PLANUL NAŢIONAL din 16 ianuarie 2008 de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 PLANUL NAŢIONAL din 16 ianuarie 2008 
 de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012*)  
    EMITENT     GUVERNUL     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 126 bis din 18 februarie 2008  
   
  
						Notă   ...
			    Aprobat de  Hotararea nr. 60 din 16 ianuarie 2008 , Publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2008.   
 PLANUL NAȚIONAL  

 ANEXĂ 
 de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008—2012 
 Pentru implementarea Planului național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008—2012, denumit în continuare  Plan național de alocare,  termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificații: 
 Activitatea de proiect  — implementarea unui proiect dezvoltat prin utilizarea mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto, în conformitate cu art. 6 sau art. 12 din Protocolul de la Kyoto la Convenția- cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, și deciziile conferințelor părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice sau la Protocolul de la Kyoto.  
 Acreditare  — atestarea de către o terță parte referitoare la un organism de verificare, care semnifică demonstrarea oficială a competențelor și capabilităților de a efectua verificarea raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, a datelor și informațiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum și evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră, și a altor cerințe relevante, pe domenii de acreditare.  
 Alocare  — stabilirea plafonului național, a plafoanelor sectoriale și a numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație.  
 Anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE  — cuprinde categoriile de activități și instalații care generează emisii specifice de gaze cu efect de seră.  
 Banking  — posibilitatea reportării certificatelor între perioade.  
 Cantitate atribuită (AA)  — cantitatea de emisii de GES pe care o țară inclusă în anexa B la Protocolul de la Kyoto (România) o poate genera în prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto (2008—2012).  
 Certificat de emisii de gaze cu efect de seră  — titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită, valabil numai pentru îndeplinirea scopului Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și care este transferabil în condițiile prevăzute de această hotărâre.  
 Cogenerare  — producția combinată și simultană de căldură și energie electrică.  
 Determinarea (verificarea) ERU-urilor  — evaluarea și verificarea de către o entitate independentă acreditată  (AIE)  a rapoartelor de monitorizare anuale privind ERU-urile obținute în cadrul unui proiect JI, prezentate de participanții la proiect, conform cerințelor relevante prevăzute de liniile directoare pentru aplicarea mecanismului JI.  
 Determinare  — evaluarea ulterioară a cantității de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră generate prin proiecte JI și CDM, ținându-se seama de cerințele asociate mecanismelor JI și CDM.  
 Dioxid de carbon echivalent (CO 2  eq.)  — unitatea de măsură universală utilizată pentru a indica potențialul global de încălzire a celor 6 GES. Dioxidul de carbon este gazul de referință cu ajutorul căruia sunt calculate și raportate celelalte GES.  
 Gaze cu efect de seră (GES)  — cele 6 gaze cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto și prevăzute în anexa A la acesta sunt:  
    •  dioxid de carbon — CO2 (1);     •  metan — CH4 (21);     •  protoxid de azot — N2O (310);     •  hidrofluorocarburi — HFC-uri (140—11.700);     •  perfluorocarburi — PFC-uri (6.500—9.200);     •  hexafluorură de sulf — SF6 (23.900).   
 NOTĂ:  Potențialele de încălzire globală (GWP) ale acestor gaze sunt prezentate în paranteză, în conformitate cu Decizia 2/CP3. Potențialul de încălzire globală reprezintă un index al efectului asupra încălzirii globale a fiecărui GES remanent în atmosferă și puterea acestuia în absorbția radiațiilor infraroșii emise de Pământ.  
 Intrabanking  — reportarea certificatelor în cadrul aceleiași perioade.  
  Mecanisme flexibile ale Protocolului de la Kyoto  — Protocolul de la Kyoto permite părților care l-au ratificat să-și îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor de GES combinând politicile și măsurile interne cu 3 mecanisme flexibile, și anume: implementare în comun — Joint Implementation  (JI)  — art. 6; mecanism de dezvoltare curată — Clean Development Mechanism  (CDM)  — art. 12; comercializarea internațională a emisiilor — International Emissions Trading — art. 17. Primele două mecanisme au la bază proiecte reale de investiții prin care părțile pot reduce costurile de realizare a angajamentelor de reducere a emisiilor proprii de GES, profitând de oportunitățile de realizare a acestor proiecte JI și CDM în alte țări, proiecte ce vor avea ca efect reducerea emisiilor de GES sau intensificarea absorbției și sechestrării CO 2  din atmosferă cu costuri mai mici comparativ cu realizarea unor reduceri similare în țările respective. Astfel, beneficiarii proiectelor de investiții care au ca efect reducerea emisiilor de GES au posibilitatea de a acoperi o parte a schemei financiare din transferul unităților de reducere a emisiilor (ERU) către o țară dezvoltată care participă la dezvoltarea proiectului. 
 Parte aflată pe anexa I la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice  — țară înscrisă în anexa I la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care a ratificat Protocolul de la Kyoto așa cum se prevede în art. 1 alin. (7) din Protocolul de la Kyoto.  
 Parte aflată pe anexa B la Protocolul de la Kyoto  (aproape identică cu anexa I la UNFCCC) — țările cuprinse în această anexă au acceptat reduceri de emisii în perioada 2008—2012. Aceasta include țările dezvoltate (membrii OECD, UE) și țările cu economie în tranziție.  
 Perioadă  — intervalul de timp pentru care se întocmește fiecare plan național de alocare.  
 Perioadă subsecventă  — oricare perioadă de 5 ani, după anul 2012, pentru care se întocmește fiecare plan național de alocare.  
 Perioadă de angajament  — perioada prevăzută de Protocolul de la Kyoto în timpul căreia emisiile de GES ale părților incluse în anexa B (ca medie în această perioadă) trebuie să se încadreze în limita cantitativă prevăzută. Prima perioadă de angajament acoperă intervalul 2008—2012.  
 Planul național de alocare  — documentul prin care se stabilește numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național, precum și la nivelul fiecărei instalații care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.  
 Protocolul de la Kyoto  — în anul 1997, la cea de-a treia Conferință a părților la Convenție, a fost aprobat Protocolul de la Kyoto, în vederea stabilirii unor măsuri, ținte și perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).  
  Unitate de reducere a emisiilor (ERU — Emission Reduction Unit)  — unitatea de măsură pentru reducerile de emisii de GES rezultate în urma dezvoltării unui proiect JI și este egală cu o tonă metrică de CO 2  echivalent, calculată pe baza potențialului de încălzire globală al fiecărui GES reglementat de Protocolul de la Kyoto. 
  Reducere de emisii certificate (CER — Certified Emission Reduction)  — unitatea de măsură pentru reducerile de emisii de GES rezultate în urma dezvoltării unui proiect CDM și este egală cu o tonă metrică de CO 2  echivalent, calculată pe baza potențialului de încălzire globală al fiecărui GES reglementat de Protocolul de la Kyoto. 
 Registru național  — bază de date electronică unică, standardizată și securizată, care înregistrează și urmărește toate operațiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, și cu unități de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, definite conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice; toate operațiunile se realizează pe cale electronică.  
 Schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS)  — mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, aplicat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, care se bazează pe principiul „limitare — tranzacționare”.  
 PRINCIPIILE DE ALOCARE 
  
    Principiul    Informații      Plafon național    74.836.235 certificate de emisii de gaze cu efect de seră vor fi alocate în cadrul schemei în anul 2007. 379.721.760 total pentru 5 ani, 75.944.352 anual, certificate de emisii de gaze cu efect de seră vor fi alocate în perioada 2008—2012.    Secțiunea 1 Anexa A      Proiecțiile de sus în jos    Numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național este determinat pe baza proiecțiilor „de sus în jos” ale emisiilor de dioxid de carbon.    Secțiunea 1 Anexa A      Emisii istorice și prognozate    Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor emisiilor de dioxid de carbon este o combinație între metoda istorică și cea a prognozei. Anul de bază pentru proiecțiile emisiilor de dioxid de carbon este 2003.    Secțiunea 1 Anexa A      Alocare în doi pași    Alocarea în doi pași: alocarea numărului de certificate la nivelul fiecărui sector, apoi alocarea certificatelor la nivel de instalație.    Secțiunile 2 și 3 Anexele A și B        Sectoare    Sectoarele aflate sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru care s-a realizat alocarea sunt: energie; rafinare produse petroliere; producție și prelucrare metale feroase; ciment; var; sticlă; ceramică; celuloză și hârtie.    Secțiunea 2 Anexa B      Plafoanele sectoriale    Plafoanele sectoriale se determină pe baza proiecțiilor de sus în jos ale emisiilor de dioxid de carbon, iar aceste proiecții se bazează pe evoluția producției sectorului respectiv și pe reducerea intensității carbonului.    Secțiunea 2 Anexa B      Perioada de referință și emisii relevante    Se va utiliza ca perioadă de referință 2001—2004, pentru fiecare instalație determinându-se emisiile relevante ca medie între 2 ani cu emisiile cele mai mari din perioada de referință.    Secțiunea 3 Anexa C      Alocarea la nivelul instalației    Alocarea la nivelul instalației se face pe baza ponderii emisiilor instalației în cadrul sectorului, respectiv a emisiilor relevante ale instalației în totalul emisiilor relevante ale sectorului    Secțiunea 3 Anexa C      Alocarea pentru instalații fără date istorice    Pentru instalațiile ce nu au date istorice în perioada de referință (inclusiv cele ce au început să funcționeze în 2005) emisiile relevante se determină folosindu-se formula: emisii relevante = emisia specifică medie a subsectorului x producția prognozată pentru 2007 x 95%      Secțiunea 3 Anexa C    

    Principiul    Informații      Acțiuni timpurii    Se constituie o rezervă pentru acțiunile timpurii, în scopul atribuirii unor bonusuri instalațiilor care au raportat astfel de acțiuni. Rezerva pentru acțiuni timpurii cuprinde un număr de 3.895.034 certificate pentru anul 2007 și 17.017.256 total pentru 5 ani, 3.403.451 anual pentru perioada 2008—2012, reprezentând 5,16% și, respectiv, 4,48% din numărul total de certificate aferente fiecărei perioade. Rezerva pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii se extrage din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național.    Secțiunile 3 și 4 Anexa G      Rezerva JI    Pentru evitarea dublei contabilizări, se constituie o rezervă JI pentru perioada 2007, pe baza „early credits” pentru reducerile de emisii generate înainte de anul 2008 și o altă rezervă JI pentru perioada 2008—2012, așa cum este prevăzut în Decizia 2006/780/CE. Rezerva JI cuprinde un număr de 492.879 certificate, reprezentând 0,66% pentru perioada 2007, și un număr de 7.266.860 pentru perioada 2008—2012, reprezentând 1,91% din numărul total de certificate.      Secțiunea 3 Anexa E        Tehnologii curate și eficiență energetică    Se acordă un bonus instalațiilor de cogenerare în condițiile eficienței globale a instalației de minimum 65%. Rezerva pentru cogenerare cuprinde un număr de  819.136 certificate pentru anul 2007 și 3.619.565 total pentru 5 ani, 723.913 anual pentru perioada 2008—2012, reprezentând 1,09% și, respectiv, 0,95% din numărul total de certificate aferente fiecărei perioade.      Secțiunile 3 și 4 Anexa F      Rezerva pentru instalațiile nou-intrate    Alocarea certificatelor pentru instalațiile nou-intrate în schemă se va face gratuit din rezerva pentru nou-intrați (RNI). Se constituie o RNI pentru perioada 2008—2012, care cuprinde 22.783.307 certificate pentru 5 ani, respectiv 6% din numărul total de certificate. Instalațiile nou-intrate în schemă care folosesc sisteme de cogenerare vor primi 99% din numărul de certificate solicitat din RNI (atât pentru a contrabalansa faptul că instalațiile de cogenerare existente primesc un bonus, cât și pentru promovarea tehnologiei cogenerării), în timp ce toate celelalte tipuri de instalații primesc 95%. Certificatele neutilizate la sfârșitul trimestrului III 2012 vor fi scoase la licitație.    Secțiunea 5 Anexa D        Închiderea instalațiilor    O instalație este considerată închisă definitiv atunci când pentru o perioadă de minimum un an — de la 1 ianuarie până la 31 decembrie — următoarele condiții sunt întrunite simultan: a) nu mai desfășoară niciuna dintre activitățile prevăzute în anexa I la directivă; b) producția este egală cu zero; c) emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero; d) instalația respectivă nu se mai deschide în viitor.      Anexa D      Emiterea certificatelor    Certificatele sunt emise anual cel mai târziu până la data de 28 februarie. Pentru anul 2007, emiterea certificatelor este făcută în termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului de aprobare a Planul național de alocare.        Bankingul    România nu permite reportarea certificatelor între prima și cea de-a doua perioadă a schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.    Anexa H    
    0.  Introducere     0.1.  Schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în România  Prezentul document reprezintă Planul național de alocare  (PNA)  al României necesar participării în cadrul schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (denumită în prezentul document  schemă),  pentru anul 2007 și pentru perioada 2008—2012.  Schema UE este stabilită prin Directiva 2003/87/CE 1  privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Schema se aplică în prima fază pentru perioada 1 ianuarie 2005 — 31 decembrie 2007, iar a doua fază a schemei se desfășoară în perioada 2008—2012, corespunzând cu prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto.  În cazul României, prevederile Directivei 2003/87/CE devin obligatorii odată cu intrarea în UE în 2007. PNA este elaborat pentru anul 2007, ultimul an al perioadei 2005—2007 și pentru perioada 2008—2012, fiind transmis Comisiei Europene într-un singur document consolidat.  Planul național de alocare devine operațional pentru România după aprobarea lui prin hotărâre a Guvernului României, ca urmare a notificării aprobării acestuia de către Comisia Europeană.  Cadrul legal pentru funcționarea schemei este asigurat de Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, care transpune atât Directiva 2003/87/CE, cât și Directiva 2004/101/CE 2 .     0.2.  Planul național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008—2012  Planul național de alocare reprezintă documentul prin care se stabilește numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național, precum și la nivelul fiecărei instalații care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 3 .       1  Directiva Consiliului şi Parlamentului European stabilind o schemă pentru comerţul cu certificate de GES în cadrul Comunităţii şi amendând Directiva 1996/61/CE.   2  Linking Directive.   3  Articolul 9(1) din Directiva 2003/87/CE.   La elaborarea Planului național de alocare, atât pentru prima perioadă, cât și pentru cea de-a doua perioadă, se ține seama de cel de-al doilea ghid al Comisiei Europene 4  privind elaborarea Planului național de alocare (COM (2005)703), care are rolul de a asista statele membre în implementarea criteriilor din anexa III la Directiva 2003/87/CE.  Documentul a fost elaborat pe baza formatului comun sugerat de liniile directoare ale directivei. Acest format se constituie într-o serie de întrebări corespunzătoare criteriilor obligatorii din anexa III la Directiva 2003/87/CE. Răspunsurile la întrebări, listate în secțiunile de sub acestea, reprezintă modul în care România a răspuns solicitărilor acestor criterii.     0.3.  Documentul de față  Planul național de alocare al României pentru anul 2007 și perioada 2008—2012 descrie metodologia și principiile pe baza cărora se face alocarea certificatelor, prezintă numărul total de certificate ce urmează a fi alocate, precum și numărul de certificate ce se alocă fiecărui sector, precum și fiecărei instalații.       1.  Determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național     1.1.  Limita de emisii și obligația României de reducere a emisiilor   1.1. Care este limita de emisii sau obligația de reducere a emisiilor impusă statului membru sub incidența Deciziei 2002/358/CE sau a Protocolului de la Kyoto? (după caz)      
  
 România a semnat Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) în 1992 la Summitul de la Rio de Janeiro și a ratificat-o prin Legea nr. 24/1994. 
 România a fost prima țară înscrisă în anexa I 5  a UNFCCC care a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajându-se astfel să-și reducă emisiile de GES cu 8% față de nivelul anului 1989, în timpul primei perioade de angajament, 2008—2012. Anul 1989 a fost acceptat ca an de referință pentru reducerea emisiilor de GES în baza deciziilor 9/CP2 și 11/CP4, deoarece acest an exprimă cel mai bine legătura directă dintre rezultatele economice ale României și emisiile de GES. 
     1.2.  Principii, ipoteze și date   1.2. Ce principii, ipoteze și date au fost luate în considerare la stabilirea contribuției instalațiilor aflate sub incidența schemei la îndeplinirea obligației de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii istorice totale și sectoriale, emisii prognozate totale și sectoriale, abordarea costului minim)? Dacă s-au folosit emisii totale și sectoriale prognozate, vă rugăm descrieți ipotezele și metodologia folosite pentru prognozarea valorilor.     
  
      1.2.1.  Evoluția emisiilor gazelor cu efect de seră  Conform datelor cuprinse în ultimul inventar național al emisiilor de GES, în anul 2004 valoarea totală a emisiilor de GES directe 6  și indirecte 7  (excluzând sechestrările prin absorbție LULUCF 8 ) a fost de 154,627 milioane tone CO 2  echivalent. Acest nivel este cu mai mult de 40% sub nivelul de reducere a emisiilor asumat prin Protocolul de la Kyoto.       Figura 1 prezintă evoluția istorică a emisiilor de GES în perioada 1989—2004. Figura 1. Total emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto       4  COM(2005)703.   5  Economii în dezvoltare și țări în tranziție.    6  CO 2 , CH 4 , N 2 O, HFC, PFC, SF 6 .   7  NOx, CO, NMVOC , SO 2 .  8  Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură.   Evoluția emisiilor GES reflectă tendința principală de evoluție a economiei naționale, evidențiată și de evoluția PIB. După anul 1999, cantitatea de emisii a început să crească ca urmare a revitalizării economiei.  Pentru anul 2004, emisiile de CO 2  reprezintă 75,25% din totalul emisiilor de GES. Ponderea emisiilor CH 4  este de 17,42%, a emisiilor de N 2 O este de 7%, iar a emisiilor de gaze fluorurate de 0,3%.     1.2.2.  Contribuția instalațiilor aflate sub incidența schemei  În ceea ce privește politicile și măsurile de reducere a intensității carbonului, România tratează în mod egal atât sectoarele aflate sub incidența schemei, cât și celelalte sectoare, denumite în continuare  sectoare non-ETS,  așteptând în consecință eforturi egale din partea acestora.  Strategia națională privind schimbările climatice și Planul de acțiune privind schimbările climatice, aprobate în anul 2005, prezintă politicile și măsurile adoptate și propuse în vederea reducerii emisiilor de GES pentru toate sectoarele de activitate ale economiei. Un rezumat al acestor politici și măsuri este prezentat în continuare:     •  creșterea participării României în cadrul programului „Inteligent Energy Europe”;     •  promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile;     •  promovarea eficienței energetice la consumatorul final;     •  promovarea cogenerării și a eficienței energetice în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu căldură;     •  controlul emisiilor de GES provenite din sectorul de transport;     •  promovarea recuperării energiei provenite de la depozitele de deșeuri;     •  utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură; introducerea sistemelor integrate de utilizare a terenurilor.  A se vedea secțiunea 1.3 pentru mai multe informații asupra politicilor și măsurilor adoptate în vederea reducerii emisiilor de GES atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru sectoarele non-ETS.       1.2.3.  Proiecția emisiilor de GES  Pentru sectorul energie, proiecțiile emisiilor de GES s-au stabilit cu ajutorul pachetului de programe ENPEP (Energy and Power Evaluation Program), dezvoltat de Laboratorul Național de la Argonne (SUA) al Departamentului de Energie al SUA (DOE) și distribuit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Principalele module folosite au fost MAED (Model for Analyses of Energy Demand), WASP (Wiener Automatic Simulation Program), BALANCE și IMPACTS.  În cadrul sectorului energie au fost analizate următoarele subsectoare:     •  producția și importul de energie primară;     •  conversia energiei — rafinării, producere de cocs, producere de energie electrică și căldură;     •  consumatori de energie.  Pentru restul sectoarelor, proiecțiile emisiilor de GES au fost determinate ținându-se seama de următoarele domenii de activitate:     •  agricultură — emisiile de CH 4  datorate fermentației dejecțiilor animalelor și managementului dejecțiilor animaliere și emisiile de N 2 O datorate folosirii îngrășămintelor naturale și chimice;     •  industrie — emisii rezultate în urma proceselor industriale;     •  solvenți și alte produse — emisiile au fost determinate corelat cu dezvoltarea tehnico-economică;     •  deșeuri — opțiuni de management al deșeurilor solide și lichide.  La elaborarea proiecțiilor emisiilor de GES s-a ținut seama de următorii factori:     •  produsul intern brut  (PIB)  și structura sa;     •  evoluția producției, la nivel de economie, precum și pentru sectoarele aflate sub incidența schemei;     •  politicile și măsurile de reducere a emisiilor atât în sectoarele ETS, cât și în sectoarele non-ETS, fiind specificată reducerea intensității carbonului pentru fiecare sector;     •  evoluția cererii de energie electrică și căldură, bazată pe evoluția intensității energetice și evoluția populației;     •  îmbunătățiri ale structurii de furnizare (producere și transport) a energiei termice și electrice ce conduc la modificări ale intensității carbonului în producerea de energie.  Ipotezele de bază sunt descrise detaliat în secțiunile următoare.       1.2.4.  Ipoteze pentru evoluția PIB  Guvernul României sprijină activ un ritm accelerat de creștere a PIB în vederea reducerii decalajului economic dintre România și statele membre UE. Tabelul 1 prezintă creșterea și structura estimată a PIB pentru perioada 2003—2012. Creșterea estimată a PIB se datorează creșterii cererii interne și mai ales a investițiilor, sprijinite prin fonduri guvernamentale și fonduri structurale UE. În aceste condiții, este așteptată o creștere a PIB pe locuitor de la 2720 euro, la nivelul anului 2004, la 3880 euro în 2010.  Prognoza creșterii economice până în 2012 are la bază următoarele considerente:     •  modificarea structurii și modernizarea economiei;     •  diversificarea surselor de energie primară și dezvoltarea sectorului de producere a energiei electrice;     •  reducerea intensității energetice prin:     •  reducerea pierderilor de căldură și energie electrică în rețelele de transport și distribuție;     •  capacități noi de producție eficiente;     •  izolarea termică a clădirilor;     •  creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial și în cel al serviciilor;     •  promovarea vehiculelor cu emisii reduse;     •  dezvoltarea transportului în comun.  Tabel 1. Evoluția produsului intern brut și ponderea sectoarelor în PIB       Tranziția economiei românești de la economia centralizată la economia de piață s-a realizat în urma unei reforme economice radicale, la toate nivelurile și în toate sectoarele economice. Se observă că evoluția ponderii diferitelor sectoare în produsul intern brut se află într-o permanentă dinamică în perioada 1991—1999 și se observă o stabilizare după anul 2000. Totodată, se remarcă o scădere a ponderii industriei în PIB cu aproximativ 29% în perioada 1991—2005 și o creștere a ponderii serviciilor în PIB cu aproximativ 33% în aceeași perioadă (tabelul 1.1).  Avându-se în vedere tiparul privind creșterile înregistrate în perioada 2000—2005, prognoza privind ritmul de creștere al sectoarelor pentru perioada 2007—2012 a fost realizată pe baza ipotezei în care rata de creștere a sectorului servicii va avea același ritm cu creșterea PIB. În același timp, a fost luat în considerare faptul că integrarea în UE începând cu 2007 determină schimbări ce influențează procesul de restructurare economică, precum și faptul că veniturile populației nu permit încă accesul la anumite servicii, care sunt foarte dezvoltate în alte țări UE.  De altfel, în ceea ce privește ponderea industriei și serviciilor, din documentele UE „European Energy and Transport Trends to 2030” se poate vedea că există diferențe esențiale între țările cu tradiție în UE (15), țările integrate în 2004 (10) și Bulgaria și România (tabelul 1. 2).  Tabelul 1.1  Structura PIB în perioada 1991—2005         Tabelul 1.2  Evoluția structurii economiei în Europa         1990    2000    2010    2020    2030      % din valoarea adăugată totală      Valoarea    UE-15    21,5    20,8    19,8    19,8    19,8      adăugată brută    NMS-10    26,4    25,4    25,8    25,1    23,4      în industrie    Bulgaria&România Norvegia&Elveția    31,0  20,0    30,0  25,3    29,3  25,1    28,8  25,1    28,7  24,9        Total Europa (29 de țări)    21,8    20,6    20,4    20,4    20,3      Valoarea    UE-15    66,2    68,8    70,2    70,9    71,5      adăugată brută    NMS-10    51,3    57,4    59,8    62,3    65,2      în servicii    Bulgaria&România Norvegia&Elveția    36,2  68,2    43,7  63,9    50,3  65,0    52,2  65,8    53,0  66,6        Total Europa (29 de țări)    65,4    68,0    69,4    70,0    70,8     Sursa: European Energy and Transport Trends to 2030         1.2.5.  Decuplarea ratei de creștere a PIB de rata de creștere a emisiilor de GES  În tabelul 2 se prezintă atât evoluția prognozată a PIB, cât și cea a emisiilor de GES pentru perioada 2006—2012, precum și realizările pentru 2003—2005. Pentru perioada 2006—2012, rata medie de creștere a PIB este de 5,86%, în timp ce rata medie de creștere a emisiilor de GES este de 4,2%.  Tabelul 2. Evoluția PIB și a emisiilor de gaze cu efect de seră pe perioada 2003–2012           U.M.    2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Realizări    Prognoză        PIB    Mld. euro 2000      47,1      51,0      53,4      56,2      59,7      63,5      67,2      71,0      75,0      79,1      Rata de creștere PIB    %    5,4    8,3    4,7    5,2    6,2    6,3    5,8    5,7    5,6    5,5      Emisii GES    Mil t  CO  2echiv.     148,62    154,63    160,08    167,51    177,69    187,4    198,17    205,41    210,99    215,06      Rata de creștere emisii GES      %      —      4,0      3,5      4,6      6,0      5,4      5,7      3,6      2,7      1,9     În tabelul 3 și figura 2 sunt prezentate evoluția PIB și cea a emisiilor GES pentru economie ca întreg și pentru sectoarele care cad sub incidența schemei. Este evident faptul că rata de creștere a PIB este mai mare decât cea a emisiilor de GES. Acest fapt este rezultatul scăderii intensității carbonului pe economie.    Tabelul 3. Evoluția PIB și a GES pe economie și pe sectoarele aflate sub incidența schemei         UM    2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Emisii GES    Mil t  CO  2ecciv.     149,00    155,00    160,08    167,5    177,5    187,4    198,17    205,41    210,99    215,06      Emisii CO 2  în sectoare sub ETS    Mil t CO 2       70,97      68,8      70,81      76,81      83,91      89,17      92,98      95,74      99,00      101,61      Sector energie    Mil t CO 2     52,18    48,71    50,24    53,62    59,98    61,55    63,56    64,62    66,72    68,13      Sector industrial    Mil t CO 2     18,79    20,09    20,57    22,48    23,93    27,62    29,42    31,12    32,28    33,49      Ponderea sectoarelor  EU-ETS în totalul emisiilor de GES    %    47,75    44,49    44,23    45,43    47,27    47,58    46,92    46,61    46,92    47,25      PIB    1000 mil  euro 2000    47,10    51,00    53,40    56,20    59,70    63,50    67,20    71,00    75,00    79,10          Emisiile totale de GES generate la nivelul anilor 2003 și 2004 s-au calculat pe baza balanței energetice, conform metodologiei IPCC, revizuită în 1996. Pentru proiecțiile emisiilor de GES realizate pentru intervalul 2005—2012 s-a avut în vedere metodologia prezentată în anexa A, secțiunea A3.  Emisiile estimate din Inventarul național al GES se calculează pe baza indicatorilor macroeconomici furnizați de Institutul Național de Statistică (balanța energetică, Anuarul Statistic al României) și a datelor provenite de la diferite instituții naționale).  Ponderea emisiilor generate de instalațiile EU-ETS a fost calculată utilizându-se factorii de emisie IPCC, pe baza prognozelor de producție furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și a Strategiei României privind eficiența energetică.  Figura 2. Evoluția Produsului intern brut și a emisiilor de gaze cu efect de seră, pe sectoare            1.2.6.  Surse de date  Principalele surse de date folosite pentru determinarea emisiilor istorice și prognozate, totale și pe sectoare sunt:     •  Prognoza Comisiei Naționale de Statistică pentru perioada 2006—2010 (prelungită până în 2012), transmisă recent Comisiei Europene, de unde au fost extrase principalele proiecții macroeconomice;     •  Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră (inclusiv tabelele CRF și NIR) ce cuprinde date până la nivelul anului 2004, folosit pentru a extrage date referitoare la emisiile istorice, atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS;  •A treia Comunicare națională cu privire la schimbările climatice, 2005;     •  Planul național de dezvoltare 2006—2013, pentru politici și măsuri avute în vedere atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS;     •  Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2003;     •  Politica energetică a României 2006—2009;     •  The 1990—2030 Climate Change Policy Scenarios Modulation for EU Members and Candidates, National Technical University din Atena, Grecia;     •  Anuarul Statistic al României — Institutul Național de Statistică;     •  Balanța Energetică — Institutul Național de Statistică, utilizată pentru datele istorice privind sectorul energetic;     •  Prognozele privind producțiile sectoarelor EU-ETS furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor.        1.3.  Numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră și ponderea pe care acestea o reprezintă în totalul emisiilor naționale   1.3. Care este numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate (gratuit și prin licitație)?     
  
 Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în anul 2007 este de 74.836.235. Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în cea de-a doua perioadă (2008—2012) este 379.721.760 (întreaga perioadă), cu o valoare medie de 75.944.352 anual. 
 Metodologia pentru stabilirea numărului total de certificate, precum și pentru stabilirea numărului de certificate alocate la nivelul sectoarelor ETS este descrisă detaliat în anexa A. 
 Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 780/2006, România alocă certificatele de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit. 
 Rezerva pentru nou-intrați rămasă neutilizată la sfârșitul perioadei 2008—2012 este valorificată prin scoatere la licitație. 

  Care este ponderea emisiilor totale reprezentată de aceste certificate comparativ cu emisiile din surse ce nu se află sub incidența schemei? Este această proporție cu mult diferită de proporția curentă a emisiilor provenite de la instalațiile aflate sub incidența Directivei ? Dacă da, vă rugăm justificați această diferență cu referire la unul sau mai multe dintre criteriile cuprinse în anexa III la Directiva 2003/87/CE și/sau alte criterii, obiective și transparente.  
  
 În figura 3 se prezintă ponderea emisiilor sectoarelor aflate sub incidența schemei și a sectoarelor non-ETS în totalul emisiilor de GES: 
 Figura 3. Ponderea emisiei de dioxid de carbon a sectoarelor ETS și non-ETS 
  
     
 Astfel, în anul de bază 2003, ponderea emisiilor sectoarelor ETS este de aproximativ 47,75%. Această valoare scade ușor până la 44,23% în perioada 2004—2005, pentru a crește din nou până la 47,25% în anul 2012. 
 Această variație se datorează faptului că anii 2004 și 2005 au fost ani hidrologici deosebiți, acoperirea cererii de energie electrică realizându-se în proporție mai mare din centralele hidroelectrice. Astfel, producția de energie hidroelectrică și alte surse regenerabile a crescut de la 13,26 TWh în 2003 la 20,21 TWh în 2005. 
 Guvernul României intenționează să echilibreze creșterea numărului de automobile prin îmbunătățirea calității lor, respectiv înlocuirea automobilelor vechi și poluante. În acest sens, în 2005 a fost inițiat programul de reînnoire a parcului auto. În cadrul acestui program Guvernul oferă în schimbul fiecărui automobil vechi predat o sumă de bani ce constituie avansul pentru achiziționarea unui automobil nou, mai puțin poluant. 
 Emisiile altor sectoare non-ETS, cum este cel rezidențial sau cel al serviciilor, sunt de asemenea controlate prin intermediul politicilor de mediu, deoarece România nu dorește să facă deosebiri între sectoarele ETS și non-ETS. Majoritatea acestor politici sunt prezentate în Strategia națională privind schimbările climatice și în Planul național de acțiune privind schimbările climatice. Reglementările cu privire la protecția mediului sunt aplicate în același fel pentru sectoarele ETS și cele non-ETS. Ambele trebuie să se conformeze acelorași criterii, necondiționat de participarea la schemă. Există și politici ce se aplică numai sectoarelor non-ETS, pentru a asigura același grad de participare la reducerea emisiilor de GES ca și al sectoarelor aflate sub incidența schemei. A se vedea secțiunea 1.4 pentru detalii. 
     1.4.  Politici și măsuri aplicate surselor ce nu intră sub incidența Directivei   1.4. Ce politici și măsuri vor fi aplicate surselor de emisii de gaze cu efect de seră ce nu intră sub incidența Directivei 2003/87/CE?     
  
 Politicile și măsurile ce vor fi aplicate surselor de emisii de gaze cu efect de seră ce nu intră sub incidența Directivei sunt cele menționate în principalele documente strategice ale României, ce țin cont de dezvoltarea economică și obligațiile asumate privind reducerea emisiilor. 
 Principalele documente strategice care cuprind politici și măsuri aplicabile la nivelul întregii economii, inclusiv sectoarelor ce nu intră sub incidența schemei, sunt: 
 Strategia națională privind schimbările climatice, urmată de Planul național de acțiune privind schimbările climatice, ilustrează politicile naționale adoptate în vederea atingerii obligațiilor internaționale asumate, precum și prioritățile în domeniu. Planul național de acțiune subliniază politicile și măsurile individuale ce urmează a fi implementate, precum și măsuri de raportare a progreselor înregistrate. Sunt identificate autoritățile competente pentru fiecare acțiune, termenele de implementare și posibile surse de finanțare. 
 Planul național de dezvoltare 2006—2013, document de planificare strategică și financiară în vederea stimulării creșterii sociale și economice, corelat cu politica de coeziune a UE. Pentru fiecare sector de activitate sunt stabilite direcțiile strategice, astfel încât creșterea economică dorită să fie atinsă, în condițiile respectării restricțiilor financiare și de mediu. 
 Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, reprezentând liniile directoare ale politicii energetice pe termen mediu. Sunt identificate obiectivele și țintele specifice, duratele lor de implementare, precum și 
 nevoile financiare și posibilele surse de acoperire a acestora. Impactul acestui document asupra schimbărilor climatice se datorează menționării în cadrul său a intenției României de a construi noi capacități de producere a energiei, folosind drept combustibil gazul natural. 
 În condițiile creșterii spectaculoase a prețului gazului natural în ultima vreme, „Politica Energetică a României 2006—2009”, document aflat în discuție, menționează cărbunele ca fiind combustibilul de bază pentru sectorul energetic. 
 Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică reprezintă documentul-cadru pentru aplicarea măsurilor de eficiență energetică, fiind bazat pe obiective pe termen lung, ce reflectă nevoia economiei pentru siguranță în alimentarea cu energie, eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie și protecția mediului. Totodată, documentul stă la baza măsurilor aplicate în programele de reabilitare a eficienței energetice a clădirilor. Prin Legea nr. 260/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2004 privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate s-au instituit măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. 
 Hotărârea Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările ulterioare, reprezintă documentul de bază pentru dezvoltarea utilizării SRE în producția de energie, servind drept cadru întregului sistem de promovare a SRE, inclusiv sistemului certificatelor verzi. 
 Planul de implementare a Directivei 96/61/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC), transpusă prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, are influențe indirecte asupra politicilor privind schimbările climatice; parte din măsurile promovate în cadrul acestui document pot avea drept rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Trebuie menționat că instalațiile industriale aflate sub incidența acestei directive beneficiază de perioade de tranziție ce influențează emisiile de GES. 
 Planul de implementare a Directivei 1999/31/CE privind managementul deșeurilor, transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 349/2005. Documentul stabilește condițiile pentru operarea și monitorizarea zonelor de depozitare a deșeurilor, inclusiv obligativitatea operatorilor de a recupera emisiile de GES (CH 4 ) și, în cazul în care nu le utilizează la producerea energiei, să le ardă la flacără. În acest fel emisiile de GES de la depozitele de deșeuri urbane vor scădea. 

  Se vor folosi mecanismele flexibile promovate de Protocolul de la Kyoto? Dacă da, în ce măsură și ce demersuri au fost făcute până în prezent (de exemplu, legislație relevantă, alocarea de resurse de la buget)?  
  
 Datorită faptului că emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 50% comparativ cu nivelul anului de bază 1989, România își va îndeplini cu siguranță obligațiile asumate prin Protocolul de la Kyoto, prin urmare nu intenționează să folosească mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în scopul respectării acestor obligații. 
 România a decis să stabilească o limită până la care instalațiile pot folosi reducerile de emisii rezultate din proiecte tip JI sau CDM, în cazul în care operatorii vor dori să investească în astfel de proiecte în alte țări, la 10% din numărul total alocat instalației pentru ambele perioade. Astfel, operatorii din România vor avea posibilitatea de a utiliza mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în concordanță cu prevederile directivei. 
 În ceea ce privește găzduirea proiectelor JI 9 , România păstrează o rezervă JI în scopul evitării dublei contabilizări. A se vedea anexa E pentru detalii privind rezerva JI. 
     1.5.  Considerarea politicii energetice naționale în stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră   1.5.  Cum a fost luată în considerare politica energetică națională la determinarea cantității totale de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate?      
  
 În determinarea numărului total de certificate ce urmează a fi alocate, proiecțiile „de sus în jos” (top — down) au fost stabilite pe baza combinației între metoda istorică și cea a prognozei, conform descrierii din Secțiunea 1.2. 
 Principalele politici cu referire la sectorul energie avute în vedere sunt: 
    •  Foaia de parcurs pentru sectorul energetic:     —  implementarea de noi capacități de producție convenționale care funcționează pe bază de gaz natural;     —  implementarea de noi capacități nucleare;     —  dezvoltarea de noi capacități din SRE.       •  Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică:     —  măsuri pentru promovarea eficienței energetice în sectoarele industriale și în sectorul rezidențial.       9  România este inclusă în anexa I, ţări dezvoltate sau cu economie în tranziţie.        •  Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate:     —  promovarea producerii și furnizării eficiente de căldură.       •  Hotărârea Guvernului nr. 443/2003:   
    —  stabilește cadrul pentru dezvoltarea utilizării SRE (se constituie ca bază pentru Strategia națională de utilizare a SRE, sistemul certificatelor verzi etc.)   
 Proiecțiile emisiilor, precum și determinarea cantității totale de certificate ce urmează a fi alocate au fost stabilite ținându-se cont de toate aceste politici și măsuri pentru sectorul energetic. 

  Cum este garantat faptul că aceast număr total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate se înscrie în linia atingerii țintei impuse statului membru prin Decizia 2002/358/CE sau prin Protocolul de la Kyoto?  
  
 Conform prognozei emisiilor de gaze cu efect de seră prezentate în cel mai recent inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în Raportul progreselor 10 , România își va îndeplini angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto. 
 Graficul de mai jos prezintă evoluția emisiilor de GES din România comparativ cu angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto. 
 Figura 4. Emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto 
  
     
 Numărul total de certificate a fost determinat pe baza proiecțiilor de sus în jos (top-down), determinate la rândul lor pe baza indicatorilor macroeconomici. Scenariul considerat a fost „afaceri ca de obicei”, ce nu presupune implementarea unor măsuri suplimentare de reducere a emisiilor de GES. 
 Evoluția cererii și a structurii producției de energie a fost analizată în baza politicilor existente și verificată de autoritatea competentă (MEF). 
 Proiecțiile emisiilor au ținut seama și de reducerea intensității carbonului în sectoarele aflate sub incidența schemei ca urmare a noilor investiții. 
 Măsurile de reducere a emisiilor de GES au fost stabilite pentru fiecare sector în parte, ținându-se seama de opțiuni și diferite măsuri indirecte viitoare ce ar putea avea un impact semnificativ asupra emisiilor de GES ale României. 
 Numărul total de certificate a fost determinat folosindu-se datele prezentate în cel mai recent Inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră precum și în Raportul progreselor 2006. 
     1.6.  Garantarea faptului că numărul total de certificate nu este mai mare decât cel necesar   1.6.  Cum este garantat faptul că aceast număr total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate nu este mai mare decât necesarul ce rezultă din aplicarea strictă a criteriilor din anexa III a Directivei 2003/87/CE?      
  
 Numărul total de certificate este determinat pe baza proiecțiilor care au în vedere efectele politicilor și măsurilor, la nivel național și al sectoarelor, pentru a asigura conformarea cu cerințele referitoare la reducerea și controlul emisiilor de GES. Numărul total de certificate pentru 2007 este de 74.836.235, iar pentru 2008-2012 este de 75.944.352 anual, valoare care se situează sub plafonul prognozat al emisiilor aferente sectoarelor aflate sub incidența schemei, prin urmare acest criteriu se consideră îndeplinit. 
  
     
 10  Raportul României privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto, transmis în ianuarie 2006 la UNFCCC.  
 A se vedea și secțiunea 1.5. 
  
  Cum este asigurată consistența datelor privind emisiile actuale și prognozate ca urmare a Deciziei 93/389/CEE?  
  
 Datele cu privire la emisiile actuale și prognozate, prezentate în Planul național de alocare sunt în concordanță cu informațiile existente în: 
    a)  Raportul privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto (RDP 2006);     b)  Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră transmis la UE în mai 2006, cuprinzând inventarul emisiilor de GES pentru perioada 1990 — 2004.   
 A se vedea anexa A pentru detalii. 
     1.7.  Considerarea potențialului de reducere a emisiilor în determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră   1.7.  Vă rugăm explicați în paragraful 4.1 cum s-a ținut seama de potențialul de reducere a emisiilor (inclusiv cel tehnologic) la determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.      
  
 În conformitate cu cel de-al doilea Ghid al Comisiei Europene privind elaborarea Planului național de alocare, în analiza potențialului economic și tehnologic de reducere a emisiilor sunt considerate creșterea anuală a PIB, precum și scăderea intensității carbonului la nivelul fiecărui sector. Efectul combinat al acestor doi indicatori reprezintă rata anuală a potențialului de reducere a emisiilor. 
 Pornindu-se de la emisiile anului relevant și presupunându-se că sectoarele au ponderi constante în totalul emisiilor și un potențial de reducere a emisiilor similar cu cel al întregii economii, se poate determina un „plafon indicativ”, în conformitate cu prevederile criteriului 3 din anexa III a Directivei 2003/87/CE. 
 A se vedea secțiunea 4.1 și anexa A pentru detalii. 
     1.8.  Considerarea politicii comunitare   1.8.  Vă rugăm listați în paragraful 5.3 instrumentele legislative și politice comunitare luate în considerare la determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, precizând în ce mod s-a ținut cont de acestea.      
  
 A se vedea secțiunea 5.3. 
     1.9.  Licitarea certificatelo r    1.9.  În cazul în care statul membru intenționează să tranzacționeze o parte din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră prin licitație, vă rugăm specificați procentul din numărul total de certificate ce va fi tranzacționat astfel și descrieți procedura de implementare a licitației.      
  
 România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2007. 
 România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2008 — 2012, cu excepția certificatelor din RNI rămase neutilizate la finele acestei perioade. 
    2.  Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de sector ETS     2.1.  Metodologia de alocare la nivel de sector ETS   2.1.  Ce metodologie a fost folosită în determinarea plafoanelor la nivelul fiecărui sector ETS? A fost folosită aceeași metodologie pentru toate sectoarele? În cazul în care metodologia folosită nu a fost aceeași pentru toate sectoarele, vă rugăm argumentați de ce folosirea de metodologii diferite a fost necesară, cum s-a făcut această diferențiere și prezentați dovezi ale faptului că prin folosirea de metodologii diferite nu sunt favorizate anumite sectoare.       
  
 Pentru alocarea certificatelor instalațiilor aflate sub incidența schemei, România a folosit abordarea în 2 pași: în primul pas este stabilit plafonul național, din care se extrag certificatele corespunzătoare rezervei pentru nou-intrați și rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii. Apoi, numărul de certificate rămas este alocat la nivelul sectoarelor ETS. În cel de-al doilea pas, certificatele sunt distribuite fiecărei instalații din cadrul fiecărui sector ETS. 
 Plafonul la nivel de sector ETS se determină astfel: 
    •  pentru anul 2007, pe baza ponderilor deținute de fiecare sector ETS în plafonul pentru anul 2007, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor „de sus în jos”) și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei;     •  pentru perioada 2008 — 2012, pe baza mediei ponderilor deținute de fiecare sector în plafonul pentru perioada 2008 — 2012, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor „de sus în jos”) și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei.  În cadrul alocării la nivel de sector se disting următoarele etape:     •  definirea sectoarelor;     •  determinarea emisiilor sectorului;     •  determinarea ponderii emisiilor sectorului în totalul emisiilor provenite din activități ETS;     •  corecția alocării pentru sectorul energie .   
 Au fost definite următoarele 8 sectoare (de alocare) ETS: sectorul energie, sectorul rafinare produse petroliere, sectorul producție și prelucrare metale feroase, sectorul ciment, sectorul var, sectorul sticlă, sectorul ceramică, sectorul celuloză și hârtie. 
 Factorul de creștere al emisiilor sectorului este determinat pe baza producției sectorului, creșterii PIB și a evoluției intensității carbonului. Numărul total de certificate se alocă sectoarelor în conformitate cu ponderea emisiilor acestora în totalul emisiilor viitoare. În final, din numărul de certificate aferent sectorului energie sunt extrase numărul corespunzător rezervei pentru acordarea bonusului pentru cogenerare, precum și cel corespunzător rezervei pentru proiecte de tip JI cu efect indirect asupra emisiilor din sectorul energetic. 
 Privatizarea timpurie a unor sectoare și investițiile deja realizate ca urmare a procesului de privatizare determină un potențial mai scăzut de reducere a emisiilor în primii ani de participare în cadrul schemei. 
 A se vedea anexa B pentru detalii cu privire la alocarea la nivel de sector. 
     2.2.  Considerarea potențialului tehnologic de reducere a emisiilor   2.2.  În cazul în care pentru determinarea plafoanelor sectoriale s-a ținut seama de potențialul (inclusiv cel tehnologic) activităților de reducere a emisiilor, vă rugăm precizați în ce mod a fost luat în calcul acest potențial , oferind detalii în paragraful 4.1 de mai jos.      
  
 La nivel de sector, reducerea intensității carbonului a fost determinată ținându-se seama de potențialul (inclusiv cel tehnologic) activităților de reducere a emisiilor. 
 A se vedea anexa B pentru detalii. 
     2.3.  Considerarea cadrului legislativ și al politicilor comunitare   2.3.  Vă rugăm listați în paragraful 5.3 cadrul legislativ și politicile luate în considerare la determinarea plafoanelor sectoriale, precizând în ce mod s-a ținut cont de acestea.      
  
 A se vedea secțiunea 5.3 pentru detalii cu privire la considerarea cadrului legislativ și a politicilor comunitare în determinarea plafoanelor sectoriale. 
     2.4.  Mediul concurențial   2.4.  În cazul în care pentru determinarea plafoanelor sectoriale s-a ținut seama de concurență din partea unor țări sau entități din afara Uniunii Europene, vă rugăm explicați în acest paragraf în ce mod.      
  
 Concurența din partea unor țări sau entități din afara Uniunii Europene nu a fost luată în considerare în determinarea plafoanelor sectoriale pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012. 
    3.  Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație     3.1.  Metodologia de alocare la nivel de instalație   3.1.  Ce metodologie a fost folosită în determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație? A fost folosită aceeași metodologie pentru toate instalațiile? În cazul în care metodologia folosită nu a fost aceeași pentru toate instalațiile, vă rugăm argumentați necesitatea folosirii de metodologii diferite pentru instalații în cadrul aceluiași sector, prezentați în detaliu modul în care s-a făcut această diferențiere, precum și dovezi ale faptului că prin folosirea de metodologii diferite nu sunt favorizate/favorizați anumite instalații/anumiți operatori.       
  
 Odată stabilit numărul de certificate ce revine fiecăruia dintre cele 8 sectoare, acestea sunt alocate instalațiilor din cadrul sectorului. Pentru această alocare s-a folosit abordarea istorică, conform căreia numărul de certificate ce revine fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiilor relevante ale instalației din anul relevant în totalul emisiilor sectorului. Această metodologie se aplică atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012. 
 Alegerea acestei metodologii se bazează pe ipoteza că ponderea emisiilor unei instalații în cadrul sectorului nu se modifică substanțial în perioada 2005-2012. Pentru a ține cont de fluctuațiile în activitatea instalației nu se consideră un an istoric, ci o perioadă istorică, denumită  perioadă de referință.  Pentru 
 fiecare instalație se determină  anul relevant,  respectiv  emisiile relevante  ca medie între 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. 
 În cadrul alocării certificatelor la nivel de instalație se disting următoarele etape: 
    1.  determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului în anul relevant; pentru perioada 2007, precum și pentru perioada 2008—2012; ponderea certificatelor alocate instalației din totalul sectorului este egală cu ponderea emisiilor instalației din anul relevant;     2.  determinarea numărului de certificate ce revine fiecărei instalații.   
 În condițiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, așa cum sunt acestea prezentate în secțiunea 4 și în anexele F și G, instalațiile pot primi un bonus, sub forma unui număr de certificate, pentru cogenerare sau pentru acțiuni timpurii. În cazul în care o instalație este eligibilă pentru ambele bonusuri, va primi numai bonusul aferent cogenerării. 
 Bonusul pentru cogenerare este acordat datorită faptului că România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei ETS. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui număr suplimentar de certificate instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa F. 
 Bonusul pentru acțiuni timpurii se acordă pe baza faptului că utilizarea perioadei de referință avantajează operatorii care și-au redus emisiile după 2003. Există companii care, înainte de anul 2003, după privatizare, au investit voluntar în măsuri care au avut ca rezultat reducerea emisiilor de GES. România dorește să evite penalizarea operatorilor care, în perioada 1998—2002, au investit voluntar în măsuri ce au avut ca rezultat reducerea emisiilor. Acțiunile timpurii din această perioadă sunt luate în considerare prin acordarea unui număr suplimentar de certificate, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012. 
 A se vedea anexa C pentru detalii asupra metodologiei de alocare la nivel de instalație. A se vedea anexele F și G pentru detalii asupra acordării acestui bonus. 
     3.2.  Folosirea emisiilor istorice   3.2.  În cazul în care determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație a fost făcută pe baza emisiilor istorice, vă rugăm precizați dacă emisiile istorice au fost determinate conform liniilor directoare pentru monitorizare și raportare, în baza art. 14 al Directivei 2003/87/CE, și/sau dacă au fost supuse verificării independente.      
  
 Emisiile istorice au fost folosite pentru determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului. În acest scop, prin intermediul unui chestionar, operatorilor le-au fost solicitate următoarele informații: 
    •  informații generale cu privire la instalație (adresă, date de contact etc.);     •  diagrama procesului;     •  producția istorică și prognozată a instalației;     •  consumul istoric și prognozat de combustibil și materii prime.   
 Solicitarea informațiilor s-a făcut astfel încât să servească la determinarea emisiilor de GES în conformitate cu prevederile ghidurilor pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de GES elaborate de Comisia Europeană. 
 Datele furnizate de către operatori au fost supuse verificării independente de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), astfel: 
    1.  informațiile istorice au fost comparate cu informații existente în alte surse disponibile (rapoarte sectoriale, rapoarte de companie etc.);     2.  au fost verificate caracterul complet, acuratețea, corectitudinea și consistența datelor;     3.  consumurile de combustibil și materii prime au fost analizate comparativ cu evoluția producției și a emisiilor, ținându-se seama de creșterea capacității sau închiderea parțială a instalațiilor.   
 În cazul chestionarelor incomplete sau incorect completate, acestea au fost retransmise operatorilor sau informația a fost obținută prin contact direct cu aceștia. 
 Factorii de emisie folosiți pentru calculul emisiilor sunt cei listați în liniile directoare IPCC — 1996. Există și excepții datorate faptului că aceste linii directoare nu includ factori de emisie pentru o serie de materii prime folosite în anumite activități aflate sub incidența ETS. În aceste cazuri particulare au fost folosiți factori de emisie proveniți din alte surse oficiale. 
 A se vedea anexa C pentru detalii. 
     3.3.  Acțiuni timpurii și tehnologii curate   3.3.  În cazul în care pentru determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație s-a ținut seama de acțiuni timpurii și tehnologii curate, vă rugăm specificați acest lucru în acest paragraf și descrieți în detaliu modul în care au fost luate în considerare în paragraful 4.2 și/sau 4.3.      
  
 România ține seama de acțiunile timpurii, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008—2012. 
 A se vedea anexa G pentru detalii. 
 România ține seama de tehnologiile curate, sub forma unui bonus pentru cogenerare, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008—2012. 
 A se vedea anexa F pentru detalii. 
     3.4.  Includerea unilaterală a instalațiilor   3.4.  În cazul în care statul membru dorește să includă unilateral instalații din sectoarele listate în anexa I, dar cu capacități sub plafoanele stabilite în această anexă, vă rugăm explicați în paragraful următor motivul includerii acestora, cu referire în special la efectele pe piețele interne și la eventuale distorsiuni ale pieței concurențiale și integrității de mediu a schemei.      
  
 România nu dorește să includă unilateral instalații din sectoarele listate în anexa I cu capacități sub plafoanele stabilite în această anexă, în perioada 2007 sau în perioada 2008—2012. 
     3.5.  Excludere temporară   3.5.  În cazul în care statul membru dorește să excludă temporar anumite instalații, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2007, vă rugăm explicați în detaliu în paragraful de mai jos cum sunt îndeplinite cerințele art. 27(2)(a) — (c) din Directiva 2003/87/CE.      
  
 România nu intenționează să excludă temporar instalații până la data de 31 decembrie 2007. 
    4.  Aspecte tehnice     4.1.  Potențialul (inclusiv tehnologic) de reducere a emisiilor   4.1.1.  Criteriul (3) a fost folosit numai pentru determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră sau/și în cadrul alocării certificatelor la nivel de sector? Vă rugăm descrieți metodologia (inclusiv ipotezele de bază) folosită pentru evaluarea potențialului activităților de reducere a emisiilor. Care au fost rezultatele obținute? Cum este garantat faptul că numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate este în conformitate cu acest potențial?       
  
 Criteriul 3 cere ca numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate să fie în conformitate cu potențialul (tehnologic sau de alt tip) de reducere a emisiilor al activităților aflate sub incidența schemei. 
 La stabilirea numărului de certificate ce urmează a fi alocate sectoarelor ETS, România a ținut seama de potențialul de reducere a emisiilor; acesta a fost luat în considerare și pentru determinarea scăderii emisiilor de GES la nivelul sectoarelor. 
 A se vedea anexele A și B pentru detalii. 

  4.1.2.  Vă rugăm descrieți metoda sau formula folosită pentru determinarea numărului de cerificate la nivel național sau sectorial, ținând seama de potențialul sectoarelor de a reduce emisiile.   
  
 A se vedea anexele A și B. 

  4.1.3.  Dacă pentru stabilirea numărului de certificate alocate fiecărei instalații s-a folosit   „benchmarking”, vă rugăm precizați tipul și formula folosite. Ce tip de „benchmark” a fost selectat și cum înglobează acesta progresul realizabil? De ce prognoza rezultată astfel este considerată a fi cea mai probabilă dezvoltare? Vă rugăm justificați răspunsurile.  
  
 În cadrul elaborării Planului național de alocare al României, benchmarkingul nu a fost utilizat pentru perioada 2007 sau perioada 2008—2012. 
     4.2.  Acțiuni timpurii   4.2.1.  Dacă s-a ținut seama de acțiunile timpurii în cadrul alocării la nivel de instalație, vă rugăm descrieți în ce mod. Vă rugăm enumerați și descrieți criteriile de eligibilitate pentru acțiuni timpurii. Vă rugăm demonstrați faptul că acțiunile considerate au dus la reduceri de emisii suplimentare celor impuse de legislația în vigoare la momentul implementării acestora. Dacă au fost folosite benchmarkuri, vă rugăm descrieți modul de selectare al instalațiilor cărora le-au fost aplicate și criteriul de selectare a tipului de benchmark. De asemenea, vă rugăm justificați rezultatele.      
  
 În conformitate cu criteriul 7 prevăzut în anexa III la Directiva 2003/87/CE, România intenționează să acorde bonusuri pentru acțiunile timpurii, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012. 
 România dorește să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998—2002. Acțiunile timpurii din această perioadă vor fi luate în considerare prin acordarea unui 
 număr suplimentar de certificate sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007 cât și pentru perioada 2008—2012. 
 Pentru a fi eligibilă sub „acțiuni timpurii”, acțiunea trebuie să fi avut ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră suplimentar măsurilor obligatorii de reducere a emisiilor impuse de legislația în vigoare la momentul implementării. 
 Operatorii au avut ocazia de a se înscrie pentru obținerea bonusului prin furnizarea ANPM a următoarelor informații: 
    •  emisia specifică înainte și după implementarea proiectului;     •  descrierea tipului de investiție și a proiectului;     •  demonstrarea adiționalității proiectului și a faptului că proiectul a fost voluntar.   
 Datele furnizate de către operatori au fost verificate prin intermediul aceluiași tip de proceduri ca și cele folosite la determinarea emisiilor istorice. Benchmarkingul nu a fost folosit. 
 Din totalul de 41 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii, 31 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate 
 A se vedea anexa G pentru detalii cu privire la calcularea bonusului. 
     4.3.  Tehnologii curate   4.3.1.  Cum s-a ținut seama în procesul de alocare de tehnologiile curate, inclusiv eficiență energetică? Ce tip de tehnologie curată a fost considerat și în baza cărui criteriu? Între tehnologiile de producere a energiei considerate se regăsesc și cele ce au primit ajutor de stat pentru protecția mediului de la oricare dintre statele membre? Vă rugăm listați tehnologiile ce reprezintă „cea mai bună tehnologie disponibilă” (best available techniques), așa cum este aceasta definită de Directiva 96/61/CE, și explicați modul în care contribuie la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.      
  
 România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui bonus, sub forma unui număr suplimentar de certificate, instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate. 
 Bonusul se acordă atât în perioada 2007, cât și în perioada 2008—2012, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii: 
    •  eficiența producerii simultane și combinate a energiei electrice și energiei termice utile este de minimum 65%;     •  economia de combustibil aferentă producerii combinate și simultane de energie electrică și termică, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități de energie, este mai mare decât zero.   
 Bonusul este determinat pe baza economiei de combustibil (prin urmare reducerea emisiilor de GES) datorate producerii combinate și simultane de electricitate și căldură, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități în centrale convenționale. 
 Pentru a nu se aplica un tratament discriminatoriu între instalațiile existente și cele nou intrate în ceea ce privește cogenerarea, acestea din urmă se vor supune altor reguli privind RNI (a se vedea anexa D). La alocarea din rezerva pentru nou-intrați (RNI) instalațiile de cogenerare vor beneficia de un regim special comparativ cu celelalte instalații care aplică pentru această rezervă. 
 Din totalul de 51 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru cogenerare, 38 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate. 
 Bonusul pentru cogenerare este extras din numărul total de certificate alocat sectorului energie, cogenerarea fiind parte a acestui sector. 
 A se vedea anexa F pentru detalii privind calcularea bonusului și criteriilor de eligibilitate. 
    5.  Cadrul legislativ și politica comunitară     5.1.  Politica concurențială (art. 81—82 și 87—88 din Tratatul de aderare la UE)   5.1.  În cazul în care autoritatea competentă a fost înștiințată oficial cu privire la intenția operatorilor de a forma un grup comun al instalațiilor (pool) și intenționează să permită acest lucru, vă rugăm anexați o copie a solicitării. Ce procent din numărul total de certificate revine acestei asociații? Ce procent din numărul alocat sectorului reprezentat revine acestei asociații?       
  
 România a permis operatorilor să formeze grupuri comune ale instalațiilor. 
 Operatorii au putut solicita formarea unui grup comun al instalațiilor pentru perioada 2008—2012 până la data de 30 septembrie 2006. Nu a fost înregistrată nicio solicitare în acest sens. 
     5.2.  Politica de piață internă — nou-intrați (art. 43 din Tratatul de aderare la UE)     5.2.1.  Nou-intrați   5.2.1.  Cum este permisă participarea nou-intraților în cadrul schemei ETS? În cazul în care a fost stabilită o rezervă pentru nou-intrați, cum a fost determinat numărul de certificate ce revin acestei rezerve și în ce mod se alocă acestea? Vă rugăm precizați ce se întâmplă cu certificatele din această rezervă rămase neutilizate la finele perioadei. Cum este soluționat cazul în care cererea de certificate din această rezervă este superioară disponibilului?        
  
 România permite participarea nou-intraților în cadrul schemei prin constituirea unei rezerve de certificate pentru această categorie de instalații, denumită  rezerva pentru nou-intrați (RNI) . 
 RNI este scăzută din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național și este accesibilă nou-intraților din toate sectoarele aflate sub incidența schemei. 
 Alocarea certificatelor din această rezervă se va realiza cu titlu gratuit, în baza principiului „primul venit, primul servit”. În cazul în care cererea de certificate din această rezervă depășește disponibilul, operatorii trebuie să cumpere certificatele necesare pe piață. Pentru situația în care o instalație își mărește capacitatea, din RNI vor fi alocate certificate corespunzătoare numai acestei creșteri. 
 Nou-intrații vor primi 95% din numărul de certificate solicitate din RNI (vezi anexa D pentru detalii cu privire la modul de calcul). Pentru a compensa faptul că instalațiile existente de cogenerare primesc un bonus, s-a decis acordarea a 99% din numărul de certificate solicitat pentru instalațiile nou-intrate care folosesc sisteme de cogenerare. Măsura susține dezvoltarea cogenerării ca tehnologie eficientă. 
 Certificatele rămase neutilizate din RNI la finele perioadei 2008—2012 vor fi scoase la licitație. A se vedea anexa D pentru detalii cu privire la alocarea de certificate către nou-intrați. 
      5.2.2.  Informații cu privire la numărul nou-intraților   5.2.3.  Sunt disponibile informații cu privire la numărul instalațiilor nou-intrate (prin solicitări de cumpărare a terenurilor, avize de construcție, solicitări de obținere a acordului de mediu)? Au fost acordate autorizații privind emisiile de gaze cu efect de seră operatorilor cu instalații aflate în construcție, dar care vor începe operarea lor în perioada 2005—2007?       
  
 La data notificării acestui document către Comisia Europeană, un număr de 38 de operatori au exprimat intenția aplicării pentru nou-intrați pentru perioada 2008—2012. Pentru aceste instalații, autorizațiile privind emisiile de gaze cu efect de seră vor fi acordate la punerea în funcțiune a acestora. 
 Vezi anexa D pentru informații suplimentare cu privire la dimensiunea RNI și metodologia de alocare a certificatelor din această rezervă. 
     5.3.  Alte politici și măsuri legislative     5.3.1.  Alte politici și măsuri legislative comunitare   5.3.1.  Vă rugăm listați mai jos alte politici și măsuri legislative comunitare avute în vedere la elaborarea Planului național de alocare, explicând ce influență au exercitat acestea asupra alocării și în cadrul căror sectoare.        
  
 În tabelul de mai jos sunt listate politici și măsuri legislative comunitare avute în vedere la elaborarea Planului național de alocare: 
  
    Reglementare    Transpunere  în legislația românească    Efect asupra emisiilor      Directiva 96/61/CE cu privire la controlul și prevenirea integrată a poluării    Legea nr. 84/2006    Prin autorizația integrată (IPPC) sunt impuse limite la emisiile în aer (altele decât emisiile de CO 2 ) conform BREF-BAT, având ca rezultat, implicit, reducerea emisiilor de CO 2 .      Directiva 1999/13/CE cu privire la limitarea emisiilor de COV datorate utilizării solvenților organici în anumite activități    Ordinul nr. 859/2005    Impune instalațiilor ce folosesc solvenți organici adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de COV în atmosferă, precum și măsuri de creștere a eficienței.      Directiva 2000/76/CE cu privire la incinerarea deșeurilor    Hotărârea Guvernului nr. 268/2005    Impune condițiile de operare a incineratoarelor începând cu anul 2005, având astfel impact indirect asupra emisiilor de GES.      Directiva 2001/77/CE cu privire la promovarea producției de electri- citate din surse regenerabile pe piața internă    Hotărârea Guvernului nr. 443/2003    Promovează creșterea cotei electricității produse din surse regenerabile, contribuind la reducerea emisiilor prin reducerea cantității de electricitate produsă din surse convenționale de energie.      Directiva 2001/80/CE cu privire la limitarea emisiilor instalațiilor mari de ardere    Hotărârea Guvernului nr. 322/2005    Începând cu anul 2008, limitează emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite de la instalațiile de ardere cu putere termică mai mare de 50 MW. Prin sistemul de monitorizare impus pentru aceste instalații se așteaptă ca operatorii să îmbunătățească sistemul de operare, cu efect și asupra emisiilor de CO 2 . Posibila creștere a emisiilor de CO 2  datorată impunerii instalațiilor de desulfurare și a instalațiilor de reducere catalitică va fi compensată de cele expuse anterior.      Directiva 2001/81/CE cu privire la stabilirea plafoanelor naționale de emisii în atmosferă    Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005    Stabilește plafoane naționale pentru poluanții ce cauzează acidifierea și eutrofizarea. Prin limitarea emisiilor de oxizi de sulf și de azot proveniți din instalații mari de ardere, limitează durata de folosire a acestora și, prin urmare, emisiile de CO 2  asociate.    

      5.3.2.  Prevederi legislative comunitare noi   5.3.2.  La elaboararea Planului național de acțiune au fost avute în vedere măsuri legislative   comunitare noi ce ar putea avea impact inevitabil asupra emisiilor? În cazul în care au fost avute în vedere, vă rugăm explicați de ce impactul acestora este considerat ca fiind inevitabil și în ce mod s-a ținut seama de acest impact.      
  
 A se vedea tabelul prezentat în secțiunea anterioară. 
    6.  Consultarea publicului     6.1.  Comentarii   6.1.  Prin ce modalitate este Planul național de alocare supus consultării publicului?       
  
 Consultarea publicului cu privire la metodologia și principiile aplicate în cadrul Planului național de alocare este esențială în vederea asigurării corectitudinii acestuia și a sprijinului necesar implementării sale. În conformitate cu reglementările naționale cu privire la consultarea publicului și cu Directiva ETS a fost adoptată următoarea procedură: 
    •  coordonatorul procedurii de consultare a publicului este Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD);     •  toate documentele de discuție au fost publicate pe website-ul MMDD 11 , precum și pe website-ul dedicat implementării ETS în România 12 ;     •  comentariile au fost transmise la MMDD, începând cu 30 august 2006, pe o perioadă de 30 de zile.   
     6.2.  Înregistrarea comentariilor   6.2.  Cum vor fi luate în considerare comentariile primite înainte de decizia finală asupra alocării?      
  
  Prima versiune a PNA a fost publicată pentru dezbatere publică la data de 29 august 2006 pe diferite website-uri ale autorităților pentru protecția mediului (   www.mmediu.ro,  www.eu-ets.ro, www.anpm.ro). Documentul de discuție a fost publicat pentru consultarea publicului timp de 30 de zile, în perioada 29 august — 30 septembrie 2006. Pe parcursul acestei perioade, au fost înregistrate comentarii din partea tuturor celor implicați, după cum urmează: 
    •  operatori (80);     •  asociații și organizații profesionale (UNIROM SIDER, CIROM, ROMPAP, STICEF);     •  organizații neguvernamentale;     •  autorități publice.   
 Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în calitate de autoritate responsabilă pentru elaborarea PNA, a răspuns tuturor comentariilor și observațiilor prin intermediul scrisorilor transmise electronic sau prin poștă și/sau în cadrul întâlnirilor ce au avut loc la sediul său. Comentariile primite au fost înregistrate și structurate pe categorii în funcție de tipul acestora. 
 O echipă MMDD/ANPM, cu sprijinul consultanților locali, a analizat comentariile primite și a decis asupra acțiunilor ulterioare. Au fost formulate și transmise răspunsuri și au avut loc consultări cu operatorii la sediul MMDD. 
 A fost organizat un seminar-dezbatere, în data de 22 septembrie 2006, la care au participat 60 de operatori. 
 A fost luată în considerare posibilitatea existenței unor instalații neidentificate la momentul realizării inventarului instalațiilor, ai căror operatori au transmis ulterior către Agenția Națională pentru Protecția Mediului chestionarele cu datele privind instalațiile deținute. Pe durata perioadei de consultări, s-au identificat 24 de instalații neinventariate inițial. 
 Ca urmare a comentariilor și observațiilor primite, MMDD a revizuit analiza sa și/sau rezultatele acesteia, la nivel macro- și microeconomic, precum și principiile și metodologia ce au stat la baza elaborării PNA. 
     6.3.  Influența comentariilor asupra Planului național de alocare   6.3.  Vă rugăm prezentați un rezumat al comentariilor primite pe parcursul primei perioade de consultare a publicului ce au avut impact asupra planului de alocare, explicând cum au fost acestea luate în considerare.      
  
 Pe parcursul celor 30 de zile rezervate consultării publicului, au fost înregistrate 90 de comentarii și solicitări din partea operatorilor, vizând: 
    •  explicații privind metodologia de alocare a certificatelor la nivel de instalație și la nivel de sector;     •  detalierea aspectelor legate de rezerva pentru nou-intrați și criteriile de încadrare a instalațiilor în această categorie;     •  modificarea datelor previzionate privind producțiile și consumurile de combustibili și materii prime, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012;     •  solicitări privind creșterea numărului de certificate alocate, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012;     •  solicitări privind acordarea bonusului de cogenerare sau a celui pentru acțiuni timpurii.   

     
  11   www.numediu.ro  
  12   www.eu-ets.ro  
 În urma comentariilor primite din partea operatorilor în cazul unor instalații s-a constatat insuficiența datelor transmise prin intermediul chestionarelor. În aceste situații au fost solicitate informații suplimentare sau clarificări, pentru fiecare caz în parte. 
 Varianta de lucru a Planului național de alocare a fost supusă revizuirilor, luându-se în calcul datele noi/suplimentare transmise de operatori. 
    7.  Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE     7.1.  Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III   7.1.  În cadrul elaborării Planului național de alocare au fost avute în vedere și alte criterii în afara   celor listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE. Vă rugăm mentionați-le, specificând cum au fost implementate și de ce nu sunt considerate ca fiind discriminatorii.      
  
 În cadrul elaborării Planului național de alocare, pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012, nu au fost avute în vedere alte criterii în afara celor listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE. 
    8.  Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioadele 2007 și 2008—2012     8.1.  Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2007     Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      1    SC Termoelectrica SA - SE Borzești    SC Termoelectrica SA    Bacău    Producere energie electrică    Energie    284691        2    SC Termoelectrica SA - SE Brăila    SC Termoelectrica SA    Brăila    Producere energie electrică    Energie    474476        3    SC Termoelectrica SA - SE Doicești    SC Termoelectrica SA    Dâmbovița    Producere energie electrică    Energie    446332        4    SC Complexul Energetic Craiova SA - SE Ișalnița    SC Complexul Energetic Craiova SA    Dolj    Producere energie electrică    Energie    3085897    (5)      5    SC Complexul Energetic Rovinari SA    SC Complexul Energetic Rovinari SA    Gorj    Producere energie electrică    Energie    5457841    (5)      6    SC Complexul Energetic Turceni SA    SC Complexul Energetic Turceni SA    Gorj    Producere energie electrică    Energie    6393199    (5)      7    SC Electrocentrale București SA-SE Mureș-CTE IERNUT    S.C Electrocentrale București SA    Mureș    Producere energie electrică    Energie    1180699        8    SC CET ARAD SA - CET Lignit    SCCET ARAD SA    Arad    Producere energie electrică și termică    Energie    488896        9    SC CET ARAD SA- CET Hidrocarburi    SC CET ARAD SA    Arad    Producere energie electrică și termică    Energie    39828    (4)      10    SC TERMOFICARE 2000 - Pitești  Sud    SC TERMOFICARE 2000    Argeș    Producere energie electrică și termică    Energie    231193        11    SC TERMOFICARE 2000 - Gavana    SC TERMOFICARE 2000    Argeș    Producere energie electrică și termică    Energie    157757    (4)      12    SC TERMON SRL    SC TERMON SRL    Bacău    Producere energie electrică și termică    Energie    129499        13    SC CET SA Bacău - Inst. nr.1    SC CET SA Bacău    Bacău    Producere energie electrică și termică    Energie    338064        14    SC CET SA Bacău - Inst. nr.2    SC CET SA Bacău    Bacău    Producere energie termică    Energie    12193        15    SC UZINA TERMICA COMĂNEȘTI SA    SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA    Bacău    Producere energie termică    Energie    13645        16    SC Electrocentrale Oradea SA    SC Electrocentrale Oradea SA    Bihor    Producere energie electrică și termică    Energie    1231431    (4)      17    Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița    Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița    Bistrița- Năsăud    Producere energie termică    Energie    5597        18    SC TERMICA SA BOTOȘANI    SC TERMICA SA    Botoșani    Producere energie electrică și termică    Energie    100195    (4)          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      19    SC CET Brașov SA - CET Brașov    SC CET Brașov SA    Brașov    Producere energie electrică și termică    Energie    394773        20    SC CET Brașov SA - CT METROM    SC CET Brașov SA    Brașov    Producere energie termică    Energie    32232        21    SC CET SA Brăila    SC CET SA Brăila    Brăila    Producere energie electrică și termică    Energie    158548    (4)      22    Regia Autonomă Municipală ‘’RAM’’Buzău    Regia Autonomă Municipală „RAM’’ Buzău    Buzău    Producere energie termică    Energie    62517        23    SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Progresu    SC Electrocentrale București SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    558568    (4)      24    SC Electrocentrale București SA- SE București - CET București Vest    SC Electrocentrale București SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    689306    (4)      25    SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Titan    SC Electrocentrale București SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    85202    (4)      26    SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Grozăvești    SC Electrocentrale București SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    322230    (4)      27    SC Electrocentrale București SA- SE București - CET București Sud    SC Electrocentrale București SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    1598760    (4)      28    SC VEST ENERGO SA    SC VEST ENERGO SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    39072    (4)      29    RADET - centrala CTZ Casa Presei    RADET BUCUREȘTI    București    Producere energie termică    Energie    34383        30    SC Electrocentrale București - SE Constanța - CET PALAS    SC Electrocentrale București SA    Constanța    Producere energie electrică și termică    Energie    652470    (4)      31    Centrala Termică de Zonă    Regia Autonomă de Termoficare  Cluj-Napoca    Cluj    Producere energie termică    Energie    21650        32    CCNE CT ZONA SOMEȘ NORD    SC COLONIA CLUJ- NAPOCA ENERGY SRL    Cluj    Producere energie electrică și termică    Energie    35142    (4)      33    SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA    SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA    Caraș- Severin    Producere energie electrică și termică    Energie    76456    (4)      34    SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE    SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE    Dâmbovița    Producere energie electrică și termică    Energie    58227    (4)      35    SC Complexul Energetic Craiova SA - SE Craiova II    Complexul Energetic Craiova    Dolj    Producere energie electrică și termică    Energie    1641882    (5)      36    SC Uzina Termică Calafat SA    SC Uzina Termică Calafat SA    Dolj    Producere energie termică    Energie    14946        37    SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA    SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA    Galați    Producere energie electrică și termică    Energie    1085307        38    SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA    SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA    Giurgiu    Producere energie electrică și termică    Energie    252507        39    SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă    SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă    Gorj    Producere energie termică    Energie    39371        40    SC Termoelectrica SA - SE Paroșeni    SC Termoelectrica SA    Hunedoara    Producere energie electrică și termică    Energie    895537    (4)        Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      41    SC Electrocentrale Deva SA    SC Electrocentrale Deva SA    Hunedoara    Producere energie electrică și termică    Energie    4201074    (4)      42    SC Acvacalor SA Brad    SC Acvacalor SA Brad    Hunedoara    Producere energie termică    Energie    17382        43    SC CET IAȘI SA CET Iași I    SC CET IAȘI SA    Iași    Producere energie electrică și termică    Energie    296383    (4)      44    SC CET IAȘI SA CET Iași II    SC CET IAȘI SA    Iași    Producere energie electrică și termică    Energie    496359    (4)      45    R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO    R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO    Mehedinți    Producere energie electrică și termică    Energie    2600112    (4)      46    SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 2 Dâmbul Pietros    SC Energomur SA    Mureș    Producere energie termică    Energie    6357    (5)      47    SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 3 Tudor Vladimirescu    SC Energomur SA    Mureș    Producere energie termică    Energie    3911    (2)      48    SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 4 Tudor Vladimirescu    SC Energomur SA    Mureș    Producere energie termică    Energie    4118    (2)      49    SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 5 Tudor Vladimirescu    SC Energomur SA    Mureș    Producere energie termică    Energie    2837    (2)      50    SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 6 Tudor Vladimirescu    SC Energomur SA    Mureș    Producere energie termică    Energie    3946    (2)      51    SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL  Punct de lucru Brazi    SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL    Prahova    Producere energie electrică și termică    Energie    514797    (4)      52    SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA    SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA    Sălaj    Producere energie electrică și termică    Energie    121478        53    SC CET Govora SA    SC CET Govora SA    Vâlcea    Producere energie electrică și termică    Energie    1636678    (4)      54    SC TERMICA VASLUI SA    SC TERMICA VASLUI SA    Vaslui    Producere energie termică    Energie    38497    (5)      55    SC TERMICA SA Suceava - CET pe huilă    SC TERMICA SA  Suceava    Suceava    Producere energie electrică și termică    Energie    456932    (5)      56    SC TERMICA SA Suceava - CT pe hidrocarburi    SC TERMICA SA  Suceava    Suceava    Producere energie termică    Energie    35818        57    SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI CENTRALA TERMICĂ    SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI    Suceava    Producere energie termică    Energie    15534        58    SC Terma-Serv SRL CAF 5M    SC Terma-Serv SRL    Teleorman    Producere energie termică    Energie    12732        59    CET TIMIȘOARA CENTRU    SC COLTERM SA    Timiș    Producere energie electrică și termică    Energie    147729    (4)      60    CT TIMIȘOARA SUD    SC COLTERM SA    Timiș    Producere energie termică    Energie    208957        61    CAF NR. 1    SC ENERGOTERM SA TULCEA    Tulcea    Producere energie termică    Energie    17430        62    SC ENET SA FOCȘANI    SC ENET SA FOCȘANI    Vrancea    Producere energie electrică și termică    Energie    115689    (4)      63    SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA    SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA    Alba    Industria chimică    Energie    149760    (4)      64    SC KRONOSPAN SEBEȘ SA    SC KRONOSPAN SEBEȘ SA    Alba    Industria lemnului    Energie    28704          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      65    SC KRONOSPAN SEPAL SA    SC KRONOSPAN SEPAL SA    Alba    Industria lemnului    Energie    59022        66    SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL    SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL    Alba    Industria lemnului    Energie    0    (3)      67    SC Automobile Dacia SA    SC Automobile Dacia SA    Argeș    Industria autovehicule    Energie    197206    (5)      68    Stația de dezbenzinare Merișani    PETROM SA    Argeș    Industria petrolieră    Energie    24654        69    SC Chimcomplex SA Borzești — Instalații ardere    SC Chimcomplex SA Borzești    Bacău    Industria chimică    Energie    40438    (5)      70    SC AMURCO SRL Bacău    SC AMURCO SRL  Bacău    Bacău    Industria chimică    Energie    845374        71    Centrala termică SC AEROSTAR SA BACĂU    SC AEROSTAR SA BACĂU    Bacău    Industria aeronautică    Energie    5569        72    SC DIANA FOREST SA — F.I.L. MĂRGINENI    SC DIANA FOREST SA BACĂU    Bacău    Industria lemnului    Energie    0    (3)      73    SC DIANA FOREST SA — F.I.L. ONEȘTI    SC DIANA FOREST SA BACĂU    Bacău    Industria lemnului    Energie    0    (3)      74    SC European Food SA    SC European Food SA    Bihor    Industria alimentară    Energie    73816        75    SC Electroprecizia SA — Centrala termică    SC Electroprecizia SA    Brașov    Industria electrotehnică    Energie    4650        76    SC Viromet SA    SC Viromet SA    Brașov    Industria chimică    Energie    77744        77    SC IAR SA    SC IAR SA    Brașov    Industria aeronautică    Energie    5132        78    SC Nitrofertilizer SA Făgăraș    SC Nitrofertilizer SA Făgăraș    Brașov    Industria chimică    Energie    18272        79    SC NITROSERVICE SA    SC NITROSERVICE SA    Brașov    Industria chimică    Energie    64659        80    SC PROMEX Brăila    SC PROMEX Brăila    Brăila    Industria metalelor feroase    Energie    6454        81    SC Nusco Imobiliara SRL C.E.T.    SC Nusco Imobiliara SRL    București    Industria lemnului    Energie    87537    (4)      82    SC CET GRIVIȚA SRL    SC CET GRIVIȚA SRL    București    Producere energie electrică și termică    Energie    51063    (4)      83    SC URSUS BREWERIES SA  Sucursala Buzău    SC URSUS BREWERIES SA  Sucursala Buzău    Buzău    Industria alimentară    Energie    9043        84    SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU    SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU    Buzău    Industria alimentară    Energie    76578    (4)      85    SC UCM Reșița SA Punct de lucru Platforma ABC    SC UCM Reșița SA    Caraș- Severin    Industria construcții mașini    Energie    5481        86    SC UCM Reșița SA Punct de lucru Calnicel    SC UCM Reșița SA    Caraș- Severin    Industria construcții mașini    Energie    3756        87    SC Zahar SA Călărași    SC Zahar SA Călărași    Călărași    Industria alimentară    Energie    22534        88    SC Uzina Termoelectrică Midia SA    SC Uzina Termoelectrică Midia SA    Constanța    Industria petrolieră    Energie    284113          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      89    Societatea Națională  „Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă    Societatea Națională  „Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă    Constanța    Producere energie electrică și termică    Energie    12335        90    SC Terapia SA    SC Terapia SA    Cluj    Industria farmaceutică    Energie    9282        91    SC Carbochim SA    SC Carbochim SA    Cluj    Industria produselor abrazive    Energie    3681        92    SC ARGILLON ROMÂNIA SA    SC ARGILLON ROMÂNIA SA    Cluj    Industria ceramică    Energie    27607        93    SC ROMPETROL Petrochemicals SRL    SC ROMPETROL  Petrochemicals SRL    Constanța    Industria petrochimică    Energie    111443        94    Secția Terminal Midia    PETROM SA - Membru OMV GRUP    Constanța    Industria petrolieră    Energie    18680        95    Platforma Fixă Centrală de Producție (PFCP), Secția 6 Producție, Secția 7 Producție    PETROM SA - Membru OMV GRUP    Constanța    Industria petrolieră    Energie    80844        96    SC Oțel INOX SA    SC Oțel INOX SA    Dâmbovița    Industria metale feroase    Energie    25502        97    Bateria 6 Gorgoteni    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dâmbovița    Industria petrolieră    Energie    20296        98    Bateria 1 Moreni    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dâmbovița    Industria petrolieră    Energie    9876        99    Bateria 30 Pascov    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dâmbovița    Industria petrolieră    Energie    9514        100    PETROM SA — Combinatul DOLJCHIM Craiova    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dolj    Industria petrolieră    Energie    565766        101    SC CARGILL OILS SA PODARI    SC CARGILL OILS SA PODARI    Dolj    Industria alimentară    Energie    42593        102    Dezbenzinare Craiova    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dolj    Industria petrolieră    Energie    15649        103    COMPRESOARE SLAVUTA    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dolj    Industria petrolieră    Energie    36281        104    COMPRESOARE BĂRBĂTEȘTI    PETROM SA—  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    28595        105    COMPRESOARE BULBUCENI    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    2642        106    COMPRESOARE BUSTUCHIN    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    28718        107    CENTRALA IPROM, STAȚII COMPRESOARE    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    35590        108    DEETANIZARE TURBUREA    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    45245        109    SC EXPUR SA URZICENI    SC EXPUR SA URZICENI    Ialomița    Industria alimentară    Energie    9391        110    SC EXPUR SA URZICENI, P.L.  Slobozia    SC EXPUR SA URZICENI    Ialomița    Industria alimentară    Energie    14190        111    SC AMONIL SA    SC AMONIL SA    Ialomița    Industria chimică    Energie    178729          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      112    SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL  Urziceni    SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL    Ialomița    Industria alimentară    Energie    19862    (4)      113    SC ULTEX SA    SC ULTEX SA    Ialomița    Industria alimentară    Energie    17229        114    SC REMAR SA Pașcani    SC REMAR SA  Pașcani    Iași    Industria material rulant    Energie    5391        115    SC DANUBIANA SA    SC DANUBIANA SA    Ilfov    Industria anvelope    Energie    33923        116    United Romanian Breweries Bereprod SRL    United Romanian Breweries Bereprod SRL    Ilfov    Industria alimentară    Energie    6999        117    CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare    CUPROM SA  București — Sucursala Baia Mare    Maramureș    Industria metale neferoase    Energie    19186        118    SC CILDRO SERVICE SRL    SC CILDRO SERVICE SRL    Mehedinți    Industria lemnului    Energie    2833        119    SC Zahărul SA Luduș    SC Zahărul SA Luduș    Mureș    Industria alimentară    Energie    26565        120    SC Azomureș SA    SC Azomureș SA    Mureș    Industria fertilizatori chimici    Energie    1223751    (4)      121    SC Mobex SA    SC Mobex SA    Mureș    Industria lemnului    Energie    1978        122    SC Prolemn SA    SC Prolemn SA    Mureș    Industria lemnului    Energie    0    (3)      123    SC Yarnea SRL Centrala Termică    SC Yarnea SRL    Neamț    Industria chimică    Energie    41108        124    SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN    SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN    Neamț    Industria alimentară    Energie    125693    (4)      125    ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA    ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA    Neamț    Industria metale neferoase    Energie    92364        126    SC ZAHĂR CORABIA SA    SC ZAHĂR CORABIA SA    Olt    Industria alimentară    Energie    32694    (4)      127    SC IGO SA CARACAL    SC IGO SA CARACAL    Olt    Producere energie termică    Energie    17920        128    SC ALRO SA (SEDIU SECUNDAR)    SC ALRO SA    Olt    Industria metale neferoase    Energie    104539    (5)      129    SC T.M.K. — ARTROM SA    SC T.M.K. — ARTROM SA    Olt    Industria metalelor feroase    Energie    61209    (5)      130    SC Pirelli Tyres Romania SRL    SC Pirelli Tyres Romania SRL    Olt    Industria anvelope    Energie    27390        131    SC ELECTROCARBON SA    SC ELECTROCARBON SA    Olt    Industria produse carbonoase    Energie    20002        132    SC ALRO SA    SC ALRO SA    Olt    Industria metale neferoase    Energie    79642        133    Stația de Tratare Țiței Icoana, Secția MTT Gaze, Unitatea Ciurești    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Olt    Industria petrolieră    Energie    7280        134    SC VICTORIA SA    SC VICTORIA SA    Prahova    Industria anvelope    Energie    32042          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      135    Unitatea de Producție Petrolieră Boldești, Secția Gaze, Bateria 17 Boldești-Scăeni    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Prahova    Industria petrolieră    Energie    19027        136    SC ARDEALUL SA    SC ARDEALUL SA    Satu Mare    Industria alimentară    Energie    6076        137    SC UNIO SA    SC UNIO SA    Satu Mare    Echipament tehnologic    Energie    31952        138    SILVANIA    SILVANIA    Sălaj    Industria anvelope    Energie    17691        139    SC SILCOTUB SA Zalău    SC SILCOTUB SA  Zalău    Sălaj    Industria metalelor feroase    Energie    34364        140    SC Enercompa SRL    SC Enercompa SRL    Sibiu    Producere energie electrică și termică    Energie    13440    (4)      141    Centrala termică SC FACOS SA    SC FACOS SA  Suceava    Suceava    Industria alimentară    Energie    23121    (5)      142    SC Mobila SA — Centrala termică    SC Mobila SA    Suceava    Industria lemnului    Energie    2899    (2)      143    SC KOYO România SA    SC KOYO România SA    Teleorman    Industria autovehicule    Energie    22998        144    SC DONAU CHEM SRL    SC DONAU CHEM SRL    Teleorman    Industria chimică    Energie    436651        145    SC Continental AP SRL    SC Continental AP SRL    Timiș    Industria anvelope    Energie    20562        146    CENTRALA TERMICĂ DEZBENZINARE CALACEA    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Timiș    Industria petrolieră    Energie    29172        147    SC Mondial SA    SC Mondial SA    Timiș    Industria ceramică    Energie    23023        148    Secția CET; Instalația CALCINARE Al(OH)3    SC ALUM SA TULCEA    Tulcea    Industria metale neferoase    Energie    854989    (5)      149    SC RULMENȚI SA    SC RULMENȚI SA    Vaslui    Industria autovehicule    Energie    62347    (4)      150    SC Oltchim SA    SC Oltchim SA    Vâlcea    Industria chimică    Energie    98491    (1)      151    SC Laminate SA București — Sucursala Focșani    SC Laminate S.A București — Sucursala Focșani    Vrancea    Industria metalelor feroase    Energie    9179        152    Combinatul Petrochimic ARPECHIM Pitești    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Argeș    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    1694055        153    SC RAFO SA    SC RAFO SA    Bacău    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    785915        154    SC Rompetrol Rafinare SA    SC Rompetrol Rafinare SA    Constanța    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    750910        155    SC Rompetrol Rafinare SA Punct de lucru Rafinăria Vega Ploiești    SC Rompetrol Rafinare SA    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    56887        156    PETROBRAZI    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    1672607    (4)        Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      157    SC PETROTEL-LUKOIL SA    SC PETROTEL- LUKOIL SA    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    882171    (4)      158    SC Rafinăria Astra Română SA    SC Rafinăria Astra Română SA    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    166965        159    SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA CÂMPINA    SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    55306        160    SC PETROCHEMICAL TRADING SRL    SC PETROCHEMICAL TRADING SRL    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    221935    (5)      161    SC UVCP SA    SC UVCP SA    Teleorman    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    44228    (2)      162    SC METALURGICA SA    SC METALURGICA SA    Alba    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    12131        163    SC SITINDUSTRIE ROMÂNIA SA    SC SITINDUSTRIE ROMÂNIA SA    Alba    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    4577    (2)      164    SC SATURN SA    SC SATURN SA    Alba    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    4586        165    SC DOOSAN IMGB SA    SC DOOSAN IMGB SA    București    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    130017        166    SC Semifabricate SA    SC Semifabricate SA    Brașov    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    46141        167    SC TRACTORUL UTB SA    SC TRACTORUL UTB SA    Brașov    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    44141        168    SC TMK-REȘIȚA SA    SC TMK-REȘIȚA SA    Caraș- Severin    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    88731        169    SC Ductil Steel SA Buzău — Punct de Lucru Oțelu Roșu    SC Ductil Steel SA Buzău    Caraș- Severin    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    25404        170    SC UCM Turnate SRL    SC UCM Turnate SRL    Caraș- Severin    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    5125        171    SC DONASID SA    SC DONASID SA    Călărași    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    38021    (5)        Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      172    SC Mechel Câmpia Turzii SA    SC Mechel Câmpia Turzii SA    Cluj    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    161896    (5)      173    ARCELORMITTAL GALAȚI SA    SC ARCELORMITTAL GALAȚI SA    Galați    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    10740947    (5)      174    ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA    SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA    Hunedoara    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    210315    (5)      175    SC S.M.R. SA Balş    SC S.M.R. SA Balş    Olt    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    66527        176    SC UPETROM 1 MAI SA    SC UPETROM 1 MAI SA    Prahova    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    7386        177    SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA    SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA    Prahova    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    6575        178    SC Mechel Târgoviște SA    SC Mechel Târgoviște SA    Dâmbovița    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    199015        179    SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Valea Mare - Pravăţ    SC Carmeuse Holding SRL Brașov    Argeș    Industria varului    Var    193412        180    SC Prescon BV SA Fabrica de var Stejeriş    SC Prescon BV SA    Brașov    Industria varului    Var    142617        181    SC TMK-REȘIȚA SA    SC TMK-REȘIȚA SA    Caraș- Severin    Industria varului    Var    21337    (2)      182    SC Simcor Var SA Oradea — Punct de lucru Medgidia    SC Simcor Var SA Oradea    Constanța    Industria varului    Var    69557        183    SC Carmeuse Holding S.R.L. Brașov  — Punct de lucru Fieni    SC Carmeuse Holding SRL Brașov    Dâmbovița    Industria varului    Var    193057        184    SC Simcor Var SA Oradea Punct de lucru Tg-Jiu    SC Simcor Var SA Oradea    Gorj    Industria varului    Var    84083        185    SC CARMEUSE HOLDING SRL  Brașov — Punct de lucru Chiscadaga    SC Carmeuse Holding SRL Brașov    Hunedoara    Industria varului    Var    163693        186    SC CARBID FOX SA    SC CARBID FOX SA    Mureș    Industria varului    Var    72714    (2)      187    ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA    SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA    Hunedoara    Industria varului    Var    57844    (5)      188    SC Holcim (România) SA — Ciment Câmpulung    SC Holcim (România) SA    Argeș    Industria cimentului    Ciment    706764    (5)      189    SC Holcim (România) SA — Ciment Aleșd    SC Holcim (România) SA    Bihor    Industria cimentului    Ciment    959974    (5)      190    Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Hoghiz    Lafarge Ciment (România) SA    Brașov    Industria cimentului    Ciment    1078285    (5)      191    Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Medgidia    Lafarge Ciment (România) SA    Constanța    Industria cimentului    Ciment    2027562          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      192    SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Fieni    SC Carpatcement Holding SA    Dâmbovița    Industria cimentului    Ciment    880624    (5)      193    SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Deva    SC Carpatcement Holding SA    Hunedoara    Industria cimentului    Ciment    613583    (5)      194    SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Bicaz    SC Carpatcement Holding SA    Neamț    Industria cimentului    Ciment    628211    (5)      195    SC STIROM SA    SC STIROM SA    București    Industria sticlei    Sticlă    93365        196    SC FIROS SA    SC FIROS SA    București    Industria sticlei    Sticlă    14157        197    SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL    SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL    Călărași    Industria sticlei    Sticlă    141140        198    SC GECSAT SA    SC GECSAT SA    Mureș    Industria sticlei    Sticlă    22386        199    SC OMEGA PRODCOM SRL    SC OMEGA PRODCOM SRL    Mureș    Industria sticlei    Sticlă    9326    (5)      200    SC STIMET SA    SC STIMET SA    Mureș    Industria sticlei    Sticlă    26230        201    SC GES GLASS SRL — BOLDESTI SCAIENI    SC GES GLASS SRL    Prahova    Industria sticlei    Sticlă    51031        202    SC GEROMED SA    SC GEROMED SA    Sibiu    Industria sticlei    Sticlă    35339    (2)      203    SC Helios SA Punct de lucru Aștileu    SC Helios SA    Bihor    Industria ceramică    Ceramică    11271        204    SC TERAPLAST GP SA    SC TERAPLAST GP SA    Bistrița- Năsăud    Industria ceramică    Ceramică    1954    (5)      205    SC LASSELSBERGER SA BUCUREȘTI    SC LASSELSBERGER SA    București    Industria ceramică    Ceramică    29877        206    KRONBERGER GRUP SA Satuc    SC KRONBERGER GRUP SA    Buzău    Industria ceramică    Ceramică    7548        207    SC EURO CARAMIDA SA    SC EURO CARAMIDA SA    Bihor    Industria ceramică    Ceramică    5436        208    SC REFRACERAM SRL — Punct de  lucru Reșița    SC REFRACERAM SRL    Caraș- Severin    Industria ceramică    Ceramică    2216        209    SC SANEX SA    SC SANEX SA    Cluj    Industria ceramică    Ceramică    58421        210    SC IZO TEC SRL    SC IZO TEC SRL    Cluj    Industria ceramică    Ceramică    588    (2)      211    SC CERCON ARIEȘUL SA    SC CERCON ARIEȘUL SA    Cluj    Industria ceramică    Ceramică    12952        212    SC DE PRODUSE CERAMICE SA  Gherla    SC DE PRODUSE CERAMICE SA    Cluj    Industria ceramică    Ceramică    3899        213    SC Prefab Construct SRL Cobadin    SC Prefab Construct SRL    Constanța    Industria ceramică    Ceramică    2737        214    SC Soceram SA București — Sucursala Doicești    SC Soceram SA București    Dâmbovița    Industria ceramică    Ceramică    9979        215    SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L. — Punct de lucru Gura Ocniței    SC WIENERBERGER  Sisteme de cărămizi S.R.L.    Dâmbovița    Industria ceramică    Ceramică    23707        216    SC „C.C.C.F.” SA BUCUREȘTI —  Punct de lucru Agenția CCCF Blocuri Ceramice „Dunapor”    SC „C.C.C.F” SA BUCUREȘTI    Giurgiu    Industria ceramică    Ceramică    2680        217    SC Macofil SA    SC Macofil SA    Gorj    Industria ceramică    Ceramică    7263    (5)        Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      218    SC REFRACERAM S.R.L. Punct de  lucru Baru    SC REFRACERAM S.R.L.    Hunedoara    Industria ceramică    Ceramică    2919        219    SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL    SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL    Ialomița    Industria ceramică    Ceramică    312        220    SC Soceram SA Sucursala Urziceni    SC Soceram SA    Ialomița    Industria ceramică    Ceramică    14851        221    SC Ceramica SA IAȘI    SC Ceramica SA IAȘI    Iași    Industria ceramică    Ceramică    43305    (5)      222    KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ    SC KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ    Mureș    Industria ceramică    Ceramică    18911        223    SC CARS SA — Secția 1 — Hercules    SC CARS SA    Mureș    Industria ceramică    Ceramică    8712        224    SC CARS SA — Secția 2 — Dâmbău    SC CARS SA    Mureș    Industria ceramică    Ceramică    10409        225    SC „SICERAM” SA    SC „SICERAM” SA    Mureș    Industria ceramică    Ceramică    23998        226    SC „VULTURUL” SA    SC „VULTURUL” SA    Prahova    Industria ceramică    Ceramică    2890        227    SC CEMACON S.A    SC CEMACON SA    Sălaj    Industria ceramică    Ceramică    24265        228    SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL — Punct de lucru Sibiu    SC WIENERBERGER  Sisteme de cărămizi SRL    Sibiu    Industria ceramică    Ceramică    43863        229    SC DUNAV INTERNAȚIONAL CONSTRUCT SRL    SC DUNAV INTERNAȚIONAL CONSTRUCT SRL    Timiș    Industria ceramică    Ceramică    3947        230    SC LASSELSBERGER SA Punct de  lucru Lugoj    SC LASSELSBERGER SA    Timiș    Industria ceramică    Ceramică    10292        231    SC TREMAG SA    SC TREMAG SA    Tulcea    Industria ceramică    Ceramică    13297    (2)      232    SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui    SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui    Vaslui    Industria ceramică    Ceramică    695        233    SC Celhart Donaris SA    SC Celhart Donaris SA    Brăila    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    63879        234    SC SOMEȘ SA DEJ    SC SOMEȘ SA DEJ    Cluj    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    69239    (4)      235    SC CELROM SA    SC CELROM SA    Mehedinți    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    58806        236    SC AMBRO SA    SC AMBRO SA    Suceava    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    144273    (4)      237    SC PEHART TEC SA    SC PEHART TEC SA    Alba    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    12073        238    SC Letea SA Bacău    SC Letea SA Bacău    Bacău    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    35894        239    SC ECOPAPER SA    SC ECOPAPER SA    Brașov    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    20429    (5)      240    SC COMCEH SA    SC COMCEH SA    Călărași    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    21502        241    SC PETROCART SA    SC PETROCART SA    Neamț    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    13468          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2007    Obs      242    SC OMNIMPEX HÂRTIA SA BUȘTENI    SC OMNIMPEX HÂRTIA SA BUȘTENI    Prahova    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    6425    (2)      243    SC VRANCART SA    SC VRANCART SA    Vrancea    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    16778        244    SC CALOR SERV SRL    SC CALOR SERV SRL    Teleorman    Producere energie termică    Energie    9136    (2)        SC Oltchim SA    SC Oltchim SA    Vâlcea    Industria varului    Var    104596    (1)        Total alocare 2007            74343356                                              NOTĂ                    (1) Instalații cu alocare în două sectoare: Energie și Var              (2) Instalații care ies din schema din 2008                  (3) Instalații cu funcționare pe biomasă                  (4) Instalații cu bonus cogenerare                  (5) Instalații cu bonus acțiuni timpurii                 8.2 Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2008—2012     Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      1    SC Termoelectrica SA — SE Borzești    SC Termoelectrica SA    Bacău    Producere energie electrică    Energie    1249518        2    SC Termoelectrica SA — SE Brăila    SC Termoelectrica SA    Brăila    Producere energie electrică    Energie    2659181        3    SC Termoelectrica SA — SE Doicești    SC Termoelectrică SA    Dâmbovița    Producere energie electrică    Energie    1978746        4    SC Complexul Energetic Craiova SA — SE Ișalnița    SC Complexul Energetic Craiova SA    Dolj    Producere energie electrică    Energie    13526693    (5)      5    SC Complexul Energetic Rovinari SA    SC Complexul Energetic Rovinari SA    Gorj    Producere energie electrică    Energie    24222537    (5)      6    SC Complexul Energetic Turceni SA    SC Complexul Energetic Turceni SA    Gorj    Producere energie electrică    Energie    28183496    (5)      7    S.C Electrocentrale București SA — SE Mureș — CTE IERNUT    S.C Electrocentrale București SA    Mureș    Producere energie electrică    Energie    5159772        8    SC CET ARAD SA — CET Lignit    SC CET ARAD SA    Arad    Producere energie electrică și termică    Energie    2142508        9    SC CET ARAD SA — CET  Hidrocarburi    SC CET ARAD SA    Arad    Producere energie electrică și termică    Energie    175181    (4)      10    SC TERMOFICARE 2000 — Pitești  Sud    SC TERMOFICARE 2000    Argeș    Producere energie electrică și termică    Energie    1018755        11    SC TERMOFICARE 2000 — Gavana    SC TERMOFICARE 2000    Argeș    Producere energie electrică și termică    Energie    695926    (4)      12    SC TERMON SRL    SC TERMON SRL    Bacău    Producere energie electrică și termică    Energie    567709        13    SC CET SA Bacău — Inst. nr. 1    SC CET SA Bacău    Bacău    Producere energie electrică și termică    Energie    1389809          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      14    SC CET SA Bacău — Inst. nr. 2    SC CET SA Bacău    Bacău    Producere energie termică    Energie    37093        15    SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA    SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA    Bacău    Producere energie termică    Energie    64734        16    SC Electrocentrale Oradea SA    SC Electrocentrale Oradea SA    Bihor    Producere energie electrică și termică    Energie    5459362    (4)      17    Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița    Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița    Bistrița- Năsăud    Producere energie termică    Energie    18669        18    SC TERMICA SA BOTOȘANI    SC TERMICA SA    Botoșani    Producere energie electrică și termică    Energie    424490    (4)      19    SC CET Brașov SA — CET Brașov    SC CET Brașov SA    Brașov    Producere energie electrică și termică    Energie    1736507        20    SC CET Brașov SA — CT METROM    SC CET Brașov SA    Brașov    Producere energie termică    Energie    122532        21    SC CET SA Brăila    SC CET SA Brăila    Brăila    Producere energie electrică și termică    Energie    696456    (4)      22    Regia Autonomă Municipală „RAM” Buzău    Regia Autonomă Municipală „RAM” Buzău    Buzău    Producere energie termică    Energie    274896        23    SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Progresu    S.C Electrocentrale București. SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    2551615    (4)      24    SC Electrocentrale București SA — SE București — CET București Vest    SC Electrocentrale București S.A    București    Producere energie electrică și termică    Energie    3093315    (4)      25    SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Titan    SC Electrocentrale București SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    384881    (4)      26    SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Grozăvești    SC Electrocentrale București SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    1471989    (4)      27    SC Electrocentrale București SA — SE București — CET București Sud    SC Electrocentrale București SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    7303352    (4)      28    SC VEST ENERGO SA    SC VEST ENERGO SA    București    Producere energie electrică și termică    Energie    171656    (4)      29    RADET — centrala CTZ Casa Presei    RADET BUCUREȘTI    București    Producere energie termică    Energie    151304        30    SC Electrocentrale București — SE Constanța — CET PALAS    SC Electrocentrale București SA    Constanța    Producere energie electrică și termică    Energie    2854168    (4)      31    Centrala Termică de Zonă    Regia Autonomă de Termoficare Cluj- Napoca    Cluj    Producere energie termică    Energie    94492        32    CCNE CT ZONA SOMEȘ NORD    SC COLONIA CLUJ- NAPOCA ENERGY SRL    Cluj    Producere energie electrică și termică    Energie    155796    (4)      33    SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA    SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA    Caraș- Severin    Producere energie electrică și termică    Energie    388694    (4)      34    SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE    SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE    Dâmbovița    Producere energie electrică și termică    Energie    299391    (4)      35    SC Complexul Energetic Craiova SA — SE Craiova II    Complexul Energetic Craiova    Dolj    Producere energie electrică și termică    Energie    7225171    (5)      36    SC Uzina Termică Calafat SA    SC Uzina Termică Calafat SA    Dolj    Producere energie termică    Energie    56130          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      37    SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA    SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA    Galați    Producere energie electrică și termică    Energie    4799382        38    SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA    SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA    Giurgiu    Producere energie electrică și termică    Energie    1112089        39    SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă    SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă    Gorj    Producere energie termică    Energie    172611        40    SC Termoelectrica SA — SE Paroșeni    SC Termoelectrica SA    Hunedoara    Producere energie electrică și termică    Energie    3935172    (4)      41    SC Electrocentrale Deva SA    SC Electrocentrale Deva SA    Hunedoara    Producere energie electrică și termică    Energie    18438247    (4)      42    SC Acvacalor SA Brad    SC Acvacalor SA Brad    Hunedoara    Producere energie termică    Energie    77061        43    SC CET IAȘI SA CET Iași I    SC CET IAȘI SA    Iași    Producere energie electrică și termică    Energie    1291348    (4)      44    SC CET IAȘI SA CET Iași II    SC CET IAȘI SA    Iași    Producere energie electrică și termică    Energie    2205883    (4)      45    R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO    R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO    Mehedinți    Producere energie electrică și termică    Energie    11325522    (4)      46    SC Energomur SA Centrala Termică nr. 2 Dâmbul Pietros    SC Energomur SA    Mureș    Producere energie termică    Energie    27809    (5)      47    SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL  Punct de lucru Brazi    SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL    Prahova    Producere energie electrică și termică    Energie    2282274    (4)      48    SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA    SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA    Sălaj    Producere energie electrică și termică    Energie    533768        49    SC CET Govora SA    SC CET Govora SA    Vâlcea    Producere energie electrică și termică    Energie    7255965    (4)      50    SC TERMICA VASLUI SA    SC TERMICA VASLUI SA    Vaslui    Producere energie termică    Energie    179965    (5)      51    SC TERMICA SA Suceava — CET pe huilă    SC TERMICA SA  Suceava    Suceava    Producere energie electrică și termică    Energie    2013805    (5)      52    SC TERMICA SA Suceava — CT pe hidrocarburi    SC TERMICA SA  Suceava    Suceava    Producere energie termică    Energie    166948        53    SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI CENTRALA TERMICĂ    SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI    Suceava    Producere energie termică    Energie    68868        54    SC Terma-Serv SRL CAF 5M    SC Terma-Serv SRL    Teleorman    Producere energie termică    Energie    55365        55    CET TIMIȘOARA CENTRU    SC COLTERM SA    Timiș    Producere energie electrică și termică    Energie    717921    (4)      56    CT TIMIȘOARA SUD    SC COLTERM SA    Timiș    Producere energie termică    Energie    946075        57    CAF NR.1    SC ENERGOTERM SA TULCEA    Tulcea    Producere energie termică    Energie    76551        58    SC ENET SA FOCȘANI    SC ENET SA FOCȘANI    Vrancea    Producere energie electrică și termică    Energie    512890    (4)      59    SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA    SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA    Alba    Industria chimică    Energie    652820    (4)        Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      60    SC KRONOSPAN SEBEȘ SA    SC KRONOSPAN SEBEȘ SA    Alba    Industria lemnului    Energie    143706        61    SC KRONOSPAN SEPAL SA    SC KRONOSPAN SEPAL SA    Alba    Industria lemnului    Energie    315668        62    SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL    SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL    Alba    Industria lemnului    Energie    0    (3)      63    SC Automobile Dacia SA    SC Automobile Dacia SA    Argeș    Industria autovehicule    Energie    874283    (5)      64    Stația de dezbenzinare Merișani    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Argeș    Industria petrolieră    Energie    108429        65    SC Chimcomplex SA Borzești — Instalații ardere    SC Chimcomplex SA Borzești    Bacău    Industria chimică    Energie    179277    (5)      66    SC AMURCO SRL Bacău    SC AMURCO SRL  Bacău    Bacău    Industria chimică    Energie    3721439        67    Centrala termică SC AEROSTAR SA BACĂU    SC AEROSTAR SA BACĂU    Bacău    Industria aeronautică    Energie    24394        68    SC DIANA FOREST SA — F.I.L. MĂRGINENI    SC DIANA FOREST SA BACĂU    Bacău    Industria lemnului    Energie    0    (3)      69    SC DIANA FOREST SA — F.I.L. ONEȘTI    SC DIANA FOREST SA BACĂU    Bacău    Industria lemnului    Energie    0    (3)      70    SC European Food SA    SC European Food SA    Bihor    Industria alimentară    Energie    323318        71    SC Electroprecizia SA — Centrala termică    SC Electroprecizia SA    Brașov    Industria electrotehnică    Energie    20617        72    SC Viromet SA    SC Viromet SA    Brașov    Industria chimică    Energie    344320        73    SC IAR SA    SC IAR SA    Brașov    Industria aeronautică    Energie    22583        74    SC Nitrofertilizer SA Făgăraș    SC Nitrofertilizer SA Făgăraș    Brașov    Industria chimică    Energie    78447        75    SC NITROSERVICE SA    SC NITROSERVICE SA    Brașov    Industria chimică    Energie    251846        76    SC PROMEX Brăila    SC PROMEX Brăila    Brăila    Industria metalelor feroase    Energie    28253        77    SC Nusco Imobiliara SRL CET    SC Nusco Imobiliara SRL    București    Industria lemnului    Energie    388100    (4)      78    SC CET GRIVIȚA SRL    SC CET GRIVIȚA SRL    București    Producere energie electrică și termică    Energie    224045    (4)      79    SC URSUS BREWERIES SA  Sucursala Buzău    SC URSUS BREWERIES SA  Sucursala Buzău    Buzău    Industria alimentară    Energie    39779        80    SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU    SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU    Buzău    Industria alimentară    Energie    326542    (4)      81    SC UCM Reșița SA Punct de lucru Platforma ABC    SC UCM Reșița SA    Caraș- Severin    Industria construcții mașini    Energie    26084        82    SC UCM Reșița SA Punct de lucru Calnicel    SC UCM Reșița SA    Caraș- Severin    Industria construcții mașini    Energie    16839        83    SC Zahăr SA Călărași    SC Zahăr SA Călărași    Călărași    Industria alimentară    Energie    98756          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      84    SC Uzina Termoelectrică Midia SA    SC Uzina Termoelectrică Midia SA    Constanța    Industria petrolieră    Energie    1259574        85    Societatea Națională  „Nuclearelectrica” SA – Direcția CNE Cernavodă    Societatea Națională  „Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă    Constanța    Producere energie electrică și termică    Energie    54284        86    SC Terapia SA    SC Terapia SA    Cluj    Industria farmaceutică    Energie    41150        87    SC Carbochim SA    SC Carbochim SA    Cluj    Industria produselor abrazive    Energie    16119        88    SC ARGILLON ROMÂNIA SA    SC ARGILLON ROMÂNIA SA    Cluj    Industria ceramică    Energie    120822        89    SC ROMPETROL Petrochemicals SRL    SC ROMPETROL  Petrochemicals SRL    Constanța    Industria petrochimică    Energie    494068        90    Secțtia Terminal Midia    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Constanța    Industria petrolieră    Energie    79483        91    Platforma Fixă Centrala de Producție (PFCP), Secția 6 Producție, Secța 7 Producție    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Constanța    Industria petrolieră    Energie    313034        92    SC Oțel INOX SA    SC Oțel INOX SA    Dâmbovița    Industria metale feroase    Energie    128044        93    Bateria 6 Gorgoteni    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dâmbovița    Industria petrolieră    Energie    88370        94    Bateria 1 Moreni    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dâmbovița    Industria petrolieră    Energie    41776        95    Bateria 30 Pascov    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dâmbovița    Industria petrolieră    Energie    40169        96    PETROM SA — Combinatul DOLJCHIM Craiova    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dolj    Industria petrolieră    Energie    2489246        97    SC CARGILL OILS SA PODARI    SC CARGILL OILS SA PODARI    Dolj    Industria alimentară    Energie    200837        98    Dezbenzinare Craiova    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dolj    Industria petrolieră    Energie    68120        99    COMPRESOARE SLAVUȚA    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Dolj    Industria petrolieră    Energie    159389        100    COMPRESOARE BĂRBĂTEȘTI    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    126127        101    COMPRESOARE BULBUCENI    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    12874        102    COMPRESOARE BUSTUCHIN    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    126070        103    CENTRALA IPROM, STAȚII COMPRESOARE    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    156455        104    DEETANIZARE TURBUREA    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Gorj    Industria petrolieră    Energie    198429        105    SC EXPUR SA URZICENI    SC EXPUR SA URZICENI    Ialomița    Industria alimentară    Energie    41365        106    SC EXPUR SA URZICENI, P.L.  Slobozia    SC EXPUR SA URZICENI    Ialomița    Industria alimentară    Energie    62383          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      107    SC AMONIL SA    SC AMONIL SA    Ialomița    Industria chimică    Energie    786495        108    SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL  Urziceni    SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL    Ialomița    Industria alimentară    Energie    88053    (4)      109    SC ULTEX SA    SC ULTEX SA    Ialomița    Industria alimentară    Energie    75313        110    SC REMAR SA Pașcani    SC REMAR SA  Pașcani    Iași    Industria material rulant    Energie    23900        111    SC DANUBIANA SA    SC DANUBIANA SA    Ilfov    Industria anvelope    Energie    150396        112    United Romanian Breweries Bereprod SRL    United Romanian Breweries Bereprod SRL    Ilfov    Industria alimentară    Energie    30839        113    CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare    CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare    Maramureș    Industria metale neferoase    Energie    96224        114    SC CILDRO SERVICE SRL    SC CILDRO SERVICE SRL    Mehedinți    Industria lemnului    Energie    14560        115    SC Zahărul SA Luduș    SC Zahărul SA Luduș    Mureș    Industria alimentară    Energie    116801        116    SC Azomureș SA    SC Azomureș SA    Mureș    Industria fertilizatori chimici    Energie    5348045    (4)      117    SC Mobex SA    SC Mobex SA    Mureș    Industria lemnului    Energie    9385        118    SC Prolemn SA    SC Prolemn SA    Mureș    Industria lemnului    Energie    0    (3)      119    SC Yarnea SRL Centrala Termică    SC Yarnea SRL    Neamț    Industria chimică    Energie    180262        120    SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN    SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN    Neamț    Industria alimentară    Energie    548368    (4)      121    ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA    ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA    Neamț    Industria metale neferoase    Energie    402929        122    SC ZAHĂR CORABIA SA    SC ZAHĂR CORABIA SA    Olt    Industria alimentară    Energie    143930    (4)      123    SC IGO SA CARACAL    SC IGO SA CARACAL    Olt    Producere energie termică    Energie    81873        124    SC ALRO SA (SEDIU SECUNDAR)    SC ALRO SA    Olt    Industria metale neferoase    Energie    471942    (5)      125    SC T.M.K. — ARTROM SA    SC T.M.K. — ARTROM SA    Olt    Industria metalelor feroase    Energie    271361    (5)      126    SC Pirelli Tyres România SRL    SC Pirelli Tyres România SRL    Olt    Industria anvelope    Energie    172022        127    SC ELECTROCARBON SA    SC ELECTROCARBON SA    Olt    Industria produse carbonoase    Energie    109770        128    SC ALRO SA    SC ALRO SA    Olt    Industria metale neferoase    Energie    359820        129    Stația de Tratare Țiței Icoana, Secția MTT Gaze, Unitatea Ciurești    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Olt    Industria petrolieră    Energie    32071        130    SC VICTORIA SA    SC VICTORIA SA    Prahova    Industria anvelope    Energie    146857          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      131    Unitatea de Producție Petrolieră Boldești, Secția Gaze, Bateria 17 Boldești-Scăieni    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Prahova    Industria petrolieră    Energie    80336        132    SC ARDEALUL SA    SC ARDEALUL SA    Satu Mare    Industria alimentară    Energie    26940        133    SC UNIO SA    SC UNIO SA    Satu Mare    Echipament tehnologic    Energie    140576        134    SILVANIA    SILVANIA    Sălaj    Industria anvelope    Energie    77787        135    SC SILCOTUB SA Zalău    SC SILCOTUB SA  Zalău    Sălaj    Industria metalelor feroase    Energie    150792        136    SC Enercompa SRL    SC Enercompa SRL    Sibiu    Producere energie electrică și termică    Energie    59583    (4)      137    Centrala termică SC FACOS SA    SC FACOS SA  Suceava    Suceava    Industria alimentară    Energie    102506    (5)      138    SC KOYO România SA    SC KOYO România SA    Teleorman    Industria autovehicule    Energie    60448        139    SC DONAU CHEM SRL    SC DONAU CHEM SRL    Teleorman    Industria chimică    Energie    1922365        140    SC Continental AP SRL    SC Continental AP SRL    Timiș    Industria anvelope    Energie    90584        141    CENTRALA TERMICĂ DEZBENZINARE CALACEA    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Timiș    Industria petrolieră    Energie    119173        142    SC Mondial SA    SC Mondial SA    Timiș    Industria ceramică    Energie    118243        143    Secția CET; Instalația CALCINARE Al(OH)3    SC ALUM SA TULCEA    Tulcea    Industria metale neferoase    Energie    3755950    (5)      144    SC RULMENȚI SA    SC RULMENȚI SA    Vaslui    Industria autovehicule    Energie    274509    (4)      145    SC Oltchim SA    SC Oltchim SA    Vâlcea    Industria chimică    Energie    431185    (1)      146    SC Laminate SA București — Sucursala Focșani    SC Laminate S.A București — Sucursala Focșani    Vrancea    Industria metalelor feroase    Energie    40424        147    Combinatul Petrochimic ARPECHIM Pitești    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Argeș    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    7594821        148    SC RAFO SA    SC RAFO SA    Bacău    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    3522367        149    SC Rompetrol Rafinare SA    SC Rompetrol Rafinare SA    Constanța    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    3378467        150    SC Rompetrol Rafinare SA Punct de lucru Rafinăria Vega Ploiești    SC Rompetrol Rafinare SA    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    270628        151    PETROBRAZI    PETROM SA —  Membru OMV GRUP    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    8102697    (4)      152    SC PETROTEL-LUKOIL SA    SC PETROTEL- LUKOIL SA    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    3958169    (4)        Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      153    SC Rafinăria Astra Română SA    SC Rafinăria Astra Română SA    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    748195        154    SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA CÂMPINA    SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    249034        155    SC PETROCHEMICAL TRADING SRL    SC PETROCHEMICAL TRADING SRL    Prahova    Industria petrolieră    Rafinare produse petroliere    993744    (5)      156    SC METALURGICA SA    SC METALURGICA SA    Alba    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    63285        157    SC SATURN SA    SC SATURN SA    Alba    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    20856        158    SC DOOSAN IMGB SA    SC DOOSAN IMGB SA    București    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    610535        159    SC Semifabricate SA    SC Semifabricate SA    Brașov    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    204127        160    SC TMK-REȘIȚA SA    SC TMK-REȘIȚA SA    Caraș- Severin    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    516596        161    SC Ductil Steel SA Buzău — Punct de Lucru Oţelu Roşu    SC Ductil Steel SA Buzău    Caraș- Severin    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    196679        162    SC UCM Turnate SRL    SC UCM Turnate SRL    Caraș- Severin    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    29815        163    SC DONASID SA    SC DONASID SA    Călărași    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    196097    (5)      164    SC Mechel Câmpia Turzii SA    SC Mechel Câmpia Turzii SA    Cluj    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    703630    (5)      165    ARCELORMITTAL GALAȚI SA    SC ARCELORMITTAL GALAȚI SA    Galați    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    56677866    (5)      166    ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA    SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA    Hunedoara    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    1190490    (5)      167    SC S.M.R. SA Balş    SC S.M.R. SA Balş    Olt    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    265071          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      168    SC UPETROM 1 MAI SA    SC UPETROM 1 MAI SA    Prahova    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    34095        169    SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA    SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA    Prahova    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    26252        170    SC Mechel Târgoviște SA    SC Mechel Târgoviște SA    Dâmbovița    Industria metalelor feroase    Producție și prelucrare metale feroase    918925        171    SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Valea Mare Pravăț    SC Carmeuse Holding SRL Brașov    Argeș    Industria varului    Var    985872        172    SC Prescon BV SA Fabrica de var Stejeriş    SC Prescon BV SA    Brașov    Industria varului    Var    630951        173    SC Simcor Var SA Oradea - Punct de lucru Medgidia    SC Simcor Var SA Oradea    Constanța    Industria varului    Var    325615        174    SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Fieni    SC Carmeuse Holding SRL Brașov    Dâmbovița    Industria varului    Var    987042        175    SC Simcor Var SA Oradea Punct de lucru Tg-Jiu    SC Simcor Var SA Oradea    Gorj    Industria varului    Var    424962        176    SC CARMEUSE HOLDING SRL  Brașov — Punct de lucru Chiscadaga    SC Carmeuse Holding SRL Brașov    Hunedoara    Industria varului    Var    724196        177    ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA    S.C. ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA    Hunedoara    Industria varului    Var    301090    (5)      178    SC Holcim (România) SA — Ciment Câmpulung    SC Holcim (România) SA    Argeș    Industria cimentului    Ciment    3520085    (5)      179    SC Holcim (România) SA — Ciment Aleșd    SC Holcim (România) SA    Bihor    Industria cimentului    Ciment    7032106    (5)      180    Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Hoghiz    Lafarge Ciment (România) SA    Brașov    Industria cimentului    Ciment    6530426    (5)      181    Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Medgidia    Lafarge Ciment (România) SA    Constanța    Industria cimentului    Ciment    11761349        182    SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Fieni    SC Carpatcement Holding SA    Dâmbovița    Industria cimentului    Ciment    4520654    (5)      183    SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Deva    SC Carpatcement Holding SA    Hunedoara    Industria cimentului    Ciment    3589000    (5)      184    SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Bicaz    SC Carpatcement Holding SA    Neamț    Industria cimentului    Ciment    3673265    (5)      185    SC STIROM S.A.    SC STIROM SA    București    Industria sticlei    Sticlă    408392        186    SC FIROS SA    SC FIROS SA    București    Industria sticlei    Sticlă    60674        187    SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL    SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL    Călărași    Industria sticlei    Sticlă    624415        188    SC GECSAT SA    SC GECSAT SA    Mureș    Industria sticlei    Sticlă    99042        189    SC OMEGA PRODCOM SRL    SC OMEGA PRODCOM SRL    Mureș    Industria sticlei    Sticlă    39544    (5)      190    SC STIMET SA    SC STIMET SA    Mureș    Industria sticlei    Sticlă    152064          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      191    SC GES GLASS SRL — BOLDE.TI- SCĂENI    SC GES GLASS SRL    Prahova    Industria sticlei    Sticlă    234177        192    SC Helios SA Punct de lucru Aștileu    SC Helios SA    Bihor    Industria ceramică    Ceramică    41557        193    SC TERAPLAST GP SA    SC TERAPLAST GP SA    Bistrița- Năsăud    Industria ceramică    Ceramică    8643    (5)      194    SC LASSELSBERGER SA BUCUREȘTI    SC LASSELSBERGER SA    București    Industria ceramică    Ceramică    139139        195    KRONBERGER GRUP SA Satuc    SC KRONBERGER GRUP SA    Buzău    Industria ceramică    Ceramică    34564        196    SC EURO CARAMIDA SA    SC EURO CARAMIDA SA    Bihor    Industria ceramică    Ceramică    24051        197    SC REFRACERAM SRL — Punct de  lucru Reşiţa    SC REFRACERAM SRL    Caraș- Severin    Industria ceramică    Ceramică    7555        198    SC SANEX SA    SC SANEX SA    Cluj    Industria ceramică    Ceramică    258460        199    SC CERCON ARIE.UL SA    SC CERCON ARIEȘUL SA    Cluj    Industria ceramică    Ceramică    57302        200    SC DE PRODUSE CERAMICE SA  Gherla    SC DE PRODUSE CERAMICE SA    Cluj    Industria ceramică    Ceramică    17247        201    SC Prefab Construct SRL Cobadin    SC Prefab Construct SRL    Constanța    Industria ceramică    Ceramică    12914        202    S.C. Soceram SA București — Sucursala Doiceşti    SC Soceram SA București    Dâmbovița    Industria ceramică    Ceramică    51800        203    SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L. — Punct de lucru Gura Ocniței    SC WIENERBERGER  Sisteme de cărămizi S.R.L.    Dâmbovița    Industria ceramică    Ceramică    104885        204    SC „C.C.C.F” S.A. BUCUREȘTI —  Punct de lucru Agenția CCCF Blocuri Ceramice „Dunapor”    SC „C.C.C.F” SA BUCUREȘTI    Giurgiu    Industria ceramică    Ceramică    11528        205    SC Macofil SA    SC Macofil SA    Gorj    Industria ceramică    Ceramică    32134    (5)      206    SC REFRACERAM SRL Punct de  lucru Baru    SC REFRACERAM SRL    Hunedoara    Industria ceramică    Ceramică    10461        207    SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL    SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL    Ialomița    Industria ceramică    Ceramică    1378        208    SC Soceram SA Sucursala Urziceni    SC Soceram SA    Ialomița    Industria ceramică    Ceramică    65702        209    SC Ceramica SA IAȘI    SC Ceramica SA IAȘI    Iași    Industria ceramică    Ceramică    191587    (5)      210    KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ    SC KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ    Mureș    Industria ceramică    Ceramică    88894        211    SC CARS SA – Secţia 1 — Hercules    SC CARS SA    Mureș    Industria ceramică    Ceramică    43544        212    SC CARS SA — Secţia 2 - Dâmbău    SC CARS SA    Mureș    Industria ceramică    Ceramică    46050        213    SC „SICERAM” SA    SC „SICERAM” SA    Mureș    Industria ceramică    Ceramică    106707        214    SC „VULTURUL” SA    SC „VULTURUL” SA    Prahova    Industria ceramică    Ceramică    12783        215    SC CEMACON SA    SC CEMACON SA    Sălaj    Industria ceramică    Ceramică    124089          Nr.    Denumire instalație    Denumire operator    Județ    Activitate principală    Sector    Alocare 2008—2012    Obs      216    SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL — Punct de lucru Sibiu    SC WIENERBERGER  Sisteme de cărămizi SRL    Sibiu    Industria ceramică    Ceramică    194054        217    SC DUNAV INTERNATIONAL CONSTRUCT SRL    SC DUNAV INTERNATIONAL CONSTRUCT SRL    Timiș    Industria ceramică    Ceramică    17888        218    SC LASSELSBERGER SA Punct de  lucru Lugoj    SC LASSELSBERGER SA    Timiș    Industria ceramică    Ceramică    45534        219    SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui    SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui    Vaslui    Industria ceramică    Ceramică    3392        220    SC Celhart Donaris SA    SC Celhart Donaris SA    Brăila    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    363520        221    SC SOMEȘ SA DEJ    SC SOMEȘ SA DEJ    Cluj    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    351475    (4)      222    SC CELROM SA    SC CELROM SA    Mehedinți    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    260459        223    SC AMBRO SA    SC AMBRO SA    Suceava    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    787342    (4)      224    SC PEHART TEC SA    SC PEHART TEC SA    Alba    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    55309        225    SC Letea SA Bacău    SC Letea SA Bacău    Bacău    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    217311        226    SC ECOPAPER SA    SC ECOPAPER SA    Brașov    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    93726    (5)      227    SC COMCEH SA    SC COMCEH SA    Călărași    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    111021        228    SC PETROCART SA    SC PETROCART SA    Neamț    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    108760        229    SC VRANCART SA    SC VRANCART SA    Vrancea    Industria celulozei și hârtiei    Celuloză și hârtie    100488          SC Oltchim SA    SC Oltchim SA    Vâlcea    Industria varului    Var    528585    (1)        Total alocare 2008—2012            349671593                                              NOTĂ                    (1) Instalații cu alocare în două sectoare: energie și var                  (2) Instalații care ies din schema din 2008                  (3) Instalații cu funcționare pe biomasă                  (4) Instalații cu bonus cogenerare                  (5) Instalații cu bonus acțiuni timpurii                    9.  Lista proiectelor JI în România       Nr. crt.    Proiecte JI    Situație    Abordarea dublei contabilizări (DC)      1    Împădurirea a 7000 ha de terenuri agricole degradate    Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)    Fără DC — împădurire      2    „Rumeguș 2000”— reabilitare sisteme de încălzire centralizată și utilizare biomasă (Întorsura Buzăului, Gheorgheni, Huedin, Vlăhița, Vatra Dornei)    Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)    Fără DC — instalații sub 20 MW      3    Utilizarea energiei geotermale în sistemele de încălzire centralizată din Oradea — zona 2 și Beiuș    Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)    Fără DC — instalații sub 20 MW      4    Reabilitarea sistemului de încălzire centralizată a orașului Făgăraș    Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)    Fără DC — instalație sub 20 MW      5    Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Focșani    Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)    Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie      6    Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Târgu Mureș    Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)    Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie      7    Recuperarea gazului de haldă la depozitele de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe    Scrisoare de aprobare (proiect neimplementat)    Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie      8    Utilizarea biomasei pentru producerea de energie în județul Neamț    Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)    Fără DC — instalații sub 20 MW      9    Modernizarea a 3 hidroagregate la hidrocentrala Porțile de Fier I    Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)    Da — anexa I      10    Modernizarea a 4 hidroagregate la hidrocentrala Porțile de Fier II    Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)    Da — anexa I      11    Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung    Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)    Da — anexa I      12    Reabilitarea CET Timișoara Sud    Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)    Da — anexa I      13    Îmbunătățirea eficienței boilerelor la CET II Holboca din Iași    Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)    Da — anexa I      14    Cogenerare municipală la CET Târgoviște    Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)    Da — anexa I      15    Îmbunătățirea eficienței la sistemul de încălzire centralizată din Drobeta-Turnu Severin    Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)    Da — anexa I      16    Reabilitarea CET Timișoara Centru    Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)    Da — anexa I      17    Gestionarea consumului de energie și îmbunătățirea sistemului de încălzire centralizată din Reșita    Scrisoare de susținere (pregătire PDD)    Fără DC — instalații sub 20 MW      18    Înlocuirea boilerelor la locurile de extracție și producție a țițeiului și gazului natural la PETROM    Scrisoare de susținere (pregătire PDD)    Fără DC — instalații sub 20 MW      19    Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor    Scrisoare de susținere (pregătire PDD)    Da — anexa II      20    Reabilitarea sistemului de încălzire din Iași    Scrisoare de susținere (pregătire PDD)    Da — anexa II      21    Parcuri eoliene în estul României    PIN (Scrisoare de susținere în analiză)    Da — anexa II     44     9.1.  Anexa I aferentă rezervei JI, în concordanță cu Decizia 2006/780/CE     Anexa I (pagina I)    Hidroelectrica I — indirect    Timișoara Sud — indirect    Târgoviște — direct    Târgoviște — indirect    Hidroelectrica II — indirect      I/a. Titlul proiectului    Modernizarea a 3 hidroagregate la Hidrocentrala Porțile de Fier I    Reabilitarea CET Timișoara Sud    Cogenerare municipală la CET Târgoviște    Cogenerare municipală la CET Târgoviște    Modernizarea a 4 hidroagregate la Hidrocentrala Porțile de Fier II      I/b. Codul de identificare a proiectului                I/c. Data eliberării scrisorii de aprobare pentru proiect    19.06.2003    29.08.2005    20.05.2006    20.05.2006    22.08.2003      II. Cantitatea totală de emisii de GHG care va fi redusă sau limitată (2008—2012) în tone CO2e    2007: 172.200  2008—2012: 879.340    2007: 13.868  2008—2012: 173.355    2007: 27.077  2008—2012: 144.206    2007: 60.835  2008—2012: 267.812    2007: 13.000  2008—2012: 267.000      III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri    100%    100%    100%    100%    100%      IV. Descrierea situației de referință a proiectelor    Pregătirea situației de referință a ținut seama de cel mai conservator scenariu, respectiv: instalațiile care utilizează combustibili fosili în procesul de ardere vor utiliza în continuare (gradual) doar gaz natural în următorii 30 de ani (2032).    În situația de referință curentă sistemul de încălzire centralizată Timișoara Sud funcționează doar pentru a furniza energie termică, furnizând exclusiv apă caldă către consumatorii urbani și industriali conectați la sistem. Pentru a genera și transporta energia termică, sistemul de încălzire centralizată Timișoara Sud importă energie electrică generată în sistemul național.    Situația de referință prevede producerea energiei termice pentru încălzire și a apei calde pentru locuințe, utilizând aceleași boilere vechi și uzate până la implementarea proiectului JI.    Situația curentă a sistemului energetic național și scenariul de dezvoltare în următoarea perioadă au fost luate în considerare la calcularea reducerilor de emisii generate prin producerea de energie și introducerea în sistemul național asociată proiectului JI.    Situația de referință ține seamă de cel mai conservator scenariu, respectiv: instalațiile care utilizează combustibili fosili în procesul de ardere vor utiliza în continuare (gradual) doar gaz natural în următorii 30 de ani (2032).      V. % emisiilor instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință    —    100%    30,8% în 2007  35% în 2008—2012    69,2% în 2007  65% în 2008—2012    —      VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e)    2007: 172.200  2008—2012: 879.340    2007: 13.868  2008—2012: 173.355    2007: 27.077  2008—2012: 144.239    2007: 60.835  2008—2012: 267.780    2007: 13.000  2008—2012: 267.000      VII/a. Numele instalației, pentru reducerile și limitările directe        S.C. Termica — SA Târgoviște            VII/b. ID-ul instalației, pentru reducerile și limitările directe                VIII/a. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2008    182.760    34.671    27.703    58.173    53.400      VIII/b. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2009    179.313    34.671    28.289    55.713    53.400      VIII/c. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2010    175.868    34.671    28.861    53.412    53.400      VIII/d. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2011    172.422    34.671    29.420    51.254    53.400      VIII/e. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2012    168.977    34.671    29.966    49.228    53.400        Anexa I (pagina II)    Timișoara Centru — direct    Timișoara Centru — indirect    Holcim Cement Aleșd — direct    Holcim Cement Aleșd — indirect    Holcim Cement Câmpulung — direct    Holcim Cement Câmpulung — indirect      I/a. Titlul proiectului    Reabilitarea CET Timișoara Centru    Reabilitarea CET Timișoara Centru    Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung    Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung    Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung    Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung      I/b. Codul de identificare a proiectului                  I/c. Data eliberării scrisorii de aprobare pentru proiect    23.11.2006    23.11.2006    12.09.2002  (19.06.2003 pentru creditele timpurii)    12.09.2002  (19.06.2003 pentru creditele timpurii)    12.09.2002  (19.06.2003 pentru creditele timpurii)    12.09.2002  (19.06.2003 pentru creditele timpurii)      II. Cantitatea totală de emisii de GHG care va fi redusă sau limitată (2008—2012) în tone CO2e    2007: 0  2008—2012: 192.440    2007: 0  2008—2012: 288.656    2007: 95.000  2008—2012: 500.000    2007: 25.000  2008—2012:  150.000    2007: 25.000  2008—2012: 125.000    2007: 5.000  2008—2012: 25.000      III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri    100%    100%    100%    100%    100%    100%     45     Anexa I (pagina II)    Timișoara Centru — direct    Timișoara Centru — indirect    Holcim Cement Aleșd — direct    Holcim Cement Aleșd — indirect    Holcim Cement Câmpulung — direct    Holcim Cement Câmpulung — indirect      IV. Descrierea situației    Sistemul de încălzire    Situația existentă la    Situația de referință poate fi    Situația existentă    Situația de referință poate fi    Situația existentă la      de referință a proiectelor    centralizată Timișoara Centru generează    momentul respectiv a sistemului energetic    descrisă ca o continuare a situației existente în anul    la momentul respectiv a    descrisă ca o continuare a situației existente în anul    momentul respectiv a sistemului energetic        exclusiv energie termică    național a fost luată în    2000, când fără investiții    sistemului    2000, când fără investiții    național a fost luată în        și apă caldă    considerare la    majore nu ar fi fost posibilă    energetic național    majore nu ar fi fost posibilă    considerare la        consumatorilor urbani și    calcularea reducerilor    nicio schimbare pozitivă a    a fost luată în    nicio schimbare pozitivă a    calcularea reducerilor        industriali conectați la    de emisii generate de    consumului specific de    considerare la    consumului specific de    de emisii generate de        sistemul central,    energia transferată    energie electrică și termică pe    calcularea    energie electrică și termică    energia transferată        generând și electricitate. Transferul de    sistemului național.    tona de produs: consumul specific de energie termică pe    reducerilor de emisii generate de    pe tona de produs: consumul specific de energie termică    sistemului național.        electricitate în cadrul      tona de clinker la momentul    energia transferată    pe tona de clinker la          sistemului energetic      respectiv: 4,033 GJ/t de    sistemului    momentul respectiv: 3,921          național este menținut la un nivel redus și relativ      clinker produs la fabrica Aleșd, iar consumul specific    național.    GJ/t de clinker produs la fabrica Câmpulung, iar          constant.      de energie electrică luat în considerare este 144,71 kw/t      consumul specific de energie electrică luat în considerare              de ciment. Utilizarea unor      este 132,34 kw/t de ciment.              combustibili mai ieftini      Utilizarea unor combustibili              (cărbune) din motive de      mai ieftini (cărbune) din              eficiență din punctul de      motive de eficiență din punct              vedere al costurilor a fost      de vedere al costurilor a fost              luată în considerare începând      luată în considerare începând              cu anul 2003, iar valoarea      cu anul 2003, iar valoarea              pentru conținutul de clinker în      pentru conținutul de clinker în              ciment, care a fost utilizată la      ciment, care a fost utilizată la              calcule, reprezintă anul 2000.      calcule, reprezintă anul 2000.              Aceasta reprezintă 78,28%      Aceasta reprezintă 75,67              conținut de clinker în cimentul      conținut de clinker în cimentul              produs la Aleșd — volumul      produs la Câmpulung —              producției de ciment utilizat în      volumul producției de ciment              calcule este cel prevăzut ca      utilizat în calcule este cel              cerere pe piață la momentul      prevăzut ca cerere pe piață la              respectiv. Pentru o abordare      momentul respectiv. Pentru o              conservatoare s-a luat în      abordare conservatoare s-a              considerare o creștere a      luat în considerare o creștere              producției de 3,5% pe an,      a producției de 3,5% pe an,              când a fost pregătit PDD-ul în      când a fost pregătit PDD-ul în              2002. Creșterea cererii de      2002. Creșterea cererii de              ciment în ultimii ani a condus      ciment în ultimii ani a condus              la o creștere accelerată a      la o creștere accelerată a              producției în instalațiile      producției în instalațiile              proiectului, care a atins o      proiectului, care a atins o              valoare medie de 14—15%      valoare medie de 14—15%              anual, tendință care se      anual, tendință care se              așteaptă să continue în anii      asteaptă să continue în anii              următori. În aceste condiții,      următori. În aceste condiții,              situația de referință generală      situația de referință generală              a atins o valoare de      a atins o valoare de              aproximativ 1.855.000 t CO2      aproximativ 1.435.000 pe an              pe an pentru fabrica Aleșd.      pentru fabrica Câmpulung       46     V. % emisiilor instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință    40%    60%    77%    23%    83%    17%      VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e)    2007: 0  2008—2012: 192.440    2007: 0  2008—2012: 288.656    2007: 95.000  2008—2012: 500.000    2007: 25.000  2008—2012:  150.000    2007: 25.000  2008—2012: 125.000    2007: 5.000  2008—2012: 25.000      VII/a. Numele instalației, pentru reducerile și limitările directe    Timișoara Centru CHPP      Ciment Aleșd      Ciment Câmpulung        VII/b. ID-ul instalației, pentru reducerile și limitările directe                  VIII/a. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2008    14.000    21.000    95.000    25.000    25.000    5.000      VIII/b. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2009    44.610    66.914    100.000    30.000    25.000    5.000      VIII/c. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2010    44.610    66.914    100.000    30.000    25.000    5.000      VIII/d. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2011    44.610    66.914    100.000    30.000    25.000    5.000      VIII/e. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2012    44.610    66.914    105.000    35.000    25.000    5.000     47       Anexa I (pagina III)      CET Iași II Holboca - direct      Drobeta-Turnu Severin — direct    Depozitul de deșeuri Focșani — fără dublă contabilizare    Depozitul de deșeuri Piatra-Neamț — fără dublă contabilizare    Depozitul de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe — fără dublă contabilizare      Cantitatea totală de certificate în rezerva JI      I/a. Titlul proiectului    Îmbunătățirea eficienței boilerelor la CET II Holboca din Iași    Îmbunătățirea eficienței la sistemul de încălzire centralizată din Drobeta- Turnu Severin    Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Focșani    Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Piatra- Neamț    Recuperarea gazului de haldă la depozitele de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe        I/b. Codul de identificare a proiectului                  I/c. Data eliberării scrisorii de aprobare pentru proiect    23.11.2006    23.11.2006    2.11.2005    2.11.2005    25.09.2004        II. Cantitatea totală de    2007: 20.184    2007: 35.715    2008—2012: 0    2008—2012: 0    2008—2012: 0 pentru    Direct 2007:      emisii de GHG care va fi redusă sau limitată (2008—2012) în tone CO2e    2008—2012: 105.920    2008—2012: 293.285    pentru scopul acestui tabel (de fapt 77.939)    pentru scopul acestui tabel (de fapt 235.840)    scopul acestui tabel (de fapt 1.125.000)    202.976  Indirect 2007:  289.903      III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri    100%    100 %    100%    100%    100%        IV. Descrierea situației    Proiectul JI prevede utilizarea    În urma implementării proiectului (numărul de unități termice și sistemul de distribuție care vor fi reabilitate), pierderile anuale de energie termică în sistem au fost estimate pe baza măsurătorilor directe realizate de echipamentele de monitorizare. Consumul aferent a fost calculat ținând seama de pierderile de energie termică.  Pierderile anuale corespund unei cantități de combustibili consumate în sistemul de încălzire centralizată, care dă posibilitatea prezentării situației de referință luând  în considerare factorii de    Proiectul nu prezintă un efect de dublă contabilizare, având în vedere că în urma recuperării gazului de haldă acesta va fi utilizat în rețeaua de gaz și nu va fi utilizat în locul respectiv pentru producerea de energie. Acesta va fi purificat și distribuit în rețeaua locală/națională de gaz pentru ardere, după cum este prezentat în PDD-ul proiectului.    Proiectul nu prezintă un efect de dublă contabilizare, având în vedere că în urma recuperării gazului de haldă acesta va fi utilizat în rețeaua de gaz și nu va fi utilizat în locul respectiv pentru producerea de energie. Acesta va fi purificat și distribuit în rețeaua locală/națională de gaz pentru ardere, după cum este prezentat în PDD-ul proiectului.    Proiectul nu prezintă un efect de dublă contabilizare, având în vedere că în urma recuperării gazului de haldă acesta va fi utilizat în rețeaua de gaz și nu va fi utilizat în locul respectiv pentru producerea de energie. Acesta va fi purificat și distribuit în rețeaua locală/națională de gaz pentru ardere, după cum este prezentat în PDD- ul proiectului. În același timp proiectul a întâmpinat o serie de probleme tehnice și contractuale care au condus la imposibilitatea implementării acestuia la momentul actual (proiectul a fost inclus având în vedere că participanții nu au        de referință a proiectelor    unei tehnologii referitoare la  curățarea procesului de        combustie cu scopul de a        îmbunătăți eficiența termică și        randamentul boilerelor existente.        CET Iași II este o instalație de        cogenerare care deține 2 boilere        cu abur, fiecare de câte 420 t/h, și        2 turbine de 50 MWh. Boilerele și        celelalte echipamente au fost        reabilitate în perioada 1997—        2001 și au trecut de la utilizarea        cărbunelui natural la cel mineral.        Având în vedere problemele care        au apărut în urma funcționării        echipamentelor și boilerelor, în        ceea ce privește persistența        reziduurilor, eficiența termică și        randamentul boilerelor au scăzut,        fiind necesare o serie de opriri în        timpul operării pentru curățarea        echipamentelor. Efectul acestei        probleme este reprezentat de o     48       creștere a resurselor utilizate, având un impact negativ asupra emisiilor totale de GHG. Conform PDD, emisiile boilerului principal sunt de 294.035 tCO2/an, în perioada 2007—2012. Trebuie menționat și faptul că emisiile boilerului principal au fost considerate doar pentru jumătate de an, având în vedere că în ultimii ani perioada de operare  s-a redus la 6 luni pe an, în perioada rece. Situația de referință ia în considerare o operare similară a instalațiilor.    emisie. Nivelurile medii înregistrate în perioada 2004—2005 au fost considerate în situația de referință.        notificat oficial încă terminarea acestuia și acesta apare în diferite liste internaționale cu proiecte JI).        V. % emisiilor instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință    100 %    100 %    0    0    0        VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e)    2007:20.184  2008—2012: 105.920    2007: 35.715  2008—2012: 293.289    0    0    0    Direct 2008—2012:  1.360.884 Indirect  2008—2012:  2.051.131      VII/a. Numele instalației, pentru reducerile și limitările directe    SCCET Iași SA — C.E.T. Iași II-  Holboca    Centrala termoelectrică proprietate a ROMAG- TERMO    —    —    —        VII/b. ID-ul instalației, pentru reducerile și limitările directe                  VIII/a. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2008    21.184    58.657    0    0    0    D: 241.544  I: 380.004      VIII/b. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2009    21.184    58.657    0    0    0    D: 277.740  I: 425.011      VIII/c. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2010    21.184    58.657    0    0    0    D: 278.312  I: 419.265      VIII/d. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate-2011    21.184    58.657    0    0    0    D: 278.871  I: 413.661      VIII/e. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2012    21.184    58.657    0    0    0    D: 284.471  I: 413.190     49  50     9.2.  Anexa II aferentă rezervei JI, în concordanță cu Decizia 2006/780/CE         Iași II    Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor      Parc eolian în estul României    Proiecte neidentificate cu posibil efect indirect de dublă contabilizare    Cantitatea totală de certificate în rezerva JI      I/a. Titlul proiectului planificat    Reabilitarea sistemului de încălzire din Iași    Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor    Parcuri eoliene în estul României    Proiecte pentru utilizarea energiilor regenerabile și a cogenerării de mică putere        I/b. Codul de identificare al proiectului planificat                I/c. Data sau data estimativă privind obținerea scrisorii de susținere pentru proiectul planificat    Scrisoare de susținere primită la data de 7.08.2007    Scrisoare de susținere primită la data de 19.02.2007    Documentul de prezentare inițială a proiectului (PIN) a fost prezentat pentru a primi scrisoare de susținere.    PIN-urile se vor prezenta conform portofoliului de proiecte planificate        I/d. Data estimativă privind obținerea scrisorii de aprobare pentru proiectul planificat    09/2007    09/2007    6/2008          II. Cantitatea totală planificată de emisii de GHG ce vor fi reduse sau limitate (2008— 2012) prin proiectul planificat în tone CO2e    95.824    1.866.052    500.000    1.392.968    3.854.844      III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri pentru proiectul planificat    100%    100%    100%          IV. Descrierea situației de referință a proiectelor                V. % estimativ de emisii ale instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință    100%    100%    100%          VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI)    95.824    1.866.052    500.000    1.392.970    3.854.846      VII/a. Numele instalației unde se va implementa proiectul planificat, pentru reducerile și limitările directe    Sistemul de încălzire centralizată din Iași    —    —    —        VII/b. ID-ul instalației unde se va implementa proiectul planificat, pentru reducerile și limitările directe                VII/c. Categoria de activitate în care se înscrie proiectul planificat, pentru reducerile și limitările indirecte    —    Sectorul energie    Sectorul energie    Sectorul energie        VIII. Cantitatea de certificate deduse din alocarea instalațiilor care implementează proiecte și incluse în rezerva JI, indicate în rândurile VII/a—VII/c    95.824          D: 95.824  I: 3.759.020            10.  Anexele A — H fac parte integrantă din prezentul plan.   

 MET ODOLOGIA  
 ANEXA A 
 la plan 
 pentru stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră — 
 plafonul național 
 Prezenta anexă descrie metodologia utilizată pentru determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (plafonul național) ce urmează a fi alocate instalațiilor aflate sub incidența schemei. 
     A.1  Generalități  Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor top — down (de sus în jos) este bazată pe date istorice și pe prognoza principalilor indicatori macroeconomici și sectoriali, așa cum este aceasta prezentată în documentele oficiale legate de dezvoltarea socioeconomică a României.  Principalele etape parcurse în cadrul determinării plafonului național sunt:     1.  Determinarea emisiilor istorice naționale și divizarea acestora în emisii ale sectoarelor aflate sub incidența schemei,  sectoarele ETS,  și emisii ale sectoarelor ce nu se află sub incidența acestei scheme,  sectoarele non ETS,  folosind abordarea „de sus în jos” (top — down)     2.  Determinarea proiecțiilor emisiilor aferente sectoarelor ETS, precum și a celor ale sectoarelor non-ETS, ținând seama de creșterea PIB și de tendințele de evoluție ale intensității de carbon     3.  Stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, plafonul național     4.  Compararea plafonului național cu plafonul indicativ       A.2  Etapa 1: Emisii istorice  Pentru a putea determina evoluția viitoare a emisiilor de dioxid de carbon în România au fost analizate datele prezentate în cadrul Inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest document a fost elaborat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului — ICIM București în anul 2006 și a fost trimis de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor la Secretariatul UNFCC și la Agenția Europeană pentru Protecția Mediului.  Inventarul național cuprinde date cu privire la emisiile antropogenice de gaze cu efect de seră (GES) direct, CO 2 , CH 4 , N 2 O, HFC, PFC, SF 6 , precum și date referitoare la cele cu efect indirect, NO x , CO, NMVOC și SO 2 .  Emisiile de gaze cu efect de seră au fost inventariate pentru perioada 1989—2004 și sunt exprimate în tone CO 2  echivalent, ținând seama de potențialul global de încălzire prevăzut de ghidul IPCC. Sectoarele cuprinse în inventarul național sunt: energie, procese industriale, utilizare solvenți și alte produse, agricultură, deșeuri, LULUCF și altele. Pe baza emisiilor generate de aceste sectoare au fost determinate emisiile generate de sectoarele EU-ETS.  Pentru perioada 2006—2012, proiecțiile emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național și la nivelul sectoarelor schemei de tranzacționare a certificatelor de emisii de CO 2  au fost realizate pornind de la emisiile înregistrate în anul de bază (2003).     A.3  Etapa 2. Proiecția emisiilor     A.3.1  Metodologie  Emisiile de GES au fost determinate pentru sectorul energie și pentru sectoarele non-energie, la nivelul economiei naționale.  Ținând cont de faptul că emisiile de gaze cu efect de seră generate de către sectorul energie au ponderea cea mai mare în totalul GES, în cadrul acestuia au fost considerare următoarele subsectoare:     •  energia furnizată;     •  procese de conversie a energiei — rafinarea produselor petroliere, producția de cocs, producția de energie electrică și energie termică;     •  consumatorii de energie.  Prognoza emisiilor de GES din sectorul energie, pentru perioada de până în anul 2012, se bazează pe calcule efectuate cu ajutorul pachetului de programe de calcul și simulare ENPEP (Programul de evaluare a energiei și electricității — Energy and Power Evaluation Program), dezvoltat de Laboratorul Național de la Argonne al Departamentului pentru Energie al SUA  (DOE) și distribuit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Principalele module folosite sunt MAED (Modulul pentru analiza cererii de energie — Analyses of Energy Demand), WASP (Programul automat de simulare Wiener) — Wiener Automatic Simulation Program), BALANCE și IMPACTS și sunt prezentate în figura 1.  Figura 1. Sistemul integrat de modelare pentru prognoza GES și evaluarea opțiunilor de reducere a GES       Utilizarea programelor mai sus menționate a condus la realizarea bilanțului energetic la nivel național. A fost analizat întregul flux al combustibililor fosili și nefosili, de la extracție până la consumatorul final.  În figura 2 se prezintă o schemă simplificată a bilanțului energetic utilizată în scopul elaborării documentului. Balanța cuprinde patru elemente de bază:     •  resursele de energie primară;     •  tehnologiile de conversie a energiei;     •  transportul și distribuția resurselor de energie;     •  consumatorii de energie.  Figura 2. Schema simplificată a rețelei de energie         În România, resursele de energie primară produse și utilizate sunt: cărbune, petrol, gaz natural, resurse regenerabile de energie (hidro și biomasă), precum și uraniu.  De asemenea, se importă ca sursă primară de energie cărbunele, gazul natural și petrolul.  Consumatorii de energie au fost încadrați pe sectoare conform metodologiei IPCC. Fiecare sector a fost modelat în detaliu, ținându-se seama de procesele tehnologice și de factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC.  Emisiile rezultate din procesele de conversie a energie au fost determinate cu ajutorul programului IMPACTS.  Pentru sectoarele non-energie, s-au analizat următoarele activități:     •  agricultură — emisiile de CH 4  datorate fermentației dejecțiilor animale și îngrășămintelor naturale, precum și emisiile de N 2 O datorate folosirii îngrășămintelor chimice;     •  industrie — emisii generate de procesele industriale;     •  silvicultură — pentru sechestrarea carbonului din atmosferă;     •  solvenți și alte produse — emisiile au fost determinate în corelație cu dezvoltarea tehnico- economică;     •  deșeuri — opțiuni de management al deșeurilor solide și lichide.  Proiecțiile emisiilor de GES pentru sectorul industrial se bazează pe prognoza producției diferitelor ramuri, ținându-se seama de restructurarea industrială impusă de evoluția economică și cerințele UE, și sunt corelate cu factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC.  A.3.2.  Ipoteze   Pentru estimarea emisiilor de GES a fost stabilit un scenariu de bază, „afaceri ca de obicei” (BaU — business as usual). Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici folosiți pentru simularea evoluției emisiilor de GES în România pentru perioada 2006—2012 sunt în conformitate cu conținutul secțiunii  1.2.6 și sunt prezentați în tabelul de mai jos:  Tabelul A1. Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici pentru perioada 2003—2012         UM    Realizări    Prognoză      2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Populație    mil. loc.    21,73    21,67    21,62    21,55    21,47    21,38    21,32    21,26    21,20    21,14      PIB    mld. euro 2000    47,10    51,00    53,40    56,20    59,70    63,50    67,20    71,00    75,00    79,10      PIB/loc.    euro 2000/loc.    2170    2350    2470    2610    2790    2970    3160    3340    3540    3700      Rata de creștere PIB    %    5,40    8,30    4,70    5,20    6,20    6,30    5,80    5,70    5,60    5,50      Intensitate energetică    tep/1000 euro 2000    0,66    0,66    0,67    0,65    0,63    0,61    0,59    0,58    0,55    0,53     Sursa: Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2006—2010 — varianta preliminară a Prognozei de primăvară elaborată de Comisia Națională de Prognoză, 31.03.2006  În perioada 1990—2000, contribuția sectorului servicii la valoarea adăugată totală a crescut continuu. Contribuția sectoarelor industrie, agricultură și energie la valoarea adăugată totală a fost, la nivelul anului 2000, 43,8%, semnificativ mai mică comparativ cu 67,8%, valoare înregistrată la nivelul anului 1990.  Structura macroeconomică a economiei românești este diferită de cea a statelor membre ale UE. În aceste condiții, politicile macroeconomice pe termen scurt ale României constau în:     •  restructurare economică selectivă;     •  modernizarea și dezvoltarea infrastructurii;     •  dezvoltarea acelor sectoare industriale care au un potențial concurențial ridicat;     •  dezvoltarea sectorului agricol, ținându-se cont de potențialul economic, uman și natural al României;     •  sprijinirea activităților de tip IT;     •  dezvoltarea turismului;     •  diversificarea sectorului de servicii.  În perioada 2001—2004 rata medie a valorii adăugate totale a fost de 5,8% pentru industrie, 4,2% pentru agricultură, 7,0% pentru construcții, 4,6% pentru servicii. În strânsă legătură cu producția industrială și agricolă, s-a ajuns la o creștere a activităților cu o rată medie de 5,2% în sectorul transport.  Referitor la dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze:     •  finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000;     •  structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE;     •  creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică.    Cererea de energie pentru perioada 2006—2012 a fost determinată ținându-se seama de datele prevăzute în tabelul A2.  Tabelul A2. Cererea de energie primară și de energie electrică         UM    Realizări    Prognoză      2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Cererea de energie primară    mil. tep    39,03    39,02    41,36    42,27    43,56    45,0    46,2    47,65    48,1    48,8      Cererea totală de  energie primară/ locuitor    tep/loc.    1,80    1,80    1,90    1,96    2,03    2,10    2,10    2,210    2,27    2,31      Cererea de energie electrică    TWh    54,56    55,30    56,48    58,99    60,7    62,5    64,2    66,1    67,7    69,5      Cererea de energie electrică/locuitor    kWh/loc.    2,51    2,55    2,61    2,74    2,83    2,92    3,01    3,1    3,19    3,28     Sursa : Cererea de energie primară: Politica energetică a României în perioada 2006—2009, document în discuție  Cererea de energie electrică: Ministerul Economiei și Comerțului  Evoluția prognozată a cererii de energie primară pentru perioada 2006—2012 are o rată anuală medie de creștere de aproximativ 2,5%.  Evoluția estimată a cererii de energie electrică pentru perioada 2006—2012 are o rată anuală medie de creștere de aproximativ 2,77 %.  În tabelul A3 este prezentată evoluția producției interne de resurse primare pentru perioada 2006—2012:  Tabelul A3. Evoluția producției interne de resurse primare         UM    Realizări    Prognoză      2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Total cărbune:    mil. tep    6,55    7,70    8,02    7,82    8,14    8,45    8,80    9,10      lignit    mil. tep    4,82    5,77    6,04    5,84    6,08    6,20    6,32    6,36      huilă    mil. tep    1,73    1,93    1,99    1,98    2,07    2,15    2,48    2,74      Gaz natural    mil. tep    5,37    5,96    7,30    8,83    9,71    10,20    10,52    11,13      Păcură    mil. tep    1,87    1,43    1,40    1,30    1,10    1,04    0,96    0,83      Hidro și sursele regenerabile de energie    mil. tep    1,74    1,53    1,43    1,53    1,61    1,66    1,71    1,74      Nuclear    mil. tep    1,44    1,44    1,82    2,81    2,81    2,81    2,81    2,81      Alți combustibili    mil. tep    2,90    2,77    2,92    2,95    2,97    3,02    3,07    3,14      TOTAL    mil. tep    19,87    20,83    22,51    25,24    26,34    27,18    27,87    28,75       În perioada 2006—2012, producția de energie electrică din surse nucleare se va dubla comparativ cu producția din anul 2006, ca urmare a punerii în operare a Unității II a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.  Tabelul A4 prezintă evoluția producției de energie electrică necesară pentru acoperirea cererii.  Tabelul A4. Evoluția producției de energie electrică [TWh/an]       2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Producția de energie electrică pentru acoperirea consumului național    54,56    55,30    56,48    58,99    60,70    62,50    64,20    66,10    67,70    69,50      Exportul de energie electrică    2,08    1,18    2,93    3,41    2,00    3,00    3,50    4,50    4,50    5,00      Total producție de energie electrică    56,64    56,48    59,41    62,40    62,70    65,50    67,70    70,6    72,2    74,5      Producția de energie electrică a centralelor hidroelectrice+ resurse regenerabile de energie    13,26    16,51    20,21    17,75    16,0    18,0    19,5    21,7    22,3    23,0      Producția de energie electrică a centralei nucleare    4,91    5,55    5,54    5,55    7,0    10,8    10,8    10,8    10,8    10,8      Producția de energie electrică a termocentralelor    38,47    34,42    33,66    39,10    39,7    36,7    37,4    38,1    39,1    40,7      pe cărbune    23,64    21,79    21,66    27,10    28,7    25,7    26,4    27,1    28,1    29,7      pe gaz natural    11,19    10,46    10,0    10,0    9,5    9,5    9,5    9,5    9,5    9,5      pe păcură    3,64    2,17    2,0    2,0    1,5    1,5    1,5    1,5    1,5    1,5     Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului; pentru perioada 2003—2005 valorile corespund Anuarului Statistic 2006.  Figura 3. Evoluția producției de energie electrică pe tipuri de centrale în perioada 2003—2012         Figura 4. Evoluția producției de energie electrică pe tipuri de combustibili în perioada 2003—2012       În perioada 2006—2012, vor fi scoase din funcțiune unități de producere a energiei electrice ce au performanțe reduse, având o putere instalată de aproximativ 2.100 MW. În aceeași perioadă unități noi vor fi puse în funcțiune, având o putere instalată de aproximativ 1.100 MW, iar unele unități vor fi reabilitate, cu o putere instalată de aproximativ 950 MW. Totodată, reabilitarea centralelor termice și rețelelor de transport și distribuție a energiei termice va fi efectuată pentru reducerea pierderilor de căldură și îmbunătățirea eficienței energetice.  Tabelul A5 și figura 5 prezintă evoluția producției pentru sectorul rafinare produse petroliere.  Tabelul A5. Producția sectorului rafinare produse petroliere aflat sub incidența schemei [mii tone]     Sector    2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Rafinării    11.000    12.289    13.844    14.840    16.750    16.580    17.570    17.800    20.270    20.100     Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului    Figura 5. Producția sectorului rafinare produse petroliere aflat sub incidența schemei           Tabelul A6 și figura 6 prezintă prognoza producției pentru sectoarele industriale aflate sub incidența schemei, respectiv: sector mineral (ciment, var, sticlă , ceramică), producție și prelucrare metale feroase (oțel, fier etc), celuloză și hârtie.  Tabelul A6. Producția sectoarelor industriale aflate sub incidența schemei [mii tone]     Sector    2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Metale feroase:                          cocs    1.550    1.573    1.777    1.900    2.100    2.250    2.320    2.360    2.360    2.360      fontă    4.101    4.244    4.098    4.500    5.800    6.230    6.400    6.510    6.510    6.510      oțel  din care:      5.578      5.920      6.175      6.300      7.960      8.600      8.800      9.000      9.000      9.000      oțel convertizor    4.543    4.676    4.509    4.600    5.350    5.745    5.900    6.000    6.000    6.000      electric    1.035    1.244    1.666    1.700    2.610    2.885    2.900    3.000    3.000    3.000      Ciment    5.002    5.624    6.021    7.280    8.600    10.000    11.400    12.900    14.400    16.000      Var    1.936    1.978    1.978    2.000    2.100    2.250    2.400    2.560    2.730    2.900      Sticlă    314    315    320    350    480    500    520    540    570    600      Ceramică    1.503    1.787    2.112    2.300    2.400    2.600    2.750    2.900    3.000    3.100      Celuloză și hârtie    444    454    371    435    552    640    670    680    795    800     Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului  Figura 6. Producțiile fizice ale sectoarelor industriale aflate sub incidența schemei         Înlocuirea rapidă a tehnologiilor învechite pentru cele mai importante sectoare industriale nu va putea fi realizată în perioada 2007—2012. Se estimează că în majoritatea sectoarelor se vor folosi capacitățile existente, unele dintre acestea reabilitate în vederea creșterii producției și a eficienței energetice.  În ultimii ani, diverse companii care au înregistrat producții scăzute până în anul 2005 au fost sau sunt în proces de privatizare. Se așteaptă ca aceste unități să își crească semnificativ producția.  Strategia României este de a se alinia la standardele europene și de a depăși diferențele față de celelalte țări din Uniunea Europeană; se concretizează în proiecte de infrastructură de mare anvergură, care atrag creșteri semnificative ale producției industriale, precum și ale materialelor de construcții (oțel, fontă, ciment, var etc.).  Creșterile prognozate pentru sectoarele și produsele prezentate în tabelul A.6 au avut la bază Planul național de dezvoltare 2007—2013, precum și Programul regional operațional „Dezvoltare regională 2007—2013”.  Aceste documente (Planul național de dezvoltare 2007—2013, programele operaționale regionale, planuri operaționale sectoriale etc.) furnizează informații privind investițiile de infrastructură planificate și obiectivele până în 2013, pentru ca România să fie capabilă să reducă într-o perioadă scurtă diferențele de dezvoltare economică și socială comparativ cu dezvoltarea din țările UE.  Unul dintre indicatorii relevanți de măsurare a nivelului de dezvoltare a unei țări este consumul de ciment pe cap de locuitor. În anul 2005, România a înregistrat un consum specific de 292 kg cim/cap de locuitor, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene formată din cele 15 state membre la acea dată (UE15) a fost de 538 kg cim/cap de locuitor (sursa Cembureau).  Pentru perioada 2005—2006 prognoza de creștere a producției de ciment este de 20%, realizându-se o creștere de cca 16%. Cererea redusă a pieței față de prognoza estimată s-a datorat, în principal, întârzierilor în demararea unor lucrări de infrastructură. Ținându-se cont de faptul că proiectele întârziate privind infrastructura au fost deja demarate, se apreciază că diferența dintre creșterea producției de clincher în 2006 și prognoza din PNA va fi redusă în perioada următoare.  Capacitatea totală de producție a clincherului de ciment este apreciată în prezent la cca 9,5 milioane tone/an. Pentru realizarea producțiilor prognozate, în perioada 2008—2012, sunt prevăzute realizări de noi capacități (prima, de 1,5 milioane tone/an, va fi pusă în funcțiune în anul 2008), concomitent cu lucrările de modernizare și creștere de capacitate a unora dintre instalațiile existente.  Creșterea producției de oțel în perioada 2006—2012 are la bază următoarele premise:     —  datele și elementele ce se regăsesc în Strategia de restructurare a industriei siderurgice din România, care cuprinde și planurile individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice, pentru perioada 2003—2008, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2005. Aceasta a fost convenită cu reprezentanții Comisiei Europene și stă la baza procesului de monitorizare a restructurării siderurgiei românești;     —  creșterea gradului de utilizare a capacităților aferente, până la nivelul maxim, așa cum este menționat în strategie. Conform prevederilor strategice nu este planificată construirea de noi capacități, prin urmare prognoza privind nivelele de producție corespunde cu producțiile capacităților existente (9 milioane tone oțel/an). Nivelele de producție preconizate pentru perioada 2009—2012 sunt aceleași cu nivelele prevăzute pentru anul 2008. Este de menționat faptul că după 31 decembrie 2008 monitorizarea companiilor siderurgice încetează și, în mod implicit, dispare întregul pachet de restricții referitoare la dezvoltarea de noi capacități.  În acest context, pentru perioada 2008—2012, în baza propriilor planuri de afaceri pentru grupurile siderurgice proprietare, s-au prognozat dezvoltări de noi capacități corelate cu nivelele de producție (conform tabelului A.6).  Creșterea producției în siderurgie în perioada 2006—2007 are la bază următoarele premise:     —  creșterea consumului național de produse din oțel (de la 3.115 mii tone, realizat în anul 2005, la 4.250 mii tone, realizat în anul 2006, ceea ce reprezintă o creștere cu cca 36%), ce va continua și în anul 2007;     —  investițiile tehnologice finalizate în anul 2006 și puse în funcțiune la începutul anului 2007;     —  atingerea parametrilor de viabilitate (conform criteriilor europene) de către toate companiile siderurgice românești până în anul 2008, ceea ce implică creșterea producției fizice vandabile, necesare pentru obținerea unor venituri suficient de ridicate din exploatare.  Creșterea de producție a sectorului celuloză și hârtie pentru perioada 2006—2012 se bazează pe:     —  prognozele de piață ce indică o creștere continuă a consumului de hârtii și cartoane (de exemplu, între 2005—2006 creșterea a fost de 6%). Consumul anual pe cap de locuitor este în România de 39 kg față de media UE de circa 130 kg pe cap de locuitor. Se apreciază că în următorii 5 ani România va avea același nivel de consum ca și cel european;     —  creșterea gradului de utilizare a capacităților actuale prin modernizare, precum și extinderea de capacitate;     —  repornirea unor capacități de producție modernizate în anul 2006.    Creșterea producției de hârtie și cartoane se va realiza atât prin creșterea producțiilor de celuloză, cât și prin creșterea ratei de utilizare a maculaturii — în unele cazuri în proporție de 100%.  Creșterea producției sectorului de sticlă în perioada 2006—2012 are la bază evoluția ascendentă a cererii de piață, susținută de construirea de noi locuințe, îmbunătățirea izolării termice și cererea de ambalaje din sticlă.  Creșterea producției de sticlă cu 37% în 2007 față de anul 2006 a fost fundamentată pe cererea de piață pentru geam float.  La estimarea producției pentru perioada 2008—2012 au fost luate în considerare realizarea de noi capacități de producție de cca 300 mii tone/an, din care o capacitate de 200 mii tone/an a fost pusă în funcțiune în ianuarie 2007.  De asemenea, a fost luată în considerare și punerea în funcțiune a unei noi instalații de producere a vatei de sticlă, având o capacitate de producție de cca. 20 mii tone/an. Se preconizează că, în funcție de cererea de pe piața internă și externă, să fie repornite o serie de capacități oprite în prezent.  A.3.3  Proiecțiile GES pe sectoarele ETS și non — ETS   Activitățile din sectorul energie sunt clasificate în instalații de producere a energiei electrice și/sau termice, rafinării și cocserii.  Prognozele emisiilor pentru sectoarele mai sus menționate în perioada 2006—2012 au fost determinate ținându-se seama de prognozele cererii de energie electrică și termică, respectiv ale producției de cocs și producției rafinăriilor. În cadrul calculului proiecțiilor au fost folosiți factorii de emisie din metodologia IPCC.  În tabelul A7 și în figura 7 se prezintă evoluția emisiilor CO 2  pentru activitățile din sectorul energie, respectiv instalații de ardere și rafinării.  Instalațiile de ardere sunt defalcate pe: instalații de producere a energiei electrice și termice, instalații de producere a energiei electrice și termice pentru industrie și instalații de producere a energiei termice pentru alte sectoare, precum sectorul rezidențial, comercial etc.  Tabelul A7. Evoluția emisiilor de CO 2  pentru activitățile din sectorul energie [mil. tone CO 2 ]       2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      TOTAL emisii de CO 2  pentru sectorul energie, inclusiv rafinării    52,18    48,71    50,24    53,62    59,98    61,55    63,56    64,62    66,71    68,13      1. Instalații de ardere, din care:    47,26    43,04    44,15    47,09    52,69    54,37    55,94    56,96    57,99    59,47      a. Instalații pentru producerea energiei electrice și termice    43,91    39,49    39,56    42,35    47,18    48,73    50,11    51,0    51,8    53,12      b. Instalații pentru producerea energiei termice pentru industrie    3,05    3,24    4,28    4,43    5,2    5,32    5,5    5,63    5,85    6,0      c. Alte instalații pentru producerea energiei termice pentru sectorul rezidențial, comercial etc.      0,3      0,305      0,31      0,31      0,31      0,32      0,33      0,33      0,34      0,35      2. Rafinării    4,92    5,67    6,09    6,53    7,29    7,18    7,62    7,66    8,72    8,66     Figura 7. Emisiile de CO 2  generate de activitățile din sectorul energie         În tabelul A8 se prezintă evoluția emisiilor GES, avându-se în vedere structura sectoarelor conform Inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră și evoluția emisiilor de GES pentru sectoarele aflate sub incidența EU ETS.  Tabelul A8. Evoluția emisiilor GES [mil. t CO 2   echiv. ] și evoluția emisiilor de CO 2 , pe sectoarele ETS și non ETS [mil. t CO 2 ]         2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Producție de energie    GES    63,13    59,46    62,06    66,40    73,10    75,40    82,20    84,94    88,48    90,70        CO 2  în ETS    51,88    48,40    49,93    53,31    59,66    61,23    63,23    64,29    66,38    67,78      Transport    GES    12,27    17,04    17,23    17,50    18,00    18,80    19,20    20,64    21,00    21,50      Energie pentru uz în sectorul comercial, rezidențial și în agricultură      GES      11,48      12,13      12,50      12,80      13,40      14,50      15,00      15,30      15,70      16,00        CO 2  în ETS    0,30    0,31    0,31    0,31    0,32    0,32    0,33    0,33    0,34    0,35      Procese industriale    GES    17,35    18,57    20,00    21,46    22,60    25,30    26,80    28,30    28,90    29,40        CO 2  în ETS    9,27    9,93    10,35    11,43    12,87    15,69    16,74    17,75    18,56    19,43      Agricultură    GES    11,95    13,93    14,11    14,53    14,80    15,10    15,50    16,10    16,40    16,60      Utilizarea terenurilor și silvicultură      GES      -34,80      -34,67      -34,80      -34,90      -35,00      -35,20      -35,30      -35,40      -35,50      -35,60      Deșeuri    GES    8,19    8,43    8,51    8,62    8,70    8,80    8,87    9,13    9,21    9,26      Alte sectoare    GES    24,26    25,06    25,67    26,19    27,00    29,50    30,60    31,00    31,30    31,60      Procese de ardere din industrie      CO 2  în ETS      9,52      10,16      10,22      11,04      11,05      11,93      12,69      13,37      13,72      14,05      Total    GES    148,63    154,62    160,08    167,50    177,60    187,40    198,17    205,41    210,99    215,06      Total sectoare ETS    CO 2  în ETS    70,97    68,80    70,81    76,10    83,92    89,17    92,97    95,74    99,0    101,61     În tabelul A9 se prezintă evoluția emisiilor de CO 2  pentru sectoarele industriale, avându-se în vedere atât procesele tehnologice, cât și instalațiile de ardere.  Tabelul A9. Emisii actuale și prognozate ale sectoarelor ETS [mil. t CO 2 ]       2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012      Instalații de ardere    47,26    43,04    44,15    47,09    52,69    54,37    55,94    56,96    57,99    59,47      Rafinării    4,92    5,67    6,09    6,53    7,29    7,18    7,62    7,66    8,72    8,66      Metale feroase    11,84    12,37    12,33    12,85    13,10    15,05    15,51    15,98    15,99    15,98      Producere ciment    5,15    5,90    6,15    7,30    8,06    9,58    10,71    11,88    13,00    14,16      Producere var    0,65    0,75    0,88    1,00    1,29    1,38    1,50    1,52    1,54    1,57      Producere sticlă    0,38    0,33    0,36    0,39    0,46    0,47    0,49    0,50    0,50    0,51      Producere ceramică    0,30    0,35    0,42    0,49    0,51    0,55    0,55    0,56    0,56    0,57      Producere hârtie și celuloză    0,47    0,39    0,43    0,45    0,51    0,59    0,66    0,68    0,69    0,70      Total procese industriale    18,79    20,09    20,57    22,48    23,93    27,62    29,42    31,12    32,28    33,49      Total CO 2     70,97    68,80    70,81    76,10    83,91    89,17    92,97    95,74    99,0    101,61       A.3.4  Evoluția intensității carbonului   În tabelul A10 se prezintă evoluția intensității carbonului, a PIB-ului și a emisiilor totale GES în perioada 2000—2012. Pe baza simulărilor realizate se poate observa scăderea intensității carbonului de la 103,7% în anul 2000 la 86,18% în anul 2012.  Tabelul A10. Evoluția intensității carbonului 2003—2012         UM    2000    2001    2002    2003    2004    2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012        PIB      Abs.    mld. euro 2000      40,3      42,6      44,7      47,1      51,0      53,4      56,2      59,7      63,5      67,9      71,0      75,0      79,1        Trend 2003=  100      %      85,56      90,45      94,9      100,0      108,25      113,38      119,32      126,75      134,82      142,68      150,74      159,24      167,94        Emisii      Abs.      Mt CO 2       131,85      136,57      142,68      148,62      154,63      160,08      167,5      177,6      187,4      198,17      205,4      210,99      215,06        Trend 2003=  100      %      88,72      91,89      96,0      100,0      104,04      107,71      112,7      119,5      126,09      133,34      138,21      141,97      144,70      Intensitate carbon      Abs.    MtCO 2 / mld euro 2000      3,272      3,206      3,192      3,155      3,032      2,998      2,98      2,975      2,951      2,949      2,893      2,813      2,719        Trend 2003=  100      %      103,7      101,61      101,17      100,0      96,10      95,02      94,47      94,29      93,54      93,47      91,7      89,17      86,18     Rata de reducere a intensității carbonului este relativ scăzută datorită creșterii consumului de cărbune utilizat pentru producerea de energie electrică, termică și pentru procesele industriale. Motivele pentru care crește gradul de utilizare a cărbunelui sunt reprezentate de prețul ridicat și disponibilitatea acestuia pe piața internațională. Totodată, în acest sens trebuie menționat și faptul că politica guvernamentală este de a crește siguranța în aprovizionarea cu energie și de a utiliza resursele energetice locale.         A.4  Etapa 3. Determinarea plafonului național  Proiecțiile „de sus în jos” sunt principala sursă de date pentru stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel național, respectiv a plafonului național. Proiecțiile „de jos în sus“ se bazează pe datele furnizate de către operatori în scopul obținerii unei imagini complete și corecte a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile ce intră sub incidența schemei (vezi secțiunea C.2 pentru detalii cu privire la colectarea datelor din chestionare).  Plafonul național pentru anul 2007 și pentru perioada 2008 — 2012 este prezentat în tabelul următor:       Plafonul național [număr certificate]    2007    2008 – 2012      74.836.235    75.944.352 medie anuală        A.5  Etapa 4. Compararea plafonului național cu plafonul indicativ    
 Plafonul indicativ este determinat ținându-se seama de cantitatea de emisii de CO2 generată de instalațiile aflate sub incidența EU-ETS, de rata de creștere a PIB-ului (din perioada 2003—2007 și din perioada 2003—2010), precum și de reducerea intensității carbonului din aceleași perioade. 
 Astfel, pentru perioadele analizate se utilizează următoarele formule: 
    1.  pentru plafonul indicativ pentru 2007:  P.I. 2007  = E ET   2003  (1+r PIB ) 4  (1+r IC ) 4 , unde:     2.  perioada 1 ianuarie 2008 — 31 decembrie 2012:   
 P.I. 2008 -2012  = E ET 2003  (1+r PIB ) 7  (1+r IC ) 7 , unde: 
 P.I. =  plafonul indicativ; 
 E ET  =   emisiile de dioxid de carbon generate de sectoarele care intră sub incidența schemei; r PIB  =   rata de creștere a produsului intern brut în perioada indicată; 
 r IC  =   rata intensității carbonului în perioada indicată; 
 IC =   intensitatea carbonului se calculează ca raport între emisia totală de gaze cu efect de seră și 1.000 euro PIB. 
  
 Pentru România rezultatele sunt prezentate în tabelul următor: 
  
 Tabelul A11. Plafon indicativ 
  
    Sectoare ETS 2003    70,963 mil. tone      Rata medie de creștere a PIB 2003—2007    6,1%      Reducerea medie a intensității carbonului 2003—2007    1,48%      Rata medie de creștere a PIB 2003—2010    6%      Reducerea medie a intensității carbonului 2003—2010    1,25%      Plafon 2007    84,7 mil. tone      Plafon 2012    98,0 mil. tone    

      A.5.1.  Analiză  Evaluarea preliminară a datelor istorice disponibile și a prognozelor referitoare la dezvoltarea economică a României conduce la următoarele concluzii:     •  rata de creștere a PIB pentru anul 2003 este 6,02%;     •  rata prognozată a creșterii economice pentru perioada 2005—2010 este 5,8%;     •  creșterea economică de 5,8 % este cu mult mai mare decât valoarea indicativă prezentată în documentul Comisiei Europene privind Liniile directoare adiționale privind elaborarea NAP pentru perioada 2008—2012;     •  anul 2000 nu este reprezentativ pentru realizarea prognozelor privind emisiile de GES, datorită procesului semnificativ de restructurare economică, început în 1990 și finalizat în anul 2003.       
 Prin urmare, pentru România anul 2003 este considerat potrivit ca an de referință pentru evoluția crescătoare a PIB-ului și pentru evoluția descrescătoare a intensității carbonului. 

     B.1  Alocare în 2 pași  MET ODOLOGIA   de alocare la nivel de sector  ANEXA B  la plan  Pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, România a folosit abordarea în 2 pași. În primul pas este stabilit plafonul la nivel național, din care se extrage numărul de certificate de emisii de gaze cu efect seră corespunzător rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii și rezervei pentru nou-intrați. Numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră rămas este alocat sectoarelor. În cel de-al doilea pas certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt distribuite fiecărei instalații din cadrul fiecărui sector.  Această abordare este cea mai potrivită pentru România, deoarece evoluțiile istorice și prognozate ale producțiilor diferă semnificativ între sectoarele care cad sub incidența schemei.  Metodologia se aplică atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008 — 2012.     B.2  Stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul sectoarelor  La stabilirea plafoanelor pentru cele 8 sectoare, denumite  plafon sector , a fost folosită următoarea formulă de calcul:  unde:     —  PN = plafon național;  plafon sector = PN — AT — RNI     —  AT  = rezerva pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii;     —  RNI = rezerva pentru nou-intrați.    Calculul rezervei pentru nou intrați și al rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii este prezentat în anexa D și, respectiv, anexa F.  Metodologia se aplică atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008 — 2012.     B.3  Metodologia de alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul fiecărui sector  Stabilirea numărului de certificate  pentru fiecare  sector se realizează ținându-se seama de ponderea emisiilor sectorului respectiv în emisiile totale generate de activitățile aflate sub incidența schemei. Ponderea emisiilor sectorului se determină ca raport între emisiile estimate ale sectorului în anul 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012, și emisiile totale estimate ale activităților aflate sub incidența schemei în aceeași perioadă. Ponderea emisiilor calculate este egală cu ponderea numărului de certificate alocate fiecărui sector, după extragerea rezervei pentru nou-intrați și a rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii.  Alocarea la nivel de sector se determină astfel:     1.  stabilirea sectoarelor;     2.  determinarea emisiilor sectoarelor;     3.  determinarea ponderii emisiilor fiecărui sector în totalul emisiilor generate de activitățile aflate sub incidența schemei;     4.  corecția alocării numărului de certificate pentru sectorul energie 1) .       B.3.1  Etapa 1: Stabilirea sectoarelor  Au fost stabilite următoarele 8 sectoare:     1.  sectorul energie;     2.  sectorul rafinare produse petroliere;     3.  sectorul producție și prelucrare metale feroase;     4.  sectorul ciment;     5.  sectorul var;     6.  sectorul sticlă;     7.  sectorul ceramică;     8.  sectorul celuloză și hârtie.    Emisia la nivel de sector este determinată pe baza producțiilor istorice și prognozate, precum și pe baza ratei de creștere a emisiilor generate de activitatea care intră sub incidența schemei.  În sectorul energie sunt incluse și instalațiile care aparțin altor sectoare de activitate și care intră sub incidența schemei, deoarece dețin instalații de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20 MW.     B.3.2  Etapa 2: Determinarea emisiilor la nivel de sector  La nivel de sector emisiile istorice sunt determinate pe baza datelor obținute din cel mai recent Inventar național al emisiilor de GES (1989—2004), disponibil în 2006.       1)  Din numărul de certificate alocate sectorului energie se extrage rezerva pentru acordarea bonusului pentru cogenerare şi rezerva JI.   Rata de creștere a emisiilor sectorului este corelată cu următorii factori:     1.  producția sectorului, creșterea PIB-ului;     2.  evoluția intensității carbonului.    Intensitatea carbonului la nivel de sector este corelată cu următorii factori:     1.  creșterea eficienței energetice;     2.  schimbarea în utilizare a combustibililor;     3.  schimbarea structurii producției.       B.3.3  Etapa 3: Determinarea ponderii emisiilor fiecărui sector în totalul emisiilor generate de activitățile care intră sub incidența schemei  Pentru anul 2007, ponderea fiecărui sector se determină ca raport între emisiile prognozate în 2007 (abordarea de „sus în jos”) pentru sectorul respectiv și emisiile totale ale activităților care intră sub incidența schemei din acel an.  Pentru perioada 2008 — 2012, ponderea fiecărui sector se determină ca medie a ponderii sectorului în acea perioadă. Ponderea sectorului se determină ca raport între emisiile prognozate pentru perioada 2008—2012 (abordarea „de sus în jos”) și emisiile totale ale sectoarelor care intră sub incidența schemei în acea perioadă.     B.3.4  Etapa 4: Corecția numărului de certificate alocate sectorului energie  Corecția plafonului sectorului energie se realizează prin extragerea:     —  rezervei pentru acordarea bonusului pentru cogenerare, acest bonus fiind destinat instalațiilor din sectorul energie;     —  rezervei pentru proiectele tip implementare în comun ( JI ), respectiv numai a rezervei pentru proiectele JI cu efect indirect asupra emisiilor acestui sector, aceasta corespunzând unor reduceri indirecte de emisii în sectorul energie datorate implementării proiectelor de tip JI.  Pentru mai multe informații cu privire la rezerva pentru acordarea bonusului pentru cogenerare și rezerva JI, a se vedea anexa E, respectiv anexa F.         B.4  Rezultatele alocărilor la nivel de sector    
 În tabelul de mai jos sunt prezentate alocările propuse sectoarelor ETS: 
 Tabelul B1. Alocările propuse pe sectoare 

      SECTOR    ALOCARE (NR. CERTIFICATE)      2007    2008—2012      Energie    47.046.971    208.674.068      Rafinare produse petroliere    6.286.751    28.818.122      Producție și prelucrare metale feroase    11.835.763    61.654.319      Var    1.102.910    4.908.313      Ciment    7.015.003    41.251.885      Sticlă    392.974    1.618.308      Ceramică    403.194    1.753.842      Hârtie și celuloză    462.766    2.449.411    
  

     C.1  Abordare    

 MET ODOLOGIA  
 de alocare a certificatelor la nivel de instalație 
 ANEXA C 
 la plan 
 Odată stabilit numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru fiecare dintre cele 8 sectoare mai sus menționate, se trece la alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră instalațiilor din cadrul sectorului. Această anexă prezintă metodologia folosită pentru alocarea certificatelor la nivel de instalație. 
 Metodologia folosită este abordarea istorică, conform căreia numărul de certificate care revine fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiilor instalației din anul relevant în totalul emisiilor generate de acel sector. 
 Metodologia se bazează pe ipoteza conform căreia ponderea emisiilor unei instalații în cadrul sectorului nu se va schimba în viitor. 
 Pașii care au fost realizați în cadrul alocării certificatelor la nivel de instalație sunt: 
    1.  determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului, pentru anul relevant;     2.  numărul de certificate alocate fiecărei instalații pentru 2007 și perioada 2008—2012 este rezultatul direct al ponderii emisiilor instalațiilor, așa cum a fost determinată în etapa 1, la numărul de certificate aferent sectorului.   
 Alocarea la nivel de instalație respectă criteriul „la nivel de instalație, alocarea nu este mai mare decât necesarul”, la care se ajunge prin utilizarea următoarei formule: 
  
   A  inst.      , unde:  
 E inst.  
 E inst.  = emisiile aferente instalației; A inst.  = alocarea aferentă instalației. 
 Dacă alocarea la nivel de instalație este mai mare decât emisiile aferente instalației, numărul de certificate adițional care depășește valoarea emisiilor este alocat instalațiilor din sector în baza ponderii fiecărei instalații în cadrul sectorului. 
 Operatorii pot să utilizeze unități de reducere a emisiilor (ERU) și reduceri de emisii certificate (CER), pentru perioada 2008—2012, în procent de 10% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate fiecărei instalații, prevăzut în Planul național de alocare. 
 Pentru anul 2007, Agenția Națională pentru Protecția Mediului emite în registrul național certificatele alocate prin Planul național de alocare, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă Planul național de alocare. 
 Pentru perioada 2008—2012, anual până la data de 28 februarie a fiecărui an, o cincime din numărul total de certificate alocate prin Planul național de alocare. 
 Aceeași metodologie se aplică atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012. C2  Etapa 1: Determinarea emisiilor la nivel de instalație  
 C2.1  Determinarea perioadei istorice de referință  
 Perioadă istorică  (perioada de referință)  ia în considerare fluctuațiile din activitatea instalației. Pentru fiecare instalație, în perioada de referință se determină anul relevant, respectiv emisiile relevante, ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. 
 Perioada de referință este 2001—2004. Alegerea acestei perioade este bazată pe următoarele considerații: 
    —  2004 este cel mai recent an pentru care sunt disponibile date la nivel național, ceea ce face posibilă o imagine reală asupra emisiilor de GES, inclusiv a celor generate de instalațiile care intră sub incidența ei. Mai mult, fiind cel mai recent inventar național (trimis de România în 2006), are cel mai ridicat grad de acuratețe și siguranță a datelor;     —  se consideră ca necesară și suficientă o perioadă de 4 ani pentru a ține cont de fluctuațiile în activitatea instalației.  C2.2  Identificarea instalațiilor   În luna aprilie 2006 a început procesul de identificare a instalațiilor și de colectare a datelor, cu ajutorul agențiilor locale pentru protecția mediului, a ministerelor, a Camerei de Comerț și Industrie și a asociațiilor de ramură.  Instalații identificate, inclusiv după procesul de consultare a publicului, sunt următoarele:  Tabelul C1. Instalații identificate pe sectoare       2007    2008–2012      Energie    152*)    146*)      Rafinare produse petroliere    9    9      Producere și prelucrare metale feroase    18    15      Ciment    7    7      Var    7    5      Sticlă    8    7      Ceramică    30    28      Celuloză și hârtie    11    10      Total instalații ETS    244    229     *) Include 4 instalații cu funcționare 100% pe biomasă și emisii zero, care sunt monitorizate.  Figura 9. Instalații identificate         Instalațiile identificate care intră sub incidența schemei și cărora nu li se alocă certificate, deoarece funcționează pe biomasă, sunt prezentate în tabelul de mai jos:  Tabelul C2. Instalațiile identificate care funcționează pe biomasă și care intră sub incidența schemei, dar cărora nu li se alocă certificate       2007    2008–2012      Energie    4    4      Producție și prelucrare metale feroase    0    0      Industria minerală    0    0      Alte activități    0    0      Total instalații cărora nu li se alocă certificate    0    0     C2.3  Colectarea datelor la nivel de instalație   Prin intermediul unui chestionar, operatorilor le-au fost solicitate următoarele informații:     —  informații generale cu privire la instalație (adresă, date de contact etc.);     —  schema procesului tehnologic;     —  producția istorică și prognozată a instalației;     —  consumul istoric și prognozat de combustibil și materii prime.   
 Formatul chestionarului a fost elaborat astfel încât să permită operatorilor furnizarea datelor necesare pentru calculul emisiilor, în conformitate cu prevederile Liniilor directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Chestionarele completate au fost returnate, atât în format electronic, cât și în format hârtie. Procesul de colectare și verificare a datelor a fost coordonat și verificat de două ori de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului  (ANPM) , sub supravegherea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA). 
 C2.4  Evaluarea și verificarea datelor transmise  
 Datele furnizate de către operatori au fost supuse verificării independente de către ANPM, astfel: 
    1.  informațiile istorice au fost comparate cu informațiile existente din alte surse disponibile (rapoarte sectoriale, rapoartele companiilor etc.);     2.  au fost verificate caracterul complet, acuratețea, corectitudinea și consistența datelor;     3.  ținându-se cont de creșterea de capacitate/închiderea parțială a instalațiilor, s-au realizat comparații între producție și consumurile de combustibil și materii prime și emisiile generate.  Datele privind prognozele de producții și consum furnizate de către operatori nu au stat la baza alocării. Alocarea s-a realizat pe baza proiecțiilor „de sus în jos”.  C2.5  Calculul emisiilor istorice și prognozate   Abordare  Pe baza datelor verificate privind producțiile și consumurile istorice și prognozate au fost calculate emisiile istorice și prognozate pentru fiecare instalație, de către ANPM, în conformitate cu Liniile directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum urmează:  consum combustibil x factor de emisie x factor de oxidare 1)        1)  Pentru toți combustibilii și materiile prime s-a utilizat factorul de oxidare 1.   Emisiile totale ale instalației au fost determinate prin luarea în considerare atât a emisiilor de proces, cât și a emisiilor de ardere. De exemplu, metoda bilanțului materii intrate-ieșite a fost utilizată în cazul sectorului producere și prelucrare metale feroase, precum și al sectorului de prelucrare.  Factorii de emisie folosiți  Factorii de emisie folosiți pentru determinarea emisiilor istorice și a celor prognozate sunt cei indicați de Liniile directoare IPCC, revizuite – 1996. Există și câteva excepții de la documentul anterior menționat, deoarece acesta nu furnizează factori de emisie pentru anumite tipuri de combustibil și materii prime, utilizate în activități care intră sub incidența schemei. În aceste cazuri particulare au fost folosiți factori de emisie proveniți din alte surse oficiale.  Factorii de emisie utilizați sunt prezentați în tabelul următor:  Tabelul C3. Factori de emisie pentru combustibili și materii prime       Combustibil    Factori de emisie (tCO2/TJ)      Sursa      A) Combustibili lichizi      Combustibili primari      Petrol brut    73,3    IPCC, 1996[1]      Emulsie bituminoasă    80,7    IPCC, 1996      Gaze naturale lichefiate    63,1    IPCC, 1996      Combustibili secundari      Benzină    69,3    IPCC, 1996      Kerosen[2]    71,9    IPCC, 1996      Motorină    74,1    IPCC, 1996      Păcură    77,4    IPCC, 1996      Gaz petrol lichefiat (GPL)    63,1    IPCC, 1996      Etan    61,6    IPCC, 1996      Benzină grea    73,3    IPCC, 1996      Bitum    80,7    IPCC, 1996      Lubrifianți    73,3    IPCC, 1996      Cocs de petrol    100,8    IPCC, 1996      Materie primă pentru rafinare    73,3    IPCC, 1996      Alte produse petroliere    73,3    IPCC, 1996      B) Combustibili solizi      Combustibili primari      Antracit    98,3    IPCC, 1996      Cocs    94,6    IPCC, 1996      Cărbune bituminos    94,6    IPCC, 1996      Cărbune subbituminos    96,1    IPCC, 1996      Lignit    101,2    IPCC, 1996      Șisturi bituminoase    106,7    IPCC, 1996      Turbă    106    IPCC, 1996      Combustibili secundari      BKB    94,6    IPCC, 1996      Gaz de cocserie    108,2    IPCC, 1996      C) Combustibili gazoși      Monoxid de carbon    155,2    Bazat pe NCV din 10.12 TJ/ t[3]      Gaz natural (uscat)    56,1    IPCC, 1996      Metan    54,9    Bazat pe NCV din 50.01 TJ/ t[4]      Hidrogen    0    Nu conține carbon.      Gaz de furnal    241,8    IPCC      Gaz de cracare    100,8    Corinair      Gaz de combustie de la fabricile de hidrogen    57    Corinair      Gaz de rafinărie    66,7    3,667(tCO2/tC) x 18,2(tC/TJ)        Materie primă    Factori de emisie (tCO 2 /t)    Sursa      CaCO 3     0,44    Dependent de conținutul de  carbon      MgCO 3     0,522    Dependent de conținutul de  carbon      Na 2 CO 3     0,415    Dependent de conținutul de  carbon      BaCO 3     0,223    Dependent de conținutul de  carbon      Marmură    0,44    Dependent de conținutul de  carbon      CaCO 3 —MgCO 3     0,477    Dependent de conținutul de  carbon      Mg (CO 3 ) 2     0,784    Dependent de conținutul de  carbon      Minereu de fier    0,15    IPCC GL 2006      Deșeuri de la turnătoria de fier    0,15    IPCC GL 2006      Deșeuri de oțel    0,04    IPCC GL 2007      Deșeuri de fier    0,15    IPCC GL 2007      Electrozi de grafit    3,007    Furnale cu arc electric — electrozi de carbon (0,82%) — IPPC      Deșeuri de la electrozii de grafit    3,043    Furnale cu arc electric — sarcina carbon (0,83% C) — IPPC      Minereu de fier    0,15    Valoare pentru fontă      Cocs de petrol    3,19    IPCC GL 2006      Ca C 2     1,375    Calculat      Cenușă (1,5%C)    0,055    FE = 3,664 t CO 2 /t C x 0,015     C3.  Etapa 2: Determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului   Determinarea anului relevant pentru fiecare instalație (definit ca  emisia relevantă ) se face ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. În acest mod se stabilește anul relevant. Pentru a se dezavantaja instalațiile cu o evoluție constantă sau crescătoare privind dezvoltarea, se aplică un factor de continuitate, pentru ajustarea emisiilor, așa cum este prezentat în formula următoare:  REL.E inst.i  = [ ∑E max   (2   din   4) ]/2 x Fcont, unde:  ∑E max   (2   din   4)  = suma a 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință F cont  = factorul de continuitate, care se determină astfel:     a)  dacă Q REL  / Q 2007  < 0,95, atunci F cont  = 105%;     b)  dacă 0,95 ≤ Q REL / Q 2007  < 1,1, atunci F cont  = 103%;     
 Q REL  = media producției realizate în cei 2 ani din perioada de referință (2001—2004) cu emisiile cele mai mari; 
 Q 2007  = producția prognozată a instalației în anul 2007. 
 Emisia relevantă a fiecărui sector este determinată ca sumă a tuturor emisiilor instalațiilor: 
 REL.E S  = REL.E inst.i  
 Ponderea emisiei instalației în cadrul sectorului se calculează pe baza emisiei relevante a instalației (în perioada de referință) și a emisiei relevante a sectorului, așa cum este prezentat în următoarea formulă: 
 p inst.i.  = REL.E inst.i /REL.E S , unde: 
 p inst.i  = ponderea emisiei instalației (i) în cadrul sectorului; REL.E inst.i  = emisiile instalației (i) în anul relevant; REL.E S  = emisiile relevante ale sectorului (S). 
 REL.E S  = ∑(REL.E inst.i  + E inst.j ) 
 Emisiile relevante ale sectorului sunt calculate ca sumă a emisiilor instalațiilor cu date istorice și a emisiilor instalațiilor fără date istorice (E inst.j ) 
 Ponderea instalației determinată pentru anul 2007 este aceeași cu cea pentru 2008—2012. 
 C4.  Etapa 3: Determinarea numărului de certificate alocate la nivelul instalației  
 C4.1  Abordare  
 Abordare generală privind alocarea 
 Numărul de certificate alocate fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiei instalației în cadrul sectorului. 
 Bonusul pentru cogenerare și bonusul pentru acțiunile timpurii 
 În condițiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, instalațiilor li se poate acorda bonusul pentru cogenerare (B COG ) sau bonusul pentru acțiuni timpurii (B EA ). În cazul în care o instalație este eligibilă pentru obținerea ambelor bonusuri, aceasta va primi numai bonusul aferent cogenerării. Pentru mai multe detalii a se vedea anexele F și G. 
 Alocarea certificatelor pentru instalații fără date istorice în perioada de referință 
 Alocarea pentru instalațiile fără date istorice a fost determinată în mod diferit față de instalațiile cu date istorice în perioada de referință. Instalațiile fără date istorice sunt cele pentru care nu există date în cel puțin 2 ani în cadrul perioadei de referință. În acest caz, alocarea se bazează pe media emisiei specifice a subsectorului în perioada de referință și pe producția prognozată a instalației. 
 Media emisiei specifice pentru fiecare sector a fost stabilită în baza următoarelor considerente: 
    —  tipul activității și al producției;     —  tipul tehnologiei;     —  tipul combustibililor și al materiilor prime.   
 S-a utilizat media emisiei subsectorului pentru a ilustra cât mai bine activitatea instalației și pentru a nu se face discriminări în cadrul sectorului. 
 C4.2  Formulele de calcul  
 Alocarea certificatelor la nivel de instalație se face după formula: 
 A inst.i  = p inst.i.  x A S  + B COG  (sau B AT ), 
 unde: 
 A S  = alocarea pentru sectorul (S); A inst.i  = alocarea pentru instalația (i); 
 p inst.i  = ponderea emisiilor instalației (i) în cadrul sectorului; B COG  = bonus pentru cogenerare; 
 B AT  = bonus pentru acțiuni timpurii. 
 Alocarea certificatelor în cazul instalațiilor fără date istorice în perioada de referință: 
 A inst.j  = p inst.j.  x A S  + B COG  (sau B AT ) 
 p inst.j.  = E inst.j /E S  
 E inst.j  = E smspr  x Q p  x 95%, 
 unde: 
 A inst.j  = alocarea certificatelor în cazul instalației (j) pentru care nu există date relevante pentru cel puțin 2 ani în perioada de referință; 
 A S  = alocarea pentru sectorul (S); 
 p inst.j  = ponderea emisiilor instalației (i) în cadrul sectorului; 
 E S  = emisia totală pentru sectorul (S), în perioada de referință, în anul relevant; 
 E smspr  = emisia specifică medie a subsectorului în perioada de referință, pe baza tipului de combustibili și a tipului de tehnologii folosite; 
 Q p  = producția prognozată a instalației respective pentru anul 2007; 95% = factor de credibilitate a datelor. 


 D.1  Abordare  

 INST ALAȚIILE  
 nou-intrate și închiderea instalațiilor 
 ANEXA D 
 la plan 
 Metodologia de alocare a certificatelor pentru instalațiile nou-intrate în schemă este aceeași atât pentru 2007, cât și pentru perioada 2008—2012. 
 D1.1  Principiile alocării  
 Alocarea pentru instalațiile nou-intrate se va face dintr-o rezervă pentru nou-intrați  (RNI).  
 Alocarea pentru instalațiile nou-intrate se realizează cu titlu gratuit. 
 RNI se gestionează la nivel național și va fi disponibilă pentru instalațiile nou-intrate din toate sectoarele care intră sub incidența schemei, la începutul perioadei, respectiv anul 2008. RNI este extrasă din plafonul național înainte de determinarea numărului de certificate alocate sectoarelor. 
 Certificatele din această rezervă se alocă după principiul „primul venit, primul servit”. În cazul în care rezerva se epuizează, operatorii trebuie să cumpere de pe piață certificatele necesare. 
 D1.2  Estimarea dimensiunii rezervei pentru instalațiile nou-intrate  
 Dimensiunea RNI a fost estimată pe baza datelor furnizate de către operatori prin intermediul chestionarelor (vezi anexa C — detalii cu privire la colectarea datelor), dar și al programelor și strategiilor guvernamentale, care impun sau încurajează construcția de noi capacități sau extinderea celor existente. RNI include un număr de certificate pentru instalațiile nou-intrate identificate, precum și un număr suplimentar de certificate pentru posibilii nou-intrați necunoscuți la momentul elaborării PNA. 
 D1.3  Eligibilitate și aplicabilitate  
 Instalația nou-intrată este o instalație nouă sau o instalație existentă care a obținut autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră sau revizuirea acesteia, ulterior notificării PNA către Comisia Europeană. Instalațiile identificate după trimiterea PNA Comisiei Europene se consideră instalații nou-intrate. 
 D1.4  Certificate neutilizate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate  
 Dacă la sfârșitul perioadei 2008—2012 rămân neutilizate certificate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate acestea sunt valorificate prin licitație. 
 D2.  Determinarea numărului de certificate alocate instalațiilor nou-intrate  
 D2.1  Principii generale privind determinarea  
 Instalațiile nou-intrate vor primi 95% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră calculat. 
 Pentru a fi sigur că cei care solicită certificate din RNI nu transmit prognoze optimiste privind producția, operatorul trebuie să furnizeze ANPM informații cu privire la regimul de funcționare a instalației până în 2012, cu 90 de zile înainte de începerea activității (prognoze privind producția, consumuri de combustibil și materii prime). 
 D2.2  Condiții speciale pentru instalațiile noi de cogenerare  
 Pentru a compensa faptul că instalațiile de cogenerare existente primesc un bonus, s-a decis ca pentru instalațiile noi de cogenerare să se acorde 99% din numărul de certificate calculat. Măsura are rolul de a încuraja utilizarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic. 
 D2.3  Formula de calcul  
 Alocarea pentru instalațiile noi de cogenerare se va face după următoarea formulă: 
 A inst.ni  = E.S.  BAT  x Q p  x F, 
 unde: 
 A inst.ni  = alocarea aferentă instalației noi; E.S. BAT  = emisia specifică prevăzută în BAT; 
 Q p  = producția prognozată a instalației respective pentru 2007 și/sau 2008—2012; F = 99%, pentru instalațiile de cogenerare; 
 F = 95%, pentru toate celelalte tipuri de instalații. 
 Pentru instalațiile cu putere termică medie sub 50 MW se va considera, de asemenea, emisia specifică din BAT-ul pentru instalații mari de ardere. 
 D3.  Închiderea definitivă a instalațiilor  
 O instalație este considerată închisă definitiv atunci când pentru o perioadă de minimum un an calendaristic — de la 1 ianuarie până la 31 decembrie — sunt întrunite simultan următoarele condiții: 
    a)  nu se mai desfășoară niciuna dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006;     b)  producția este egală cu zero;     c)  emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;     d)  instalația respectivă nu se mai deschide în viitor.   
 Toate certificatele alocate instalației rămân valabile pentru anul în care închiderea definitivă este notificată de operator autorității competente pentru protecția mediului. Începând cu anul calendaristic ulterior închiderii, certificatele nu mai sunt alocate instalației, fiind transferate în RNI. 
 Un operator a cărui instalație se va închide are obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului cu privire la încetarea oricărei activități listate în anexa I a directivei. 
 D4.  Dimensiunea rezervei pentru nou-intrați  
  
    Perioada    2008–2012      RNI    22.783.307      Pondere în plafonul național (%)    6%    

 E1.  Principii  

 REZER V A 
 pentru proiectele de tip implementare în comun (rezerva JI) 
 ANEXA E 
 la plan 
 România a aprobat deja un număr de proiecte JI, prezentate în cap. 9 al acestui document, și intenționează să aprobe și să găzduiască proiecte JI și în viitor, în conformitate cu prima Strategie națională a României privind schimbările climatice (Hotărârea Guvernului nr. 645/2005) și primul Plan de acțiune privind schimbările climatice (Hotărârea Guvernului nr. 1.877/2005) pentru perioada 2005—2007. Ținând seama de prevederile directivelor 2003/87/CE și 2004/101/CE și ale noii Decizii 2006/780/CE, România a inclus o rezervă JI în PNA. Prezenta anexă descrie metodologia utilizată pentru determinarea rezervei JI. Rezerva JI inclusă în PNA al României acoperă atât proiectele JI cu posibil efect de dublă contabilizare, atât direct, cât și indirect. Certificatele aferente proiectelor JI cu posibil efect indirect de dublă contabilizare au fost extrase din numărul total de certificate propuse spre alocare sectorului energie inclus în PNA, iar certificatele aferente proiectelor JI cu posibil efect direct de dublă contabilizare au fost 
 extrase din certificatele alocate instalației la care se desfășoară respectivul proiect JI. 
 Definițiile reducerilor de emisii directe și indirecte au fost utilizate conform prevederilor Deciziei 2006/780/CE. 
 Lista proiectelor JI inclusă în cap. 9 al PNA prezintă doar denumirea, situația și metodologia dublei contabilizări a tuturor proiectelor JI din România (inclusiv proiectele care nu se suprapun cu instalații EU ETS). Suplimentar, au fost incluse în PNA anexele (I și II) completate conform formatelor standard cuprinse în Decizia Consiliului 2006/780/CE. 
 Proiectele JI pot genera ERU-uri doar în prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto 2008—2012. Luând în considerare faptul că, pentru reducerile de emisii rezultate din unele proiecte JI înainte de 2008, România a acceptat să transfere „credite timpurii” sub formă de AAU-uri, a fost, de asemenea, inclusă în PNA și o rezervă JI pentru anul 2007. Având în vedere că AAU-urile pot fi transferate doar din 2008, doar certificatele aferente instalațiilor unde sunt implementate proiecte JI au fost extrase și incluse în rezerva JI calculată pentru anul 2007, considerându-se că ele vor fi returnate operatorilor în situația în care proiectele JI nu generează „credite timpurii” la sfârșitul lui 2007. În acest caz, alocarea pentru instalația respectivă a fost micșorată cu numărul de certificate prevăzut la acea instalație în anexa I pentru anul 2007, în același fel ca pentru perioada 2008—2012. 
 Rezerva JI pentru anul 2007 cuprinde certificatele pentru 8 proiecte JI cu „credite timpurii” în 2007 incluse în anexa I, numărul total de certificate fiind 492.879, din care: 
 — direct:  202.976; 
 — indirect:  289.903. 
 E2.  Anexa I aferentă rezervei JI  
 Anexa I aferentă rezervei JI cuprinde 12 proiecte JI care au obținut deja scrisoarea de aprobare din partea Guvernului României la data trimiterii oficiale a PNA. Numărul total de certificate din anexa I este 3.452.214, din care: 
 — direct:  1.360.849; 
 — indirect:  2.092.365. 
 E3.  Anexa II aferentă rezervei JI  
 Anexa II aferentă rezervei JI cuprinde 3 proiecte JI care au obținut deja scrisoarea de susținere din partea Guvernului României sau care au trimis deja un PIN (Project Idea Note) și un grup special de proiecte JI posibil a fi dezvoltate în viitor în domeniul utilizării resurselor regenerabile de energie și a promovării cogenerării de mică putere și care sunt în curs de discuții cu dezvoltatorii de proiecte. Numărul total de certificate din anexa II este 3.854.846, din care: 
 — direct:  95.824; 
 — indirect:  3.759.022. 
 E4.  Dimensiunea rezervei JI  
 Dimensiunea rezervei JI în anul 2007: 
  
      2007      Rezerva JI    Certificate    % din plafon național      492.879    0,66%    
 Dimensiunea rezervei JI în perioada 2008—2012: 
  
      2008—2012      Rezerva JI    Certificate    % din plafon național      7.266.860    1,91%    
 E5.  Surplusul de certificate  
 În perioada 2008—2012, certificatele din anexa II care nu sunt transformate în AAU-uri până la 31 decembrie 2012 vor fi anulate. 

 MET ODOLOGIA  
 de calcul pentru bonusul de cogenerare eficientă 
 F1.  Motivare și principii generale  
 ANEXA F 
 la plan 
 România consideră că implementarea schemei reprezintă un impuls pentru promovarea tehnologiilor curate și eficiente din punct de vedere energetic. Planul național de alocare al României pentru fazele I și II ia în considerare beneficiile de mediu aduse de instalațiile care produc combinat energie electrică și energie termică, prin alocarea unui număr suplimentar de certificate instalațiilor de cogenerare. 
 Bonusul este oferit atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012. 
 Pentru a se asigura că instalațiile de cogenerare nu vor primi un număr de certificate mai mare decât necesarul, au fost luate următoarele măsuri: 
    —  alocarea pentru o instalație existentă include atât alocarea de bază, cât și bonusul;     —  diferențele între alocare și necesar, pentru fiecare an, au fost verificate în cadrul programului de alocare;     —  în situația în care alocarea pentru o instalație este mai mare decât necesarul, diferența este extrasă de la instalația respectivă și redistribuită celorlalte instalații prin reiterații în cadrul programului de alocare, utilizându-se aceleași principii.   
 F2.  Criterii de eligibilitate  
 Bonusul pentru cogenerare se calculează pe baza reducerii emisiilor de dioxid de carbon datorate economiei de combustibil, ca urmare a utilizării cogenerării, comparativ cu producerea separată a energiei electrice și energiei termice. 
 Bonusul pentru cogenerare se acordă pentru instalațiile existente dacă îndeplinesc următoarele condiții: 
    1.  eficiența globală a instalației este de minimum 65%. Formula pentru calcularea acesteia este: EF COG  = 100 x (EE COG  + ET COG )/c COG , unde:  EF COG  = eficiența producerii energiei electrice și termice în cogenerare (%); EE COG  = energia electrică produsă în cogenerare în anul (s), exprimată în (MWh);  ET COG  = energia termică utilă produsă în cogenerare, în anul (s), exprimată în (MWh);  c COG  = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, în anul (s), exprimată în (MWh);  s = unul din cei 2 ani din perioada de referință 2001—2004, utilizați în calculul emisiilor (în care EF COG  este cea mai mare);     2.  economia de combustibil obținută comparativ cu producerea separată a energiei electrice și termice. Economia de combustibil se calculează cu formula:   
 E.C. = [(EE COG /c COG )/ EF.EE SEP  +(ET COG  /c COG )/ EF.ET SEP ) -1], unde: 
 E.C. = economia de combustibil raportată la consumul de combustibil în cogenerare; EE COG  = energia electrică produsă în cogenerare, exprimată în TJ; 
 ET COG  = energia termică utilă în cogenerare, exprimată în TJ; 
 EF.EE SEP  = eficiența producerii separate de energie electrică în centrale din România (31,85%) 1) ; 
 EF.ET SEP  = eficiența producerii separate a energiei termice în centrale termice în România, cu o valoare de 87,56% 2) ; 
 c COG  = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, exprimat în TJ. 
 F3.  Calculul bonusului de cogenerare  
 Bonusul pentru cogenerare se calculează astfel: 
 B COG.inst.i  = 50% x E.C. x C COG  x E.S. sist.comp. , unde: B COG.inst.i  = bonusul pentru cogenerare pentru instalația (i); 
 E.C. = economia de combustibil; 
 C COG  = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, exprimat în TJ/an, reprezentat ca medie a consumurilor de combustibil pentru cei 2 ani din perioada de referință pentru care s-au determinat emisiile; 
 E.S.  sist.comp.  = emisia specifică GES pe unitatea de combustibil consumat în sistem comparativ, determinată ca emisie specifică a centralelor ce funcționează pe gaz natural, cu o valoare de 0,06 tCO2/TJ (în baza datelor pentru 2004 transmise de către Institutul Național de Statistică la IEA—EUROSTAT— UNECE). 
 Datele pentru calculul eficienței obținute ca urmare a utilizării cogenerării sunt luate din perioada 2001—2004. 
 Instalațiile noi de cogenerare 
 Unitățile noi de cogenerare beneficiază de aceleași tratament ca și cele existente. La alocarea de certificate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate (RNI), acestea vor beneficia de un regim special, comparativ cu celelalte instalații care aplică pentru certificate din rezervă. 
 Vezi anexa D cu privire la alocarea către nou-intrați. 

 G1.  Motivare  

 MET ODOLOGIA  
 pentru determinarea bonusului pentru acțiunile timpurii 
 ANEXA G 
 la plan 
 Criteriul 7 al anexei III a Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 oferă posibilitate României de a lua în considerare opțiunea acordării bonusului pentru acțiunile timpurii (AT). 
 Perioada de referință este 2001—2004. Emisiile relevante sunt calculate ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. Această abordare este favorabilă instalațiilor care au realizat investiții care au condus la reduceri de emisii din anul 2003. 
 În perioada anterioară anului 2003, ca urmare a privatizării începute la mijlocul anilor ’90, multe companii au investit în măsuri voluntare de eficiență energetică. 
 România dorește să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998—2002. Acțiunile timpurii din această perioadă vor fi luate în considerare prin acordarea unei bonus operatorilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, atât pentru 2007, cât și pentru 2008—2012. 
 G2.  Criterii de eligibilitate  
 Instalațiile din toate sectoarele sunt eligibile pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii. 
 Acțiunile timpurii trebuie corelate cu investițiile realizate care au generat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. 

     
 1)  Valoare conform datelor din anul 2004, raportate de Institutul Național de Statistică la IEA—EUROSTAT—UNECE.  
 2)  Idem nota 1).  
 Proiectul calificat drept acțiune timpurie trebuie să fie un proiect din care să rezulte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 1998—2002. 
 Reducerea de emisii rezultată trebuie să fie adițională reducerilor obligatorii (rezultate din implementarea legislației Uniunii Europene sau naționale) la momentul realizării proiectului. 
 Nu este posibilă primirea simultană a bonusului pentru acțiuni timpurii și a bonusului pentru cogenerare. 
 Nu se fac diferențieri între instalațiile deținute de stat și cele private. 
 G3.  Calculul bonusului  
 Bonusul pentru acțiuni timpurii este calculat cu formula: 
 B AT.inst.i  = (E.S. ip  – E.S. dp ) x [  Q min(2   din   4) ]/2, unde: B AT.inst.i  = bonus pentru acțiuni timpurii pentru instalația (i); 
 E.S. ip  = emisia specifică a instalației înainte de implementarea proiectului; 
 E.S.  dp  = emisia specifică a instalației după implementarea proiectului; 
 Q min(2   din   4)  = suma producțiilor minime pentru 2 ani din perioada de referință. 
 Unitatea de măsură pentru producție este cea specifică diferitelor tipuri de produse (ex: „MWh” pentru energie, „tone oțel” pentru metale feroase, „tone var” pentru var etc.), iar perioada de referință este 2001—2004. 
 G4.  Procedura de aplicare, verificare a datelor și aprobare a bonusului pentru acțiuni timpurii  
 Procedura de aplicare și verificare a datelor a fost coordonată de ANPM. MMGA a decis asupra criteriilor de eligibilitate care trebuie îndeplinite pentru acordarea bonusului. 
 Operatorii au avut ocazia de a se înscrie pentru obținerea bonusului prin furnizarea către ANPM a următoarelor informații: 
    —  emisiile anuale GES în perioada 1998—2002 (emisia specifică înainte și după implementarea proiectului);     —  descrierea detaliată a proiectului;     —  informații privind adiționalitatea proiectului.   
 Datele furnizate de către operatori au fost verificate prin intermediul aceleiași proceduri, utilizată pentru determinarea emisiilor istorice. 
 G5.  Dimensiunea bonusului pentru acțiuni timpurii  
 Rezerva pentru premierea acțiunilor timpurii cuprinde, pentru 2007, 3.895.034 certificate, respectiv pentru perioada 2008—2012, 3.403.451 certificate anual (adică 17.017.256 pentru toată perioada). Deoarece sunt eligibile instalații din toate sectoarele, această rezervă va fi extrasă din plafonul național. 
 ANEXA H 
 la plan 
 EXPLICAȚII  
 asupra bankingului 
 Bankingul reprezintă posibilitatea utilizării numărului de certificate emise într-o perioadă (și neutilizate în acea perioadă) în perioada/perioadele următoare. 
 H1.  Intrabanking în perioada 2008—2012  
 În cadrul perioadei 2008—2012, certificatele emise sunt valabile pentru întreaga perioadă, inclusiv în primele 4 luni ale perioadei următoare. Astfel, certificatele emise într-o perioadă sunt valabile până la sfârșitul lunii aprilie a perioadei subsecvente. 
 Certificatele care nu au fost predate sau anulate la sfârșitul unui an, în cadrul unei perioade de comercializare, pot fi utilizate pentru îndeplinirea obligațiilor pentru anul următor, în cadrul aceleiași perioade. Ca urmare, este permisă reportarea numărului de certificate dintr-un an în altul (de exemplu, din 2008 în 2009) în cadrul perioadei 2008—2012. 
 H2.  Banking între anul 2007 și perioada 2008—2012  
 România nu permite bankingul din anul 2007 în perioada 2008—2012. Transferul certificatelor de la o perioadă la alta va avea efect asupra volumului cantității atribuite AAU și asupra capacității României de a-și atinge angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, asumat prin Protocolul de la Kyoto. Pe termen mediu și lung, pot apărea implicații diverse asupra posibilităților de dezvoltare economică. 

     

     

Preluat: 2026-09-23T17:27:05.609000+00:00 · SHA256: 74d917575cf2f7ec001d21f4c2392304587d1640a8efc06934d0cdc311fe812a