi furnizorii de componente ale sistemelor de pereţi cortină;     •  executanţii (antreprenor general, firmă de montaj);     •  responsabili tehnici cu execuţia;     •  proprietarii clădirilor la care se execută sistemul de pereţi cortină;     •  Comisia de Agrement Tehnic în Construcţii.       9.3  Obligaţiile şi răspunderile specifice ale factorilor precizaţi la punctul  9.2,  prezentate în detaliu în acest normativ, sunt în concordanţi cu Legea 10/1995, care trebuie respectată în totalitate.     9.4  Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor     •  	participarea la elaborarea temei pentru proiectarea şi montajul sistemului de perete cortină; tema de proiectare trebuie semnată de proiectantul general şi de către investitor;     •  stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi montaj, pe baza reglementărilor tehnice, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate, în conformitate cu prevederile acestui normativ;     •  	excluderea posibilităţii începerii execuţiei unui sistem .  de perete cortină fără proiect realizat de ingineri constructori proiectanţi de structuri şi verificat  de  persoane  competente  şi  atent  selectate  din  rândul verificatorilor de proiecte;     •  obţinerea acordurilor şi avizelor prevăzute de lege;     •  	asigurarea verificării proiectelor, prin specialişti, verificatori de proiecte cu experienţă în domeniu şi atestaţi de M.T.C.T.;     •  asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor aferente sistemelor de pereţi cortină, prin responsabili cu execuţia, sau  agenţi economici de consultanţă specializaţi;     •  asigurarea recepţiei lucrărilor, la terminarea montajului sistemului de perete cortină;     •  asigurarea întreţinerii corecte şi permanente a sistemului de perete cortină pe întreaga durată de existenţă a acestuia.         9.5  Obligaţii şi răspunderi ale proiectantului general     •  elaborarea,  împreună  cu  investitorul,  a  temei  pentru  proiectarea  şi montajul sistemului de perete cortină;     •  elaborarea proiectului de arhitectură, care este, de fapt,  o propunere  de geometrie a sistemului de perete cortină (planşe de prezentare a zonelor vitrate, planşe de prezentare a zonelor opace, perspective, secţiuni, tablou tâmplărie);     •   elaborarea documentului intitulat ăCaiet de sarcini", care să conţină  cerinţele tehnice  minime  obligatorii,  în   vederea elaborării ofertelor de licitaţie, pentru adjudecarea realizării unui sistem de perete cortină;      •  completarea documentului ăCaiet de sarcini" cu elemente specifice (de detaliu)  ale  firmei  care va executa  lucrarea  (detalii  de  racordare  cu sistemul structural al construcţiei etc.); proiectantul general va avea grijă ca acest caiet de sarcini,  completat  cu elementele specifice sistemului de perete cortină ce urmează a fi realizat şi  confirmat  de executant, să aibă  ••  caracter de anexă la contractul de realizare a sistemului de perete cortină;     •  avizarea proiectului sistemului de perete cortină întocmit de proiectantul de specialitate.       9.6  Obligaţii şi răspunderi ale proiectantului de specialitate     9.6.1  La proiectarea unui sistem de perete cortină se vor avea în vedere următoarele aspecte:     •  	prescripţiile de bază pentru proiectarea structurilor din beton armat, beton precomprimat, oţel, zidărie de cărămidă, lemn,  în  România, se bazează  pe metoda de calcul la stări ultime,  care pentru  calculul eforturilor foloseşte  coeficienţii parţiali de siguranţă aplicaţi încărcărilor  şi  coeficienţii parţiali de siguranţă aplicaţi caracteristicilor de rezistenţă şi deformaţii ale materialelor structurale;      •  deoarece  la  ora  actuală   nu există   alte  reglementări  tehnice  pentru proiectarea  şi montajul sistemelor de pereţi cortină, vor fi respectate prevederile acestui normativ;     •  se apreciază că, eventual, cu justificări speciale, se poate folosi pentru proiectarea  de  rezistenţă  şi  proiectarea  pentru  deformaţii   metoda rezistenţelor admisibile;      •  se pot accepta (cu justificările speciale necesare)  prescripţii  din alte ţări precum şi  date  din instrucţiunile firmelor care fabrică componentele sistemului de perete cortină (aluminiu, oţel, geamuri).       9.6.2  Proiectantul de specialitate este, de regulă, o firmă agreată de furnizorul sistemului de perete cortină câştigător al licitaţiei. Proiectantul de specialitate întocmeşte proiectul sistemului de perete cortină, care presupune: proiect de arhitectură, proiect de rezistenţă şi proiect de montaj/tehnologic;     (a)  proiectul de arhitectură  va respecta, pe cât posibil, configuraţia propusă de proiectantul general, ţinând seama de calculul sistemului de perete cortină la acţiunea vântului,  la acţiunea seismică şi de rezultatele investigaţiilor experimentale pentru determinarea capacităţii de deformare a sistemului de perete cortină selectat;        (b)  proiectul de rezistenţă  se referă la calculul elementelor componente ale unui sistem de perete cortină: montanţi, rigle-distanţier, geamuri, aparate de reazem  ale  montanţilor;  pentru  fiecare  dintre  elementele  structurale enumerate se vor prezenta, în mod detaliat, următoarele piese desenate şi piese scrise de calcul:      -  modelele   (schemele)   de  calcul  structural   care  vor  cuprinde  toate carh.cteristicile structurale, încărcările considerate pentru fiecare element în parte; pentru fiecare bară, sau piesă structurală, se vor arăta, prin desene cotate,  caracteristicile geometrice secţionale,  precum şi  valorile caracteristicilor secţionale   (arii,  momente  de inerţie la încovoiere, momente de inerţie la torsiune);      -  metodele pentru calculul eforturilor secţionale şi a deformaţiilor, precum şi rezultatele obţinute;  se va preciza  metoda de calcul  pentru proiectarea de rezistenţă şi de deformaţii, împreună cu toate valorile referitoare la siguranţă;     -  	pentru fiecare  tip de material  (aliajul de aluminiu al profilelor de aluminiu,  oţelul.  geamurile)  se  vor arăta  toate  caracteristicile de compoziţie şi toate caracteristicile de rezistenţă şi de deformaţie, bazate pe  standarde româneşti, standarde străine,  sau eventual cu garanţiile şi justificările necesare, bazate pe  datele firmelor  care livrează elementele respective (profilele de aluminiu şi geamurile); caracteristicile se vor referi la valorile medii, minime, maxime, valorile caracteristice, coeficienţii de omogenitate, rezistenţele de calcul, rezistenţele admisibile, caracteristici de elasticitate etc.       (c)   proiectul de montaj  care conţine toate instrucţiunile de montaj ale firmelor furnizoare ale componentelor sistemului de faţadă cortină, cu toate detaliile de  execuţie  necesare;  proiectul  de  montaj  trebuie  să  conţină  şi   fazele determinante  asociate montajului sistemului de perete cortină.       9.6.3  Proiectantul de specialitate are, în plus, următoarele obligaţii:     -  să prezinte proiectul elaborat proiectantului general, în vederea avizării şi să efectueze, dacă este cazul, modificările cerute de către acesta;     -  	să prezinte proiectul elaborat, cu viza proiectantului general, specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor;     -  să urmărească permanent montajul sistemului de perete cortină, să fie prezent la fazele determinante şi să elaboreze soluţii pentru eventualele defecţiuni apărute în şantier (fie din vina proiectantului de specialitate, fie din vina firmei care efectuează montajul).         9.7  Obligaţii  şi  răspunderi  ale  verificatorilor  de  proiecte.   Specialiştii verificatori de proiecte, atestaţi de MTCT, răspund în mod solidar cu proiectantul de specialitate, în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.      9.8  Obligaţii şi răspunderi ale fabricanţilor şi furnizorilor sistemelor de pereţi cortină     •  să furnizeze datele necesare pentru identificarea fiecărui reper ce intră în componenţa sistemului de perete cortină adoptat, astfel încât să existe o evidenţă clară a componentelor pe durata fabricaţiei, depozitării, livrării    (transportului) şi montării acestora (produsele livrate trebuie să fie marcate prin sigla firmei, codul reperului şi numărul comenzii);     •  să furnizeze informaţii despre aptitudinea de exploatare, durabilitatea şi întreţinerea sistemului, fabricaţia şi controlul calităţii componentelor, punerea în operă, păstrarea constantă a calităţii etc.;     •  să , se oblige prin contract să furnizeze pentru întregul sistem de perete emit.mă componente de aceeaşi calitate cu cea prezentată la câştigarea licitaţiei;     •  	să pună la dispoziţie toate normele tehnice care au stat la baza realizării sistemului de perete cortină;     •  să pună la dispoziţie documente care să ateste încercări efectuate în laboratoare de specialitate.       9.9  Obligaţii  şi  răspunderi ale executantului    
    •  să efectueze toate încercările stabilite prin ăCaietul de sarcini" şi la care s­ a obligat la semnarea contractului;     •  	executantul sistemului de faţadă cortină, câştigător al licitaţiei, va efectua, în mod obligatoriu, relevee şi măsurători ale construcţiei existente, înainte de semnarea contractului, pentru corelarea dimensiunilor de pe teren cu dimensiunile date în ăCaietul de sarcini", care sunt dimensiuni luate din proiectul de arhitectură elaborat de proiectantul general;     •  să asigure proiectarea sistemelor de pereţi cortină, în condiţiile punctului 3.5.3, sau să acorde consultanţa necesară unui proiectant de specialitate agreat; proiectarea unui sisteme de perete cortină, în condiţiile punctului 3.5.3, nu poate schimba elementele şi caracteristicile sistemului selectat (conform punctelor 3.5.1 şi 3.5.2);     •  	să nu înceapă execuţia unui sistem de perete cortină fără proiecte de arhitectură,  de rezistenţă  şi  de montaj,  semnate  şi  ştampilate  de proiectantul de specialitate şi de către specialiştii verificatori de proiecte, atestaţi de M.T.C.T.;     •  să-şi însuşească proiectul sistemului de perete cortină şi să sesizeze investitorul, proiectantul general şi proiectantul de specialitate, despre neconcordanţele şi lipsurile de planşe şi detalii, înainte de începerea execuţiei, în vederea soluţionării acestora;     •  să  asigure  execuţia  lucrărilor  la  un  nivel  de  calitate  corespunzător cerinţelor, concepând şi realizând un sistem propriu de calitate;     •  să  convoace factorii stabiliţi de proiectantul  de specialitate  pentru verificarea lucrărilor ajunse la faze determinante ale montajului, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;     •  	să soluţioneze defectele şi neconcordanţele apărute în execuţie, numai pe bază de soluţii date de proiectantul de specialitate şi aprobate de verificatorii proiectului şi avizate de investitor;     •  să utilizeze numai procedee şi componente prevăzute în proiect şi care fac parte din sistemul de perete cortină care se pune în operă,  certificate, sau pentru care există agremente tehnice.   

     
  
     

Preluat: 2026-09-24T08:05:22.862685+00:00 · SHA256: 90c2148e6a397d5dab41664349dca489160237677cd00a89d5f70d1a8bc79251