Legislație națională
PROGRAM · 0 · 2006
PROGRAM din 16 iunie 2006 Amendat de Comisie la a 58-a întrunire anuală, St. Kitts and Nevis, 16-20 iunie 2006.
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Act Interna?ional · ID sursă 88343
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
PROGRAM din 16 iunie 2006 Amendat de Comisie la a 58-a întrunire anuală, St. Kitts and Nevis, 16-20 iunie 2006. EMITENT ACT INTERNAŢIONAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 3 din 3 ianuarie 2008 NOTE EXPLICATIVE Programul prezentat în continuare conţine amendamentele operate de Comisie la cea de-a 58-a întrunire anuală din iunie 2006. Amendamentele, prezentate cu litere italice bolduite, au intrat în vigoare la 4 octombrie 2006. În tabelele 1, 2 şi 3 stocurile neclasificate sunt indicate printr-o liniuţă. Alte poziţii din tabele au fost completate cu un punct pentru a uşura citirea. Notele de subsol numerotate fac parte integrantă din Programul oficial adoptat de Comisie. Alte note de subsol aparţin editorului. Comisia a fost informată în iunie 1992 de către ambasadorul din Londra că apartenenţa Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste la Convenţia internaţională privind reglementarea vânării balenelor din 1946 va fi preluată de Federaţia Rusă. Comisia a înregistrat la cea de-a 39-a întrunire anuală (1987) faptul că referirile la numele populaţiilor băştinaşe în paragraful 13b)(4) din prezentul program nu vor avea decât sens geografic, pentru a nu contraveni art. V.2c) din Convenţie (Raportul comisiei internaţionale privind vânarea balenelor). I. INTERPRETARE 1. Expresiile de mai jos au sensurile atribuite în mod specific şi anume: A. Balene cu cartilaj ● Balena cu cartilaj este orice balenă care are în gură cartilaj sau plăci cornoase (fanoane), respectiv orice balenă diferită de balenele cu dinţi. ● Balena albastră (Balaenoptera musculus) este balena cunoscută sub numele de balenă albastră, rorcalul lui Sibbald sau coadă de sulf, inclusiv balena albastră pigmeu. ● Balena groenlandeză (Balaena mysticetus) este balena cunoscută sub numele de balenă cu cap încovoiat, balenă dreaptă arctică, marea balenă polară, balena dreaptă din Groenlanda, balena de Groenlanda (balena cu cap arcuit). ● Balena tropicală (Balaenoptera edeni, B. brydei) este balena cunoscută şi sub numele de balena lui Bryde. ● Balena nordică sau înotătoare (Balaenoptera physalus) este balena cunoscută sub numele de balenă comună cu înotătoare, rorcalul comun sau balena cu înotătoare, balena de heringi sau balena cu înotătoare adevărate. ● Balena cenuşie (Eschrichtius robustus) este balena cunoscută şi sub numele de balenă cenuşie, balena cenuşie de California, peştele-diavol, cap-tare, pescuitorul de midii, balena cu spate cenuşiu sau rupe-sac. ● Balena cu cocoaşă (Megaptera novaeangliae) este orice balenă cunoscută ca bunch, cocoşată, balena cu cocoaşă, balena cocoşată, balena cu gheb sau balena gheboasă. ● Balena ştiucă (Balaenoptera acutorostrata, B. bonaerensis) este balena cunoscută ca rorcal mic, balenă-ştiucă, balena cu cap de ştiucă sau balenă cu cap ascuţit şi aripioare. ● Balena pitică (Caperea marginata) este balena cunoscută ca balenă dreaptă pigmeu din sud sau balenă pigmeu. ● Balena dreaptă (Eubalaena glacialis, E. australis) este specia cunoscută ca balenă dreaptă de Atlantic, balena dreaptă arctică, balena de Biscaya, Nordkaper, balena dreaptă din Atlanticul de Nord, balena Capului Nord, balena dreaptă de Pacific sau balena dreaptă de sud. ● Balena nordică (Balaenoptera borealis) este balena cunoscută şi sub numele de balenă sei, rorcalul lui Rudolph, balena polac sau balena cenuşie. B. Balene cu dinţi ● Balena cu dinţi este orice balenă care are în gură dinţi (dinţi pe maxilare). ● Balena cu cioc este orice balenă care aparţine genului Mesoplodon sau orice balenă cunoscută ca balena cu cioc a lui Cuvier (Ziphius cavirostris), sau balena cu cioc a lui Shepherd (Tasmacetus shepherdi). ● Balena cu nas borcănat este balena cunoscută sub numele de balena cu cioc a lui Baird (Berardius bairdii), balena lui Arnoux (Berardius arnuxii), balena cu nas borcănat din sud (Hyperoodon planifrons) sau balena cu nas borcănat din nord (Hyperoodon ampullatus). ● Balena ucigaşă (Orcinus orca) este delfinul cunoscut ca balena ucigaşă sau orca. ● Balena-pilot este delfinul cunoscut sub numele de balenă-pilot cu înotătoare lungi (Globicephala melaena) sau balenă-pilot cu înotătoare scurte (G. macrorhynchus). ● Caşalot (Physeter macrocephalus) este balena cunoscută şi sub numele de balenă sperm, balenă spermacet, caşalot sau balenă de oală. C. Generalităţi ● A lovi înseamnă a străpunge cu o armă utilizată în vânarea balenelor. ● A aduce pe uscat/a recupera înseamnă a aduce la o navă de prelucrare, la o unitate terestră sau în alt loc în care poate fi prelucrată o balenă. ● A captura înseamnă a marca cu steguleţ, cu geamandură sau a lega de o balenieră. ● A pierde înseamnă fie a lovi, fie a captura, dar nu şi a aduce pe uscat. ● Dauhval este orice balenă nereclamată găsită moartă şi plutind la suprafaţă. ● Balenă în lactaţie înseamnă: a) în cazul balenelor cu cartilaj - femelă care are lapte în una dintre glandele mamare; b) în cazul caşaloţilor - femelă care are lapte în una dintre glandele mamare în grosime maximă a stratului (adâncime) de 10 cm sau mai mult. Această măsurare se face de la punctul ventral din mijlocul glandei mamare perpendicular pe axa corpului şi trebuie înregistrată la cea mai apropiată valoare în centimetri; adică o glandă între 9,5 şi 10,5 cm se înregistrează ca având 10 cm. Rezultatul măsurării oricărei glande la o valoare de 0,5 cm se va înregistra cu 0,5 cm în plus, de exemplu, 10,5 se va înregistra ca 11,0 cm. Însă, indiferent de aceste criterii, o balenă nu poate fi considerată în lactaţie dacă la autoritatea naţională de resort sunt prezentate probe ştiinţifice (histologice sau altele de natură biologică) prin care să se demonstreze că balena nu putea în acel moment al ciclului său de viaţă să aibă un pui dependent de laptele său. ● Vânarea balenelor la scară redusă se referă la operaţiunile de capturare cu ajutorul navelor cu motor cu tunuri de harponare pentru vânarea exclusivă a balenelor Minke, cu nas borcănat, balenelor cu cioc, pilot sau ucigaşe. II. SEZOANE Operaţiuni la bordul vaselor de prelucrare 2. a) Este interzisă folosirea navelor de prelucrare sau a balenierelor aferente acestora în scopul capturării sau prelucrării balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, în apele aflate la sud de paralela de 40° latitudine sudică cu excepţia perioadei dintre 12 decembrie şi 7 aprilie următor, inclusiv la aceste date. b) Este interzisă folosirea navelor de prelucrare sau a balenierelor aferente acestora în scopul capturării sau prelucrării caşaloţilor ori balenelor Minke, cu excepţia autorizaţiilor eliberate de guvernele contractante în conformitate cu subparagrafele c) şi d) ale acestui paragraf şi cu paragraful 5. ... c) Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru toate navele de prelucrare şi balenierele aferente acestora, aflate sub jurisdicţia sa, sezoane deschise care nu pot depăşi 8 luni dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, în care poate fi autorizată capturarea sau uciderea caşaloţilor, cu condiţia ca pentru fiecare navă de prelucrare şi balenieră aferentă să poată fi declarat un sezon deschis separat. ... d) Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru toate navele de prelucrare şi balenierele aferente acestora, aflate sub jurisdicţia sa, un sezon deschis continuu care nu poate depăşi 6 luni dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, în care poate fi autorizată capturarea sau uciderea balenelor Minke de baleniere, cu condiţia ca: ... 1. să poată fi declarat sezon deschis separat pentru fiecare navă de prelucrare şi balenierele aferente acesteia; 2. sezonul deschis nu trebuie neapărat să cuprindă în întregime sau parţial perioada declarată pentru celelalte balene cu cartilaj în baza subparagrafului a); 3. Este interzisă utilizarea unei nave de prelucrare în timpul unui sezon în ape aflate la sud de paralela de 40° latitudine sudică, în scopul prelucrării balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, în orice zonă în afara Pacificului de Nord şi apele dependente de acesta de la nord de Ecuator în acelaşi scop, pe o perioadă de un an de la încheierea sezonului, numai dacă se stabilesc limite de capturare în Pacificul de Nord şi în apele dependente de acesta conform paragrafelor 12 şi 16 ale prezentului program şi cu condiţia ca prezentul paragraf să nu se aplice navelor utilizate în sezon exclusiv pentru congelarea sau sărarea cărnii ori a organelor de balenă pentru consumul uman sau pentru hrana animalelor. Operaţiuni ale unităţilor terestre de prelucrare 4. a) Este interzisă folosirea balenierelor aferente unei unităţi terestre de prelucrare în scopul capturării sau prelucrării caşaloţilor, cu excepţia autorizaţiilor eliberate de guvernele contractante în conformitate cu subparagrafele b), c) şi d). b) Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru toate unităţile terestre de prelucrare şi balenierele aferente acestora, aflate sub jurisdicţia sa, un sezon deschis în care este autorizată capturarea sau uciderea balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, de baleniere. Acest sezon deschis nu poate depăşi o perioadă de 6 luni consecutive din orice perioadă de 12 luni şi se aplică tuturor unităţilor terestre de prelucrare aflate sub jurisdicţia guvernului contractant, cu condiţia să se poată declara pentru orice unitate terestră de prelucrare utilizată pentru capturarea şi prelucrarea balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, aflată la o distanţă de 1.000 mile de cea mai apropiată unitate terestră utilizată pentru capturarea şi prelucrarea balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, aflată sub jurisdicţia aceluiaşi guvern contractant. ... c) Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru toate unităţile terestre de prelucrare şi balenierele aferente acestora un sezon deschis care nu poate depăşi 8 luni consecutive dintr-o perioadă de 12 luni, timp în care se autorizează capturarea sau uciderea caşaloţilor de către baleniere, cu condiţia ca pentru fiecare unitate terestră utilizată pentru capturarea sau prelucrarea caşaloţilor, aflată la peste 1.000 de mile de cea mai apropiată unitate terestră utilizată pentru capturarea sau prelucrarea caşaloţilor şi sub jurisdicţia aceluiaşi guvern contractant, să poată fi declarat un sezon deschis separat. ... d) Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru toate unităţile terestre de prelucrare şi balenierele aferente acestor unităţi terestre un sezon deschis care nu poate depăşi 6 luni consecutive dintr-o perioadă de 12 luni, timp în care se autorizează capturarea sau uciderea balenelor Minke de către baleniere, această perioadă nefiind neapărat aceeaşi cu perioada declarată pentru alte balene cu cartilaj, potrivit subparagrafului b), cu condiţia ca pentru fiecare unitate terestră utilizată pentru capturarea sau prelucrarea balenelor Minke, aflată la peste 1.000 de mile de cea mai apropiată unitate terestră utilizată pentru capturarea sau prelucrarea balenelor Minke şi sub jurisdicţia aceluiaşi guvern contractant, să poată fi declarat un sezon deschis separat. ... Ca excepţie poate fi declarat sezon deschis pentru o unitate terestră utilizată pentru capturarea sau prelucrarea balenelor minke, aflată într-o zonă cu condiţii oceanografice clar deosebite de cele din zona în care se află celelalte unităţi terestre utilizate pentru capturarea sau prelucrarea balenelor Minke şi sub jurisdicţia aceluiaşi guvern contractant, însă declararea unui sezon deschis separat în virtutea prevederilor prezentului subparagraf nu poate face prin aceasta ca perioada de timp cuprinsă în sezoanele deschise de acelaşi guvern contractant să depăşească 9 luni consecutive din fiecare perioadă de 12 luni. e) Interdicţiile menţionate în acest paragraf se aplică tuturor unităţilor terestre definite în art. II din Convenţia privind reglementarea vânării balenelor din 1946 (Convenţie). ... Alte activităţi 5. Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru toate balenierele aflate sub jurisdicţia sa şi care nu lucrează împreună cu navele sau unităţile terestre de prelucrare un sezon deschis continuu, care nu poate depăşi 6 luni dintr-o perioadă de 12 luni, în care poate fi autorizată capturarea sau uciderea balenelor Minke de baleniere. Indiferent de cele prevăzute în prezentul paragraf, în privinţa Groenlandei poate fi implementat un sezon deschis continuu care nu poate depăşi 9 luni consecutive. III. CAPTURARE 6. Uciderea balenelor, cu excepţia balenelor Minke, în scopuri comerciale, cu ajutorul harponului cu grenadă rece este interzisă începând cu sezonul pelagic 1980/81 şi sezonul litoral 1981. Uciderea balenelor Minke, în scopuri comerciale, cu ajutorul harponului cu grenadă rece este interzisă începând cu sezonul pelagic 1982/83 şi sezonul litoral 1983*1). 7. a) Potrivit art. V 1) c) din Convenţie, pescuitul balenelor în scop comercial, fie prin activităţi pelagice, fie prin unităţi terestre de prelucrare este interzis în regiunea desemnată ca Sanctuarul Oceanului Indian. Acesta cuprinde apele emisferei nordice între litoralul african şi 100°E, inclusiv Marea Roşie, Marea Arabiei şi Golful Oman, şi apele din emisfera sudică din sectorul cuprins între 20°E şi 130°E, cu limita sudică situată la 55°S. Această interdicţie este aplicabilă indiferent de limitele de pescuit pe care Comisia le poate stabili din când în când pentru balenele cu cartilaj sau cu dinţi. Această interdicţie trebuie analizată de Comisie la întrunirea anuală din 2002*2). b) Potrivit art. V 1) c) din Convenţie, pescuitul balenelor în scop comercial, fie prin activităţi pelagice, fie prin unităţi terestre de prelucrare, este interzis în regiunea desemnată ca Sanctuarul Oceanului de Sud. Acest sanctuar cuprinde apele emisferei sudice la sud de următoarea linie de delimitare: începând de la 40 grade S, 50 grade V, apoi spre est până la 20 grade E, apoi spre sud până la 55 grade S, apoi spre est până la 130 grade E, apoi spre nord până la 40 grade S, apoi spre est până la 130 grade V, apoi spre sud până la 60 grade S, apoi spre est până la 50 grade V, apoi spre nord până la punctul de plecare. Această interdicţie este aplicabilă indiferent de statutul de conservare al balenelor cu cartilaj sau cu dinţi din sanctuar pe care Comisia îl poate stabili din când în când. Însă această interdicţie trebuie analizată la 10 ani de la adoptarea iniţială şi apoi la intervale succesive de câte 10 ani şi poate fi revizuită de Comisie la aceste intervale. Nimic din conţinutul prezentului subparagraf nu are ca scop prejudicierea statutului politic şi juridic special al Antarcticei*3,4). ... Limite de zonă pentru navele de prelucrare 8. Este interzisă folosirea navelor de prelucrare sau a balenierelor aferente acestora în scopul capturării sau prelucrării balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, în următoarele zone: a) în apele situate la nord de paralela de 66°N, în afară de zona începând de la 150°E şi continuând spre est până la 140°V, capturarea sau uciderea balenelor cu cartilaj pe nave de prelucrare sau baleniere este permisă în zona situată între 66°N şi 72°N; ... b) în Oceanul Atlantic şi apele dependente de acesta la nord de paralela de 40°S; ... c) în Oceanul Pacific şi apele dependente de acesta la est de meridianul de 150°V între paralelele de 40°S şi 35°N; ... d) În Oceanul Pacific şi apele dependente de acesta la vest de meridianul de 150°V între paralelele de 40°S şi 20°N; ... e) În Oceanul Indian şi apele dependente de acesta la nord de paralela de 40°S. ... Clasificarea zonelor şi a regiunilor 9. a) Clasificarea zonelor Zonele aferente balenelor cu cartilaj din emisfera sudică, cu excepţia balenelor lui Bryde, cuprind apele dintre limita gheţarilor şi Ecuator şi dintre meridianele de longitudinile prezentate în tabelul 1. b) Clasificarea regiunilor ... Zonele aferente caşaloţilor din emisfera sudică, cu excepţia balenelor lui Bryde, cuprind apele dintre limita gheţarilor şi Ecuator şi dintre meridianele de longitudinile prezentate în tabelul 3. c) Limite geografice în Atlanticul de Nord ... Limitele geografice pentru balenele cu înotătoare, Minke şi Sei din Atlanticul de Nord sunt: Balene cu înotătoare Noua Scoţie: la sud şi la vest de linia care trece prin: 47°N 54°V, 46°N 54°30'V, 46°N 42°V, 20°N 42°V. Terra Nova - Labrador: la vest de linia care trece prin: 75°N 73°30'V, 69°N 59°V, 61°N 59°V 52°20'N 42°V, 46°N 42°V şi la nord de linia care trece prin: 46°N 42°V, 46°N 54°30'V, 47°N 54°V. Vestul Groenlandei: la est de linia care trece prin: 75°N 73°30'V, 69°N 59°V, 61°N 59°V 52°20'N 42°V şi la vest de linia care trece prin 52°20'N 42°V, 59°N 42°V, 59°N 44°V, Kap Farvel. Estul Groenlandei - Islanda: la est de linia care trece prin: Kap Farvel (sudul Groenlandei), 59°N 44°V, 59°N 42°V, 20°N 42°V şi la vest de linia care trece prin: 20°N 18°V, 60°N 18°V, 68°N 3°E, 74°N 3°E şi la sud de 74°N. Norvegia de Nord: la nord şi la est de linia care trece prin: 74°N 22°V, 74°N 3°E, 68°N 3°E, 67°N 0°, 67°N 14°E. Norvegia de Vest - Insulele Feroe: la sud de linia care trece prin: 67°N 14°E, 67°N 0°, 60°N 18°V şi la nord de linia care trece prin: 61°N 16°V, 61°N 0°, Thyboron (intrarea dinspre vest în Limfjorden, Danemarca). Spania - Portugalia - Insulele Britanice: la sud de linia care trece prin: Thyboron (Danemarca), 61°N 0°, 61°N 16°V şi la est de linia care trece prin: 63°N 11°V, 60°N 18°V, 22°N 18°V. Balene Minke Coasta de est a Canadei: la vest de linia care trece prin: 75°N 73°30'V, 69°N 59°V, 61°N 59°V 52°20'N 42°V, 20°N 42°V. Central: la est de linia care trece prin: Kap Farvel (sudul Groenlandei), 59°N 44°V, 59°N 42°V, 20°N 42°V şi la vest de linia care trece prin: 20°N 18°V, 60°N 18°V, 68°N 3°E, 74°N 3°E şi la sud de 74°N. Vestul Groenlandei: la est de linia care trece prin: 75°N 73°30'V, 69°N 59°V, 61°N 59°V 52°20'N 42°V şi la vest de linia care trece prin: 52°20'N 42°V, 59°N 42°V, 59°N 44°V, Kap Farvel. Nord-est: la est de linia care trece prin: 20°N 18°V, 60°N 18°V, 68°N 3°E, 74°N 3°E şi la nord de linia care trece prin: 74°N 3°E, 74°N 22°V. Balene Sei Noua Scoţie: la sud şi la vest de linia care trece prin: 47°N 54°V, 46°N 54°30'V, 46°N 42°V, 20°N 42°V. Islanda - Strâmtoarea Danemarcei: la est de linia care trece prin: Kap Farvel (sudul Groenlandei), 59°N 44°V, 59°N 42°V, 20°N 42°V şi la vest de linia care trece prin: 20°N 18°V, 60°N 18°V, 68°N 3°E, 74°N 3°E şi la sud de 74°N. Estic: la est de linia care trece prin: 20°N 18°V, 60°N 18°V, 68°N 3°E, 74°N 3°E şi la nord de linia care trece prin: 74°N 3°E, 74°N 22°V. d) Limite geografice în Pacificul de Nord ... Limitele geografice pentru caşaloţi, balene Bryde şi Minke şi din Pacificul de Nord sunt: Caşaloţi Regiunea vestică: la vest de linia care porneşte de la limita gheţarilor spre sud în lungul meridianului de longitudine 180° până la 180°S, 50°N, apoi spre est în lungul paralelei de 50°N până la 160°V, 50°N, apoi spre sud în lungul meridianului de longitudine 160°V până la 160°V, 40°N, apoi spre est în lungul paralelei de 40°N până la 150°V, 40°N, apoi spre sud în lungul meridianului de longitudine 150°V până la Ecuator. Regiunea estică: la est de linia descrisă mai sus. Balenele lui Bryde Marea Chinei de Est: la vest de lanţul Insulelor Ryukyu. Estic: la est de meridianul de 160°V (exclusiv zona stocului peruvian). Vestic: la vest de meridianul de 160°V (exclusiv zona stocului din Marea Chinei de Est). Balene Minke Marea Japoniei - Marea Galbenă - Marea Chinei de Est: la vest de linia care trece prin Insulele Filipine, Taiwan, Insulele Ryukyu, Kyushu, Honshu, Hokkaido şi Insula Sahalin, la nord de Ecuator. Marea Okhotsk - Pacificul de Vest: la est de stocul din Marea Japoniei - Marea Galbenă - Marea Chinei de Est şi la vest de meridianul de 180°, la nord de Ecuator. Restul: la est de stocul din Marea Okhotsk şi la nord de Ecuator. e) Limite geografice ale stocului de balene Bryde din emisfera sudică ... Oceanul Indian de Sud: 20°E la 130°E, la sud de Ecuator. Insulele Solomon: 150°E la 170°E, 20°S la Ecuator. Peruvian: 110°V la litoralul sud-american, 10°S la 10°N. Zona estică a Oceanului Pacific de Sud: 150°V la 70°V, la sud de Ecuator (exclusiv zona stocului peruvian). Zona vestică a Oceanului Pacific de Sud: 130°E la 150°V, la sud de Ecuator (exclusiv zona stocului din Insulele Solomon). Atlanticul de Sud: 70°V la 20°E, la sud de Ecuator (exclusiv zona stocului din apele litorale ale Africii de Sud). Zona litorală a Africii de Sud: Coasta Africii de Sud, la vest de meridianul de 27°E şi până la izobata de 200 m. Clasificarea stocurilor 10. Toate stocurile de balene se clasifică în una dintre cele 3 categorii de mai jos, potrivit îndrumărilor Comitetului ştiinţific: a) Stoc cu management durabil (numit în engleză Sustained Management Stock - SMS) este un stoc care nu are o valoare mai mică de 10% din nivelul stocului producţiei maxime durabile (denumită în continuare MSY) şi nu mai mare de 20% din acest nivel; MSY fiind determinată pe baza numărului de balene. ... Dacă un stoc rămâne la nivel stabil pe o perioadă considerabilă în regim de capturare aproximativ constant, el va fi clasificat ca stoc cu management durabil în lipsa unor dovezi pozitive care să indice o altă clasificare. Vânarea balenelor în scopuri comerciale este permisă în cazul stocurilor cu management durabil, pe baza recomandărilor Comitetului ştiinţific. Aceste stocuri sunt prezentate în tabelele 1, 2 şi 3 din prezentul program. Pentru stocurile aflate la valoarea MSY sau peste aceasta, numărul de balene capturate nu poate depăşi 90% din MSY. În cazul stocurilor cu valoarea între nivelul MSY şi 10% mai puţin decât acesta, volumul autorizat pentru vânătoare nu poate depăşi numărul de balene obţinut prin scăderea a 90% din MSY şi reducându-l cu 10% pentru fiecare 1% cu care stocul nu ajunge la nivelul de stoc MSY. b) Stoc iniţial de management (IMS) este un stoc mai mare decât nivelul de stoc MSY cu peste 20% din nivelul stocului MSY. Se permite vânarea balenelor în scop comercial din stocurile de management iniţial, la recomandarea Comitetului ştiinţific cu privire la măsurile necesare pentru aducerea stocului în mod eficient la nivelul MSY şi apoi la nivelul optim, fără riscul de a aduce acest nivel sub limita MSY. Cota de vânătoare permisă în cazul acestor stocuri nu poate depăşi 90% din MSY în măsura în care aceasta este cunoscută sau, acolo unde ar fi mai potrivit, eforturile de capturare se vor limita la ceea ce reprezintă 90% din MSY pentru un stoc aflat la nivelul valorii MSY. ... În lipsa dovezilor pozitive care să arate că un procent tot mai ridicat nu va face ca stocul să scadă sub nivelul MSY nu se va putea recolta în niciun an mai mult de 5% din valoarea stocului exploatabil estimat iniţial. Exploatarea nu poate începe până când nu se obţine o estimare a mărimii stocului, satisfăcătoare din punctul de vedere al Comitetului ştiinţific. Stocurile clasificate în categoria stoc iniţial de management sunt prezentate în tabelele 1, 2 şi 3 din prezentul program. c) Stoc de protecţie (PS) este un stoc mai mic decât nivelul de stoc MSY cu 10% din nivelul stocului MSY. ... Nu este permisă vânarea în scopuri comerciale a balenelor din stocurile de protecţie. Stocurile clasificate astfel sunt prezentate în tabelele 1, 2 şi 3 din prezentul program. d) Indiferent de prevederile diferite ale paragrafului 10, nu se va acorda moratoriu pentru capturarea, uciderea sau prelucrarea balenelor, cu excepţia balenelor Minke, pe nave de prelucrare sau balenierele aferente acestora. Acest moratoriu se aplică în cazul caşaloţilor, balenelor ucigaşe şi balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke. ... e) Indiferent de prevederile diferite conţinute în paragraful 10, limitele de vânătoare pentru uciderea în scopuri comerciale a balenelor aparţinând oricărui stoc în sezonul litoral 1986 şi în sezonul pelagic 1985/86 şi după aceea este zero. Această prevedere este supusă reanalizării în funcţie de cele mai bune recomandări ştiinţifice şi, cel mai târziu în 1990, Comisia va efectua o evaluare exhaustivă a efectelor prezentei decizii asupra stocurilor de balene şi va lua în considerare modificarea acestei prevederi şi stabilirea altor limite de vânătoare*5,6,7). ... Limite de vânătoare pentru balenele cu cartilaj 11. Numărul de balene cu cartilaj capturate în emisfera sudică în sezonul pelagic 2006/2007 şi în sezonul litoral 2007 nu poate depăşi limitele prezentate în tabelele 1 şi 2. 12. Numărul de balene cu cartilaj capturate în nordul Oceanului Pacific şi apele dependente de acesta în sezonul 2007 şi în nordul Oceanului Atlantic în 2007 nu poate depăşi limitele prezentate în tabelele 1 şi 2. 13. a) Indiferent de prevederile diferite conţinute în paragraful 10, limitele de vânătoare pentru satisfacerea nevoilor de subzistenţă ale populaţiilor aborigene în sezonul de vânătoare 1984 şi în fiecare sezon de vânătoare ulterior se vor stabili conform următoarelor principii: 1. Pentru stocurile aflate deasupra valorii nivelului MSY, este permisă vânătoarea balenelor pentru subzistenţa populaţiilor de aborigeni atât timp cât numărul total de balene vânate nu depăşeşte 90% din MSY. 2. În cazul stocurilor aflate sub nivelul MSY, dar peste un anumit nivel minim, vânătoarea pentru subzistenţă a populaţiilor de aborigeni este permisă atâta vreme cât se stabileşte la un nivel la care să permită stocurilor de balene să se apropie de nivelul MSY*8). 3. Prevederile de mai sus sunt supuse reanalizării în funcţie de cele mai bune recomandări ştiinţifice şi, cel mai târziu în 1990, Comisia va efectua o evaluare exhaustivă a efectelor acestor prevederi asupra stocurilor de balene şi va lua în considerare modificarea lor. 4. În privinţa vânătorii de balene de către populaţiile de aborigeni efectuate în condiţiile subparagrafelor b)1, b)2 şi b)3, este interzisă lovirea, capturarea sau uciderea puilor de balenă ori a balenelor însoţite de pui. În privinţa vânătorii de balene de către populaţiile de aborigeni efectuate în condiţiile subparagrafului b)4, este interzisă lovirea, capturarea sau uciderea puilor de balenă sau a balenelor însoţite de pui. 5. Orice vânătoare de balene de către populaţiile de aborigeni trebuie efectuată în condiţiile legislaţiei naţionale care respectă acest paragraf. b) Limitele de vânătoare pentru vânarea balenelor de către populaţiile de aborigeni sunt următoarele: ... 1. Capturarea balenelor cu cap încovoiat din stocul aflat în mările Bering-Chukchi-Beaufort este permisă, dar numai atunci când carnea şi produsele acestor balene sunt utilizate exclusiv pentru consumul local de către băştinaşi şi numai cu condiţia ca: (i) În anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007, numărul balenelor cu cap încovoiat să nu depăşească 280. Pentru fiecare din aceşti ani, numărul de balene cu cap încovoiat lovite nu poate depăşi 67, cu excepţia cazului în care rămâne o parte neutilizată din cota pe un alt an (inclusiv 15 loviri neutilizate din cota pe perioada 1998-2002) care se reportează şi se adaugă la cotele de lovire din oricare an următor, cu condiţia ca la cota de lovire să nu se adauge mai mult de 15 loviri într-un an. (îi) Această prevedere se analizează anual de către Comisie, în lumina recomandărilor Comitetului ştiinţific. (iii) Concluziile şi recomandările evaluării aprofundate realizate de Comitetul ştiinţific în anul 2004 au caracter obligatoriu pentru părţile implicate, care trebuie să îşi modifice vânătoarea în conformitate cu acestea. 2. Capturarea balenelor cenuşii din stocul aflat în estul Pacificului de Nord este permisă, dar numai pentru populaţiile de aborigeni sau un guvern contractant, în numele acestora, şi numai atunci când carnea şi produsele acestor balene sunt utilizate exclusiv pentru consumul local de către băştinaşi. (i) În anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007, numărul de balene cenuşii capturate în conformitate cu acest subparagraf nu poate depăşi 620, cu condiţia ca numărul de balene cenuşii capturate în oricare dintre anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007 să nu fie mai mare de 140. (îi) Această prevedere se analizează anual de către Comisie, în lumina recomandărilor Comitetului ştiinţific. 3. Capturarea balenelor Minke din stocul aflat în vestul Groenlandei şi în stocul central şi a balenelor cu înotătoare din stocul aflat în vestul Groenlandei de către populaţiile de aborigeni este permisă numai atunci când carnea şi produsele sunt utilizate exclusiv pentru consumul local. (i) Numărul de balene cu înotătoare din stocul aflat în vestul Groenlandei capturate în conformitate cu prezentul subparagraf nu poate depăşi limitele prezentate în tabelul 1. (îi) Numărul de balene Minke capturate din stocul central în condiţiile stabilite de acest subparagraf nu poate fi mai mare de 12 în oricare dintre anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007, cu excepţia cazului în care rămâne o parte neutilizată din cota pe un alt an care se reportează şi se adaugă la cota din oricare an următor, cu condiţia ca la cota din fiecare an să nu se adauge mai mult de 3. (iii) Numărul de balene Minke lovite din stocul aflat în vestul Groenlandei nu poate fi mai mare de 175 în oricare dintre anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007, cu excepţia cazului în care partea rămasă neutilizată din cota de lovire din anul respectiv se reportează şi se adaugă la cota pe oricare an următor, cu condiţia ca la cota de loviri dintr-un an să nu se adauge mai mult de 15. Această prevedere va fi analizată în cazul în care în această perioadă de 5 ani apar noi date ştiinţifice şi va fi amendată, dacă este cazul, pe baza recomandărilor Comitetului ştiinţific. 4. În sezoanele din anii 2003-2007 numărul balenelor cu cocoaşă capturate de populaţia Bequi din St. Vincent şi Grenadine nu poate depăşi 20. Carnea şi produsele acestor balene nu pot fi folosite decât pentru consumul local în insulele St. Vincent şi Grenadine. Cota pentru sezoanele 2006 şi 2007 nu poate deveni aplicabilă decât după ce Comisia va primi asigurarea Comitetului ştiinţific că prin capturarea a 4 balene cu cocoaşă pe sezon periclitarea stocului nu este probabilă. 14. Este interzisă capturarea sau uciderea puilor sugari şi a femelelor însoţite de pui. Limite de mărime pentru balenele cu cartilaj 15. a) Este interzisă capturarea sau uciderea balenelor Sei sau Bryde mai mici de 40 picioare (12,2 m) lungime, cu excepţia capturării balenelor Sei şi Bryde de nu mai puţin de 35 picioare (10,7 m) în scopul livrării la unităţi terestre de prelucrare, cu condiţia utilizării exclusive a cărnii acestora pentru consumul local de către oameni sau animale. b) Este interzisă capturarea sau uciderea oricărei balene cu înotătoare, având lungimea sub 57 picioare (17,4 m), din emisfera sudică şi este interzisă capturarea sau uciderea oricărei balene cu înotătoare, cu lungimea mai mică de 55 picioare (16,8 m), din emisfera nordică; fac excepţie balenele cu înotătoare de nu mai puţin de 55 picioare (16,8 m) din emisfera sudică ce pot fi capturate în emisfera sudică şi livrate către o unitate terestră de prelucrare şi balenele cu înotătoare, având lungimea nu mai mică de 50 picioare (15,2 m), ce pot fi capturate din emisfera nordică şi livrate către o unitate terestră de prelucrare, cu condiţia ca în fiecare caz carnea acestor balene să nu poată fi folosită decât pentru consumul local, ca hrană pentru om sau animale. ... Limite de vânătoare pentru caşaloţi 16. Limitele de capturare pentru caşaloţi de ambele sexe se stabilesc la zero în emisfera sudică în sezonul pelagic 1981/82 şi în sezonul litoral 1982 şi în sezoanele următoare şi la zero în emisfera nordică în sezonul 1982 şi în următoarele sezoane litorale, cu excepţia limitelor de capturare pentru sezonul litoral 1982 şi sezoanele următoare în regiunea de vest a Pacificului de Nord, care rămân nedeterminate şi în funcţie de decizia Comisiei în urma întrunirilor speciale sau anuale ale Comitetului ştiinţific. Aceste limite rămân în vigoare până la data la care Comisia, în baza informaţiilor ştiinţifice analizate anual, va decide altfel, conform procedurilor Comisiei aflate în vigoare la data respectivă. 17. Este interzisă capturarea sau uciderea puilor sugari şi a femelelor însoţite de pui. Limite de mărime pentru caşaloţi 18. a) Este interzisă capturarea sau uciderea caşaloţilor în lungime mai mică de 30 picioare (9,2 m), cu excepţia părţii de nord a Oceanului Atlantic, unde se interzice capturarea sau uciderea caşaloţilor în lungime mai mică de 35 picioare (10,7 m). b) Este interzisă capturarea sau uciderea caşaloţilor în lungime mai mare de 45 picioare (13,7 m) din emisfera sudică la nord de paralela 40° latitudine sudică între lunile octombrie şi ianuarie inclusiv. ... c) Este interzisă capturarea sau uciderea caşaloţilor în lungime mai mare de 45 picioare (13,7 m) din Pacificul de Nord şi apele dependente de acesta la sud de paralela 40° latitudine nordică între lunile martie şi iunie inclusiv. ... IV. PRELUCRARE 19. a) Este interzisă folosirea navelor de prelucrare sau a staţiilor terestre de prelucrare în scopul prelucrării balenelor clasificate în stocurile de protecţie conform paragrafului 10 sau capturate cu încălcarea paragrafelor 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 11, 12, 14, 16 şi 17 ale prezentului program, fie că au fost capturate sau nu de baleniere aflate sub jurisdicţia unui guvern contractant. b) Toate celelalte balene capturate, cu excepţia balenelor Minke, se livrează navei sau unităţii terestre de prelucrare şi toate părţile aferente acestor balene se prelucrează prin fierbere sau altă metodă, cu excepţia organelor interne, a cartilajelor şi înotătoarelor tuturor speciilor de balene, a cărnii de caşalot şi a porţiunilor de balenă destinate consumului uman sau hrănirii animalelor. În regiuni mai puţin dezvoltate, un guvern contractant poate autoriza prelucrarea balenelor fără utilizarea unităţilor terestre, cu condiţia ca astfel de balene să fie utilizate integral în conformitate cu prezentul paragraf. ... c) Prelucrarea integrală a carcaselor de dauhval şi de balene utilizate ca apărătoare nu este necesară în cazul în care carnea sau oasele acestor balene sunt depreciate. ... 20. a) Capturarea balenelor pentru prelucrare pe o navă de prelucrare se reglementează sau este restricţionată de căpitanul ori de persoana care are nava în răspunderea sa, în aşa fel încât niciun cadavru de balenă (cu excepţia balenei folosite ca fender, care trebuie prelucrată cât mai curând posibil) să nu rămână în mare o perioadă mai lungă de 33 de ore de la data uciderii şi până la ridicare, în vederea prelucrării. b) Balenele capturate de baleniere, fie pentru nave, fie pentru unităţi terestre de prelucrare, trebuie să fie marcate în mod clar pentru a permite identificarea balenierei şi a indica ordinea de vânătoare. ... V. SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL 21. a) Pe fiecare navă de prelucrare trebuie să fie prezenţi cel puţin 2 inspectori de vânătoare de balene cu scopul de a se asigura controlul pe timp de 24 de ore, cu condiţia menţinerii a cel puţin un inspector pe fiecare balenieră ce funcţionează ca navă de prelucrare. Aceşti inspectori se numesc şi sunt remuneraţi de guvernul având jurisdicţie asupra navei de prelucrare; nu este necesar să fie numiţi inspectori pe navele care, în afară de depozitarea produselor, se utilizează în sezon exclusiv pentru congelarea sau sărarea cărnii şi a organelor de balenă destinate consumului uman ori hrănirii animalelor. b) La fiecare unitate terestră de prelucrare trebuie asigurat controlul adecvat. Inspectorii care funcţionează în fiecare unitate terestră sunt numiţi şi remuneraţi de guvernul care are jurisdicţie asupra respectivei unităţi terestre. ... c) Pot fi primiţi oricâţi observatori stabilesc ţările membre să amplaseze pe navele de prelucrare şi staţiile terestre de prelucrare sau în grupuri de unităţi terestre din alte ţări membre. Observatorii sunt numiţi de Comisie prin intermediul secretarului său şi sunt remuneraţi de către guvernul care i-a nominalizat. ... 22. Tunarii şi echipajul navelor de prelucrare, unităţilor terestre şi balenierelor sunt angajaţi sub condiţia ca remuneraţia să depindă în măsură considerabilă de factori precum specia, mărimea şi producţia de balene şi nu doar de numărul de balene capturate. Nu se plătesc prime sau altfel de remuneraţii tunarilor sau echipajelor de baleniere dacă au fost capturate balene în lactaţie. 23. Balenele se măsoară în repaus pe punte sau pe platformă după ce au fost îndepărtate utilajele de ridicare şi apucare, cu ajutorul unei rulete fabricate din material neextensibil. Capătul zero al ruletei se agaţă de un cui sau punct stabil plasat pe punte sau pe platformă în dreptul unuia dintre capetele balenei. Alternativ, cuiul poate fi bătut în coadă, în dreptul vârfului crestăturii. Ruleta trebuie ţinută întinsă în linie dreaptă şi paralel cu puntea şi cu corpul balenei şi numai în situaţii excepţionale de-a lungul spatelui balenei şi se citeşte valoarea aflată în dreptul celuilalt capăt al balenei. Capetele balenei, din punct de vedere al măsurării, sunt vârful maxilarului superior sau, la caşaloţi, partea cea mai avansată a capului şi vârful unghiului crestăturii dintre cele două capete ale cozii. Măsurătorile se înregistrează la cea mai apropiată valoare în picioare sau 0,1 m. Aceasta înseamnă că o balenă cu lungimea între 75 picioare 6 ţoli şi 76 picioare 6 ţoli se înregistrează ca având 76 picioare şi o balenă cu lungimea între 76 picioare 6 ţoli şi 77 picioare 6 ţoli se înregistrează ca având 77 picioare. Similar, o balenă cu lungimea între 10,15 m şi 10,25 m se înregistrează ca având 10,2 m şi o balenă între 10,25 m şi 10,35 m se înregistrează ca având 10,3 m. Măsurătoarea unei balene care dă exact jumătate de picior sau 0,05 m se înregistrează la jumătatea de picior sau valoarea următoare de 0,05 m, de exemplu fix 76 picioare 6 ţoli se înregistrează ca 77 picioare şi fix 10,25 m se înregistrează ca 10,3 m. VI. INFORMAŢII NECESARE 24. a) Toate balenierele care operează în legătură cu o navă de prelucrare raportează prin radio acestei nave de prelucrare următoarele: 1. ora capturării fiecărei balene; 2. specia acesteia; şi 3. marcarea ei în conformitate cu prevederile paragrafului 20 b). b) Informaţiile specificate în subparagraful a) se înregistrează imediat la nava de prelucrare în registrul permanent, care este oricând pus la dispoziţia inspectorilor de vânătoare de balene, spre examinare; în plus, în acest registru permanent trebuie să se înregistreze următoarele informaţii, imediat ce devin disponibile: ... 1. ora scoaterii din mare pentru prelucrare; 2. lungimea măsurată conform prevederilor paragrafului 23; 3. sexul; 4. dacă este vorba de o femelă, dacă era în lactaţie; 5. lungimea şi sexul fătului, dacă există; şi 6. explicaţii complete în legătură cu orice infracţiune. c) Un registru similar cu cel descris la subparagraful b) se ţine la zi în staţiile terestre şi toate informaţiile menţionate în respectivul subparagraf se introduc în el de îndată ce devin disponibile. ... d) Un registru similar cu cel descris la subparagraful b) trebuie să fie ţinut la zi în activităţile de vânare a balenelor la scară redusă desfăşurate de flote litorale sau pelagice şi toate informaţiile menţionate în respectivul subparagraf se introduc în el de îndată ce devin disponibile. ... 25. a) Toate guvernele contractante raportează Comisiei următoarele informaţii privind toate balenierele care operează în legătură cu o navă de prelucrare sau staţie terestră: 1. metodele utilizate pentru uciderea fiecărei balene, în afară de cea cu harpon şi mai ales cea cu aer comprimat; 2. numărul de balene lovite şi pierdute. b) Un registru similar cu cel descris la subparagraful a) trebuie să fie ţinut la zi de navele angajate în activităţi de vânare a balenelor la scară redusă şi popoarele de aborigeni care capturează specii enumerate în paragraful 1 şi toate informaţiile menţionate în respectivul subparagraf trebuie să fie introduse în el de îndată ce devin disponibile şi înaintate Comisiei de către guvernele contractante. ... 26. a) Se va transmite o notificare în conformitate cu prevederile art. VII din Convenţie, în termen de două zile de la sfârşitul fiecărei săptămâni calendaristice, cu privire la datele referitoare la numărul de balene cu cartilaj, pe specii, capturate în orice ape aflate la sud de paralela de 40° latitudine sudică de către toate navele de prelucrare sau baleniere aferente acestora, aflate sub jurisdicţia fiecărui guvern contractant, cu condiţia ca, atunci când secretarul Comisiei consideră că numărul capturat din fiecare specie a ajuns la 85 % din limita totală impusă de Comisie pentru vânătoare, să fie transmisă notificare conform celor de mai sus la sfârşitul fiecărei zile, cu privire la numărul capturat din fiecare dintre aceste specii. b) Dacă rezultă că numărul maxim de balene capturate autorizat potrivit paragrafului 11 ar putea fi atins înainte de 7 aprilie dintr-un an, secretarul Comisiei determină, pe baza datelor oferite, data la care se consideră că se va fi atins limita maximă de vânătoare a fiecăreia dintre aceste specii şi anunţă căpitanii fiecărei nave de prelucrare şi fiecare guvern contractant cu privire la această dată cu nu mai puţin de 4 zile înainte de această dată. Capturarea sau încercarea de capturare a balenelor cu cartilaj după această anunţare, de către navele de prelucrare sau balenierele aferente acestora, este ilegală în orice ape aflate la sud de paralela de 40° latitudine sudică, începând cu ora 0,00 a datei determinate astfel. ... c) Notificarea se face în conformitate cu prevederile art. VII din Convenţie către fiecare navă de prelucrare care intenţionează să se angajeze în activităţi de vânare a balenelor în ape aflate la sud de paralela de 40° latitudine sudică. ... 27. Se notifică în conformitate cu prevederile art. VII din Convenţie de către fiecare navă de prelucrare şi balenieră următoarele informaţii statistice: a) privind numărul de balene capturate din fiecare specie, numărul dintre acestea pierdute, numărul prelucrat pe fiecare navă sau staţie terestră de prelucrare; şi ... b) privind cantităţile totale de ulei de fiecare calitate şi cantitatea de făină, îngrăşământ (guano) şi alte produse derivate din acestea; şi ... c) particularităţi referitoare la fiecare balenă prelucrată pe nava de prelucrare, la unitatea terestră sau activitatea de vânare la scară redusă în privinţa datei, latitudinii şi longitudinii aproximative a capturii, specia şi sexul balenei, lungimea şi, dacă a conţinut un făt, lungimea şi sexul acestuia, dacă poate fi stabilit. Datele menţionate la subparagrafele a) şi c) se verifică la data inventarierii şi se comunică Comisiei orice informaţii care pot fi culese sau obţinute în legătură cu terenurile de fătare şi migraţia balenelor. ... 28. a) Se comunică în conformitate cu prevederile art. VII din Convenţie de către fiecare navă de prelucrare şi balenieră următoarele informaţii statistice: 1. numele şi tonajul brut al fiecărei nave de prelucrare; 2. pentru fiecare balenieră aferentă unei nave sau unităţi terestre de prelucrare: (i) datele la care a fost dată în exploatare fiecare dintre acestea şi la care a oprit activitatea de vânare a balenelor în fiecare sezon; (îi) numărul de zile în care s-a aflat fiecare pe mare pe terenurile de vânătoare din fiecare sezon; (iii) tonajul brut, puterea motorului, lungimea şi alte caracteristici ale fiecăreia; trebuie specificate vasele utilizate exclusiv ca remorchere; 3. lista unităţilor terestre active în perioada respectivă şi numărul de mile de căutare aeriană în fiecare zi, dacă este cazul. b) Informaţiile cerute conform paragrafului a) 2 (iii) trebuie înregistrate, împreună cu următoarele informaţii, şi în formatul de registru prezentat în anexa A şi înaintate Comisiei: ... 1. unde este posibil, timpul petrecut în fiecare zi cu diferite componente ale operaţiunii de capturare; 2. orice modificări ale măsurilor prevăzute în paragraful a) 2 (i) - (iii) sau b) 1 sau datele provenite din alţi indicatori adecvaţi pentru eforturile de vânare a balenelor la scară redusă. 29. a) Ori de câte ori este posibil, toate navele şi unităţile terestre de prelucrare trebuie să colecteze şi să raporteze pentru fiecare balenă capturată datele referitoare la: 1. ambele ovare sau greutatea totală a ambelor testicule; 2. cel puţin un dop de ureche sau un dinte (de preferinţă, primul mandibular). b) Ori de câte ori este posibil, datele colectate cuprinse în subparagraful a) vor fi preluate şi raportate de către operatorii care realizează acţiuni de vânare a balenelor la scară redusă efectuate de pe ţărm sau de flote pelagice. ... c) Toate probele colectate în condiţiile subparagrafelor a) şi ... b) se etichetează corespunzător, cu indicarea numărului platformei sau a altui număr de identificare a balenei, şi se păstrează în condiţii adecvate. ... d) Guvernele contractante trebuie să facă aranjamentele necesare pentru efectuarea cât mai curând posibil a analizelor de probe de ţesut şi mostre colectate conform subparagrafelor a) şi b) şi pentru raportarea la Comisie a rezultatelor acestor analize. ... 30. Guvernul contractant trebuie să prezinte secretarului Comisiei autorizaţiile ştiinţifice propuse înainte de eliberarea acestora şi cu suficient timp înainte pentru a permite Comitetului ştiinţific să le analizeze şi să facă observaţii. Autorizaţiile propuse trebuie să specifice următoarele: a) obiectivele cercetării; ... b) numărul, sexul, mărimea şi stocul de animale de capturat; ... c) oportunităţile de participare oferite cercetătorilor ştiinţifici din alte ţări; şi ... d) efectul posibil asupra conservării stocului. ... Ori de câte ori este posibil, autorizaţiile propuse trebuie analizate şi comentate de Comitetul ştiinţific la întrunirile sale anuale. Dacă ar urma ca autorizaţiile să fie acordate înainte de întrunirea anuală, secretarul trebuie să trimită prin poştă membrilor Comitetului ştiinţific autorizaţiile propuse spre comentare şi analiză. Rezultatele preliminare ale cercetării rezultate din aceste autorizaţii trebuie puse la dispoziţia următoarei întruniri anuale a Comitetului ştiinţific. 31. Guvernul contractant trebuie să transmită Comisiei exemplare ale legilor şi regulamentelor oficiale referitoare la balene şi vânarea acestora şi orice modificare adusă acestor legi şi reglementări. + Anexa A ------- la Program ---------- Convenţia internaţională pentru reglementarea vânării balenelor, 1946 PAGINA DE TITLU (un registru pentru fiecare balenieră şi sezon) Numele balenierei: Anul construcţiei: Ataşată expediţiei/unităţii de prelucrare: Sezonul: Lungimea totală: Cală de lemn/oţel: Tonaj brut: Tipul de motor: C.P: Viteza maximă: Viteza medie de căutare: Dispozitiv sonar, marcă şi model nr.: Data instalării: Marca şi mărimea tunului: Tipul primului harpon utilizat: (exploziv/electric/ nonexploziv) Tipul harponului de ucidere utilizat: Lungimea şi tipul simulatorului GPS: Tipul corzii proiectilului: Înălţimea ţevii deasupra nivelului mării: Utilizează barcă cu motor (Da/Nu): Numele căpitanului: Numărul de ani în serviciu: Numele tunarului: Numărul de ani în serviciu: Numărul de membri în echipaj: Convenţia internaţională pentru reglementarea vânării balenelor, 1946 JURNAL ZILNIC TABELUL NR. 1 Data: Numele balenierei: Fila nr.: Căutare: Ora începerii (sau reluării) căutării: Ora semnalării balenelor sau raportării lor la balenieră*) Specia de balenă: Numărul semnalat şi nr. de grupuri: Poziţia găsită: Numele balenierei care a găsit balene: Urmărire: Ora începerii urmăririi (sau confirmării balenelor): Ora împuşcării balenei sau întreruperii urmăririi: Utilizează sonar (Da/Nu) Manevrare: Ora marcării balenei sau acroşării pentru remorcare: Nr. de serie al capturii: Remorcare: Ora începerii ridicării: Ora terminării ridicării sau începerii remorcării: Data şi ora livrării pentru prelucrare: Odihnă: Ora opririi (pentru derivă şi odihnă): Ora încetării plutirii în derivă/odihnei: Ora încetării operaţiei: Total timp de căutare: Condiţii meteorologice Total timp de urmărire: Vânt A) cu sonar: Ora Starea mării (forţa şi direcţie) Vizibilitate B) fără sonar: Total timp de manevrare: Total timp de remorcare: Total timp de odihnă: Alte ore (ex. bunkeraj, în port): Balene semnalate (nr. şi nr. de grupuri) Albastre: Bryde: Cu înotătoare: Minke: Cu cocoaşă: Caşalot: Dreaptă: Altele (specificaţii): Sei: Semnătura: ---------- Notă ... *) Ora raportării balenelor la balenieră este ora la care balenierei i se comunică poziţia unui grup de balene şi la care aceasta începe să se apropie de ele în urmărire. RAPORTAREA GRUPURILOR DE BALENE TABEL 2 Se completează de expediţiile pelagice sau de unităţile de prelucrare de pe litoral pentru fiecare grup de caşaloţi urmărit. În fiecare zi se utilizează un formular separat. Numele expediţiei/unităţii de prelucrare de pe litoral: Data: Poziţia la amiază a navei de prelucrare: Ora semnalării grupului de balene: Nr. total de balene din grup: Nr. de balene capturabile din grup: Nr. de balene din grup capturate de fiecare balenieră: Numele balenierei: Numele balenierei: Numele balenierei: Numele balenierei: Nr. total de balene capturate din grup: Observaţii: Note explicative A. Se completează câte o coloană pentru fiecare grup urmărit cu numărul de balene capturate de fiecare balenieră care a participat la urmărire; dacă balenierele urmăresc un grup fără a prinde vreo balenă, se trece 0; la balenierele din flotă care nu au urmărit grupul respectiv, se trece X. B. Un grup, în sensul acestui formular, este un grup de balene suficient de apropiate unele de altele pentru ca o balenieră care a terminat de manevrat o balenă să poată începe urmărirea alteia aproape imediat, fără a mai avea nevoie de timp de căutare. Balenele solitare pot fi trecute ca grup de o balenă. C. O balenă care poate fi capturată este o balenă de mărimea şi tipul pe care balenierele o pot prinde. Nu sunt incluse în mod necesar toate balenele de dimensiuni permise prin lege, de exemplu dacă balenierele caută numai balene mari, numai acestea se consideră capturabile. D. Informaţiile privind balenierele din alte expediţii sau de la alte firme care operează pe acelaşi grup de balene trebuie înregistrate la Observaţii. Note de subsol [Paragraf 6] *1) Guvernele Braziliei, Islandei, Japoniei, Norvegiei şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste au depus obiecţiuni faţă de a doua propoziţie a paragrafului 6 în perioada reglementată. Pentru toate celelalte guverne contractante, această propoziţie a intrat în vigoare la 8 martie 1982. Norvegia şi-a retras obiecţiunea la 9 iulie 1985 şi Brazilia la 8 ianuarie 1992. Islanda s-a retras din Convenţie cu intrarea în vigoare la 30 iunie 1992. Obiecţiunile Japoniei şi Federaţiei Ruse nefiind retrase, această propoziţie nu are caracter obligatoriu pentru cele două guverne. [Paragraf 7a)] *2) La cea de-a 54-a întrunire anuală din 2002, Comisia a convenit să continue această interdicţie, dar nu a discutat dacă este sau nu cazul să se stabilească o nouă dată de reanalizare a acesteia. [Paragraf 7b)] *3) Guvernul Japoniei a depus în termenul reglementat o obiecţiune faţă de paragraful 7b) în măsura în care acesta este aplicabil stocurilor antarctice de balene Minke. Guvernul Federaţiei Ruse a depus şi el o obiecţiune faţă de paragraful 7b) la termenul reglementat, dar şi-a retras-o la 26 octombrie 1994. Pentru toate guvernele contractante, cu excepţia Japoniei, paragraful 7b) a intrat în vigoare la 6 decembrie 1994. *4) Paragraful 7b) conţine prevederea privind analizarea Sanctuarului din Oceanul de Sud la "zece ani de la adoptarea iniţială". Paragraful 7b) a fost adoptat la cea de-a 46-a întrunire anuală (1994). De aceea, prima analiză urmează să aibă loc în 2004. [Paragraf 10e)] *5) Guvernele Japoniei, Norvegiei, Peru-ului şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste au depus obiecţiuni faţă de paragraful 10 e) în perioada reglementată. Pentru toate celelalte guverne contractante acest paragraf a intrat în vigoare la 3 februarie 1983. Peru şi-a retras obiecţiunea la 22 iulie 1983. Guvernul Japoniei şi-a retras obiecţiunile cu începere de la 1 mai 1987 în ceea ce priveşte vânarea pelagică a balenelor în scop comercial, de la 1 octombrie 1987 în ceea ce priveşte vânarea în scop comercial cu flote litorale a balenelor Minke şi Bryde, iar de la 1 aprilie 1988 în privinţa vânării caşaloţilor în scop comercial cu flote litorale. Obiecţiunile Norvegiei şi Federaţiei Ruse nefiind retrase, acest paragraf nu are caracter obligatoriu pentru cele două guverne. *6) Instrumentul de aderare al Islandei la Convenţia internaţională privind vânarea balenelor şi la Protocolul la această convenţie, depus la 10 octombrie 2002, arată că Islanda aderă la sus-menţionatele convenţie şi protocol cu o rezervă sub aspectul paragrafului 10e) din programul anexat la convenţie. Acest instrument declară în continuare următoarele: "În ciuda acestui fapt, Guvernul Islandei nu va autoriza vânarea balenelor în scop comercial de către vase islandeze înainte de anul 2006 şi ulterior nu va autoriza astfel de vânători în cursul negocierilor în cadrul IWC cu privire la RMS. Acestea nu se aplică însă în cazul în care nu se va ridica aşa-numitul moratoriu cu privire la vânarea balenelor în scop comercial conţinut în paragraful10e) al Programului, într-o perioadă de timp rezonabilă după definitivarea RMS. În niciun caz nu va fi autorizată vânarea balenelor în scop comercial în lipsa unei baze ştiinţifice solide şi a unei gestionări efective şi scheme de urmărire a aplicării legii." *7) Guvernele Argentinei, Australiei, Braziliei, Chile, Finlandei, Franţei, Germaniei, Italiei, Mexicului, Monaco-ului, Olandei, Noii Zeelande, Peru-ului, al Republicii San Marino, Spaniei, Suediei, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi SUA au depus obiecţiuni faţă de rezerva exprimată de Islanda la paragraful 10e). [Paragraf 13a) 2] *8) Comisia, la recomandarea Comitetului ştiinţific, stabileşte pe cât posibil: a) pentru fiecare stoc nivelul minim de stoc sub valoarea căruia nu pot fi capturate balene; şi b) cota de creştere către valoarea nivelului MSY pentru fiecare stoc. Comitetul ştiinţific trebuie să recomande nivelul minim al stocului şi o serie de cote de creştere în direcţia atingerii valorii nivelului MSY în diferite regimuri de vânare. TABELUL 1 Clasificarea stocurilor de balene cu cartilaj şi limitele de vânătoare+) (excluzând balena lui Bryde) Balena sei Balena Minke Balena cu aripioară înotătoare Balena albastră Balena nordică, cu cap încovoiat, cu cocoaşă Balena pigmeu Balena cenuşie Clasi- ficare Limite de vânătoare Clasi- ficare Limite de vânătoare Clasi- ficare Limite de vânătoare Clasi- ficare Limite de vânătoare Clasi- ficare Limite de vânătoare Clasi- ficare Limite de vânătoare Clasi- ficare Limite de vânatoare EMISFERA NORDICĂ - 2006/2007 sezon pelagic şi 2007 sezon litoral Zona I 120°V-60°V PS 0 - 0 PS 0 PS 0 PS 0 PS 0 II 60°V-0° PS 0 - 0 PS 0 PS 0 PS 0 PS 0 III 0°-70°E PS 0 - 0 PS 0 PS 0 PS 0 PS 0 IV 70°E-130°E PS 0 - 0 PS 0 PS 0 PS 0 PS 0 V 130°E- 170°V PS 0 - 0 PS 0 PS 0 PS 0 PS 0 VI 170°V-120°V PS 0 - 0 PS 0 PS 0 PS 0 PS 0 Totalul capturii nu trebuie să depăşească: 0 0 0 0 EMISFERA NORDICĂ - 2007 sezon arctic PS 0 PACIFICUL DE NORD Întreaga regiune PS 0 . . PS 0 PS 0 PS 0 PS 0 Stocurile din 0 Marea Okhotsk Pacificul de Vest Stocurile din PS 0 Marea Japoniei - Marea Galbenă - Marea Chinei de Est Restul IMS 0 Stocurile estice SMS .1 Stocurile vestice PS 0 ATLANTICUL DE NORD Întreaga regiune PS 0 PS 0 PS 0 Stocurile din vestul PS 0 - 192 Groenlandei Stocurile din 0 Terra-Nova - Labrador Stocurile din 0 Coasta de Est a Canadei Stocurile din PS 0 PS 0 Noua Scoţie Stocurile centrale - . Stocurile din estul SMS 0 Groenlandei - Islanda Stocurile din - 0 Islanda - Strâmtoarea Danemarcei Stocurile din Spania - - 0 Portugalia - Insulele Britanice Stocurile de nord-est PS* 0 Stocurile din PS 0 Norvegia de Vest - Insulele Feroe Stocurile din - 0 Norvegia de Nord Stocurile de est - 0 OCEANUL INDIAN IMS 0 PS 0 PS 0 PS 0 DE NORD --------- +) Limitele de vânătoare zero introduse în tabelul 1 ca modificări editoriale, ca rezultat al intrării în vigoare a paragrafului 10 e), nu sunt obligatorii pentru guvernele ţărilor care au depus obiecţii şi care nu au retras obiecţiile la paragraful respectiv. 1) Care poate fi capturat de populaţia aborigenă sau de un guvern contractant în numele populaţiei aborigene conform paragrafului 13 b)2. 2) Care poate fi capturat de populaţia aborigenă conform paragrafului 13 b)3. Limita de vânătoare pentru fiecare din anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007. Notă ... *) Guvernul Norvegiei a prezentat reclamaţii la clasificarea stocurilor de balene Minke ale Atlanticului de Nord-Est ca un stoc de protecţie din cadrul perioadei stabilite. Această clasificare a intrat în vigoare pe data de 30 ianuarie 1986, dar nu este obligatorie pentru Guvernul Norvegiei. TABELUL 2 Clasificarea stocurilor de balene ale lui Bryde şi limitele de vânătoare*) Clasificare Limitele de vânătoare EMISFERA SUDICĂ - 2006/2007 sezon pelagic şi 2007 sezon litoral Stocurile din Atlanticul de Sud - 0 Stocurile din Oceanul Indian de Sud IMS 0 Stocurile din zona litorală a Africii de Sud - 0 Stocurile din Insulele Solomon IMS 0 Stocurile din zona vestică a Oceanului Pacific de Sud IMS 0 Stocurile din zona estică a Oceanului Pacific de Sud IMS 0 Stocurile peruviene - 0 PACIFICUL DE NORD - 2007 sezon Stocurile estice IMS 0 Stocurile vestice IMS 0 Stocurile din Marea Chinei de Est PS 0 ATLANTICUL DE NORD - 2007 sezon IMS 0 OCEANUL INDIAN DE NORD - 2007 sezon - 0 --------- Notă ... *) Limitele de vânătoare zero introduse în tabelul 2 ca modificări editoriale ca rezultat al intrării în vigoare a paragrafului 10 e) nu sunt obligatorii pentru guvernele ţărilor care au depus obiecţii şi care nu au retras obiecţiile la paragraful respectiv. TABELUL 3 Clasificarea stocurilor de balene cu dinţi şi limitele de vânătoare*) CAŞALOT Diviziune Longitudine Clasificare Limite de vânătoare EMISFERA SUDICĂ - 2006/2007 sezon pelagic şi 2007 sezon litoral 1 60°V-30°V - 0 2 30°V-20°E - 0 3 20°E-60°E - 0 4 60°E-90°E - 0 5 90°-130°E - 0 6 130°E-160°E - 0 7 160°E-170°V - 0 8 170°V-100°V - 0 9 100°V-60°V - 0 EMISFERA NORDICĂ - 2007 sezon PACIFICUL DE NORD Diviziunea de nord PS 01 Diviziunea de sud - 0 ATLANTICUL DE NORD - 0 OCEANUL INDIAN DE NORD - 0 BALENA CU NAS BORCĂNAT ATLANTICUL DE NORD PS 0 -------- Notă ... *) Limitele de vânătoare zero introduse în tabelul 3 ca modificări editoriale ca rezultat al intrării în vigoare a paragrafului 10 e) nu sunt obligatorii pentru guvernele ţărilor care au depus obiecţii şi care nu au retras obiecţiile la paragraful respectiv. 1) Nicio balenă nu poate fi luată din acest stoc până când limitele de vânătoare, inclusiv orice limitări asupra mărimii şi sexului, nu sunt stabilite de către Comisie. --------
Preluat: 2026-09-23T13:43:48.198593+00:00 · SHA256: c66031d600fb5d9e3ca176764ec710a3c109c2b25c16cabf9e47b286dba193d3