ÎNDRUMAR din 20 noiembrie 2006 privind educaţia şi protecţia elevilor în caz de cutremur*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ÎNDRUMAR din 20 noiembrie 2006 
 privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*)  
    EMITENT     MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR  MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI  MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 9 bis din 8 ianuarie 2007  
   
 _________  
  
						Notă   ...
			  *) Aprobat de  Ordinul nr. 1508 din 20 noiembrie 2006 , publicate în Monitorul Oficial nr. 9, Partea I, din 8 ianuarie 2007.  
 ANEXĂ 
  
 EDUCAJIA ŞI PROTECŢIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR 
 -  Partea I-  
  
 Recomandări pentru elevii din Învăţământul primar 
 - Clasele I - li -  Postere  

     
 Ce trebuie să  facem  
 pentru  a  şti să ne protejăm 
 in  caz  de cutremur 
    1.  Afişăm posterele despre cutremur la loc vizibil       2.  Învăţăm despre planul familiei pentru cutremur       3.  Desenăm  planul  pericolelor  din  vecinătatea casei  şi  şcolii.  Pregătim  rucsacul  de  urgenţă pentru cutremur     4.  Învăţăm despre planul clasei pentru cutremur   
 5.l - nvăţăm   ce  să facem În  timpul şi  după  un cutremur 

    	    
  
     
  
 Oriunde ne-ar surprinde un seism, 
 dacă am Învăţat din timp, 
 vom şti să ne protejăm  !  
 EU ŞTIU CE SA "'    FAC 
 .A 
 IN CAZ DE CUTREMUR  !  

     
 Elevii din zonele seismice trebuie să ştie să se protejeze.... 
 . . . Tu a1 ■  
 1 Ac  
  nva .. t . 
 a t?  . 
 " 

     
 DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ: 
 RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM ! 
 NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ! 
 NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE ! 
 ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂTĂTORII ŞI 
 PROFESORII!               '  
  
 V 
  
 !I 

 RUCSACUL  DE  URGENTA AL  ELEVULUI  
 Conţinutul rucsacului de urgenţă pentru clasele I  -  li 
  
 Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (in camera sa ori lângă ieşirea din casă), sau/şi la şcoală (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite: 

    -  1- 2 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic;     -  1- 2 pachete x 200 g biscuiţi simpli;     -  trusa de prim ajutor cu  o  rolă de faşă I bandaj sau  6   pansamente la plic;     -  săpun, prosop mic, şerveţele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinţi,;     -  lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezervă utilizabile in caz de urgenţă pentru trei zile;     -  un pulover,  o  căciuliţă, mănuşi,  o  pelerină de ploaie cu glugă,  pliabilă, 2  perechi  ciorapi I  2  dresuri  groase, 2 tricouri, 2 perechi chiloţi  ;      -  un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor  ;      -  un carneţel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasă şi de la rude, cheia de la casă, bani.   

     
 Ce  facem  
 in timpul unui seism 

     
 ..., 
    -  acasa     -  in clasă    Rămânem pe loc!  Ne protejăm În locuri sigure, sub bancă sau sub masă !  Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate şi de ferestre!  Ascultăm părinţii, institutorii  -  Învăţătorii şi profesorii !         Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,  ne protejăm şi nu intrăm in panică !  Ce  facem   În timpul unui seism     -  acasa  ,.,     -  În clasă     

     
 I 
 •-' 

               

 Rămânem pe loc ! 

 Ne protejăm În locuri sigure, sub bancă sau sub masă ! 

 Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate  şi  de ferestre! 

 Ascultăm părinţii, invă , tătorii- institutorii şi profesorii ! 

     

 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, 
 ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 
 10 

 Ce facem 


 În timpul unui seism 
  
 -  În incinta I curtea şcolii  
 Ne Îndepărtăm de clădiri ! 
  
     
     
 - ,  -  I , .  [!  
  
 ;,';-- ,  
  JA ţ( n ftJ lf î riitii{ii  

 ·  :  

 ' 

 u; e 

 y.: :  · · 

 o  rf9'  

 '! · ': -  

 ::- 

 rJ:li4 
 Q.  Lr'  

    •  '. i'   

 - 

 iliffi i  \   .Q  l!IIU  l  

 Suntem atenţi la coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice! 

 Acţionăm calm, ordonat, fără a alerga ! 

 Stăm Într-un loc sigur, 
  
     
 ·· 

 cu Învăţătorii  -  institutorii, profesorii şi colegii! 
 ·,,_.,,....-,._,.,.--.......   ,,_...   ,.- .............  -  .   -   ..  _,,,  
  
 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu intrăm in panică  !  
  
 Ce  facem  
 in timpul unui seism 

     
    -  pe stradă     -  lângă clădiri     -  in mijloacele de transport În comun   
  
 Ne Îndepărtăm de clădiri! 
 Mergem Într-un loc sigur! 

 Evităm să producem aglomeraţie lângă clădirile avariate! 

 În vehicule rămânemin interior! 

 Coborâm numai după oprirea În stat , ie I 
 Ascultăm indica , tiile personalului din vehicule! 
  
     
 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, 
 ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 

 Ce facem 
 după un seism 
 puternic 

     
  
     

     
  
    -  acasa V      -  la şcoală   
 Rămânem pe loc  !  
  
 Evităm să fugim pe uşă sau scări ! 

 Plecăm numai conduşi de Învăţători  -  institutori şi profesori ! 

 Atunci când plecăm, vom fi Încălţaţi pentru a ne proteja şi luăm rucsacul de urgenţă ! 

 Pe drum, ne protejăm capul cu  o  geantă, un ghiozdan sau  o  carte groasă ! 

 Afară, rămânem lângă casă sau În curtea şcolii, Într-un loc sigur, arătat de invăţători  -  institutori şi profesori! 

 Directia şcolii va decide dacă elevii pot pleca sau vor aştepta să fie preluaţi de către părinţi ! 
     
 După ce pământul şi casa nu se mai mişcă, 
 am devenit mai curajoşi şi vom şti  cum să ne protejăm atunci când va fi un alt seism...  !  

 -  Partea a li-a  - 
  
 Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din invăţământul primar 
 -  Clasele  III -  IV  - 
 Text şi postere 

     

     
 ELEVII ŞI CUTREMURUL 
 Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din Învăţământul primar 
  -  Clasele  III -  IV  -  
  
 Ce este un cutremur şi cum ii simţim 
 Cutremurele de pământ  (seismele) sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră sau de sub aceasta.  
 Undele seismice care se produc în interiorul Pământului, într-o zonă denumită focar, denumită epicentru la suprafaţa de deasupra acestuia, se transmit spre suprafaţă ca vibraţii sau oscilaţii ale terenului. 
 Oscilaţiile produse de cutremure se înregistrează cu aparate denumite seismografe sau accelerografe. 
 Magnitudinea  este o modalitate de a aprecia mărimea sau energia seismelor acolo unde acestea se produc (în focar), de aceea un anumit cutremur are o singură valoare a magnitudinii. Cu cât un seism este mai puternic, magnitudinea sa pe scara Richter este mai mare.  
 Intensitatea seismică  măsoară efectele cutremurelor oriunde ajung undele seismice pe suprafaţa Pământului. Cu cât un seism produce oscilaţii mai puternice într-un anumit amplasament, intensitatea sa în acel loc este mai mare.  
 Intensitatea aceluiaşi cutremur, pe scara MSK, MM (Mercalli Modificată) sau Scara Europeană EMS, poate să varieze în diferite locuri din ţară şi se reduce treptat la distanţe mai mari 
 Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea, lângă munţii Carpaţi, dar mişcarea seismică se simte puternic la sute de kilometri depărtare. 
 Aproape toţi oamenii se simt neajutoraţi şi chiar speriaţi în caz de cutremur, deoarece clădirile încep să se legene puternic şi se pot avaria. 
 Când balansul din clădiri creşte, este greu să stai în picioare sau să mergi, de aceea nu este recomandabil să încerci să ieşi din casă sau clasă. 
 De multe ori, în orele sau zilele de după şocul principal se produc şi altele,  de regulă mai mici,  denumite  replici, dar care sunt mai puţin periculoase. 
 Cum ne protejăm in caz de cutremur 
 Acasă sau la şcoală, părinţii, învăţătorii - institutorii şi profesorii au grijă ca în caz de cutremur să nu fim loviţi sau răniţi. În acest scop, clădirile mai puţin rezistente trebuie consolidate. 
 Planul familial de protecţie pentru cutremur 
 Pentru ca fiecare  membru  a l   familiei  să ştie cum să se  protejeze,  părinţi i  şi copii i  vor  face din  timp  un   plan familial de protecţie  ,  cu privire la  diferitele  situaţii pos i bile şi locuri în care  ne  putem afla  în  caz  de  cutremur. 
  
 Protectia in casă sau apartament 
  A ln c '  asă sau apartament, trebuie să  ne  protejăm de căderea  unor tencuieli,  mobilier sau obiecte care pot să cadă la seism,  mai  ales  în  
 vec i  nătatea  locurilor unde ne facem lectiile sau care sunt circu l ate. 
 Vom face împreună cu părinţii  un  '  plan al fiecărei camere d i n casă  în  
     
 care există astfel  de  pericole şi le vom cere părinţilor să  mute  sau să  fixeze mobilierul  ş i  obiecte l e  grele.  

     
 L..,..---" 
 VESTIBUL 
 Cuier.ix 

 HOL CENTRAL 
  
 Aici este ogrindă  •  rezistentă  �  
 sub care 
 ne putem proteja  J.   seism  
  
 Părinţ i i  ne  vor  arăta   l ocuri l e din casă unde  ne  putem proteja cu  toţii,  adică  unde  este tocu l  gros  al unei  uş i  ori o grindă solidă, care sunt  mesele din  
  fiecare  cameră sau dacă birou l  la care  ne  facem lectiile este destul de rezistent pentru a  ne  proteja sub acesta .  Vom discuta cu  ' păr i  nţi  i  despre cum 
 ne putem  proteja  şi atunci când vom  fi  în altă situaţie ( î  n  vacanţă, în a l  tă  loca li tate, la spectacole, în viz i tă, etc.). 
 Părinţ i i ne vor  arăta  locu l   unde  se află st i  ngătoarele de   i ncendiu de d i mensiuni mici şi  ne  vor învăţa cum să le  folosim.  
 Fiecare famil i e va avea pregăt i t şi la  îndemână   un  rucsac  de  urgenţă,  în  care să se  găsească  apă şi câteva ob i ecte  de primă necesitate  pentru cazu l  
 în care ar fi necesar să se stea în afara locuinţei un timp. Vom lua exemplu dintr-un poster special de la şcoală despre ceea ce ar trebui să avem în rucsac. 

     
  
 Toţi membrii familiei trebuie să ştie că atunci când se va produce un seism, cei care sunt prezenţi vor aplica  planul familial  şi vor proceda astfel: 
    -  mama are grijă de cei mici ;     -  tata are grijă de copiii mai mari;     -  fraţii mai mari au grijă de cei mici şi de surori;     -  	părinţii vor îndepărta copiii de ferestrele şi mobilierul care ar putea cădea.   
 Elevii trebuie să discute cu părinţii ce vor face, cum vor lua legătura cu e1 ş1 cum se vor întâlni dacă un cutremur s-ar produce în timp ce sunt la şcoală sau în timp ce sunt pe drum. 
 De asemenea, părinţii vor stabili cine îi ia acasă pe elevi dacă un seism 
 important se produce în timp ce elevul este la şcoală, şi vor comunica decizia învăt , ătorilor. 
     
 Protecţia  in  cartier şi pe drumul spre şcoală 
 Cu ajutorul părinţilor, fiecare elev va face un mic plan al cartierului şi va reţine  în  memorie  particularităţile  cartierului  şi  împrejurimilor  casei  sau blocului, ale drumului, pe care se deplasează zilnic la şcoală. 

 Planul pericolelor din vecinătatea casei şi şcolii 

     
 o ă  

  _r   _   .7_   T_  Te.ren  srp -=-  -:--: o.  i.rf :: 

 = 

 - 

  G  _     _,,  -  ,iE,-,  oo;  ;,.  ·    ,._...,  ,J.  

 c 

 'li, 

 i 

 fu 
 Iucru 

 a.nou  _  V  -  -  

 LI.Îl;., _  ,.--:..   •  .    . .  

 . 

 Gard.zi 

 • 

 râu 

 Aîcî ne întâ..InîIZI. 
 după cut.re.n:2ur 
  
 Părinţii vor arăta pe teren copiilor eventualele  pericole care trebuie evitate   ,   reprezentate de: 
    o  căderea unor părţi din clădiri (cărămizi, tencuieli, ornamente, coşuri de fum, cornişe, parapeţi, etc.), spargerea şi căderea unor geamuri, la clădirile înalte;     o  căderea unor obiecte de pe clădiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, panouri publicitare, ghivece cu flori etc.);     o  incendii, căderea unor stâlpi şi linii electrice;     o  	alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, pericole care pot apărea pe drum şi în mijloacele de transport către şcoală sau chiar la locurile obişnuite de joacă.   
 Familia va da sfaturi copiilor despre modul de comportare şi protecţie în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre şcoală sau spre casă, pe jos sau într-un vehicul, sau când seismul are loc noaptea şi se va proceda potrivit recomandărilor care urmează. 
 Părinţii vor arăta copiilor unde este un loc sigur de lângă casă unde toţi membrii familiei  se  vor Întâlni după seism. 
 Protect , ia  in  clasă 
 lmpreună cu învăţătorii - institutorii şi profesorii vom întocmi un mic 
 plan al clasei în vederea protecţiei în caz de cutremur. 
 Mai întâi vom identifica mobilierul şi obiectele grele care sunt lângă bănci sau atârnă peste pupitre, birouri, mese, şi pot cădea peste acestea. 
 Pentru a ne proteja în caz de seism, vom lua parte la fixarea contra deplasării sau mutarea astfel încât să nu ne pericliteze viaţa sau integritatea corporală în caz de oscilaţii sau cădere. Astfel de obiecte sunt : televizoarele şi  calculatoarele,  lămpile  grele,  unele  materiale  didactice,  tablourile  şi oglinzile  mari, vasele  şi vazele,  acvariile,  boxele  audio,  dulapuri,  rafturi etajere, etc. 
 Cu Învăţătorii  -  institutorii, profesorii şi părinţii vom discuta despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situaţii de urgenţă. Rucsacul  se  va păstra acasă (in cameră ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (in dulapul clasei; conţinutul recomandat  este  redat separat). Acesta  se  va folosi numai după un cutremur cu urmări deosebite. 
 Vom cunoaşte locul unde se află trusa de prim-ajutor şi modul de utilizare a continutului acesteia. 
 În clasă  ' şi pe coridor, vom cunoaşte locul unde se află stingătoarele de 
 incendiu de dimensiuni mici şi ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu. 
 Protecţia  in  şcoală 
 Vom  cunoaşte  drumul  pe  care  ne  vom  deplasa  cu  învăţătorii  - institutorii şi profesorii în situaţii de urgenţă (după seism, în caz de incendiu) şi a locului de adunare din incinta sau curtea şcolii. 

    	    
 Cum ne putem proteja in timpul unui cutremur 
  
 Ce  trebuie să facem in timpul unui cutremur  
 Acasă sau la şcoală 
  
     
 CE FACEM  I  N  CAZ  DE  
 CUTREMUR 

    1.  	Păstrăm calmul şi liniştea,  fără a  intra în  panică,  indiferent  de  a l te zgomote d in  juru l   nostru !      2.  	Acasă  ne  protejăm  unde ne aflăm,  indiv i dual şi împreună cu părinţ ii,  aşa cum  am  învăţat în  planul familial  de protecţie:     -  mama are  grijă  de ce i  mic i  ,   tata  are grijă de copi ii  mai mar i;      -   fraţii mai mari  au gr ij ă de ce i  mici şi de suror i;      -  	părinţii vor  îndepărta  copiii de ferestrele şi  mobilierul  care ar putea cădea ;             -  părinţii pot desch i de  uşa  de ieş i re ca să  nu  se  blocheze.        3.  	Părinţii sau fraţii  mai  mari vor opri cât se poate  de  repede maşini l e  de  gătit cu gaze sau e l ectrice, vo r  căuta să ştingă orice început  de incendiu !      	        4.  	 Î n  timpul  seismu l  ui,  evităm să  fugim pe uşă  sau să sărim  pe fereastră,  să alergăm  pe  scăr i  sau să uti l izăm liftul.            5.  	Dacă stăm în p i cioare,  ne  putem dezechil i bra  l a se i sm.  Ne  vom proteja  mai  bine sub  banca  de clasă, sub o masă sau birou ,  dacă specialişt i  i  ş i   profesorii  ne-au spus că sunt rezistente.     	     Deoarece  banca, masa  sau  biroul  se  pot mişca,  se recomandă să ne ţinem  bine  cu  mâna  de piciorul  băncii  sau  mesei pe  durata seismului.     6.  Rămânem în clădire sau încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi ne pot accidenta, departe de pereţi exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lămpi ! Dacă avem o pernă sau o carte, ne putem proteja capul cu aceasta.               7.  Dacă este întuneric, aşteptăm să ne protejeze părinţii şi să treacă seismul, fără să alergăm prin casă. Suntem atenţi la câine sau pisică, pot deveni neliniştiţi sau chiar agresivi.     8.  La şcoală ne protejăm individual şi cu colegii, sub îndrumarea învăţătorilor     -  institutorilor sau profesorilor! Cadrele didactice se pot proteja sub tocul gros al unei uşi ori o grindă solidă, dacă specialiştii au spus că sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei. Dar învăţătorii - institutorii sau profesorii pot deschide uşa de ieşire ca să nu se blocheze.       9.  Dacă ne surprinde cutremurul  în afara clasei,  ne vom proteja prin ghemuire, în genunchi şi pe coate, lângă un perete interior, de ex. pe coridor, protejându-ne capul cu palmele.   

 1O. Dacă suntem în curtea şcolii, ne deplasăm imediat, calm şi ordonat cât mai departe de clădiri, spre un loc deschis şi sigur. Ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente, fire electrice care de obicei se pot prăbuşi. 
 Pe drum 
  I  .  Dacă seismul ne surprinde  în  autoturism, cel care conduce  trebuie  să oprească  într-un loc  deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de  poduri,  pasaje şi  linii  electrice aeriene. Stăm  înăuntru.  

    	    
 Ne  ferim  de firele de curent electric şi orice cabluri care pot să cadă peste  noi.  

    2.  	Dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau  în  tren, stăm pe loc până se  termină mişcarea  seismică. Conducătorul trebuie să oprească ş i  să  deschidă uşile,  dar  nu  este  indi cat sa ne îmbulzim la coborâre sau să spargem ferestrele.     3.   Î n metrou ne păstrăm ca l mul şi ascultăm recomandările personalului trenului,  dacă  acesta s-a oprit  între  staţii  în tunel,  fără a părăsi vagoanele.          4.  	Dacă  ne  aflăm  într-un loc  public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de  întrunire),  stăm calm i  şi ne protejăm pe loc, până se  termină  mişcarea ,  fără să alergăm către  ieşire.    

     
  
 În localitate, in afara clădirilor 
    1.  	În afara clădirilor, ne deplasăm calm şi ordonat cât mai departe de clădiri, spre  un loc  deschis şi sigur, fără maluri care pot aluneca. Ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente, cabluri electrice care se pot prăbuşi.     2.  	Oriunde am fi, suntem calmi,  numărăm  rar şi calm până  la 100  ca să ajungem cu bine  la  sfârşitul mişcării seismice!   

 Ce  trebuie să facem imediat după cutremur  
    1.  Suntem calmi, rămânem în clădirea în care ne-a surprins seismul !     2.  Aplicăm regulile de comportament după un cutremur puternic, aşa cum  ne  spun  învăţătorii  -  institutorii  şi profesorii.            3.  	Pentru a  nu  fi  răniţi  de căderea unor cărămizi sau tencuieli crăpate, şi pentru că  nu  ştim starea scărilor după seism,  nu  fugim pe uşă,  nu  sărim pe fereastră, nu alergăm pe scări,  nu utilizăm  liftul !     4.  	 Acordăm  mai  întâi  primul ajutor  celor răniţi sau afectaţi  de  seism. Calmăm persoanele intrate în  panică  sau speriate, în special copiii  mai  sensibiU.      	        5.  	Îi ajutăm  pe  cei  răniţi  sau  prinşi  sub  mobilier  sau  alte  obiecte. Nu mişcăm răniţii grav până la acordarea unui ajutor sanitar-medical  de  către cei  de  la  ambulantă.  '     6.   	 Ascultăm şi  urmăm profesorii,  care vor verifica  mai întâi  scara şi drumul spre  ieşire  spre a  nu ne  expune la  pericole. Dacă  la  ieşire  sunt  uşi  blocate, profesorii vor solicita ajutor  pentru  deblocare.     7.  Prevenim  rănirea  provocată de  căderea  unor tencuieli,  cărămizi, etc. la ieşirea  din clădire punând un  obiect protector (geantă,  ghiozdan,  cărţi groase, etc.) desupra capului.      8.  La plecare  toţi vom fi încălţaţi  pentru  a nu  ne  răni  în  cioburi şi vom avea îmbrăcăminte  potrivită  cu starea vremii  de  afară. Atunci când este frig, plouă sau  ninge,  conducerea şcolii  ne  va arăta o clădire sigură. Dacă avem  rucsacul  de  urgenţă,  îl   vom  lua  pentru a face faţă situaţiei  de după  cutremur.             9.  	Vom rămâne  în  curtea şcolii, într-un  loc  liber,  indicat  de profesori şi care prezintă siguranţă. Dacă este vreme rea, conducerea şcolii  ne  va  îndruma  către o clădire sigură.  Este   recomandat  să dăm telefoane  doar pentru  cazuri de  urgenţă,  pentru a  nu aglomera  şi bloca liniile.   
  
 1 O.  Profesorii  ne  vor  da informatii dacă în  zona  învecinată nu  sunt alte pericole  (incendii,  inundaţii) şi p  '  ot decide  plecarea  către case  a  elevilor  ma . i man . . 
  
     
 Elevii mai mici  vor  fi preluaţi de  către  părinţi. 
    11.  Pe drum,  ne  ferim  de  orice  fire,  cabluri, stâlpi şi  panouri  electrice căzute  la  pământ.     12.  Dacă  am  fost învoiţi  să plecăm de  la  şcoală,  ne întâlnim  cu  familia în locul  pe care  l-am  stabilit  dinainte.   
 CUM SĂ NE PROTEJĂM ÎN CAZ DE CUTREMUR 

     
  
 Suporl curricular la EDUCAŢIE CIVICĂ, ŞTIINŢELE NATUR/I lectură suplimentară  -  la clasele III-IV 
  
     
  
 EDUCAJIA ŞI PROTECŢIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR 
 Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din învăţământul primar 
 CUM SĂ NE PROTEJĂM ÎN CAZ DE CUTREMUR 
 Suport curricular la EDUCAŢIE CIVICĂ, ŞTIINŢELE NATURII lectură suplimentară  -  la clasele III-IV 
  
 Cutremurele sunt fenomene naturale care  se  Întâmplă din când În când În multe ţări, Între care  se  numără şi ţara noastră. 
 Cele mai puternice cutremure din România  se  produc În zona Vrancea, de la curbura munţilor Carpaţi, dar mişcarea seismică  se  simte puternic la sute de kilometri depărtare. Aproape toţi oamenii  se  simt neajutoraţi şi chiar speriaţi când Începe să  se  legene puternic clădirea În care  se  află. 
 La Începutul seismului  se  simte  o  vibraţie şi un zgomot surd, ca şi când ar trece un camion foarte greu pe stradă. Este posibil să  se  legene deja şi lampa din tavan. 
 Balansul pe care  ii  simţim În clădiri creşte, iar planşeul  se  mişcă sub noi. Este greu să stai În picioare sau să mergi, dar nici pe scaun nu  este  uşor să te menţii. Parcă ar fi ceva asemănător cu mersul pe bicicletă pe un drum accidentat...! 
 Persoanele care au mai trecut printr-o astfel de Împrejurare nu  se  sperie şi  se  comportă cumpătat. Ei au Învăţat că  este  foarte important şi folositor să  se  protejeze În timpul cutremurului ca să nu fie loviţi sau răniţi de diferite obiecte care cad. 
 Când simţim un cutremur trebuie să fim calmi, deşi poate vom simţi  o  anumită senzaţie de rău În zona stomacului, emoţie, temperatură şi chiar frică. Dacă În Încăperea În care ne aflăm  este  un foc deschis, cei mari trebuie să caute să  ii  oprească. 
 Ca să ne protejăm, specialiştii recomandă să intrăm imediat sub banca din clasă, sub  o  masă sau un birou, dacă specialiştii le-au evaluat că sunt rezistente, departe de ferestre care  se  pot sparge. 
 Vom sta ghemuiţi pe genunchi şi coate, ridicând braţele pe lângă 
 urechi ca să ne protejăm capul cu palmele. Dacă banca, masa sau biroul  se  
 mişcă , , .  ne vom  . tine cu  o  mână de picioarele acestora. 
 lnvăţătorii  -  institutorii sau profesorii, ori părinţii  se  pot proteja sub 
 tocul gros al unei uşi ori  o  grindă solidă, despre care ştiu de la specialişti că sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei. 
 .  L . a fel se protejează cei din Japonia, S.U.A. şi toate ţările din zone  
 seismice. 
 Cutremurele nu durează decât 1-2 minute, În cazul celor mai puternice, deşi nouă ni se pare, de obicei,  o  veşnicie. Este bine să numărăm rar şi calm până la 100 ca să ajungem cu bine la sfârşitul mişcării seismice. 
 Cât ţine mişcarea seismică, se Întâmplă ca diferite mobile zvelte şi obiecte, cum ar fi rafturile, dulapurile, vitrinele, televizorul, acvariul, vazele cu flori, unele materiale didactice să se dezechilibreze şi chiar să cadă pe podea lângă noi. 
 Se aud zgomote produse de efectele seismului asupra clădirilor şi mobilierului. Din vecinătate se pot auzi cum cad unele coşuri de fum din cărămidă pe acoperişul casei vecine sau unele calcane. 
 De  aceea  este bine să ştim că afară sunt multe pericole şi trebuie să ne protejăm singuri, mai Întâi În interior! 
 După  ce  mişcarea Încetează, În jurul nostru se aşterne parcă  o  linişte ciudată. 
 Cutremurul s-a terminat, dar nu este bine să ne grăbim să ieşim afară din clasă sau apartament. 
 Învăţătorii  -  institutorii, profesorii sau părinţii vor verifica cu grijă dacă În clasă sau În apartament nu a izbucnit vreun incendiu, pe care trebuie să  i1  stingem, sau dacă afară sunt alte pericole În urma cutremurului puternic, care a avariat unele zidării, tencuieli, coşuri de fum, ornamente şi geamuri. 
 De abia atunci când cei mari au controlat drumul, putem mege Încet şi fără să aglomerăm scara, către ieşire. Vom fi bine Îmbrăcaţi, În funcţie de anotimp şi vreme, dar Întotdeauna ne vom Încălţa, ca să ne ferim de cioburi. Este bine să avem rucsacul de urgenţă cu noi, ca să avem apă, ceva de mâncare, haine etc. 
 Când ajungem afară din clădire, vom merge Într-un loc deschis cum ar fi, de exemplu, parcul alăturat sau terenul de sport, mai departe de clădiri sau alte ziduri. Dacă este un anotimp rece sau plouă, conducerea şcolii ne va Îndruma către  o  clădire sigură. 
 După un timp este posibil să mai fie nişte mici cutremure. Dar deoarece am Învăţat cum să ne protejăm, data viitoare nu ne va mai fi atât de teamă. 
 Cum ne pregătim pentru ne proteja 
 in caz de cutremur 
    -  acasa  ..,     -  in clasă     -  În localitate       1.  Citim broşurile şi afişăm posterele despre educaţia şi protecţia la cutremur     2.  Discutăm cu părinţii planul familiei pentru cutremur şi desenăm planul pericolelor din casă şi vecinătate     3.  Învăţăm  să  aplicăm cu colegii planul pentru cutremur       4.  Pregătim rucsacul de urgenţă al elevului       5.  Învăţăm  să  dăm primul-ajutor şi  să  stingem incendiile mici     6.  Învăţăm ce  să  facem şi cum  să  ne protejăm in timpul şi după un cutremur puternic     7.  Participăm la fixarea unor dulapuri şi materiale didactice şi la exerciţiile de protecţie din şcoală     

     

 Oriunde ne-ar surprinde un seism, 
 dacă am invăţat din timp, 
 vom şti să ne protejăm ! 
 J 

 RUCSACUL DE URGENTĂ AL ELEVULUI 
 pentru clasele III  -   IV  
  
 Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (În camera sa ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (În dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite : 
    -  3 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic, 3 pachete x 200 g biscuiţi simpli;     -  trusa de prim ajutor cu  o  rolă de faşă I bandaj sau  6  pansamente la plic,  o  rolă leucoplast, dezinfectant lichid sau pudră  -  Saprosanl Sapromed  ;     -  săpun, prosop mic, şerveţele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinţi;     -  	 lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezervă utilizabile În  caz  de urgenţă pentru trei zile;      -  un pulover,  o  căciuliţă, mănuşi, un şal sau  o  pătură subţire şi  o  pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 3 perechi ciorapi I 3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloţi  ;      -  un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor  ;                  m     -  un carneţel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasă şi de la rude, cheia de la  casă,  bani.   

 	    	  
 EU ŞTIU CE SA "'  
 A 
 FAC 
 IN CAZ DE CUTREMUR  !  

     

     
  
     
 li 

 Elevii din zonele seismice trebuie să ştie să se protejeze.... 
 ... T u a1 ■  
 1 .A  
 nva ""t a t? . 
  
     
 DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ: 
 RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM ! 
 NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ ! 
 NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE! 
 ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂTĂTORII ŞI PROFESORII ! 
 ' 
 Ce  facem  
 În timpul unui seism 
    -  acasa  ...,     -  În clasă   

     
 AL_ 

 Rămânem pe loc şi ne protejăm I 

 Evităm  să  fugim spre scări sau să intrăm in lift! 
  
 Ascultăm părinţii, invăt ,  ătorii  -  institutorii şi profesorii ! 

     
  
 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, 
 ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 
 Ce  facem               - acasă 
 În timpul unui seism   -  În clasă 

     
    ■  lll.   

 Rămânem 
 pe loc şi ne protejăm  !  
  
 Evităm să fugim spre scări 
 sau să intrăm În  lift  ! 

 Ne protejăm sub masă sau sub bancă ! 

 Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate şi de ferestre! 

 Ascultăm părinţii, 
 invă • tătorii  -  institutorii şi profesorii  !  

     
 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, 
 ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 
 Ce facem 
     
 .. .  :f :(  

    •  · -:  1    

  111.-. - _  . _ -  t.....  

 U ,.  .  -  

 f .   ..,  

 .. , . . . ,  

 •·. 

 • 
 \ fi$  .  , · . _ .  .  :  

     
 • 

 - 

 in timpul unui seism 

     
     
  I 
  
 34 

 -  dacă ne aflăm in sălile de clasă  

 Ne protejăm sub bancă sau sub masă ! 

 Ne ferim de sursele de  foc  şi aparatele electrice! 

 Ne ferim de materialele didactice care 
 pot să cadă! 
 Ascultăm cadrele didactice ! 

     
 ----   ,_.-,    ,_....._,_..._..- .....,_,...-...... 


 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 
 Ce  facem  
     


 in timpul unui seism 

 .. 

 {J) '  ¼'"ii.\if   <ic  
 .. 
  
 - 
 Qj     �,t  
 e. 

 !Jml    --  
 . LT        
  
 -  dacă ne aflăm În incinta  
 -  curtea  -  şcolii   Ne Îndepărtăm de clădiri !  
 Suntem atenţi la coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice ! 
  
 Acţionăm calm, fără a alerga ! 
  
 li 

 Stăm În locul indicat de Învătători 
 -  institutori şi profesori !  

 a.'l..,,"""',.,...... n..,..................   --.-----  
  
 35 

 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 
  
 Ce  facem  
 În timpul unui seism 
    -  pe stradă     -  lângă clădiri     -  În mijloacele de transporl În comun   

     
 Ne Îndepărtăm de clădiri! 
  
 Mergem Într-un loc sigur! 

 Evităm să producem aglomeraţie ! 

 În vehicule rămânem În interior ! 
  
 Coborâm numai după oprirea În staţie ! 

 Ascultăm indica , tiile personalului din vehicule! 

     
  
 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, 
 ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 
 Ce facem 
 după un seism 
 puternic 
 ..., 
    -  acasa     -  la şcoală     -  in localitate   
  
 Suntem calmi, rămânem pe loc ! 
  
 Evităm uşa, fereastra, scările sau liftul! 
  
     
 Ascultăm Învă , tătorii 
 ŞI    urmăm   părinţii, institutorii   şi  
     
 profesorii,  care  vor  verifica  mai Întâi drumul spre ieşire ! 

 La plecare toţi vom fi Încălţaţi şi Îmbrăcaţi pentru a ne proteja. Vom lua rucsacul de urgenţă  !  

     
 Ne protejăm  capul  cu   o  geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc. ! 

 Dacă este vreme bună, rămânem lângă casă sau in curtea şcolii, Într­ un loc deschis, sigur, cunoscut ! 

 Direcţia  şcolii  va decide  dacă şi când  elevii  pot  pleca sau  vor  fi preluaţi de către părinţi  !  
     
 Dacă a incetat mişcarea seismică, 
 au trecut şi emoţiile... putem pleca ordonat, 
 fără panică  !  
 -  Partea a III-a  - 
  
 Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din invăţământul gimnazial 

 Clasele V  -  VIII 
 Text şi postere 

     
  
     
 Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din Învăţământul gimnazial 
 Clasele V - VIII 
  
 Cunoştinţe  privind cauzele şi manifestarea  cutremurelor  de pământ În condiţiile ţării noastre 
 Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră sau de sub aceasta. 
 Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente iar mişcarea plăcilor tectonice reprezintă principala cauză a producerii seismelor. În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se produce detensionarea au loc cutremurele de pământ. 
 Erupţiile vulcanice pot de asemenea să determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe menţionăm: prăbuşirile care pot avea loc în golurile subterane, prăbuşirea unor stânci etc. 
  
     
 ,.,,,,.- . -- 

 LEGENDA 
 '1----1 
 2 

 .11' 

 3 

 Fig. 1. Plăcile tectonice şi tipurile de cutremure la scară globală: 1 - cutremure de adâncime mică (normale) majore (30-70 km); 3 - cutremure de adâncime mijlocie 
 (intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adâncime) (300-700 km). 

 Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică iar energia care se eliberează se extinde pe zone întinse de la suprafaţa terestră. 
 Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă de fracturare) se numeşte focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se obţine pe baza prelucrării înregistrărilor mişcărilor seismice în statii echipate cu aparatură specifică. 
 '  În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei mişcări denumite replici sau post - şocuri, care în principiu ar trebui să indice descărcarea energiei şi o anumită liniştire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismică poate însă continua cu aşa­ numitele roiuri de cutremure. 
 Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de cutremure: 
    -  superficiale (O:s;H::;;5 km);     -  crustale (normale) (de regulă 5:s;H::;;30 km, ajungând până la 60 km în zona Vrancea);     -  intermediare (60... 70km:s;H:s;100... 180... 220) km), specifice numai zonei Vrancea.  Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, cu plăci tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est - Europeană şi blocul intra - Carpatic, cu 16 milioane de ani mai înainte, în contact la diferite adâncimi, şi unde se consideră că de aproape 1O milioane de ani procesul de subducţie activă s-a blocat.  Zona epicentrală a cutremurelor intermediare poate fi formal încadrată într-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendată în adâncime, în contact cu mantaua inferioară, şi al cărei proces de fragmentare, faliere pe contur şi/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.  Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul ţării, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimţite şi la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul);  Datele statistice istorice arată o aşa-numită "ciclicitate", în ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producându-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol. Adâncimea mare a acestor seisme face ca aria afectată să fie extinsă, Bucureştiul fiind apropiat de această zonă.  În  celelalte zone epicentrale  ale României se produc doar  cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:      -  seismele sunt moderate şi de joasă energie, evenimentele distructive producându-se la intervale de peste un secol, perioadele de revenire sunt mai mari decât pentru Vrancea, dar în intervalele de intensificare a activităţii efectele pot fi repetate în roiuri de seisme;     -  intensităţile de 7- 8 grade MSK se pot extinde pe arii de câteva sute de kilometri pătraţi afectând câteva zeci de localităţi rurale şi unele localităţi urbane; pe plan local efectele pot fi deosebit de puternice.  Pe o hartă de zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt în Banat, Crişana, Maramureş, Făgăraş, Târnave.  Putem constata că aproape tot teritoriul ţării este puternic seismic, zonele seismice afectând  peste 60  %  din populatie, prin urmare este foarte important să ştim să ne protejăm în cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale.    Unde seismice  Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcţiile sub forma undelor seismice, care sunt :     •  unde de adâncime care pot fi :  de tip longitudinal sau de dilataţie (numite unde primare sau prime - P, deoarece ajung primele la un eventual observator), constau în dilatări şi comprimări succesive pe direcţia de propagare ;  -  de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare sau secunde - S), cu oscilaţii într-un plan perpendicular pe direcţia propagării.     •  unde superficiale de tip Rayleigh (R) şi Lowe (Q) şi unde lungi (L).     
 Undele seismice de adâncime se produc în interiorul pământului şi se transmit din focar spre suprafaţa liberă a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde, depind de caracteristicile geologice ale mediului şi cresc cu adâncimea. 
 Întrucât direcţia de propagare devine aproape verticală în vecinătatea suprafeţei libere a terenului, undele S (transversale) produc cele mai importante efecte inerţiale asupra construcţiilor. 
 Amplitudinea mişcării terenului scade pe măsura depărtării de epicentru, dar poate creşte de la roca de bază până la suprafaţă în cazul depozitelor geologice aluvionare şi afânate. Energia corespunzătoare perioadelor scurte se disipează (se preia de către mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominantă, având în vedere şi rolul de filtru dinamic pe care îl are mediul superficial de propagare. 
 În multe cazuri, în orele sau zilele de după şocul principal se mai produc treptat şi alte mişcări, denumite replici sau post-şocuri, care, de regulă, sunt mai puţin puternice. 
 Mărimea oscilaţiilor produse de cutremure se determină cu aparate denumite seismografe sau accelerografe dar informaţiile minime obişnuite transmise populaţiei se referă la magnitudinea şi intensitatea mişcărilor produse. 
 Magnitudine şi intensitate 
 Magnitudinea  este o mărime care se exprimă printr-o valoare adimensională (număr) determinată prin calcul, pe baza unor măsurători ale semnalului seismic înregistrat pe durata unui anumit cutremur.  
 Ca  semniflcaţie 'fizică,  magnitudinea este considerată ca o măsură obiectivă a energiei eliberate în focar la producerea seismului. Pe baza corelaţiilor logaritmice dintre magnitudine şi amplitudine, repectiv energia radiată sub forma undelor seismice, rezultă că de fiecare dată cand magnitudinea creşte cu o unitate, amplitudinea undelor seismice înregistrate creşte de 1O ori, iar energia totală de cca. 32 de ori. 
  
 Scările de magnitudini 
 Scara de magnitudini seismice  este o scară relativă care ierarhizează cutremurele într-o manieră comparativă, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiţii identice. Această "scară" iniţială (de fapt o suită de valori) introdusă de Richter în 1935, este scara de magnitudini locale (ML), definită pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale şi distanţe epicentrale mai mici decât cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distanţe trebuie făcută cu precauţie, având în vedere posibilele şi probabilele diferenţe în procesul de atenuare a undelor seismice.  
 Magnitudinea nu are din punct de vedere teoretic limită inferioară sau superioară, dar mărimea cutremurului este limitată la partea superioară a scării de rezistenţa rocilor din crusta terestră, astfel încât domeniul scării este cuprins între aproximativ -3 şi 9,5. Ulterior au fost dezvoltate şi alte scări de magnitudine (Ms, Ms, Mw ). 

 Scările de intensitate 
 Intensitatea  este o măsură a severităţii mişcării terenului pe baza evaluării amplorii efectelor observate într-o zonă de întindere redusă în care se presupune că acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, construcţii, obiecte din acestea şi ocupanţi.  
 Succesiunea descrierii crescătoare a efectelor seismelor alcătuieşte o  scară de intensităţi,  cu elemente convenţionale, uneori statistice, de apreciere comparativă. 
 În istoria seismologiei sunt cunoscute scările Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-Cancani-Sieberg  (MCS  1903-1923),  Mercalli  Modificată  (MM; 1931-1935), Medvedev-Sponheuer-Karnik (MSK 1964), având câte 12 grade, Scara japoneză JMA- 
 Agenţia Meteorologică Japoneză, noua Scară Europeană de Intensităţi - EMS - 1998 etc. La unele scări s-au adăugat şi valori ale unor parametri măsurabili instrumental pentru acceleraţii, viteze şi deplasări. 
 Majoritatea acestor scări cu 12 grade sunt, în mare, reciproc echivalente în ceea ce priveşte valorile efective, dar variază din punctul de vedere al complexităţii formulărilor. Trebuie menţionat totuşi că prezentarea în paralel a descrierilor pe grade nu semnifică suprapunerea exactă, deoarece fiecare scară are metodologia sa de cuantificare. 
 Zonarea  seismică   presupune  identificarea  ariilor  expuse  seismelor,  cu reprezentarea mărimii mişcărilor terenului în corelaţie cu reprezentarea geografică, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismică (intensităţi, acceleraţii, viteze, deplasări), pentru a proiecta construcţii rezistente la cutremur.  

 Trebuie reţinut deci că: 
 -magnitudinea se referă  numai  la manmea convenţională a seismului  În zona epicentrală,  (dependentă de energia acestuia), exprimată pe scara Richter sau alte scări de magnitudine; 
 -intensitatea se referă la mărimea (efectele) seismului  În diferite amplasamente,  fiind diferită în diferite locuri şi descrescând în general cu distanţa faţă de epicentru (fenomenul de atenuare). 

 Efectele cutremurelor asupra mediului 
 În principiu, seismele pot acţiona asupra mediului Înconjurător  prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:  
    o  rupturi în scoarţă însoţite de prăbuşiri sau procese de faliere;     o  alunecări de teren cu antrenarea unor versanti;     o  tasări şi lichefieri de depozite nisipoase satura ' te.    Efectele cutremurelor asupra construcţiilor şi a ansamblurilor de constructii  Cutremurel ' e pot produce efecte negative,  uneori cu caracter de dezastru, prin:      o  distrugerea (prăbuşirea) totală sau parţială a unor clădiri vulnerabile;     o  distrugerea / avarierea unor echipamente şi instalaţii din clădiri a unor reţele de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, energie termică, transport, comunicaţii) şi izolarea unor zone;     o  incendii şi explozii în clădiri sau în cartiere, localităţi;     o  blocarea unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unor clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare-ajutorare.   
 Forma scurtă a scărilor de intensitate MM şi MSK 
  
    Grad    SCARA MERCALLI-MODIFICATĂ MM    SCARA  MEDVEDEV-  SPONHEUER-KARNIK MSK64      I    Cutremurul nu este perceput decât de putine persoane aflate în conditii favorabile    Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se află sub limita sensibilitătii oamenilor.      li    Se simte de puţine persoane, în special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale clădirilor.    Mişcarea foarte slabă, resimţită numai de persoanele care locuiesc la etajele superioare.      III    Se percepe în interiorul clădirilor, mai pronunţat la etajele superioare. Durata poate fi apreciată.    Se produc oscilaţii slabe, similare celor produse de circulaţia autocamioanelor uşoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din interiorul locuintelor.      IV    în timpul zilei este resimţit de multe persoane care se află în interiorul clădirilor. ln exterior puţin perceptibil.    Cutremurul este destul de puternic, vibraţii similare celor produse de circulaţia autocamioanelor grele. Obiectele suspendate,  precum şi lichidele din vase oscilează.      V    Este simţit aproape de toţi oamenii. Uşoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile se răstoarnă .    Se percepe de toate persoanele din interiorul locuinţelor şi de majoritatea celor din exterior. Obiectele uşoare, nefixate, se răstoarnă.      VI    Mişcarea este simţită de toată lumea producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă degradări. Avarii neinsemnate la clădirile slab executate.    Mişcarea este simţită în întregime producând panică. Obiectele grele se deplasează.  Degradări moderate în elementele  nestructurale ale constructiilor.      VII    Produce panică, iar oamenii părăsesc locuinţele. Avarii uşoare până la moderate la structurile de rezistenţă obişnuite. Avarii considerabile la construcţiile slab executate sau necorespunzător proiectate. Coşurile se prăbuşesc.    Cutremurul produce panică, iar.majoritatea oamenilor părăsesc locuinţele. ln clădirile slab executate.apar avarii importante sau chiar distrugeri. In construcţiile proiectate şi executate corespunzător se înregistrează  degradări moderate. Coşurile de fum se dislocă puternic sau cad.      VIII    Avarii uşoare la structurile proiectate seismic.Avarii considerabile la clădirile obişnuite. Prăbuşirea structurilor de rezistenţă executate defectuos. Dislocări ale zidăriei de umplutură, căderea coşurilor înalte, monumentelor etc.    Panica are un caracter general. Toate construcţiile sunt afectate. Se produc avarii majore şi distrugeri la clădirile obişnuite, fără asigurare antiseismică, sau executate defectuos. Structurile proiectate în concept  seismic pot suferii avarii moderate.      IX    Avarii însemnate la structurile de rezistenţă proiectate antiseismic. Se produc înclinări ale clădirilor cu schelet de rezistenţă bine proiectate. Distrugeri ale clădirilor slab executate. Crăpături în pământ.  Conductele subterane se rup.    Se produc avarii însemnate în structurile proiectate antiseismic. Construcţiile cu asigurare seismică moderată se distrug parţial sau se prăbuşesc. Castelele de apă, turnurile izolate, monumentele etc. se prăbuşesc.  Crăpături în terenuri.      X    Majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundaţiile. Pământul se crapă puternic. Se produc alunecări de terenuri.    Construcţiile proiectate antiseismic se prăbuşesc parţial sau în totalitate. Degradări importante în baraje. Şinele de cale ferată se deformează. Masive alunecări de teren.      XI    Puţine structuri de rezistenţă rămân nedistruse. Apar falii la suprafaţa pământului. Conductele subterane complet distruse. Prăbuşiri şi alunecări puternice ale terenului.    Se distrug majoritatea construcţiilor corespuzător proiectate şi executate (clădiri, poduri, baraje, căi ferate etc.). Distrugerea conductelor subterane. Fracturi şi deplasări ale  terenurilor pe toate directiile.      XII    Distrugere totală. Obiectele sunt aruncate  ascendent în aer.    Distrugere totală a construcţiilor. Modificarea radicală a formei suprafetei pământului.    
 Forma scurtă a scării EMS-98 

    Intensitatea EMS    Definiţie    Descrierea efectelor tipice observate (condensată)      I    Nesesizat    Neresimtit.      li    Puţin sesizat    Simţit numai de foarte puţine persoane individuale, în stare de repaos în case.      III    Slab    Simţit în interior de puţini oameni. Persoanele culcate simt o legănare sau o uşoară trepidatie.      IV    Observat pe scară largă    Simţit în interior de mulţi oameni, în exterior de foarte puţini.  Puţine persoane sunt trezite. Ferestrele, uşile şi vesela trepidează.      V    Puternic    Simţit în interior de cei mai mulţi, în exterior de puţini. Mulţi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriaţi. Clădirile trepidează în ansamblu. Obiectele atârnate oscilează considerabil. Obiecte mici alunecă. Uşile şi ferestrele se leaqănă, se deschid sau se închid.      VI    Producător de avariere uşoară    Mulţi oameni sunt speriaţi şi fug afară. Unele obiecte cad. Multe case suferă avariere nestructurală uşoară, ca fisuri subtiri şi căderi de mici bucăti de tencuială.      VII    Producător de avariere    Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi fug în exterior. Mobila este deplasată, iar obiectele cad de pe rafturi în număr mare. Multe clădiri bine realizate suferă avariere moderată: mici fisuri în pereţi, căderi de tencuială, părţi ale coşurilor cad, clădiri mai vechi pot prezenta crăpături pronunţate în pereţi şi  ruperi de pereti de umplutură.      VIII    Producător de avariere gravă    Mulţi oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case prezintă crăpături mari în pereţi. Unele clădiri obişnuite bine realizate prezintă distrugeri serioase ale pereţilor, în timp ce  structuri mai vechi, slabe, se pot prăbuşi.      IX    Distrugător    Panică generală. Multe construcţii slabe se prăbuşesc. Chiar clădiri obişnuite bine realizate prezintă avariere foarte grea: distrugeri serioase de pereti şi cedare structurală partială.      X    Puternic distrugător    Multe clădiri obişnuite bine realizate se prăbuşesc.      XI    Devastator    Majoritatea clădirilor bine realizate se prăbuşesc, chiar unele cu o bună proiectare antiseismică sunt distruse.      XII    Complet devastator    Aproape toate clădirile sunt distruse.    
 Cum simt , im seismele 
 Comportarea seismică a unei clădiri aşa cum o percepe o persoană este urmarea mişcării terenului la care structura răspunde prin oscilaţiile sale. 
 La etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilaţiilor clădirii şi a mobilierului, a emoţiei, percepţia personală a seismului va fi deformată ("nu se mai termină, cade casa pe noi, etc. !!"). 
 Este aproape normal să apără o senzaţie de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice. Pe măsura amplificării oscilaţiei clădirii reacţiile oamenilor pot fi influenţate şi de oscilaţii laterale, fisurări, căderi de mobilier, obiecte şi tencuieli. 
 Vibraţiile care afectează anumite organe interne cât şi amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, cărţi sau filme pot induce, în mod aproape natural, reacţia de teamă, senzaţii de temperatură, greaţă etc. 
 Dacă seismul surprinde pe cineva în câmp deschis (în parc, un teren neconstruit etc.) , deşi vor fi simţite oscilaţiile, senzaţia de pericol va fi mai puţin evidentă. 

 Cum ne putem proteja În caz de cutremur 
  
 Planul familial de protecţie 
 Pentru ca fiecare membru al familiei să ştie cum să se protejeze, elevul va participa la stabilirea din timp a unui  plan familial de protecţie,  cu privire la diferitele situaţii posibile : 
  
 Protecţia În casă sau apartament 
    -  vom discuta cu părinţii despre cum şi unde putem să ne protejăm de căderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte instabile, mai ales în vecinătatea locurilor unde ne facem lecţiile sau care sunt circulate;     -  vom fi atenţi la: lămpi grele, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, calculatoare şi printere, maşini de spălat, frigidere, alte aparate casnice mai grele sau pe rotile. De asemenea, vom fi atenţi la mobilierul şi obiectele grele care atârnă peste pupitre, birouri, mese, şi pot cădea sau se pot răsturna la seism, să cerem să fie fixate contra deplasării sau mutate;     -  vom ruga părinţii să consulte un specialist constructor ca să ştim locurile din casă unde ne putem proteja cu toţii, adică tocul gros al unei uşi ori o grindă solidă; de asemenea să ne informeze despre mesele din fiecare cameră sau biroul la care ne facem lecţiile, dacă sunt destul de rezistente pentru a ne proteja sub acestea;     -  	vom participa cu părinţii la pregătirea unui rucsac de urgenţă, aflat la îndemână, în care să se găsească apă şi câteva obiecte de primă necesitate dacă ar fi necesar să se stea în afara locuinţei un timp;     -  	toţi membrii familiei vor cunoaşte locul unde se află un stingător de incendiu de dimensiuni mici şi pe care cei în putere au învăţat să îl folosească şi se vor instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu ;     -  	când se produce un seism, toţi membrii familiei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor proceda astfel:     o  mama are grijă de cei mici ;     o  tata are grijă de copiii mai mari;     o  	fraţii mai mari au grijă de cei mici şi de surori, ca şi de bunici sau de alte persoane cu disabilităţi;     o  părinţii vor îndepărta copiii de ferestre şi mobilier care ar putea cădea;       -  	când seismul are loc noaptea, se vor aplica recomandările redate într-un capitol special;   
    -  	 părinţii vor  stabili cine  îi   ia acasă  pe elevi  dacă un  seism important se produce în  timp  ce elevul este  la  şcoală, şi vor comunica decizia diriginţilor;     -  	 părinţiii vor discuta  cu copiii  despre modul  de comportare şi  protecţie în  cazul  în  care  un  seism are  loc în timp  ce elevul este  pe  drumul spre şcoală sau spre casă, pe  jos  sau  într-un vehicul,  şi se  va  proceda  potrivit  recomandărilor care  urmează.    

     
 Planul unei bucătării,  cu pericolele posibile  în  caz  de  cutremur  (seism) 

     
 !..,../ 
 VESTIBUL 
 Cuier.fix 

 HOLCENTRAL 
 Aici  este  
 ogrindă  •  
 rezistentă sub care 
 ne putem proteja  J.   '  seism  

 Protecţia  in  cartier şi pe drumul spre şcoală 
 Cu ajutorul  părinţilor  sau al  fraţilor  şi surorilor  mai mari,  fiecare elev  va  face  un mic plan  al cartierului şi va  reţine   în memorie  particularităţile  localităţii,  cartierului şi împrejurimilor  locuinţei,  ale drumului, pe care se  deplasează  zilnic  la  şcoală, cumpărături sau  la  alte activităţi.  Părinţii vor arăta  pe teren  copiilor eventualele  pericole  care  trebuie  evitate,  reprezentate  de: 
    -  	căderea unor elemente de construcţii  nestructurale (ziduri,  cărămizi ,  placaje,  tencuieli,  ornamente, coşuri de  fum,  cornişe,  parapeţi,  etc.);     -  spargerea şi căderea  unor  geamuri,  în  special  la  clădirile  înalte   care au mari suprafeţe vitrate;     -  căderea  unor  elemente aflate  la înălţime  pe clădiri (ex.  antene  de  radio, TV,  antene de sate li t ,  jardiniere  grele  etc.);     -  autovehicule,  incendii,  căderea  unor  stâlpi şi  linii  electrice;     -  alunecări  de  teren, avalanşe  în  zona  muntoasă, lichefierea unor  terenuri  nisipoase.    Părinţii  vor arăta copiilor unde este un  loc  deschis şi sigur de  lângă  casă  unde toţi membrii familiei  se vor aduna  dacă în  clădirea  în  care locuiesc s-ar produce probleme  la  seism.  De  asemenea, părinţii  vor  da exemple copiilor  despre  cum se  pot proteja  şi atunci când se află în  altă  situaţie (în  vacanţă, în  altă   localitate,  la  spectacole, în vizită, etc.).   Planul pericolelor din vecinătatea casei şi şcolii    Râpă a âncă  Dealul Florilor  od    Pod mare  ŞCOALA NOASTRĂ   înalt,   --dirrbeto:11 .  Autocamioane  Tramvaie  ' Fireelectrice    -  Blocu{J1f�l�e  cşd  cu ca te re ncu1 1i     •  geamun sparte     

 case 
 DOI 

 Aici  ne întâlnim după seism  

 Poliţie: 
 ies şi intră maşini 

  
     
 Depozit 
 Autocamioane             Autocamioane  
     
 CE  FACEM IN  CAZ  DE  

 Cum  ne putem  pregăti de cutremur În clasă şi  În  incinta şcolii 
  
  
 Planul  de protecţie În clasă  
  o   Vom discuta cu  profesorii  şi  părinţii  despre procurarea  unui  rucsac cu cele  necesare  pentru situaţii de  urgenţă  care se va păstra acasă (în camera elevului ori  lângă ieşire),  sau/şi  la  şcoală (în dulapul clasei)  în  dulapul clasei  (conţinutul recomandat  este  redat  separat)  ;  acesta se va folosi  numai  după  un  cutremur cu  urmări deosebite   ;  
 Vom cunoaşte locul unde se află  trusa  de prim-ajutor şi  utilizarea  conţinutului acesteia; Vom cunoaşte locul unde se află stingătoarele de incendiu de dimensiuni mici şi pe care am învăţat să le folosim, sau  ne  vom  instrui  cu  privire la  alte metode simple de a stinge  un  început de  incendiu ;  
 Vom participa  la  identificarea  mobilierului  şi obiectelor grele care atârnă peste  pupitre,  birouri,  mese,  şi  pot  cădea peste acestea, pentru a  ne  feri  la  seism, fixarea contra deplasării sau mutarea  astfel încât  să  nu  pericliteze viaţa sau integritatea corporală  în  caz de oscilaţii sau cădere  (lămpi  grele, material  didactic, tablouri,  oglinzi,  vase,  acvarii, boxe,  dulapuri,  rafturi etajere, etc . ) ;  

 În  incinta şcolii  
    -  Vom cunoaşte  drumul pe  care  ne  vom deplasa cu profesorii în situaţii de  urgenţă  (după seism,  la  incendiu) şi a locului  liber  şi sigur  din  curtea şcolii sau alt  loc învecinat unde ne  vom aduna după seism .      -  Vom învăţa  recomandările  de comportare în caz de cutremur  în  diferite situaţii  în  care  ne-am  putea afla.   

 Ce trebuie să facem  În  timpul  unui  cutremur 
  
 Acasă,  la  şcoală sau  În  locuri publice 
    1.  Ne  păstrăm calmul, fără să intrăm  în  panică sau să  ţipăm,  chiar dacă se aud zgomote în  jur !     2.  Acasă ne  protejăm  unde ne aflăm,  individual  şi cu părinţii, potrivit planului familial !           Ne amintim că este periculos să fugim pe uşă sau să sărim pe fereastră, cei care ar alerga pe scări sau ar utiliza liftul pot fi surprinşi de secvenţa puternică a seismului şi pot fi răniţi !     3.  Dacă stăm în picioare ,  ne putem dezechilibra  la  seism. Ne vom proteja mai bine ,  prin ghemuirea sub banca de clasă, sub o masă sau birou, dacă specialiştii şi profesorii ne­ au spus că sunt rezistente.                        Deoarece banca, masa sau biroul se pot mişca, se recomandă să ne prindem cu mâna de piciorul băncii sau mesei pe durata seismului.  Dacă ne surprinde cutremurul în afara clasei, de ex. pe coridor, ne vom proteja prin ghemuire, lângă un perete interior, stând pe genunchi şi pe coate, protejându-ne zona urechilor şi ceafa cu palmele lipite de cap.                   4.  Profesorii, ori părinţii se pot proteja sub tocul gros al unei uşi ori o grindă solidă, dacă specialiştii au spus că sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei.     5.  Dacă este întuneric şi nu ne putem orienta, aşteptăm să ne protejeze părinţii şi să treacă seismul, nu alergăm prin casă. Numărăm rar şi calm până la 100 ca să ajungem cu bine la sfârşitul mişcării seismice ! Suntem atenţi şi la câine sau pisică, deoarece pot deveni neliniştiţi sau chiar agresivi.     6.  La şcoală ne protejăm individual şi cu colegii, sub îndrumarea profesorilor! Dacă este posibil, profesorii vor deschide uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia în timpul seismului. Vom rămâne în încăpere sau clasă, fără a fugi, a produce panică, sau a îndemna pe alţii să iasă. Dacă va fi nevoie, vom ieşi din clasă sau clădirea şcolii numai după seism, împreună cu colegii şi cadrele didactice !     7.  Rămânem în clădire sau încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi ne pot accidenta, departe de pereţi exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lămpi !     8.  Dacă este posibil, închidem sursele de foc din încăpere cât de repede iar dacă a luat foc ceva intervenim imediat după ce a trecut şocul puternic.     9.  Dacă ne aflăm în curtea şcolii, suntem atenţi şi ne îndepărtăm de clădiri, ne ferim de coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice !   

     
  
  1O.  Dacă ne aflăm într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de  întrunire,  vom evita să alergăm catre ieşire .  

 În afara unei clădiri sau pe drum 
    11.  Dacă seismul ne-a surprins în afara unei clădiri, în localitate, mergem cât mai departe de clădiri, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă.     12.  	Mergem calm spre un  loc  deschis şi sigur, fără a alerga. Pe teren  liber,  protecţia va  fi  prin ghemuire ,  sprijinindu-ne cu cu palmele pe teren.     13.  	Dacă seismul ne surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să oprească într-un loc deschis ,  evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje şi  linii  electrice aeriene. Stăm  înăuntru.  Ne ferim de firele de curent electric şi orice alte cabluri.     	     Dacă suntem pe jos sau  într-un  vehicul, ne oprim departe de versanţi sau maluri care pot aluneca.     14.  	Dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stăm pe  loc  până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este  indicat  sa ne  îmbulzim la  coborâre sau să spargem ferestrele.     15.  În metrou ne păstrăm calmul şi ascultăm recomandările personalului trenului ,  dacă acesta s-a oprit  între  staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele.   
 Ce trebuie să facem după cutremur 
    1.  Aplicăm regulile de comportament după un cutremur puternic, aşa cum ne spun profesorii.     2.  Mai întâi observăm starea încăperii în care ne aflăm şi nu ne grăbim să plecăm ! Cei care ar fugi pe uşă, ar sări pe fereastră, ar alerga pe scări sau ar utiliza liftul pot fi expuşi unor pericole !     3.  Participăm, după puteri şi posibilităţi, la stingerea sau anunţarea oricărui început de incendiu.            4.  Acordăm primul ajutor celor afectaţi de seism. Îi ajutăm pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier sau alte obiecte. Calmăm persoanele intrate în panică sau speriate, în special colegii mai sensibili. Nu mişcăm răniţii grav până la acordarea unui ajutor sanitar­ medical calificat.     5.  Profesorii vor deschide uşa, vor verifica mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu ne expune la pericole.            6.  La plecare toţi vom fi încălţaţi, pentru a ne feri de cioburi sau bucăţi de tencuială şi îmbrăcaţi potrivit anotimpului, pentru a ne feri de frig, ploaie, zăpadă, microbi. Dacă avem rucsacul de urgenţă, îl vom lua pentru a face faţă situaţiei de după cutremur.     7.  Vom preveni rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire punând un obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.) deasupra capului.     8.  Dacă la ieşire sunt uşi blocate, aşteptăm în linişte ca profesorii să solicite ajutor pentru deblocare.     9.  Telefonul fix sau mobil se va utiliza numai după ce am ajuns în zona sigură, dinainte cunoscută, dar se recomandă numai în cazuri de urgenţă, pentru a nu bloca circuitele necesare intervent , iilor.   
 1O. Vom sta într-un loc care prezintă siguranţă, indicat de profesori; dacă este vreme bună 
 vom sta în curtea şcolii, într-un loc deschis şi sigur; dacă este frig sau ploaie, vom merge într-o clădire sigură. 

 Reintoarcerea acasă 
    1.  Profesorii vor culege informaţii că în zona învecinată nu sunt alte pericole (incendii, inundaţii) şi pot decide plecarea către case a elevilor mai mari. Cei care au de parcurs un drum mai lung până acasă şi au stabilit ca în astfel de cazuri să îi aştepte pe părinţi, vor anunţa profesorii.     2.  După expertizarea clădirii de către specialişti, elevii vor fi informaţi de conducerea şcolii dacă s-au produs avarii care ar impune interzicerea accesului.     3.  De asemenea, dacă este cazul, elevii pot fi anunţaţi că unitatea de învăţământ respectivă face parte din planul de relocare (cazare provizorie) a persoanelor rămase fără locuinţă în caz de dezastre iar activităţile şcolare vor fi un timp suspendate.     4.  	Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stâlpi şi panouri electrice căzute la pământ, nu aglomerăm fără rost locurile unde s-au produs avarii.  Să  Învăţăm să ne pregătim pentru   protecţia În caz de cutremur       -  acasă     -  În clasă     -  În localitate     1.  Citim  broşurile  şi   accesăm   site-ul  INTERNET  despre educaţia şi protecţia la cutremur       2.  Afişăm posterele la loc vizibil şi Învăţăm  să  ne protejăm     3.  Desenăm planul casei, al vecinătăţilor  casei şi şcolii, cu drumul nostru zilnic spre şcoală şi  casă,  cu pericolele care pot apărea În  caz  de cutremur.     4.  Discutăm cu părinţii planul familiei şi pregătim rucsacul de urgenţă pentru cutremur     5.  Întocmim  şi  aplicăm  planul  clasei  pentru  cutremur, Împreună cu profesorii şi colegii     6.  Participăm la fixarea unor dulapuri şi materiale didactice     7.  Învăţăm  să  dăm primul-ajutor şi  să  stingem mici incendii     8.  Învăţăm cum  să  ne protejăm În timpul unui cutremur     9.  Învăţăm cum  să  ne protejăm după un cutremur puternic     10.  Participăm la exerciţiile de protecţie din şcoală         Oriunde ne-ar surprinde un seism,  dacă am invăţat şi ne-am pregătit din timp să ne protejăm,  putem să ii facem faţă !  RUCSACUL DE URGENTĂ AL ELEVULUI  !I  pentru clasele  V-VIII   Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (in camera sa ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite:     -  	  2   -  4 sticle de plastic de O,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic, 3- 4 pachete x 200 g biscuiţi simpli;      -  	 trusa de prim ajutor cu  o  rolă de faşă I bandaj sau 6 pansamente la plic,   o  rolă  leucoplast,  dezinfectant  lichid  sau  pudră  -   Saprosanl Sapromed;      -  săpun, prosop mic, şerveţele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinţi,;     -  lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezervă utilizabile in  caz  de urgenţă pentru trei zile;  un pulover,  o  căciuliţă, mănuşi, un şal sau  o  pătură subţire şi  o  pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 3 ciorapi I 3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloţi;     -  un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;     -  un carneţel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasă şi de la rude, cheia de la casă, bani.       	    	             .....  ln   caz  de cutremur  Suntem calmi, fără a intra in panică  !             DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ:  RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM !  NE PROTEJĂM IN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ !  NE   FERIM   DE   OBIECTELE   ÎNALTE,   DE   CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE !  ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂŢĂTORII ŞI PROFESORII!  Ce facem  În timpul unui seism       -  acasa ""      -  În clasă      Rămânem pe loc !        ------- --------  _..  ...            Ne protejăm În locuri sigure, sub bancă, sub masă sau sub  o  grindă!         'I  I  ....--I.li!!!!!!!!!!!'  --.   Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate şi de ferestre !  Colaborăm cu profesorii la protecţia clasei !       Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,  ne protejăm şi nu intrăm in panică !                 Ce  facem               -  acasă În timpul unui seism  -  În clasă        Rămânem pe loc !  Este foarte periculos să fugim spre scări sau  să  intrăm În lift!         Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,  ne protejăm şi nu intrăm in panică !  Ce facem  in timpul unui seism    -   dacă ne aflăm În săli de laborator         -- . : f  ♦ (   -  •.   ;'.  l    """"'•'   . · ::.  ;  _ :J.  f  •  \ w        J  •  ;  Ne ferim de vasele cu substant , e chimice, de aparatele şi materialele didactice care pot să cadă !    Ne protejăm numai sub bănci sau  mese  care nu au pe ele vase cu substanţe chimice, surse de foc şi aparate electrice !    Colaborăm cu cadrele didactice, prevenim şi stingem incendiile !              .........,_,...........-,...     -.-.-.-...-;    Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,  59  ne protejăm şi nu intrăm in panică !  60  Ce facem       COŞ FUM   ATENŢIE LA CORNIŞE,   . ,. ,_:   Jl[mlll .f.   uz  -   ----   ..   -.  TENCUIELI ŞI GEAMURI   !   PARTE DE  '    CURTEA l TERIOA  '.!o-·. .._  - -   in timpul unui seism  Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,    -  dacă ne aflăm in incinta I   curtea şcolii  Ne Îndepărtăm de clădiri  !     Suntem atenţi şi ne ferim de coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice !  Acţionăm conform planului clasei, ordonat, fără a alerga  !   Stăm Într-un loc sigur, cu profesorii şi colegii !  ---------------   ---   ne protejăm şi nu intrăm in panică  !   Ce  facem                -   pe stradă   -  lângă clădiri   În timpul unui seism  -   În  mijloacele de        transport În comun  Ne Îndepărtăm de clădiri!  Mergem Într-un loc sigur!  Evităm  să  producem aglomeraţie lângă clădirile avariate !  În vehicule rămânem În interior !  Coborâm numai după oprirea În staţie !  Ascultăm indica , tiile personalului !         Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,  ne protejăm şi nu intrăm in panică !  Ce  facem   după un seism  puternic_                 -  acasa V      -  la şcoală    Ne liniştim, evităm fuga pe uşă sau pe fereastră, pe scări sau cu liftul!  Acordăm primul ajutor şi calmăm pe cei În panică sau speriaţi !  Ascultăm şi urmăm profesorii, care vor  verifica  scara  şi  calea  spre ieşire!  Plecăm numai Încăl , tat , i şi Îmbrăca , ti, cu rucsacul de urgenţă la noi!  Ne protejăm capul cu  o  geantă, un ghiozdan,  o  carte groasă, etc.  !        Rămânem  lângă  casă,  În  curtea şcolii, sau Într-alt loc sigur indicat de profesori !  Direct , ia şcolii va decide dacă şi când elevii pot pleca acasă !         Seismul a trecut, acum avem experientă,  ne păstrăm calmul şi revenim '  la normal !  -  Partea a IV-a  -  Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din             invătământul liceal  Te ' xt şi postere       	    	           Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din invăţământul liceal    Cunoştinţe privind cauzele şi manifestarea cutremurelor de pământ în condiţiile ţării noastre  Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră.  Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente iar mişcarea plăcilor tectonice reprezintă principala cauză a producerii seismelor. În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se produce detensionarea au loc cutremurele de pământ.  Erupţiile vulcanice pot de asemenea să determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe menţionăm: prăbuşirile care pot avea loc în golurile subterane, prăbuşirea unor stânci etc.         LEGE NOA   '1  ---- 1  . z   :I  Fig. 1. Plăcile tectonice şi tipurile de cutremure la scară globală: 1 - cutremure de adâncime mică (normale) majore (30-70 km); 3 - cutremure de adâncime mijlocie  (intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adâncime) (300-700 km).  Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică iar energia care se eliberează se extinde pe zone întinse de la suprafaţa terestră.  Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă de fracturare) se numeşte focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se obţine pe baza prelucrării înregistrărilor mişcărilor seismice în staţii echipate cu aparatură specifică.  În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei mişcări denumite replici sau post - şocuri, care în principiu ar trebui să indice descărcare energiei şi o anumită liniştire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismică poate însă continua cu aşa-numitele roiuri de cutremure.  Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de cutremure:     -  superficiale (O:::;H:::;5 km);     -  crustale (normale) (de regulă 5:::;H:::;30 km, ajungând până la 60 km în zona Vrancea);     -  intermediare (60... 70km:::;H:::;100... 180... 220) km), specifice numai zonei Vrancea.  Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, cu plăci tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est - Europeană şi blocul intra - Carpatic, cu 16 milioane de ani mai înainte, în contact la diferite adâncimi, şi unde se consideră că de aproape 1O milioane de ani procesul de subducţie activă s-a blocat.  Zona epicentrală a cutremurelor intermediare poate fi formal încadrată într-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendată în adâncime, în contact cu mantaua inferioară, şi al cărei proces de fragmentare, faliere pe contur  şi/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.  Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul ţării, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimţite şi la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul);  Datele statistice istorice arată o aşa-numită "ciclicitate", în ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producându-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol. Adâncimea mare a acestor seisme face ca aria afectată să fie extinsă, Bucureştiul fiind apropiat de această zonă.  În  celelalte zone epicentrale  ale României se produc doar  cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:      -  seismele sunt moderate şi de joasă energie, evenimentele distructive producându-se la intervale de peste un secol, perioadele de revenire sunt mai mari decât pentru Vrancea, dar în intervalele de intensificare a activităţii efectele pot fi repetate în roiuri de seisme;     -  intensităţile de 7- 8 grade MSK se pot extinde pe arii de câteva sute de kilometri pătraţi afectând câteva zeci de localităţi rurale şi unele localităţi urbane; pe plan local efectele pot fi deosebit de puternice.  Pe o hartă de zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt în Banat, Crişana, Maramureş, Făgăraş, Târnave.  Putem constata că aproape tot teritoriul ţării este puternic seismic, zonele seismice afectând peste 60  %  din populaţie, prin urmare este foarte important să ştim să ne protejăm în cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale.    Unde seismice  Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcţiile sub forma undelor seismice, care sunt:     •  unde de adâncime care pot fi :     -  	de tip longitudinal sau de dilataţie (numite unde primare sau prime - P, deoarece ajung primele la un eventual observator), constau în dilatări şi comprimări succesive pe direcţia de propagare ;     -  	de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare sau secunde - S), cu oscilaţii într-un plan perpendicular pe direcţia propagării.       •  unde superficiale de tip Rayleigh (R) şi Lowe (Q) şi unde lungi (L).      Undele seismice de adâncime se produc în interiorul pământului şi se transmit din focar spre suprafaţa liberă a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde, depind de caracteristicile geologice ale mediului şi cresc cu adâncimea.  Întrucât direcţia de propagare devine aproape verticală în vecinătatea suprafeţei libere a terenului, undele S (transversale) produc cele mai importante efecte inerţiale asupra constructiilor.  Amp '  litudinea mişcării terenului scade pe măsura depărtării de epicentru, dar poate  creşte de la roca de bază până la suprafaţă în cazul depozitelor geologice aluvionare şi afânate. Energia corespunzătoare perioadelor scurte se disipează (se preia de către mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominantă, având în vedere şi rolul de filtru dinamic pe care îl are mediul superficial de propagare.  În multe cazuri, în orele sau zilele de după şocul principal se mai produc treptat şi alte mişcări, denumite replici sau post-şocuri, care, de regulă, sunt mai puţin puternice.  Mărimea  oscilaţiilor  produse  de  cutremure  se  determină  cu  aparate  denumite seismografe sau accelerografe dar informaţiile minime obişnuite transmise populaţiei se referă la magnitudinea şi intensitatea mişcărilor produse.  Magnitudine şi intensitate  Magnitudinea  este o mărime care se exprimă printr-o valoare adimensională (număr) determinată prin calcul, pe baza unor măsurători ale semnalului seismic înregistrat pe durata unui anumit cutremur.   Ca  semnificaţie fizică,  magnitudinea este considerată ca o măsură obiectivă a energiei eliberate în focar la producerea seismului. Pe baza corelaţiilor logaritmice dintre magnitudine şi amplitudine, repectiv energia radiată sub forma undelor seismice, rezultă că de fiecare dată cand magnitudinea creşte cu o unitate, amplitudinea undelor seismice înregistrate creşte de 10 ori, iar energia totală de cca. 32 de ori.  Scări de magnitudini  Scara de magnitudini  seismice   este o scară relativă care ierarhizează cutremurele într­ e manieră comparativă, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiţii identice. Această "scară" iniţială (de fapt o suită de valori) introdusă de Richter în 1935, este scara de magnitudini locale (ML), definită pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale şi distanţe epicentrale mai mici decât cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distanţe trebuie făcută cu precauţie, având în vedere posibilele şi probabilele diferenţe în procesul de atenuare a undelor seismice.   Din definiţia magnitudinii reiese că aceasta nu are din punct de vedere teoretic limită inferioară sau superioară, dar mărimea cutremurului este limitată la partea superioară a scării de rezistenta rocilor din crusta terestră, astfel încât domeniul scării este cuprins între aproximativ '_3 şi 9,5. În afară de scara iniţială Richter, au fost dezvoltate şi alte scări de magnitudine (Ms, Ms, Mw ).  Scări de intensitate seismică  Intensitatea  este o măsură a severităţii mişcării terenului pe baza evaluării mărimii (amplorii) efectelor observate într-o zonă de întindere redusă în care se presupune că acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, construcţii, obiecte din acestea şi ocupanţi.   Succesiunea descrierii crescătoare a efectelor observate ale seismelor alcătuieşte o  scară de intensităţi,  cu elemente convenţionale, uneori statistice, de apreciere comparativă. În istoria seismologiei sunt cunoscute scările Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-  Cancani-Sieberg (MCS  1903-1923),  Me r cal li  Mod i ficată  (MM;  1931-1935),  Medvedev­ Sponheuer-Karnik  (MSK  1964), având câte 12 grade ,   Scara japoneză  JMA-Agenţia Meteorologică Japoneză ,  noua Scară Europeană de Intensităţi - EMS - 1998 etc. La  unele  scări s-au adăugat şi valori ale unor parametri măsurabili instrumental pentru acceleraţii, viteze şi deplasări.  Major i tatea acestor scări cu 12 grade sunt, în mare, reciproc echivalente în ceea ce priveşte valorile efective, dar variază din punctul de vedere al complexităţii formulărilor. Prezentarea în paralel a descrierilor pe grade nu semnifică însă suprapunerea exactă, deoarece fiecare scară are metodolog i a sa de cuantificare.  Zonele seismice din România  Studiile de inginerie seismică şi experienţa cutremurelor precedente au condus la e l abo r area de metode de calcul al construcţiilor la cutremur şi hărţi de zonare se i sm i că .    Zonarea seismictJ  presupune ide n t i  fi ca r ea ariilor expuse seisme l or,  la  nivelul unor ţări sau regiun i , potrivit unor criterii faptice -  istor i ce ,  geologice ,  geofizice, cu reprezentarea mărimii mişcărilor terenului în corelaţie cu reprezentarea geografică, potrivit unor parametri seismologici sau  de  inginer i e seismică  (intensităţi,  acceleraţii, viteze, deplasări).  Intensităţile  seismice probabile pe teritoriul României sunt redate  în figura  2.a  prin harta de zonare expr  i m a t ă  în  grade de intensitate seismică pe scara MSK (STAS 11100/1- 93), asemănătoare cu scara Me r calli  ,  la  care face referinţă în  mod uzual.         Fig .  2 .  a. Zonarea seismică a teritoriului României - intensităţi pe scara  MSK,  conf.  SR 11100  -  1: 93 Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României  (indicele 1  indică  o perioadă med i e de revenire  de  minimum 50 de ani iar  indicele  2  indică  o perioadă medie de revenire de  minimum 100  de ani a  intensităţilor  respective)  Pe acea  hartă,  cifrele între 6 şi 9 exprimă grade de intensitate MSK  (şi  nu  magnitudini)  iar indicele 1 exprimă o perioadă  medie  de revenire de minimum 50 de ani,  iar  indicele 2 o perioadă medie de revenire de minimum  100  de ani a inte n s it ăţi l or respective,  în  sens statistic-probabilistic (Notă: aceste cifre cu indici  nu  vor fi confundate  cu valorile de  magn · i t u d. m1 •  1 . .  1  .  1  .  )     Forma scurtă a scărilor de intensitate MM şi MSK     Grad    SCARA MERCALLI-MODIFICATĂ MM    SCARA MEDVEDEV- SPONHEUER-KARNIK MSK64      I    Cutremurul nu este perceput decât de puţine persoane aflate în conditii favorabile    Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se află sub limita sensibilitătii oamenilor.      li    Se simte de puţine persoane, în special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale  clădirilor.    Mişcarea foarte slabă, resimţită numai de persoanele care locuiesc la etajele superioare.      III    Se percepe în interiorul clădirilor, mai pronunţat la etajele superioare. Durata poate fi apreciată.    Se produc oscilaţii slabe, similare celor produse de circulaţia autocamioanelor uşoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din interiorul locuintelor.      IV    în timpul zilei este resimţit de multe persoane care se află în interiorul clădirilor. în exterior puţin perceptibil.    Cutremurul este destul de puternic, vibraţii similare celor produse de circulaţia  autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, precum şi lichidele din vase oscilează.      V    Este simţit aproape de toţi oamenii. Uşoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte  instabile se răstoarnă .    Se percepe de toate persoanele din interiorul locuinţelor şi de majoritatea celor din exterior.  Obiectele uşoare, nefixate, se răstoarnă.      VI    Mişcarea este simţită de toată lumea producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă degradări. Avarii neinsemnate la  clădirile slab executate.    Mişcarea este simţită în întregime producând panică. Obiectele grele se deplasează.  Degradări moderate în elementele nestructurale  ale constructiilor.      VII    Produce panică, iar oamenii părăsesc locuinţele. Avarii uşoare până la moderate la structurile de rezistenţă obişnuite. Avarii considerabile la construcţiile slab executate sau necorespunzător proiectate. Coşurile se prăbuşesc.    Cutremurul produce panică, iar majoritatea oamenilor părăsesc locuinţele. în clădirile slab executate apar avarii importante sau chiar distrugeri.În construcţiile proiectate şi executate corespunzător se înregistrează degradări moderate. Coşurile de fum se dislocă puternic sau cad.      VIII    Avarii uşoare la structurile proiectate seism ic.Avarii considerabile la clădirile  obişnuite.Prăbuşirea structurilor de rezistenţă executate defectuos. Dislocări ale zidăriei de  umplutură, căderea coşurilor înalte, monumentelor etc.    Panica are un caracter general. Toate construcţiile sunt afectate. Se produc avarii majore şi distrugeri la clădirile obişnuite, fără asigurare antiseismică, sau executate defectuos.  Structurile proiectate în concept seismic pot suferii avarii moderate.      IX    Avarii însemnate la structurile de rezistenţă proiectate antiseismic. Se produc înclinări ale clădirilor cu schelet de rezistenţă bine proiectate. Distrugeri ale clădirilor slab executate. Crăpături în pământ. Conductele  subterane se rup.    Se produc avarii însemnate în structurile proiectate antiseismic. Construcţiile cu asigurare seismică moderată se distrug parţial sau se prăbuşesc. Castelele de apă, turnurile izolate, monumentele etc. se prăbuşesc. Crăpături în  terenuri.      X    Majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundaţiile. Pământul se crapă puternic. Se produc alunecări de terenuri.    Construcţiile proiectate antiseismic se prăbuşesc parţial sau în totalitate. Degradări importante în baraje. Şinele de cale ferată se deformează.  Masive alunecări de teren.      XI    Puţine structuri de rezistenţă rămân nedistruse. Apar falii la suprafaţa pământului. Conductele subterane complet distruse.  Prăbuşiri şi alunecări puternice ale terenului.    Se distrug majoritatea construcţiilor corespuzător proiectate şi executate (clădiri, poduri, baraje, căi ferate etc.). Distrugerea conductelor subterane. Fracturi şi deplasări ale  terenurilor pe toate directiile.      XII    Distrugere totală. Obiectele sunt aruncate ascendent în aer.    Distrugere totală a construcţiilor. Modificarea radicală a formei suprafetei pământului.       Forma scurtă a scării EMS-98     Intensitatea EMS    Definiţie    Descrierea efectelor tipice observate (condensată)      I    Nesesizat    Neresimtit.      li    Puţin sesizat    Simţit numai de foarte puţine persoane individuale, în stare de repaos în case.      III    Slab    Simţit în interior de puţini oameni. Persoanele culcate simt o legănare sau o uşoară trepidatie.      IV    Observat pe scară largă    Simţit în interior de mulţi oameni, în exterior de foarte puţini. Puţine persoane sunt trezite. Ferestrele, uşile şi vesela trepidează.      V    Puternic    Simţit în interior de cei mai muiţi, în exterior de puţini. Muiţi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriaţi. Clădirile trepidează în ansamblu. Obiectele atârnate oscilează considerabil. Obiecte mici  alunecă. Uşile şi ferestrele se leaQănă, se deschid sau se închid.      VI    Producător de avariere uşoară    M uiţi oameni sunt speriaţi şi fug afară. Unele obiecte cad. Muite  case suferă avariere nestructurală uşoară, ca fisuri subţiri şi căderi de mici bucăti de tencuială.      VII    Producător de avariere    Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi fug în exterior. Mobila este deplasată, iar obiectele cad de pe rafturi în număr mare. Muite clădiri bine realizate suferă avariere moderată: mici fisuri în pereţi, căderi de tencuială, părţi ale coşurilor cad, clădiri mai vechi pot  prezenta crăpături pronunţate în pereţi şi ruperi de pereţi de umplutură.      VIII    Producător de avariere gravă    M uiţi oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case prezintă crăpături mari în pereţi. Unele clădiri obişnuite bine realizate prezintă distrugeri serioase ale pereţilor, în timp ce structuri mai  vechi, slabe, se pot prăbuşi.      IX    Distrugător    Panică generală. Muite construcţii slabe se prăbuşesc. Chiar clădiri obişnuite bine realizate prezintă avariere foarte grea: distrugeri  serioase de pereti şi cedare structurală partială.      X    Puternic distrugător    M uite clădiri obişnuite bine realizate se prăbuşesc.      XI    Devastator    Majoritatea clădirilor bine realizate se prăbuşesc, chiar unele cu o bună proiectare antiseismică sunt distruse.      XII    Complet devastator    Aproape toate clădirile sunt distruse.     Trebuie reţinut deci că:  -magnitudinea  se referă   numai   la manmea  convenţională  a  seismului,  energia declanşată de şocul seismic,  În zona epicentrală.   -intensitatea se referă la mărimea efectelor seismului  În diferite amplasamente,  fiind diferită în diferite locuri şi descrescând în general cu distanţa faţă de epicentru (fenomenul de atenuare).       \.  2 1    22  48  - -   .   U n g :ii ri-:;i   _ _j   . I  C  B   ---u-  -  "'   "(J   7 rn1;rn);lv; mii 1fov;l1f ' '  ;.,:<:i,l,,i; ;,,; 1,,,,,,11..,ii    _   fll)lllrll 1:1 1 l l l:1"IIIJ l l), V; :1" 1 d   IMR  =  1fJO;l1ii  Sorbi  00  ©UTCB  U n  iv s rsit.l 8a Tehnic;,  de  Co,istroctii  Buc-uro.sti  Pentru proiectarea antiseismică construcţiilor există hărţi speciale, cum este  cea  prezentată  în fig.  2 .  b.,  preluată din Codul P .  100-1/2006,  care  redă  zonarea  teritoriului  României în  termeni  de valoare  de  vârf a acceleraţiei orizontale a teren ulu i .       Posibilităţi şi  limite  actuale în prognozarea cutremurelor  Sunt cunoscute  informaţiile  care apar periodic  în  mass-media   privind "iminenţa" unui  cutremur major,  în  zilele sau  lunile următoare,  care  de fapt nu  se confirmă.  Din  păcate, predicţiile neştiinţifice sunt crezute de omul obişnuit,  neinformat,   iar  când sunt prezentate sub o aparenţă ştiinţifică cu  date "precise" devin greu de  combătut;  la   fel de  adevărat este că  după  ce  nu  se adeveresc publicul  îi   uită  şi îi  iartă  pe cei ce  le-au  emis ... Deşi  seismologii au publicat de  mai mulţi  ani evaluări statistice privind ciclurile  istorice  ale  marilor  seisme de Vrancea,  nu  s-a ajuns  la  predicţii oficiale pe  termen  scurt .  Se poate  pune   întrebarea:  de ce  nu  suntem anunţaţi oficial despre  posibilele  seisme ca şi despre vreme ?  Seismologiii profesionişti consideră că o predic e seismică validă  trebuie  să  indice:      -  fereastră  temporală   (intervalul de timp de  apariţie a seismu lui)  ;      -  fereastră  spaţială  (zona apariţiei  cutremurului);      -  fereastră magnitudinală (mărimea  cutremurului aşteptat);      -  încrederea  autorului în gradul  de  siguranţă al predicţiei;      -  probabilitatea  de apariţie a cutremurului ca eveniment aleator;      -  efectele de suprafaţă ale cutremurului.  Predicţia seismică poate  fi  sistematizată  într-o  procedură succesivă pe  următoarele   etape:     -   predicţia  statistică-preliminară - bazată  pe  analiza  frecvenţelor  de apariţie a cutremurelor  la  scara  istoriei  cunoscute pentru  teritoriul  studiat;     -  predicţia pe termen  lung -  bazată  pe studiul acumulării deformaţiilor scoarţei  terestre;     -  predicţia  pe  termen mediu  - bazată pe studiul  fenomenelor tectonice;     -  predicţia  pe  termen  scurt  ;      -  predicţia în  etapa   iminentă, imediat  înainte de ruptura  principală.     Observarea  unor fenomene  precursoare,  apărând  anterior şocului  principal dar   legate  cauzal de acesta este o activitate  de  bază în predicţia seismică  pe  termen scurt. Există zeci,  până la  sute, de tipuri de fenomene precursoare de natură seismologică, geofizică, geomorfologică, geochimică sau biologică, dar corelaţiile cu cerinţele unei adevărate predicţii nu sunt simplu de stăpânit.  Până în prezent, numai în China s-a reuşit ca la cutremurul Haicheng din 4 februarie 1975 şi apoi la un alt seism, să se comunice public predicţii urmate de evacuare, cu salvarea unui număr mare de vieţi omeneşti şi bunuri.  Specialiştii consideră că o predicţie pe termen scurt sau iminent ori avertizări în masă într-o societate cu populaţie nepregătită şi needucată pentru a reacţiona unitar şi raţional poate face mai multe pagube decât un seism. Deşi cercetările continuă iar tehnicile de analiză computerizată permit numeroase corelaţii, predicţia pe termen scurt a seismelor pare să fie temporar într-o etapă de acumulare a unor noi abordări.  Cu toate că reprezintă o soluţie în mentalul opiniei publice, evacuarea în cazul unei predicţii care ar fi anunţată public, din timp, voluntară sau ordonată, pe perioade lungi, este dificilă, şi nu pare recomandabilă (decât cu măsuri deosebit de detaliate de organizare şi suficiente locaţii sigure), probabil că ar duce la pierderi economice şi dezorganizare socială. Zonele urbane creează mari probleme potenţiale de evacuare, aşa cum s-a putut constata la uraganele Katrina şi Rita din SUA, 2005.  În cazul cutremurelor de Vrancea, aria afectată este de obicei foarte mare, astfel încât evacuarea ar trebui pregătită cu o mare desfăşurare de personal şi mijloace.  Sistemele de alertă seismică şi închidere preventivă a retelelor şi surselor de mare risc  Sistemul de alertă sau alarmare seismică pentru Bucu ' reşti,  se bazează pe observaţiile   referitoare la cutremure de adâncime intermediară de Vrancea, la care pentru magnitudini de pană la Mw=8.0, şi o distanţă epicentrală de 130-150 km, diferenţa de timp între sosirea undelor longitudinale P în zona epicentrală şi a undelor transversale S în Bucureşti, ar fi întotdeauna mai mare de 25 s, cea ce ar reprezenta timpul maxim posibil de alarmare. Clienţii firmei furnizoare primesc anticipat pe pager anunţul, prin semnal sonor, dar în acel moment nu se ştie ce mărime va avea cutremurul. Utilizarea extinsă, în special în condiţii publice, pune problema instruirii utilizatorilor pentru o utilizare corectă şi eficientă a informaţiilor oferite de acest sistem, având în vedere că reacţia acestora poate avea un impact social potenţial deosebit.  Sistemul de Avertizare Seismică În Timp Real INCDFP,  lansat experimental în 2005, ar   permite ca în maximum 0,9 - 1,2 secunde (din cele 20-28 secunde până la sosirea undelor seismice distrugătoare) să se poată bloca automat obiectivelor şi reţelele de interes naţional cu risc major la cutremure puternice şi activa mijloacele de salvare, protecţie şi intervenţie.  Efectele cutremurelor asupra mediului  În principiu, seismele pot acţiona asupra mediului Înconjurător  prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:      o  rupturi în scoarţă însoţite de prăbuşiri sau procese de faliere;     o  alunecări de teren cu antrenarea unor versanţi;     o  tasări şi lichefieri de depozite nisipoase saturate.    Efectele cutremurelor asupra constructiilor şi a ansamblurilor de constructii  Cutremurele pot produce asupra c ' onstrucţH/or şi  a  ansamblurilor de con ' strucţii efecte  negative,  uneori cu caracter de dezastru, prin:      o  distrugerea (prăbuşirea) totală sau parţială a unor clădiri vulnerabile;     o  distrugerea unor elemente (structurale sau nestructurale) componente ale unor clădiri sau avarierea lor;     o  distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţ i i din clădiri a unor reţele publice de utilitate vitală  (de  a l imentare cu apă,gaze, energie electrică, energie termică, transport, comunicaţii) şi izolarea unor zone;     o  incendii ş i  explozii  în  clădiri sau în cartiere, localităţi;     o  blocarea unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unor  clădiri  şi  împiedicarea  operaţiunilor de salvare-a j utorare.             Fig. 3. Prăbuşirea unei părţi dintr-o clădire veche din Bucureşti ,  insuficient de rezistentă la seisme .  Ca urmare a cutremurului vrâncean  din  4 martie 1977 ,  pereţii din zidărie  s-au prăbuşit  în  stradă şi au pus  în  pericol trecătorii       	     Fig.  4.  Clădiri construite  înainte  de 1940, fără a  fi  proiectate să reziste la seisme, prăbuşite  la  cutremurul din 4 martie 1977.  Stânga Complex Nestor, Calea Victoriei; dreapta Bloc Casata, Bd. Gh. Magheru, Bucureşti   Experienţa cutremurului de Vrancea din 4 martie 1977  a demonstrat că  în  zonele unde  mişcarea  seismică a fost mai puternică ,  multe şcoli vechi cu structură din zidărie portantă au avut de sufer i t. În ţara noastră s-au înregistrat circa 15 % prăbuşiri şi avarii grave ş i  1O % avarii uşoare (procente raportate  la  suprafaţa construită).  Ca o caracteristică generală clădirile au prezentat fisurarea şi ruperea stâlpilor de beton armat sau a şpaleţilor de zidărie, fisurarea şi dislocarea unor pereţi transversali. S-au produs dislocări de ziduri în special în zonele cu neregularităţi în plan, rupturi în pereţi şi deplasările acestora pe orizontală iar la casele scărilor zidăria s-a crăpat şi desprins la colţuri urmând linia rampelor. Datorită căderii unor coşuri s-au produs şi prăbuşiri locale de planşee; la planşeele de lemn s-a produs desprinderea de pe reazemele perimetrale şi au căzut porţiuni mari de tencuială.  Riscul seismic  reprezintă probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii şi pierderi în cazul unui seism, considerând o anumită perioadă de timp de referinţă.   Riscul seismic referitor la construcţii depinde de:  -hazardul  seismic   (factorul  cauzal,  seismicitatea,  în  expresie  matematică, probabilistică, prin modul în care se repetă fenomenele puternice de-a lungul timpului istoric);   -expunerea la risc  a unor elemente (prezenţa lor în zona seismică - construcţiile vor fi mereu expuse riscului în timp ce unele persoane pot pleca un timp din zonele neseismice în zonele seismice ori invers, sau din clădiri, şi astfel îşi schimbă expunerea);   -vulnerabilitatea  (susceptibilitatea unor construcţii  de a suferi avarii  la seisme (depinzând de calităţile lor antiseismice, avarierea la seisme precedente, deteriorarea în timp, etc.   Trebuie reţinut că în timp ce   hazardul seismic nu poate fi modificat de oameni, şi În general nici expunerea construcţiilor, care sunt fixe, vulnerabilitatea acestora poate fi redusă prin intervenţii (consolidări), astfel Încât să fie redus riscul.    Legile În vigoare se referă la reducerea riscului seismic ca prioritate natională. În prezent există legi care obligă la consolidări, ca şi la măsuri de pregătire, incÎusiv În unităţile de Învăţământ, pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă În caz de seisme.  În ultimii ani au fost consolidate numeroase clădiri de şcoli şi licee.   Cheia prevenirii rănirilor este ca să avem o clădire sigură, mobilerul, obiectele şi echipamentele să fie fixate iar persoanele să fie instruite să se protejeze.  Recomandări privind pregătirea anticipată pentru prevenirea unor avarieri, răniri şi accidentări  Elevii de liceu au capacitatea fizică şi de înţelegere pentru a se pregăti şi a face faţă cu bine unei situaţii produse de un eventual cutremur, atât individual cât şi cu concursul colegilor, sub coordonarea cadrelor didactice.  Ce trebuie să ştiti despre pregătirea antiseismică  '  Măsurile privind pregătirea pentru a face fată unui seism se referă la:     o  cunoaşterea pericole/or şi a modului de '  comportare şi protecţie În locuinţă, zona locuinţei şi pe drumul spre şcoală;     o  pregătirea  pentru  protecţie  În  interiorul  clădirii  unităţii  de Învăţământ  prin asigurarea unei rezistenţe la cutremur adecvate, pregătirea pentru protecţia În clădire prin cunoaşterea instalaţiilor vitale, cunoaşterea şi comunicarea locurilor de adăpostire sigure pentru protecţie În timpul seismului (acestea sunt atribuţii ale conducerii unităţii);     o  pregătirea pentru protecţia individuală şi de grup prin cunoaşterea regulilor de comportare raţională În caz de cutremur, atât În şcoală cât şi prin protecţia În zona Învecinată unităţii de Învăţământ, care trebuie  să   Îi   preocupe pe toţi elevii.     Participarea la planul familial de protectie. Cum ne putem pregăti de cutremur:  recunoaşterea pericolelor din locuintă, zo ' na locuintei, pe drumul spre şcoală şi  în   incinta şcolii                 '          '   Pentru ca fiecare membru al familiei să ştie cum să se protejeze, elevul de liceu va participa la stabilirea din timp a unui  plan familial de protecţie,  cu privire la diferitele situaţii posibile.     -  	fiecare elev va face efortul de a reţine în memorie particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimilor locuinţei, ale drumului, pe care se deplasează zilnic la şcoală, cumpărături sau la alte activităţi având în vedere eventualele pericole de care se va feri:     -  căderea unor elemente de construcţii nestructurale (ziduri, cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, coşuri de fum, cornişe, parapeţi, etc.);     -  spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte care au mari suprafeţe vitrate;     -  căderea unor obiecte de pe clădirile înalte (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, jardiniere etc.);     -  autovehicule, incendii, căderea unor stâlpi şi linii electrice;     -  alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.       -  elevul de liceu îşi poate ajuta fraţii mai mici şi chiar părinţii să facă un mic plan al cartierului, localităţii, cartierului şi împrejurimilor locuinţei;     -  este utilă obişnuinţa de a se proteja şi atunci când se află în altă situaţie (în vacanţă, în altă localitate, la spectacole, în vizită, etc.) ;     -  	fiecare familie va avea pregătit un rucsac de urgenţă, aflat la îndemână, în care să se găsească apă şi câteva obiecte de primă necesitate dacă ar fi necesar să se stea în afara locuinţei un timp;     -  	când are loc un seism, toţi membrii familiei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor proceda astfel:     o  mama are grijă de cei mici;     o  tata are grijă de copiii mai mari;     o  fraţii mai mari au grijă de cei mici şi de surori;     o  elevii din clasele superioare de liceu pot să îşi protejeze bunicii şi unii membri de familie cu disabilităţi;     o  părinţii vor îndepărta copiii de ferestre şi mobilier care ar putea cădea;       -  	toţi membrii familiei vor cunoaşte locul unde se află un stingător de incendiu de dimensiuni mici şi pe care cei în putere au învăţat să îl folosească şi se vor instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu ;     -  când seismul are loc noaptea, se vor aplica recomandările redate într-un capitol special;     -  	părinţiii vor discuta cu copiii despre modul de comportare şi protecţie în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre şcoală sau spre casă, pe jos sau într­ un vehicul, şi se va proceda potrivit recomandărilor care urmează;     -  	părinţii vor arăta copiilor unde este un loc deschis şi sigur de lângă casă unde toţi membrii familiei se vor aduna dacă în clădirea în care locuiesc s-ar produce probleme la seism.       	     Coş de  fum  deteriorat şi calcan, care se  pot prăbuşi   în  stradă la seism       	       Clădiri cu ornamente care se desprind şi cad în stradă  F i g. 5. Exemple  de  părţi ale  clădirilor  vechi şi alte elemente care  pot  constitui pericole  în  caz de cutremur pentru elevii care  trec  pe lângă acestea     	     Balcoane cu  închideri improvizate,  geamuri, antene şi aparate  de  aer condiţionat care pot să cadă la seism sau furtună       	     Aparate de aer condiţionat, antene şi  panouri  publicitare deasupra zonelor circulate  Fig. 6. Exemple de părţi ale clădirilor noi şi alte elemente care  pot  constitui  pericole  în caz  de  cutremur pentru elevii care trec pe  lângă  acestea  Cum se poate asigura protecţia antiseismică în interiorul clădirilor de învăţământ  Aspecte privind mobilierul, instalaţiile şi echipamentele, materialele didactice din clase şi laboratoare  În cazul unui cutremur, în afara pericolelor ce pot apărea ca urmare a unor deteriorări a elementelor structurale şi nestructurale, pot constitui pericole şi unele echipamente, instalaţii, mobilier şi materiale didactice specifice activităţilor şcolare, care împiedică sau întârzie evacuarea prin răsturnarea peste căile de acces şi blocarea trecerii spre ieşire sau prin lovirea sau rănirea persoanelor. Astfel de corpuri pot fi:  lămpi grele, lămpi cu petrol, ghivece, hărţi, tablouri, material didactic greu;  biblioteci, vitrine, corpuri suspendate şi rafturi neasigurate, computere, echipamente de audio-vizual, maşini de scris, godine, radiatoare electrice neasigurate;     -  tavane suspendate, geamuri;     -  aparate şi substanţe chimice în cadrul laboratoarelor de fizică şi chimie; alte maşini şi obiecte grele în ateliere şi laboratoare;     -  cofrete de la conducte, robinete şi contoare de gaz, tablouri electrice, robinetele de închidere a apei şi a gazului;    rezervoare de lichide şi gaze, boilere, schimbătoare de căldură, transformatoare, pompe, ventilatoare, baterii de acumulatoare, corpuri de iluminat, conducte aparente.  Măsuri de pregătire a clasei şi instalaţiilor, echipamentelor şi mobilierului pentru situatia unui cutremur:     o  pro '  fesorii vor discuta cu părinţii şi elevii despre procurarea unui rucsac cu cele  necesare pentru situaţii de urgenţă care se va păstra acasă (în camera elevului ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (în dulapul clasei); conţinutul recomandat este redat separat;     o  cunoaşterea locului unde se află trusa de prim-ajutor şi utilizarea conţinutului acesteia.     o  participarea la identificarea mobilierului auxiliar şi obiectelor grele care atârnă peste pupitre, birouri, mese, şi pot cădea peste acestea, degajarea spaţiilor de diverse piese instabile la seism, mai ales în vecinătatea locurilor de studiu sau circulate, înlocuirea cu altele mai uşoare, fixarea contra deplasării sau mutarea astfel încât să nu pericliteze viaţa sau integritatea corporală în caz de oscilaţii sau cădere (lămpi grele, material didactic, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc.);     o  participarea, împreună cu personalul tehnico-administrativ, la asigurarea pieselor grele de mobilier, înalte dar cu lăţime mică, din corpuri suprapuse, prin prindere de un perete sau de o grindă solidă ; de asemenea, cărţile şi alte materiale didactice din rafturi vor fi asigurate contra alunecării şi căderii, cu coardă de nylon de tip undiţă sau baghete uşoare dar rezistente ;     o  	participarea, împreună cu personalul tehnico-administrativ la cunoaşterea locului de amplasare  al comutatoarelor,  siguranţelor,  robinete  generale  şi locale  pentru electricitate, apă şi gaze şi modul lor de manevrare, astfel încât la nevoie, după seism, să poată fi luate măsurile minime de intervenţie de urgenţă (închidere/deschidere), în caz de pericol ;     o  	fixarea calculatoarelor şi a printerelor, amplasarea aparatelor mai grele sau pe rotile (ex.maşini de spălat, frigidere, etc.) astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieşirilor din încăperi spre a nu bloca prin deplasare accesul în cazul unui seism; limitarea deplasărilor aparatelor mari prin fixare, în aşa fel încât în caz de cutremur racordurile să nu sufere deteriorări;       piese de prindere de un perete solid              coarda nylon sau  bagheta rezistenta  carti sau materiale didactice  coarda nylon     · -   Fig. 7. Fixarea unei biblioteci     o  amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se lucrează frecvent şi nu există pericolul de contaminare şi incendiu;     o  	asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;     o  cunoaşterea locului de amplasare a extinctoarelor şi a modului de utilizare a acestora.      Aspecte privind reacţia la cutremur a elevilor si grupurilor de persoane  Comportarea seismică a unei clădiri aşa cum o percepe o persoană este rezultatul impactului mişcării terenului asupra structurii şi a interacţiunii acestora. Răspunsul structurii modifică mişcarea terenului astfel încât persoanele vor simţi diferit oscilaţiile în funcţie de caracteristicile dinamice ale tipului de clădire în care se află, intervenind şi interacţiunea sa cu spaţiul din apartament şi clădire.  Omul percepe mişcarea seismică în mod deformat, emoţional, în general cu o durată mărită de câteva ori.  Oscilaţiile seismice au anumite componente dominante (frecvenţe dominante) care sunt importante pentru reacţia umană din două puncte de vedere:     -  	oscilaţiile a căror frecvenţă dominantă coincide cu frecvenţa proprie a clădirii conducând la fenomene de rezonanţă, deci de amplificare a oscilaţiei acesteia de 2-3  ori;      -  	oscilaţiile clădirii, datorate mişcarii seismice, a căror componente dominante sunt apropiate de frecvenţe proprii caracteristice corpului uman sau a unor organe umane, influenţând organismul pe cale fiziologică sau psihologică.    Frecvenţele amintite se regăsesc şi între frecvenţele componentelor oscilaţiilor, puse în evidenţă de analiza accelerogramelor reale, ceea ce conduce la reacţii semnificative ale corpului omenesc sau ale părţilor sale, datorate unui fenomen similar celui de rezonanţă. Componentele de joasă frecvenţă conduc la senzaţii similare răului de mare.  În Japonia s-a studiat corelaţia care apare între intensitatea cutremurelor şi gradul  de conştientizare a reacţiilor umane: la intensităţi de grad VII pe scara MM (Mercalli Modificată) cca. 30% din subiecţi se manifestă confuz iar la intensităţi de grad  IX-X  pe scara MM cca. 50% se comportă inconştient (instinctiv). Trebuie amintit că populaţia  japoneză are experienţă datorită frecventei mari a cutremurelor din zonă, iar pe de altă parte a beneficiat de programe de educaţie antiseismică. La seisme de gradul VII MM din punct de vedere psihologic s-au înregistrat în ordinea ponderii lor următoarele trei tipuri de senzaţii:     -  senzaţia că oscilaţiile nu se mai opresc (10%);     -  senzaţia de surprindere;     -  senzaţia de spaimă (pondere redusă).  Din punct de vedere al comportamentului se disting două tipuri de reacţii: reacţii pasive şi reacţii active. Indiferent de intensitatea cutremurului, la japonezi se remarcă reacţia activă cu o pondere majoră în grija pentru prevenirea incendiilor.  Indiferent de experienţa seismică, unele persoane pot reacţiona negativ (parţial sau total) din motive independente de voinţa lor, prin:     -  senzaţia de teamă, panică, agitaţie, dorinţa de evacuare din locul unde i-a surprins seismul;     -  blocaj motor sau emoţional, plâns, isterie etc.    Pe măsura amplificării oscilaţiei clădirii reacţiile pot fi influenţate de unele efecte ale acestui fenomen fizic (oscilaţii laterale, fisurări, căderi de mobilier, obiecte şi tencuieli).  Organele  interne  sunt  de  asemenea  sensibile  la  oscilaţii  conducând  la dezechilibrarea în timpul mersului. Simţindu-şi corpul supus oscilaţiilor şi cunoscând din propria experienţă sau din alte informaţii efectele posibile ale cutremurului asupra unor constructii, unele persoane pot încerca să se evacueze.  În' cazul unei clădiri joase, acest lucru ar fi posibil dar nu este o soluţie raţională, deoarece pe drumul de ieşire sau afară pot exista pericole majore pe durata şi chiar după cutremur.  Dintre factorii psiho - sociologici pot interveni teama şi panica, uneori cu tentă dominantă,şi oarecum naturală, deşi se poate controla prin exerciţii repetate de răspuns la seism, pe durata seismelor dar şi în perioada ulterioară, când intervin şi elementele legate de comportamentul individual şi colectiv. Prezenta într-o colectivitate în cazul unui cutremur duce la o modificare de comportament fie prin unele efecte de influentă în lant (panică), fie prin subordonarea colectivităţii unor lideri conjuncturali. În funcţie de natura îndemnurilor acestor lideri, colectivitatea se va comporta, cel puţin în prima fază de urgenţă, în mod variabil, de la haotic până la solidar şi eficient.  Efectul zvonurilor este de obicei evident numai după trecerea primei faze de urgenţă, după o primă perioadă de acalmie, odată cu reluarea comunicării între grupurile sociale separate de consecinţele seismului.  Recomandări privind comportarea şi protecţia în caz de cutremur (pe durata mişcării şi după seism) pentru revenirea la normal, în corelaţie cu planul de interventie al liceului  '  Cum trebuie să reactionati la cutremur  Cutremurele de '  păm ' ânt se declanşează brusc, au o perioadă de acţiune scurtă în  timp (de cca. 20 - 90 secunde, în funcţie de tipul şi mărimea cutremurului, tipul clădirii şi amplasamentului, amplificările posibile, etc.).  Seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari şi pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, senzaţii dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea într-un spaţiu în care mobilierul se mişcă, se aud zgomote ciudate şi uneori se întrerupe iluminatul.  Într-o clădire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilaţiilor clădirii şi a mobilierului, a emoţiei, percepţia personală a seismului va fi deformată ("nu se mai termină, cade casa pe noi, etc. !!"), va fi normal să  apără o senzaţie de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.  Vibraţiile care afectează anumite organe interne cât şi amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, cărţi sau filme pot induce, în mod aproape natural, reacţia de teamă, senzaţii de temperatură, greaţă etc.  Cu toate acestea, cel care trăieşte efectul unui seism puternic nu trebuie să se lase copleşit, să îşi propună să reziste (numărând de exemplu, rar, pană la 100) şi mai ales să nu intre în panică !  Este deci posibil şi necesar  să  vă protejaţi, chiar pe durata unui cutremur! Dacă v­ aţi protejat timp de 2 minute, aţi trecut de principalul pericol!  Creierul uman este un puternic computer care memorează şi găseşte În situaţii de criză tot ce vă este necesar spre  a  vă asigura supravieţuirea!  Aceste reacţii sunt naturale, dar pot fi controlate.   Cutremurul şi incendiul induc, uneori dorinţa de părăsire a spaţiilor locuite, spre deosebire de alte fenomene naturale la apariţia cărară omul caută adăpost.  Deşi sunt avizaţi să nu o facă, pentru cei aflaţi în clădiri din zone seismice reacţia de părăsire a clădirii la oscilaţii seismice reprezintă o puternică reminiscenţă instinctuală a locuirii în case individuale tradiţionale, în care acest lucru poate fi fizic posibil.  Măsurile de protecţie în clădiri trebuie realizate rapid, imediat ce mişcarea seismică a fost sesizată. Dacă seismul surprinde pe cineva în câmp deschis (în parc, un teren neconstruit etc.) senzaţia de pericol va fi mai puţin evidentă, chiar şi protecţia va fi mai simplă, prin ghemuire şi sprijinire cu palmele pe teren.  Aceste recomandări verificate de experienţa românească şi internaţională trebuie practic memorate dar şi Înţelese; Într-o situaţie de criza, creierul va căuta aceste informaţii În memorie şi le va readuce În atenţie În "computerul personal", evitând reacţiile  de panică şi catastrofice:  Ce trebuie să faceţi în timpul unui cutremur Acasă, la liceu sau în locuri publice     1-  Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi şi protejaţi ceilalţi membri ai familiei şi colegii, fără a vă speria de zgomotele din jur;     2-  Protejaţi-vă pe loc, aplicaţi atât măsurile individuale cât şi cele care să protejeze grupul în care vă aflaţi ! Acasă, aplicaţi planul familial de protecţie ! La şcoală, aplicaţi aceste reguli, preveniţi panica şi tendinţele de a părăsi clasa, laboratorul sau clădirea;     3-  Rămâneţi în clădire sau în încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, departe de pereţi exteriori care se pot deteriora, spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc., protejându-vă eficient, astfel:     -  elevii se vor proteja sub o bancă de clasă, o masă solidă sau un birou solid, după caz, apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau băncii, sau stând în cadrul uşii sau sub o grindă etc (dacă au fost indicate şcolii de către un specialist atestat ca fiind rezistente); deoarece masa sau banca se mişcă în timpul seismului, se recomandă prinderea cu mâna de picioarele acestora;     -  cadrele didactice şi personalul auxiliar se vor proteja similar, iar în cazul unei încăperi fără mese, uşi sau grinzi rezistente, adulţii se pot proteja lângă un perete rezistent. Protecţia se asigură prin ghemuirea cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme, iar capul se protejează cu palmele lipite de zona urechilor şi de ceafă.     	              Atenţie:   Deşi  a  circulat  recent  şi o opinie contrară, dar cu argumentări neacceptate de specialişti,  în  clădirile de zidărie se asigură mai multă protecţie sub o  bancă,  un birou, o catedră etc,  decât  alături de  acestea,  faţă  de căderea unor  părţi de clădire sau a altor  mobile  şi obiecte .    În  opoziţie cu acea opinie care a circulat  pe INTERNET,  s-au exprimat clar evaluările specialiştilor din SUA ,  Japonia,  Noua  Zeelandă, ca şi din alte  ţări  europene  din  zone seismice.   Instituţiile responsabile  cu protecţia  la  dezastre, ca şi  toate cursurile, manualele  şi tehnicile de supravieţuire  la  cutremur au accentuat din  nou  că este  utilă  o astfel de  protecţie în  şcoli  (majoritatea fiind  din zidărie), după  principiul   ă  vă ghemu i ţi ,  vă acoperiţi  /  protejaţi şi vă susţineţi"  (sau ăvă  aruncaţi la  pământ,  vă acoperiţi  / protejaţi  şi vă ţineţi de ceva"), conform desenelor alăturate, preluate  din  SUA, dar  utilizate în  toate  ţările  cu experienţă.  Nu  poate  fi  garantată  de  nimeni siguranţa  în clădiri  vechi  şi înalte  care s-ar prăbuşi  total,  dar şi  în  acele cazuri este esenţial ca  prin  căderea unor  părţi de  clădire corpul omenesc şi  mai  ales capul să nu sufere  răni  grave, astfel crescând şansele  de  supravieţuire.   În  prezent în Japonia  există  pe piaţă pupitre  şcolare  individuale,  rezistente  la  căderea unor componente din  clădiri  la   cutremur.          Fig. 8.  Pupitrele  obişnuite  de clasă  au schelet  din  oţel care împreună cu  partea din produse  lemnoase poate asigura protecţia  faţă de  căderea  unor lămpi, materiale  didactice, tencuieli, geamuri  Reţineţi I        4-  Pentru a preveni panica şi rănirile, este necesar să ascultaţi  recomandările  cadrelor didactice, nu permiteţi nimănui să fugă din încăpere, clasă, să ţipe sau să propună evacuarea. Veţi evita să fugiţi pe uşă, să săriţi pe fereastră, să alergaţi pe scări, să utilizaţi liftul sau să produceţi aglomeraţie.  Dacă puteţi, deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.  Nu uitati:     -  s ' cările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale  etajelor În timpul mişcărilor seismice;     -  deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de nesigură şi periculoasă;     -   faza seismică iniţială are o durată redusă  iar faza oscilaţiilor puternice  Îl  poate surprinde pe cel care a plecat În grabă tocmai În  casa  scării, un spaţiu periculos,  la   care să se adauge panica sau aglomeraţia creată de alte persoane (nu trebuie neglijaţi factorii reacţiei de grup, care pot scăpa de sub control, inducând voit sau nevoit efecte negative).      -  în multe cazuri,  timpul necesar la evacuare este mai mare decât durata seismului sau decât a intervalului disponibil până la sosirea primelor unde seismice puternice,  deci  evacuarea celor de la etaj nu este recomandabilă şi de cele mai multe ori nici posibilă;      -  chiar dacă ieşirea dintr-o clădire parter sau de la etajele inferioare ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp (în special pentru persoane tinere care ar ieşi individual), afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, ferestre etc.  ,  de aceea trebuie să evitaţi să alergaţi în stradă.             Fig. 9. Scările pot prezenta pericol de busculadă, alunecare, ciocnire cu ferestrele, tăiere şi cădere în gol dacă sunt aglomerate cu elevi în timpul mişcării seismice       5.  Dacă este posibil, închideţi sursele de foc din încăpere cât de repede iar dacă a  luat  foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.     6.  	Dacă vă aflaţi într-un  loc  public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserică, stadion, săli de întrunire), nu alergaţi catre ieşire. Staţi calmi şi  liniştiţi-i  pe ceilalţi.     7.  Acordati primul ajutor medical persoanelor rănite.     8.  În caz I în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele  sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode vecinii, profesorii, colegii, cât şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs. Fiţi calm, fără a intra în panică.   

 În afara unei clădiri, pe drum, în mijloacele de transport în comun 
    1.  	Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, în locurile special destinate, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă. Deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur, fără a alerga pe stradă. Deoarece poziţia stând în picioare este instabilă, se recomandă ca şi pe teren liber protecţia să fie prin ghemuire şi sprijinire cu palmele pe teren.     2.  	Dacă seismul vă surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să oprească într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje şi linii electrice aeriene. Staţi înăuntru. Feriţi-vă de firele de curent electric şi orice cabluri care pot să cadă.     3.  	Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe loc până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziti la coborâre sau să spargeti ferestrele.     4.  În metrou vă păstraţi calmul şi ascultaţi recomandădle personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele.   
 Ce este bine să faceţi după producerea unui cutremur 
 Nu vă grăbiţi să plecaţi! Trebuie să aplicaţi regulile de comportament după un cutremur puternic şi anume: 
    1.  - Îngrijiţi-vă cu prioritate de siguranţa personală, a familiei şi a colegilor !     2.  - Este bine să nu părăsiţi imediat spaţiul sau clădirea în care v-a surprins seismul. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special colegii mai sensibili.   
 3.- Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Se recomandă să nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze) până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. 
 4.- Imediat după seism, se recomandă să nu utilizaţi telefonul fix sau mobil decât pentru apeluri la ambulanţă, pompieri sau inspectoratul pentru situaţii de urgenţă, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice necesare intervenţiilor; 
 5.- Dacă a luat foc ceva, căutaţi să-l stingeţi prin forţele şi mijloacele din apropiere şi anunţaţi imediat cadrele didactice, personalului administrativ sau pompierii; 
 6.- Verificaţi vizual starea construcţiei în interiorul încăperii în care vă aflaţi şi să comunicaţi profesorilor sau administratorilor dacă sunt avarii;. 
 ?.-Părăsiţi cu calm clădirea, încălţaţi, îmbrăcaţi potrivit anotimpului, fără a lua lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole. Dacă s-au produs efecte grave ca urmare a seismului, va fi util să avem cu noi rucsacul de urgenţă. 
 8.- Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.); 
 9.- Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au geamuri, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază, etc. Dacă se constată că într-un ascensor sunt persoane blocate, operaţiunea este dificilă şi nu există un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inundaţie, etc,), calmaţi persoanele şi adresaţi-vă la serviciile 
 inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, intervenind numai cu specialişti şi unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau căderea în gol a cuiva. 
 10.-Dacă vremea este bună, elevii vor sta în curtea liceului, într-un loc liber şi sigur; dacă anotimpul nu permite, conducerea liceului poate recomanda gruparea într-o altă clădire sigură sau plecarea elevilor căre domiciliu. Pe drumul spre casă, evitaţi clădirile grav avariate, spre a nu vă expune la riscuri inutile. 
 11.-Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare, indicând unde sunt încăperi avariate, mobilier răsturnat şi/sau colegi răniţi. 
 12.-Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale conducerii liceului şi autorităţilor. 
 13.-Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice (aşa numitele replici), fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti ! 
 14.- La evacuare  daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor  şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor. 
    15.  Cadrele didactice şi personalul tehnic disponibil vor aplica măsurile de verincare vizuală imediată a stării clădirii pentru a nu pune În pericol elevii Înăuntru sau lângă aceasta.     16.  Dacă  un anumit element al clădirii v-a blocat ieşirea dintr-o Încăpere:      -  luptaţi-vă pentru rezolvarea problemei, pentru supravieţuire!  Autorităţile vor concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate.      -  	în primul rând trebuie să  nţi calmi,  să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să  nu permiteţi reacţii de panică,  să  acordaţi primul ajutor celor răniţi  iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are cunoştinţe tehnice şi posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare ;  experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util  să  aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare, chiar În cazul unei situaţii extreme În care, de exemplu aţi n surprins sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau Într-o cameră, incintă (ascensor etc) blocată, prin Înţepenirea uşilor sau din alte cauze;     -  	deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia (de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a mobilierului). O variantă clasică de  comunicare cu cei din afară  este să  bateţi la intervale regulate cu un obiect tare În conducte Învecinate sau În pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi prim-ajutor necesar.      -  nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare,  deoarece în astfel de conditii, deşi timpul pare nesfârşit,  corpul uman ÎŞi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste  o  perioadă critică.  În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în tara noastră în 1977 şi în mod similar în întreaga lume.        17.  După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată. Se vor întocmi pe baza investigaţiilor de urgenţă marcarea clădirilor sau zonei afectate, cu placarde speciale, a căror semnificaţie este legal obligatorie (fig. 1 O) :   clădire inspectată  -  poate fi utilizată fără restricţii (culoare verde); clădire cu acces limitat (culoare galbenă)  -  acces limitat;     -  zonă nesigură (culoare albastră)  -  acces interzis; clădire nesigură (culoare roşie)  -  intrarea interzisă,  Ulterior se efectuează expertizele tehnice şi se întocmesc listele de priorităţi ale clădirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării construcţiilor de locuit.                 ACCES LIMITAT   ATENTIUNE:    Attasta <lidirea a fost  i11sp,ec1ata si au   fou ideotific:ate  urmitoarde.  degrad!rt •  ······· ·-· ·········"·· · · · ·· · ··  Jllt:ni.rea,   locuirea   s.i   u.tilizaree legala   a  elid.irii smt pemtlse dupi  cum  urmea.ri:  -Nu  i  n tra jn  urm.ito-arele   zoae:    Data ··--·----  Ora: . . .  ............ .  Aceasla clidire a fost insp,eciata in co11.di(ii  de  orgeah  pe:ntT\11  :              ..  ..       . .  . ..... .  .. .  (Antorit11lea  loc.al.a, Primăria.)   - lotrare ■  de scurta dunta este permis1.   pent  ru : • ··---        Jn,poc •   a fost   dednal•   de:  (mstilu a,   · Alt•  mtriclii: ----   firma,etc)  .....  ....  . .... ..... .. .. ..... . . ..........  .  .   Adresa  clădirii:··········---                  Fig. 1O  Placardele care se aplică după seisme pe clădiri ca urmare a inspecţiei stării acestora  Participarea la planul de intervenţie al liceului şi la primul ajutor  Potrivit legilor în vigoare, liceul va avea plan de gestionare a situaţiilor de urgenţă care pot fi produse de seisme, având în vedere următoarele ipoteze:  un cutremur puternic care poate surveni pe durata programului şcolar zilnic poate produce uneori efecte defavorabile pentru siguranţa elevilor şi cadrelor didactice; cutremurul poate produce un lanţ de efecte negative în localităţile, în zona învecinată şi direct sau indirect în unitatea de învăţământ respectivă şi nu ar fi recomandabil să fie lăsaţi elevii să plece acasă;  serviciile de transport, comunicaţii, salvare, pompieri, poliţie şi intervenţie pot fi afectate sau supraaglomerate şi nu vor putea interveni imediat;  grupul de elevi, cadre didactice şi personal tehnico-administrativ trebuie să fie capabil să se autoprotejeze şi să aibă grijă de elevi până când va disponibil ajutor din localitate sau din altă zonă sau se va clarifica situaţia efectelor cutremurului;  fără un plan anticipat nu este posibilă acţiunea ordonată în condiţii de impact seismic şi protecţia în unitatea şcolară respectivă, efectele putând deveni dezastre seIsmIce.  Elevii de liceu pot participa la activitătile pregătitoare, ceea ce îi va ajuta să se protejeze mai eficient la nevoie. În conformit te cu experienţa de pe plan mondial şi din ţara noastră, apar drept necesare următoarele activităţi care pot contribui la protecţia şi pregătirea antiseismică:  cunoaşterea părţii ce revine elevilor în partea de plan care priveşte răspunsul în caz de cutremur;  însuşirea de cunoştinţe privind educaţia antiseismică şi programele de instruire practică;  participarea la identificarea hazardurilor seismice în clădire, clasă şi în curtea liceului şi a discutării măsurilor de eliminare sau reducere posibile;  participarea la exerciţiile de protecţie antiseismică organizate sub coordonarea Inspectoratelor locale pentru Situaţii de Urgenţă, la însuşirea tehnicilor de prim­ ajutor cu concursul Crucii Roşii.  Exerciţiile de protecţie antiseismică au în vedere un răspuns la un eveniment care ar afecta liceul respectiv, care să permită reducerea riscurilor de rănire a elevilor sau cadrelor didactice. În aceste cazuri se aplică demonstrativ procedurile standard de comportare şi protecţie, ca şi alte măsuri, inclusiv evacuarea ordonată către locurile prevăzute în planuri.  Evacuarea post-seismică are în vedere şi eventualitatea unui incendiu sau explozii de gaze datorită efectului cutremurului. Se urmăreşte şi evacuarea ordonată şi calmă către un amplasament dinainte cunoscut şi sigur, fără linii electrice, conducte de gaze, ziduri învecinate. Evacuarea clădirilor poate avea loc numai după ce dispoziţia de evacuare a fost dată de persoanele desemnate de comitetul operativ al liceului ca având acest drept.  În cazul operaţiunilor de evacuare se pot avea în vedere şi situaţii neaşteptate, cum  ar fi:     -  întreruperea curentului electric; blocarea unor uşi, găsirea altei ieşiri;  blocarea scărilor cu tencuieli, cărămizi, placaje; producerea unui şoc secundar pe durata evacuării;     -  existenţa fumului pe coridor şi pe scări;       
 un anumit număr de elevi răniţi, netransportabili; particularităţi specifice oricărui sezon. 

 De asemenea, este posibil ca unitatea de învăţământ respectivă să facă parte din planul de relocare (cazare provizorie) a persoanelor rămase fără locuinţă în caz de dezastre iar activităţile şcolare să fie un timp suspendate. 

 Elevii din clasele superioare pot participa la activităţile de intervenţie şi refacere din liceu sau ca voluntari la acţiuni sociale de ajutorare şi binefacere în localitate, prin Crucea Roşie şi alte ONG, sub coordonarea conducerii liceului. 
 Pregătirea anticipată pentru protecţia activă În  caz  de cutremur 
  
    -  acasă     -  În clasă     -  În localitate   

    1.  Studiem  materiale  documentare  şi  site-ul  INTERNET  despre cutremure, efectele acestora şi modalităţile de protecţie la cutremur in România     2.  Învăţăm să recunoaştem şi să evităm pericolele in  caz  de seism din  casă,  vecinătatea casei şi a liceului, in localitate şi Împrejurimi      3.  Participăm la stabilirea planului familiei şi exersăm modalităţile de protecţie, pregătim rucsacul de urgenţă pentru cutremur     4.  Participăm la stabilirea planului clasei şi liceului pentru cutremur şi ii aplicăm cu profesorii şi colegii     5.  Participăm la identificarea şi fixarea unor dulapuri şi materiale didactice care pot prezenta pericol la seism     6.  Facem un poster cu imagini de pericole la seism in vecinătate     7.  Învăţăm  şi  exersăm  utilizarea  tehnicilor  de  prim-ajutor  şi   a   stingătoarelor de incendii     8.  Ne insuşim recomandările de comportament şi protecţie la seism     9.  Participăm la exerciţiile de protecţie din liceu     10.  Participăm ca voluntari la activităţile din liceu, familie şi localitate după un cutremur puternic   
  
     
 Oriunde ne-ar surprinde un seism, 
 ne vom aduce aminte de cunoştinţele acumulate 
 şi vom putea să ne protejăm ! 
 RUCSACUL DE URGENT ,  Ă AL ELEVULUI DE LICEU 
 Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (În camera sa ori lângă ieşirea din casă), sau/şi la şcoală (În dulapul clasei), un mic rucsac cu un minim de lucruri necesare după un cutremur cu urmări deosebite. În astfel de situaţii, se poate ca locuinţa să fie avariată şi să nu se poată intra un timp, până va fi inspectată cu privire la siguranţă. Conţinutul redat este orientativ (pe baza experienţei din Japonia şi SUA), fiecare familie, şcoală şi elev putând să completeze sau să modifice cantitatea şi/sau obiectele din acesta: 
    □  3  -  6 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic, 4  -   6   pachete x 200 g biscuiţi simpli;     □  trusa de prim ajutor cu  o  rolă de faşă I bandaj sau 6 pansamente la plic,  o  rolă leucoplast  ;      □  săpun, prosop mic, şerveţele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinţi;     □  lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezervă utilizabile În caz de urgenţă pentru trei zile;     □  chibrituri, cană metalică de ceai şi lampă cu pastile de spirt solid  ;  ceai la plicuri, lapte praf;  .     □  un pulover,  o  căciuliţă, mănuşi, un şal sau  o  pătură subţire şi  o  pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 3 perechi ciorapi I 3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloti;     □  un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;     □  un carneţel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasă şi de la rude, cheia de la   
     
     
     
     
 casă,  bani.  
 Protecţia şi pregătirea antiseismică in clase şi laboratoare 
     
    •  identificarea mobilierului instabil la seism,  fixarea mobilei care se poate răsturna            •  fixarea calculatoarelor  şi aparatele mari contra deplasării              •  verificarea şi fixarea obiectelor grele (lămpi, tablouri, oglinzi, vase, boxe)            •  asigurarea uşilor dulapurilor cu Închizători eficiente la oscilatii  '     •  amplasarea Într-un loc mai jos şi sigur a obiectelor fragile şi valoroase          •  prevenirea răsturnării vaselor cu chimicale       •  extinctoare lângă sursele de incendiu, exersarea utilizării extinctorului   

 Reducerea riscului seismic depinde de măsurile 
 pe care le-am aplicat din timp În clasa şi liceul nostru  !  

 Ce facem 
 in timpul unui seism 

     
    -  acasă     -  in clasă   

 Rămânem pe loc ! Protejăm copiii şi bătrânii! 

 Ne protejăm sub masă, sub bancă, sub un toc de uşă sau sub 
 o  grindă I  
  
 Chiar dacă ar fi posibil, este foarte periculos  să  fugim spre scări sau să intrăm În lift ! 

 Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate şi de ferestre! 
  
 Colaborăm cu profesorii ! 

     

 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, 
 ne protejăm şi nu intrăm in panică  !  
 Ce facem 
 in timpul unui seism     -   dacă ne aflăm  
 in sălile de laborator 
  
  
     
     
  . . I . .  f4  ·  · · 

 M ­  

 . ..   .-   •  .  .  .  -  

 .. '.   ;  ·  

 •  -•··  

 :-;. 

  -,  .  .c  ., • ; ,'  · • r  --.:., 

 ,. 
 G ·   A  .,.  

 "'-  ....  

 , 

 dr 

 .... \  

 •• l  d  J  I , :    .=ii  

 , 

 ' 

 • 
 \ 

 7 

 fbl •  . · 
  
  ; 
 Ne ferim de vasele cu substante chimice, de aparatele şi materialele didactice care pot să cadă ! 
  
     
     
 fi 

 Ne protejăm numai sub bănci sau  mese  care nu au pe ele vase cu substanţe chimice, surse de foc şi aparate electrice ! 
 Colaborăm cu cadrele didactice, 
 prevenim şi stingem incendiile ! 
     
  •-   - · -----,_.......,.          ...,,.        --- 
  
 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, 
 91 



 ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 

 Ce facem 
     
 in tim , p ..  
 ' 
  


 ul unui seism 
 -  dacă ne aflăm  
 92 

 in incinta I curtea liceului 
  
 !I 

 Actionăm calm, ordonat ! Ne Îndepărtăm de clădiri ! 
 Ne ferim de coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, fire electrice ! 
  
  
 loc liber 
 spre terenul de sport 
  
 pericole 
 cad cărămizi 
 Stăm În locul sigur indicat În planul liceului pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă sau Într-o clădire sigură ! 

 ~---.........   --------"'--1'""----  

 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, 
 ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 

 Ce  facem  
     
 in timpul unui seism 

    -  pe stradă     -  lângă clădiri     -  În mijloacele de transport În comun   

 Ne Îndepărtăm de clădiri! 
 Mergem Într-un loc liber! 

 Evităm să producem aglomeraţie lângă clădirile avariate ! 

 I 

 În vehicule rămânem În interior, coborâm numai după oprirea În statie ! 

 Ascultăm indica , tiile personalului! 

     
  
 Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, 
 ne protejăm şi nu intrăm in panică ! 

 Ce  facem după un seism  
 puternic 
    -  acasa V      -  la liceu     -  in localitate   
     
 .-"-:llial 

 Evităm fuga pe uşă sau pe scări, nu intrăm in lift ! Nu ieşim pe fereastră ! 
  
 Acordăm primul ajutor şi calmăm pe cei În panică sau speriaţi! 

 Colaborăm   la  deblocarea   uşilor, verificăm scara şi calea spre ieşire ! 
  
 Plecăm numai Încălţaţi şi Îmbrăcaţi, luăm rucsacul de urgenţă ! 
  
 Ne protejăm de căderea unor părţi de clădire şi obiecte  !  

 Pentru a nu bloca liniile, telefonul  se  va  utiliza  in  primul  rând  pentru urgenţe! 

 Rămânem În curtea liceului, Într-un loc sigur, sau Într-o clădire sigură, până 
 când direct • ia liceului va decide dacă elevii pot pleca acasă ! 

 Chiar dacă se mai produc (in mod natural) şocuri post-seismice, nu dăm crezare zvonurilor alarmiste ! 

     
 Pentru a reduce riscul seismic, 
 după un cutremur puternic participăm la activităţile de intervenţie şi refacere in liceul nostru! 
 P R E Ț U R I L E 
 publicațiilor legislative pentru anul 2007 
 — pe suport fizic — 

    Prețul  Denumirea publicației                         abonamentului  anual (lei)    Prețul abonamentului trimestrial (lei)    Prețul abonamentului lunar (lei)         •  Monitorul Oficial, Partea I, în limba română      1.560    400    140         •  Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*      260    —    —         •  Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară      1.400    350    —         •  Monitorul Oficial, Partea a II-a      2.100    525    —         •  Monitorul Oficial, Partea a III-a      400    100    —         •  Monitorul Oficial, Partea a IV-a      1.600    400    —         •  Monitorul Oficial, Partea a VI-a      1.500    375    —         •  Monitorul Oficial, Partea a VII-a      500    125    —         •  Colecția Legislația României      400    100    —         •  Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative      660    165    —         •  Breviar Legislativ      60    15    —         •  Repertoriul actelor normative      109    —    —      * Cu excepția numerelor bis de interes restrâns.            Legislație în format electronic (opțional pe CD sau DVD)      Preț         ■  Decizii ale Curții Constituționale        80         ■  Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea I și Partea I bis      1989—2006    1.400         ■  Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea I Maghiară      2000—2006    900         ■  Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a II-a      1995—2006    1.200         ■  Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a III-a      2001—2006    400         ■  Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a IV-a      2001—2006    1.700         ■  Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a VI-a      2001—2006    800         ■  Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a VII-a      2005—2006    80    
 Prețurile includ T.V.A. 9%. 
 Abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție: 
 u  COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.      — prin oficiile sale poștale  
 u  RODIPET — S.A.                         — prin toate filialele  
 u  ACTA LEGIS — S.R.L.                      — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)  
 u  INFO EUROTRADING — S.A.                 — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)  
 u  INTERPRESS SPORT — S.R.L.                 — București, str. Hristo Botev nr. 6    (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)  
 u  MEDIA PRESS ABONAMENTE — S.R.L.            — București, str. Izvor nr. 78, et. 2  
 (tel. 311.97.84, fax 311.97.85) 
 u  M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.                  — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;   255.48.16)  
 u  PRESS EXPRES — S.R.L.                    — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;   0745.133.712)  
 u  ZIRKON MEDIA — S.R.L.                    — București, str. Călin Ottoi nr. 29  
 (tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30) 
 u  ART ADVERTISING — S.R.L.                 — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)  
 u  CALLIOPE — S.R.L.                      — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,   0244/51.48.01)  
 u  CARTEXIM — S.R.L.                      — Slobozia, Bd. Matei Basarab, bl. A2, sc. B, ap. 15, parter (telefon/fax: 0243/22.06.95)  
 u  CURIER PRESS — S.A.                     — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)  
 u  MIMPEX — S.R.L.                         — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)  
 u  ROESTA — S.R.L.                        — Curtea de Argeș, str. Valea Iașului, bl. P10, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43)  
 u  VIAȚA LIBERĂ — S.A.                      — Galați, str. Domnească nr. 68  
 (telefon: 0236/46.07.19, fax: 0236/46.08.75) 
 T A R I F E  
 pentru publicarea unor acte în Monitorul Oficial al României care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007 
    1.     1.1.  Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice centrale și de alte instituții publice,      50 lei/pag. manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147     1.2.  Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție                              50 lei/pag. manuscris       2.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a     2.1.  Pierderi de acte, schimbări de nume, citații emise de instanțele judecătorești                             15 lei/anunț     2.2.  Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unul                                  15 lei/anunț + 5 lei/rând tabel     2.3.  Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, a cambiei și a biletului la ordin       65 lei/pag. manuscris     2.4.  Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești, prin care se constată că proveniența    65 lei/pag. manuscris bunurilor este justificată     2.5.  Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de lege                         65 lei/pag. manuscris     2.6.  Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română                                 80 lei/anunț     2.7.  Concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici, precum și alte concursuri prevăzute de lege   65 lei/pag. manuscris     2.8.  Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada de depunere a propunerilor de candidaturi      65 lei/pag. manuscris pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.)     2.9.  Deciziile Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității                             65 lei/pag. manuscris     2.10.  Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii                                          50 lei/pag. manuscris     2.11.  Publicarea raportului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și a raportului privind starea justiției                  50 lei/pag. manuscris     2.12.  Publicarea rapoartelor periodice de activitate ale autorităților publice                                50 lei/pag. manuscris     2.13.  Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național                                50 lei/pag. manuscris     2.14.  Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege                                        65 lei/pag. manuscris     2.15.  Publicații cu prezentare tabelară                                               5 lei/rând tabel       3.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a     3.1.  Publicarea integrală sau în extras a încheierilor judecătorului delegat pentru autorizarea constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora      31,5 lei/pag. manuscris     3.2.  Publicarea următoarelor acte:                                                90 lei/pag. manuscris       proiecte de fuziune/divizare       acte adiționale       somații       convocări AGA       hotărâri AGA       acte de numire a lichidatorilor       bilanțuri contabile ale lichidatorilor       raportări ale cenzorilor în caz de lichidare       bilanțuri ale băncilor       hotârâri judecătorești a căror publicare este prevăzută de lege       alte acte a căror publicare este prevăzută de lege       3.3.  Publicarea bilanțului și contului de profit și pierderi (anunțuri-extras)                                 80 lei/anunț     3.4.  Publicații cu prezentare tabelară                                                5 lei/rând tabel       4.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a     4.1.  Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură                           Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat       5.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a     5.1.  Publicarea anunțurilor prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice                            50 lei/pag. manuscris     5.2.  Publicarea anunțurilor prevăzute de O.U.G. nr. 54/2006 privind concesiunile de bunuri proprietate publică                   50 lei/pag. manuscris     5.3.  Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege                                        50 lei/pag. manuscris     5.4.  Publicații cu prezentare tabelară                                                5 lei/rând tabel       6.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a     6.1.  Publicarea încheierii judecătorului delegat de înmatriculare a societății cooperative                          31,5 lei/pag. manuscris     6.2.  Publicarea următoarelor acte:                                                90 lei/pag. manuscris       proiecte de fuziune/divizare vizate de judecătorul delegat       acte adiționale       hotărâri AGA prin care se aprobă situația financiară anuală sau se majorează capitalul social > 10%       acte de dizolvare a societății cooperative       alte modificări ale actului constitutiv al societății absorbante       act de numire a lichidatorilor       publicarea hotărârii irevocabile a tribunalului de anulare a hotărârii AGA       alte acte a căror publicare este prevăzută de Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației       6.3.  Publicații cu prezentare tabelară                                                5 lei/rând tabel     

Preluat: 2026-09-23T13:45:11.290510+00:00 · SHA256: 70ddda8b0edadf559abfa682e4718cd6ffea064f6b21d6f2951485ee9e474619