Legislație națională
ORDIN · 55 · 2008
ORDIN nr. 55 din 13 iunie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Autoritatea Na?ională Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor · ID sursă 94568
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ORDIN nr. 55 din 13 iunie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008 EMITENT AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 464 din 23 iunie 2008 Văzând Referatul de aprobare nr. 20.121 din 10 iunie 2008, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară, Direcţia generală de inspecţii şi coordonare PIF, Direcţia de igienă şi sănătate publică şi Direcţia de control şi coordonare a activităţii farmaceutice veterinare din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004 , cu modificările şi completările ulterioare, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 515/2008 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, precum şi alte acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, precum şi a tarifelor aferente acestora pentru anul 2008, în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:
+
Articolul 1 Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. ------------
Notă ...
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.
+
Articolul 2 Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi institutele veterinare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
+
Articolul 3 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.
+
Articolul 4 Norma sanitară veterinară privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 29/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008, se completează după cum urmează: - După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins: "Art. 10^1. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 8 alin. (3) pct. (îi) şi ale art. 10 alin. (2), până la data de 1 ianuarie 2009 se pot utiliza şi alte tipuri de vaccinuri autorizate pentru comercializare." (2) Prevederile menţionate la alin. (1) nu se aplică câinilor şi pisicilor care fac obiectul mişcărilor în scopuri comerciale sau necomerciale între statele membre. ...
+
Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Csutak-Nagy Laszlo Bucureşti, 13 iunie 2008. Nr. 55.
+
Anexa NORME METODOLOGICE de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008 Nota 1. Mişcările interne de animale se efectuează pe baza notificării transportului prin INTRANET între DSVSA de la origine şi de la destinaţie. Notificarea către DSVSA de destinaţie se efectuează de către medicul veterinar oficial al DSVSA de la origine, la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul şi documentele de mişcare. 2. Probele biologice prelevate de către medicii veterinari oficiali la posturile de inspecţie la frontieră, de la animale vii importate din ţări terţe sunt analizate conform prevederilor Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 525/2003 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte unele reguli detaliate cu privire la controalele veterinare pentru animale ce sunt importate din ţări terţe în România, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I a nr. 601 din 25 august 2003 care transpune Decizia Comisiei nr. 1997/794/CE care stabileşte anumite reguli detaliate pentru aplicarea Directivei Consiliului nr. 1991/496/CEE cu privire la controalele veterinare asupra animalelor vii importate din ţări terţe, în vederea verificării conformităţii cu cerinţele de sănătate stabilite în certificatul sanitar veterinar care însoţeşte transportul. 3. Prelevarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se realizează utilizând vacutainere sterile. 4. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentului program, este necesară recoltarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări; 5. Formularele tipizate utilizate pentru înscrierea şi raportarea acţiunilor din prezentul program, se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi, de către DSVSA. 6. Acţiunile efectuate de medicii veterinari de liberă practică în caz de suspiciune sau confirmare a unei boli în care se instituie zone de protecţie şi supraveghere, sunt finanţate de la bugetul de stat. 7. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile. Carantina profilactică reprezintă complexul de măsuri sanitare veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie. Pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop. 8. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar, se supun supravegherii sanitare veterinare conform legislaţiei specifice. 9. Din raţiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi control al bolilor în exploataţiile comerciale pentru creşterea porcinelor şi a păsărilor, înregistrate/autorizate sanitar veterinar, se execută de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi organizaţi în condiţiile legii; monitorizarea şi controlul realizării acestor acţiuni este responsabilitatea directă a medicilor veterinari oficiali din cadrul autorităţilor sanitare veterinare competente. 10. Prin personal auxiliar oficial se înţelege personalul auxiliar autorizat în temeiul Regulamentului 854/2004/CE, să acţioneze în această calitate, numit de autoritatea competentă şi care lucrează sub autoritatea şi responsabilitatea unui medic veterinar oficial. ABREVIERI ANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; DSVSA - Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti; LSVSA - Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti; IDSA - Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală; IISPV - Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară; ICPBMV - Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar; LNR - Laborator Naţional de Referinţă; LCR - Laborator Comunitar de Referinţă; CMVR - Colegiul Medicilor Veterinari din România; UCPR - Uniunea Crescătorilor de Păsări din România; DDD - Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare; SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje; UEC - Unitatea Epidemiologică Centrală; PIF - Post de inspecţie la frontieră; HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point). OIE - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală OPIS
+
Capitolul I - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECŢIUNEA 1 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR MAJORE SECŢIUNEA 2 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TUMORALE SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (ZOONOZE) SECŢIUNEA 5 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE SECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR
+
Capitolul II - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR SECŢIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE SECŢIUNEA 2 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR - VETERINAR SECŢIUNEA 3 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR - VETERINAR SECŢIUNEA 4 - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII SECŢIUNEA 5 - DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONELE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSA SECŢIUNEA 6 - SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ SECŢIUNEA 7 - EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE5 SECŢIUNEA 8 - CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINFECŢIE ŞI DERATIZARE SECŢIUNEA 9 - EXPERTIZA SANITARĂ - VETERINARĂ A FURAJELOR SECŢIUNEA 10 - REŢETE FURAJERE LA CARE SE DETERMINĂ PREZENŢA COCCIDIOSTATICELOR ÎN PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE SECŢIUNEA 12 - DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137 Cs şi 134 Cs)
+
Capitolul III - SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR
+
Capitolul I SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE
+
Secţiunea 1 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR MAJORE 1. FEBRĂ AFTOASĂ (A - 010) *Font 7* STRATEGIA DE
SUPRAVEGHERE
CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată a animalelor din
speciile domestice şi sălbatice receptive la
virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul
României:
a) în localităţile ţintă din judeţele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
b) în exploataţiile de animale în care se
efectuează carantina pentru animalele nou
introduse în efectiv.
1. Acţiunile de
inspecţie planificată şi
cele de evaluare rurală
rapidă vor fi efectuate,
certificate şi
cuantificate de către
medici veterinari
oficiali conform
instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia
specifică.
2. serologică:
a) pe probe de sânge recoltate de la
bovine şi ovine din localităţile identificate
ca ţinte pentru detecţia unor eventuale
contaminări transfrontaliere de la:
b) 2% din bovine şi 3% ovine şi caprine
lunar din localităţile ţintă identificate în
judeţele cu risc major de contaminare
transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS,
GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV,
VS), situate în zona I de supraveghere,
c) 0,5% din bovine, ovine şi caprine lunar
din localităţile ţintă identificate în
judeţele cu risc minor de contaminare
transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF,
NT), situate în zona II de supraveghere.
1. Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
2. ANSVSA identifică judeţele din zonele
I şi II de risc.
3. DSVSA identifică localităţile ţintă din
zonele de risc I şi II.
4. În cazul suspiciunilor de boală se aplică
prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA
nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare
veterinare privind măsurile pentru combaterea
febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007,
iar probele de sânge prelevate pentru
efectuarea examenelor serologice, virusologice
se trimit la LNR din cadrul IDSA conform
prevederilor Manualului de Instrucţiuni.
5. LNR comunică rezultatele obţinute la
DSVSA, iar pentru probele pozitive şi la
ANSVSA;
6. probele pot fi trimise la unele
laboratoare de referinţă comunitare şi/sau
naţionale, cu aprobarea ANSVSA cheltuielile
fiind suportate de DSVSA;
7. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind notificarea
bolilor animalelor, publicat în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 788 din 30
august 2005, cu modificările ulterioare.
8. Se aplică prevederile legislaţiei
comunitare.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică:
În caz de suspiciune şi în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul
confirmării bolii, în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare.
Se execută conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
2. STOMATITA VEZICULOASĂ (A - 020) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,
în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul stomatitei veziculoase, aflate pe
teritoriul României:
a) în unităţile desemnate să efectueze
carantină pentru animale nou introduse din
ţări situate pe continentele contaminate, pe
perioada duratei maxime de incubaţie a bolii
la intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubaţie;
Acţiunile de inspecţie
planificată sunt
efectuate, certificate
şi cuantificate de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia
specifică.
b) în abatoare şi puncte de tăiere a
animalelor din specii susceptibile tăiate în
perioada de carantină, nou introduse din ţări
situate pe continente contaminate, efectuată
de personal veterinar instruit pentru
recunoaşterea manifestărilor clinice şi a
leziunilor produse de bolile veziculoase.
Examene anatomoclinice şi necropsice a
animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în
perioada de carantină.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi în
exploataţiile de
carantină şi abatoare
autorizate.
2. serologică:
1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere conform prevederilor
legislaţiei comunitare.
2. În unităţile desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse din ţări situate
pe continentele contaminate, supravegherea
serologică se efectuează pe probele prelevate
pentru supravegherea febrei aftoase.
3. Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale
şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către
DSVSA.
4. Reagenţii necesari examenelor serologice
prin metode necontaminante (ELISA cu
antigene recombinate), sunt procuraţi o dată
cu animalele importate din ţări de pe
continente contaminate; această obligaţie
revine importatorului de animale, întrucât de
la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se
pot procura aceşti reagenţi.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică:
- în zonele de protecţie şi de supraveghere
în cazul suspiciunii de boală, conform
legislaţiei în vigoare;
1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere, conform prevederilor
legislaţiei comunitare.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
3. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI (A - 030) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul bolii veziculoase a porcului, aflate
pe teritoriul României:
a) în colectivităţi de porci cu mai mult de
20 de animale destinate reproducţiei;
Acţiunile de inspecţie
planificată vor fi
efectuate, certificate
şi cuantificate de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia
în vigoare.
b) în unităţi desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse, pe perioada
duratei maxime de incubaţie a bolii la
intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubaţie;
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice şi a leziunilor produse
de evoluţia bolilor veziculoase
Se efectuează de medicii
veterinari oficiali
şi/sau de liberă
practică împuterniciţi
c) în abatoare de porcine
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice la examenul antemortem
şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor
veziculoase
Examenele anatomoclinice
şi necropsice a
animalelor susceptibile
moarte sau tăiate în
perioada de carantină
sunt efectuate,
certificate şi
cuantificate de către
medici veterinari
oficiali.
2. serologică:
- la 3% pe an de la porci în vârstă de 150 -
160 zile din exploataţii comerciale industri-
ale cu activităţi de reproducţie şi selecţie
cu capacitate de peste 100 capete.
1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere se aplică prevederile
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
care introduce măsuri generale pentru
controlul unor boli ale animalelor şi măsuri
specifice referitoare la boala veziculoasă a
porcului, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006,
cu modificările şi completările ulterioare, şi
prevederile legislaţiei comunitare.
2. Examenele serologice pentru
supravegherea efectivelor importate se
efectuează pe aceleaşi probe la care s-a
solicitat supravegherea pentru febra aftoasă,
3. Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale
şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către
DSVSA.
4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin
ELISA vor fi retestate.
Medici veterinari de
libera practica
împuterniciţi de către
DSVSA. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică:
- în zonele de protecţie şi de supraveghere
în cazul suspiciunii de boală, conform legis-
laţiei în vigoare;
În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere şi prevederile
legislaţiei comunitare.
7. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
4. PESTA BOVINA (A - 040) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul
României:
a) în localităţile ţintă din judeţele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
Acţiunile de inspecţie
planificată sunt
efectuate, certificate
şi cuantificate de către
medicii veterinari de
liberă practică,
oficiali conform
instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia
în vigoare.
b) în unităţile desemnate a efectua carantină
pentru animale din specii susceptibile nou
introduse din ţări situate la graniţa de sud,
est şi de nord a României, pe perioada dura-
tei maxime de incubaţie a bolii la intervale
de timp mai scurte decât durata minimă a
perioadei de incubaţie;
Examene anatomoclinice şi necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de carantină.
Se efectuează de
medicii veterinari
oficiali şi/sau de
liberă practică
împuterniciţi
c) în abatoare:
Pentru animalele nou introduse în cadrul
comerţului intracomunitar sau importului din
ţări terţe.
Examene anatomoclinice a animalelor
susceptibile tăiate în perioada de
supraveghere.
Se efectuează de medicii
veterinari oficiali
2. serologică:
Pentru detecţia posibilei contaminări
transfrontaliere, de la:
a) 2% din efectivul de bovine, anual, defal-
cat pe 12 luni, dar nu mai puţin de 240 de
probe/an/judeţ, cumulate din localităţile
ţintă în judeţele ce au un risc maxim de
contaminare situate în zona l-a de suprave-
ghere (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM,
MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS);
b) 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar
nu mai puţin de 60 probe/an şi judeţ,cumulate
din localităţile ţintă, în judeţele ce au un
risc minim de contaminare zona II de
supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM);
1. Examenele serologice pentru supraveghere
se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a
solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.
2. Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale
şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către
DSVSA.
3. România este indemnă la pesta bovină, nu a
practicat niciodată vaccinarea animalelor
contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin
pentru imunoprofilaxie.
4. România nu importă animale vii din
speciile receptive la virusul pestei bovine şi
nici produse de origine animală provenite de
la acestea, din ţări care nu au statut de ţară
liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de
OIE.
5. La animalele vii din speciile receptive nou
introduse prin comerţul intracomunitar sau
importul din ţări terţe, se respectă prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005
pentru aprobarea normei sanitare veterinare
privind acţiunile sanitare veterinare de
supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii
ale căror costuri sunt suportate de către
proprietarii animalelor, publicat în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 716 din 08
august 2005.
6. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din
cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu
avizul IDSA.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică:
În zonele de protecţie şi de supraveghere în
cazul suspiciunii de boală, conform legisla-
ţiei în vigoare;
1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere şi prevederile
legislaţiei comunitare.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
5. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE (A - 050) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce furniza date
relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul micilor rumegătoare, aflate pe
teritoriul României:
a) în localităţile ţintă din judeţele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
Acţiunile de inspecţie
planificată vor fi
efectuate, certificate
şi cuantificate de către
medici veterinari
oficiali conform
instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia
specifică.
b) în unităţile desemnate a efectua carantină
pentru animale din specii susceptibile nou
introduse din ţări situate la graniţa de sud,
est şi de nord a României, pe perioada dura-
tei maxime de incubaţie a bolii la intervale
de timp mai scurte decât durata minimă a
perioadei de incubaţie;
Examene anatomoclinice şi necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de aşteptare.
Se efectuează de medici
veterinari oficiali
şi/sau împuterniciţi.
c) în abatoare, a animalelor nou introduse,
în perioada de aşteptare.
Examene anatomoclinice a animalelor
susceptibile tăiate în perioada de aşteptare.
Se efectuează de medici
veterinari oficiali.
2. serologică:
- pentru detecţia posibilei contaminări
transfrontaliere, de la:
a) 1% din efectivul de ovine şi caprine,
lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an/judeţ
cumulate din localităţile ţintă în judeţele
ce au un risc maxim de contaminare(zona I-a
de supraveghere) (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS,
GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS);
b) 0,5% din efectivul de ovine şi caprine,
lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi
judeţ cumulate din localităţile ţintă, în
judeţele ce au un risc minim de contaminare
(zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD,
IL, IF, NT),
1. Examenele serologice pentru supraveghere
se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a
solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.
2. Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale
şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către
DSVSA.
3. România este indemnă la pesta micilor
rumegătoare, nu a practicat niciodată
vaccinarea animalelor contra acestei boli şi
nici nu a produs vaccin pentru
imunoprofilaxie.
4. România nu aprobă introducerea de noi
animale vii din speciile receptive la virusul
pestei bovine şi nici produse de origine
animală provenite de la acestea, din ţări care
nu au statut de ţară liberă de pesta micilor
rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.
5. La animalele vii din speciile receptive
nou introduse prin comerţul intracomunitar
sau importul din ţări terţe, se respectă
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 62/2005.
6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de
risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea
pentru risc de contaminare transfrontalieră, va
fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi
gospodăriile ţinta din cadrul acestora, sunt
stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.
1. Medici veterinari de
libera practica
împuterniciţi de către
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică, în zonele de protecţie şi de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislaţiei în vigoare;
1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere şi a prevederilor
legislaţiei comunitare.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
6. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ (A - 060) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
pleuropneumonia contagioasă a bovinelor
aflate pe teritoriul României:
Acţiunile de inspecţie
planificată vor fi
efectuate, certificate
şi cuantificate de către
medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi conform
instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia
în vigoare.
- în unităţile desemnate a efectua pentru
animalele nou introduse, din sudul şi estul
României, pe perioada duratei maxime de
incubaţie a bolii la intervale de timp mai
scurte decât durata minimă a perioadei de
incubaţie;
Examene anatomoclinice şi necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de aşteptare.
Se efectuează de medici
veterinari oficiali
şi/sau de liberă
practică împuterniciţi.
2. Animalele suspicionate pentru această
boală sunt investigate prin metode de la
laborator: serologice şi microbiologice şi/
sau PCR.
1. Animalele cu reacţii serologice dubioase
sau pozitive se identifică, se examinează
clinic şi sunt recontrolate serologic. De la
animalele la care se reconfirmă un rezultat
serologic pozitiv şi care prezintă simptome
suspecte de pleuropneumonie se prelevează
probe (mucus nazal şi lichid pleural recoltat
prin puncţie aseptică) pentru examen
bacteriologic, care se efectuează la IDSA.
2. România este indemnă la pleuropneumonia
contagioasă bovină, nu a practicat niciodată
vaccinarea animalelor contra acestei boli şi
nici nu a produs vaccin pentru
imunoprofilaxie.
3. România nu aprobă introducerea de noi animale
vii din speciile receptive la pleuropneumonia
contagioasă bovină şi nici produse de origine
animală provenite de la acestea, din ţări care
nu au statut de ţară liberă de această boală,
recunoscut oficial de OIE.
4. La animalele vii din speciile receptive
nou introduse prin comerţul intracomunitar
sau importul din ţări terţe, se respectă
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 62/2005.
1. Medici veterinari de
libera practica
împuterniciţi de către
DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică, în zonele de protecţie şi de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislaţiei în vigoare;
1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere şi prevederile
legislaţiei comunitare.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practica
împuterniciţi de către
DSVSA.
4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie
să se realizeze prin proceduri adecvate în
scopul decelării leziunilor pulmonare
specifice.
De la toate animalele cu leziuni suspecte de
pleuropneumonie contagioasă se prelevează
probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar,
reprezentative pentru examene bacteriologice,
histopatologice, în vederea precizării
diagnosticului de pleuropneumonie
contagioasă.
1. Medicul veterinar
oficial din abator
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul Institutul de
Diagnostic şi Sănătate
Animală.
7. BLUETONGUE (A - 090) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │I. Supraveghere │1. monitorizarea documentelor ce pot furniza │1. Raport trimestrial transmis la │Medici veterinari │ │pasivă │date relevante în special a documentelor │ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de │oficiali din cadrul │ │ │sanitare veterinare şi a altor documente ce │linişte epidemiologică. │DSVSA. │ │ │însoţesc transporturile de animale ce provin │2. Efectivele de animale pentru │ │ │ │din alte state membre ale Uniunii Europene │supraveghere vor fi stabilite de DSVSA, │ │ │ │sau ţări terţe, înainte de debarcarea anima- │de comun acord cu LNR din IDSA. │ │ │ │lelor la destinaţie; │ │ │ │ │2. supravegherea clinică pasivă efectuată de │ │ │ │ │către fermieri şi raportarea oricărei │ │ │ │ │suspiciuni de bluetongue medicilor veterinari│ │ │ │ │de liberă practică împuterniciţi şi/sau │ │ │ │ │oficiali. │ │ │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │II. Supraveghere│1. Inspecţia animalelor receptive din specii │1. Raport trimestrial transmis la │Acţiunile de inspecţie │ │activă │domestice şi sălbatice existente pe terito- │ANSVSA de către DSVSA în condiţii de │planificată vor fi │ │ │riul României astfel: │linişte epidemiologică. │efectuate, certificate │ │ │a) animale situate în localităţile ţintă │2. În caz de suspiciune sau apariţie a │şi cuantificate de către│ │ │desemnate conform metodologiei de suprave- │bolii, se aplică măsurile de diagnostic, │medici veterinari │ │ │ghere stabilită prin Ordinul preşedintelui │supraveghere, profilaxie şi combatere din │oficiali conform │ │ │ANSVSA nr. 154/2007 pentru aprobarea normei │structura Programului de urgenţă, │instrucţiunilor │ │ │sanitare veterinare privind strategia de su- │conform legislaţiei veterinare în vigoare. │prevăzute în legislaţia │ │ │praveghere a bolii limbii albastre, publicat │3. Localităţile şi efectivele ţintă, sunt │în vigoare. │ │ │în Monitorul Oficial al României, partea I, │stabilite de DSVSA de comun acord cu │ │ │ │nr. 580 din 23 august 2007; │LNR din IDSA. │ │ │ │b) toate rumegătoarele care intră în România │ │ │ │ │ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate │ │ │ │rumegătoarele importate din ţări terţe, pe │ │ │ │ │durata perioadei de aşteptare. │ │ │ │ │c) rumegătoarele autohtone, rumegătoarele care │ │ │ │intră în România ca urmare a comerţului │ │ │ │ │intracomunitar sau cele importate din ţări │ │ │ │ │terţe şi aflate în perioada de aşteptare, │ │ │ │ │tăiate în abatoare autorizate. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. Supravegherea serologică prin ELISA astfel│Se efectuează: │1. Medici veterinari de │ │ │a) 3% din rumegătoare/judeţ, dar nu mai │a) lunar, pe probe de seruri prelevate de │liberă practică, special│ │ │puţin de 1200 probe/judeţ, pe durata │la animale receptive (bovine, ovine, │instruiţi, împuterniciţi│ │ │sezonului de activitate intensă a vectorilor │caprine) din localităţi ţintă, desemnate │de către DSVSA. │ │ │(perioada mai - octombrie); │conform metodologiei de supraveghere │2. Examenele serologice │ │ │b) 1% din rumegătoare/judeţ, dar nu mai puţin│stabilită prin Ordinul preşedintelui │de supraveghere, se │ │ │de 400 probe/judeţ, pe durata sezonului de │ANSVSA nr. 154/2007; │efectuează la LSVSA, │ │ │activitate redusă a vectorilor (perioada │b) pentru reţeaua BT-NET, raportarea │respectiv abilitate │ │ │noiembrie-aprilie); │rezultatelor supravegherii serologice se │şi/sau LNR din cadrul │ │ │c) toate rumegătoarele care intră în România │efectuează lunar, prin fişele de │IDSA. │ │ │ca urmare a comerţului intracomunitar şi │supraveghere serologică │ │ │ │toate rumegătoarele importate din ţări terţe,│ │ │ │ │pe durata perioadei de aşteptare, la 7 zile │ │ │ │ │de la intrarea pe teritoriul României. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │3. Supravegherea prin examene de izolare a │Notificarea bolii se face în conformitate │Examenele se efectuează │ │ │virusului şi de detecţie a genomului viral pe│cu prevederile Ordinului preşedintelui │la LNR din cadrul IDSA, │ │ │probe prelevate de la animale la care testele│ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările │iar probele pentru │ │ │serologice au avut rezultate neconcludente │ulterioare. │confirmarea serotipului │ │ │(stabilite prin coroborarea rezultatelor │ │viral sau a speciilor de│ │ │testelor de laborator şi a datelor │ │vectori se trimit de │ │ │epidemiologice); │ │IDSA cu aprobarea │ │ │4. Supravegherea prin detecţie a genomului │ │ANSVSA, la laboratoarele│ │ │viral, într-un interval de 48 de ore de la │ │de referinţă comunitare │ │ │debarcarea animalelor, în cazul în care aces-│ │şi/sau internaţionale. │ │ │tea provin din zone restricţionate conform │ │ │ │ │Regulamentului Comisiei 1266/2007/CE. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │5. Supravegherea virusologică sau prin teste │ │Examenele se efectuează │ │ │de biologie moleculară a rumegătoarelor săl- │ │la LNR din cadrul IDSA │ │ │batice moarte, vânate în condiţii normale ori│ │ │ │ │vânate datorită faptului că prezintă simptome│ │ │ │ │ce ar putea fi atribuite bluetongue. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │6. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor│1. Stabilirea localităţilor ţintă pentru │1. Medici veterinari de │ │ │mediului ambiant (insecte din genul │supravegherea vectorilor şi pentru │liberă practică, special│ │ │Culicoides), astfel: │supravegherea serologică se face conform │instruiţi, împuterniciţi│ │ │a) capturarea săptămânală de vectori (o │metodologiei stabilite prin Ordinul │de către DSVSA │ │ │captură/săptămână) cu capcane fixe, pe tot │preşedintelui ANSVSA nr. 154/2007. │2. Examenele de │ │ │parcursul anului, în puncte de capturare │2. Înregistrarea coordonatelor de │identificare a genului │ │ │stabilite conform metodologiei de suprave- │latitudine, longitudine şi altitudine pentru │şi speciei vectorilor │ │ │ghere stabilite prin Ordinul preşedintelui │fiecare punct de colectare a vectorilor se │culicoizi se efectuează │ │ │ANSVSA nr. 154/2007. │face cu mijloace GPS. │la LSVSA abilitate, iar │ │ │b) capturarea sistematică de vectori cu cap- │3. Locurile de recoltare a vectorilor, sunt │confirmarea se face de │ │ │cane mobile,pe durata sezonului de activitate│stabilite de către DSVSA de comun │către LNR din cadrul │ │ │intensă a vectorilor (mai - octombrie), în │acord cu LNR din IDSA. │IDSA. │ │ │situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ├────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ţările vecine, depistarea unor specii noi de │4. În caz de suspiciune sau confirmare a │ │ │ │vectori). Stabilirea punctelor de colectare a│bluetongue, se aplică prevederile │ │ │ │vectorilor va fi realizată de grupul de ex- │Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │ │ │ │perţi pentru bluetongue, conform metodologiei│32/2006 pentru aprobarea normei sanitare │ │ │ │stabilite prin Ordinul preşedintelui ANSVSA │veterinare care stabileşte prevederi │ │ │ │nr. 154/2007; │specifice pentru controlul şi eradicarea │ │ │ │c) monitorizarea parametrilor mediului de su-│bolii limbii albastre, publicat în │ │ │ │pravieţuire a vectorilor cu meteostaţii HOBO │Monitorul Oficial al României Partea I, │ │ │ │în locaţii desemnate de către LNR din cadrul │nr. 207 din 7 martie 2006, cu modificările │ │ │ │Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală.│ulterioare, (Directiva CE 75/2000/CE cu │ │ │ │d) înregistrarea coordonatelor geografice │toate amendamentele şi completările │ │ │ │(latitudine, longitudine, altitudine) cu │ulterioare). │ │ │ │dispozitive GPS în toate punctele de colec- │ │ │ │ │tare a vectorilor, a probelor de seruri sau a│ │ │ │ │parametrilor de mediu. │ │ │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 8. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ (A - 100) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din
judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a
României:
a) în localităţile ţintă din judeţele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL,
CS, CT, DJ, GR, GL, IL, OT, MH, TM, TL;
prevăzute în legislaţia
Acţiunile de inspecţie
planificată se
efectuează, certifică şi
cuantifică de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucţiunilor
în vigoare.
b) în unităţi desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse, pe perioada
duratei maxime de incubaţie a bolii, la
intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubaţie;
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice şi a leziunilor produse
de variola ovină şi caprină
Se efectuează de medicii
veterinari oficiali
şi/sau de liberă
practică împuterniciţi
c) anatomopatologică a animalelor importate
din ţări libere de boală dar cu risc
epidemiologic de vecinătate.
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoaşterea
leziunilor produse de variola ovină şi caprină
Se efectuează de medicii
veterinari oficiali
şi/sau de liberă
practică împuterniciţi.
d) în abatoare pe animale din specii
susceptibile nou introduse care provin din
localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate
în perioada de aşteptare.
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice la examenul antemortem
şi a leziunilor produse de variola ovină şi
caprină
Examene efectuate de
către medici veterinari
oficiali.
2. clinică: în zonele de protecţie şi de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislaţiei în vigoare;
1. Pentru diagnosticul virusologic probele se
trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la
laboratoare de referinţă naţionale şi/sau
internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
2. România este indemnă de variola ovinelor şi
caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor
contra acestei boli şi nici nu produce vaccin
pentru imunoprofilaxie.
3. România nu aprobă introducerea de noi
animale vii din speciile receptive la virusul
variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse
de origine animală provenite de la acestea, din
ţări care nu au statut de ţară liberă,
recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din
speciile receptive nou introduse prin comerţul
intracomunitar sau importul din ţări terţe, se
respectă prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 62/2005.
4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de
risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea
pentru risc de contaminare transfrontalieră, va
fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă, sunt
stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.
5. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere şi prevederile
legislaţiei comunitare.
6. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
7. Pentru prevenirea introducerii bolii se
aplică prevederile legislaţiei comunitare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
9. PESTA AFRICANĂ A CALULUI (A - 110) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,
în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul pestei africane a calului aflate pe
teritoriul României:
a) în localităţile ţintă din judeţele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
Acţiunile de inspecţie
planificată sunt
efectuate, certificate
şi cuantificate de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia
în vigoare.
b) în unităţile desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse din sudul şi
estul României, pe perioada duratei maxime de
incubaţie a bolii, la intervale de timp mai
scurte decât durata minimă a perioadei de
incubaţie;
Examene anatomoclinice şi necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de carantină
Se efectuează medicii
veterinari oficiali
şi/sau de liberă
practică împuterniciţi.
2. serologică:
pentru detecţia posibilei contaminări
transfrontaliere:
a) în judeţele cu risc maxim de contaminare
CS, CL, CT, DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TM pe
probe recoltate de la 2% din cabalinele din
localităţile ţintă dar nu mai puţin de 200
probe/an/judeţ (zona I de supraveghere);
b) în judeţele cu risc minim de contaminare:
GJ, VL, AG, DB, IF, Municipiului Buc., IL, BR
pe probe recoltate de la 0,5% de la cabali-
nele din localităţile ţintă dar nu mai puţin
de 50 de probe/an/judeţ (zona II de supra-
veghere);
1. Probele pentru examene serologice de
supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru
examene virusologice de diagnostic se trimit
de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de
referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi
sunt plătite de către DSVSA.
2. România este indemnă de pesta africană a
calului, nu practică vaccinarea animalelor
contra acestei boli şi nici nu produce vaccin
pentru imunoprofilaxie.
3. România nu aprobă introducerea de noi
animale vii din speciile receptive la virusul
pestei africane a calului şi nici produse de
origine animală provenite de la acestea, din
ţări care nu au statut de ţară liberă,
recunoscut oficial de OIE
4. La animalele vii din speciile receptive
nou introduse prin comerţul intracomunitar
sau importul din ţări terţe, se respectă
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 62/2005.
5. în cazul apariţiei de probe pozitive, se
aplică prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea normei
sanitare veterinare privind măsurile de control
şi combatere a pestei africane a calului,
publicat în Monitorul Oficial al României
partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu
modificările şi completările ulterioare şi
prevederile legislaţiei comunitare.
1. Medici veterinari de
libera practica
împuterniciţi de către
DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA
3. clinică în zonele de protecţie şi de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislaţiei în vigoare;
1. Realizarea supravegherii clinice în zonele
de protecţie şi de supraveghere în cazul
suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică
conform prevederilor legislaţiei comunitare.
2. în caz de suspiciune sau apariţie a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
10. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ (A - 120) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul ce produce boala, aflate pe
teritoriul României:
a) în localităţile ţintă din judeţele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
Acţiunile de inspecţie
planificată, precum şi
cele de evaluare rurală
rapidă, se efectuează,
certifică şi cuantifică
de către medicii
veterinari oficiali
conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia
în vigoare.
b) în unităţi desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse, pe perioada
duratei maxime de incubaţie a bolii, la
intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubaţie;
Se efectuează de de
medicii veterinari
oficiali şi/sau de
liberă practică
împuterniciţi.
c) în abatoare pe animale din specii
susceptibile ce provin din localităţi ţintă,
precum şi a celor tăiate în perioada de
aşteptare după import sau comerţ
intracomunitar.
Examene efectuate de
către medici veterinari
oficial.
2. serologică:
a) în judeţele cu risc maxim de contaminare
(zona I-a de supraveghere), (BT, CL, CT, GL,
IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) pe 300
probe/an/judeţ de la porcinele din
localităţile ţintă;
b) în judeţele cu risc minim de contaminare
(zona II de supraveghere), (BR, CJ, IL, IF)
pe 100 probe/an/judeţ de la porcinele din
localităţile ţintă;
1. Probele pentru examene serologice de
supraveghere şi cele destinate examenelor
virusologice în vederea precizării
diagnosticului în cazul suspiciunii de boală,
se trimit la IDSA. Atunci când este cazul cu
aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor
laboratoare de referinţă naţionale şi/sau
internaţionale, cheltuielile fiind suportate
de către DSVSA.
2. România este indemnă de pesta porcină
africană.
3. România nu aprobă introducerea de noi
animale vii din speciile receptive la virusul
pestei porcine africane şi nici produse de
origine animală provenite de la acestea, din
ţări care nu au statut de ţară liberă,
recunoscut oficial de OIE. La comerţul
intracomunitar şi importul de animale vii din
speciile receptive se respectă prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 99/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind controlul pestei porcine africane,
publicat în Monitorul Oficial al României,
nr. 426 din 17 mai 2006.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul Institutului de
Diagnostic şi Sănătate
Animală.
3. clinică în zonele de protecţie şi de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislaţiei în vigoare;
1. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
2. Pentru prevenirea introducerii bolii se
aplică prevederile legislaţiei comunitare.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA.
11. PESTA PORCINĂ CLASICĂ (A - 130) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte
epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
Conform prevederilor Programului de
monitorizare, control şi eradicare a Pestei
Porcine Clasice în România pentru anul 2008,
transmis la Comisia Europeană aprobat de
Comisia Europeană prin Decizia Comisiei
870/2007 publicată în Jurnalul Oficial L 340
din 22.12.2007.
1. Se aplică derogări prin aprobarea
măsurilor dispuse conform unor Decizii
ale Comisiei Europene.
2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
67/2005 pentru aprobarea Normei sanitar
veterinare cu privire la măsurile pentru
controlul pestei porcine clasice, publicat
în Monitorul Oficial al României, nr. 707
şi 707 bis din 05 august 2005, care
transpune Directiva Consiliului
2001/89/CE;
3. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
66/2005 privind aprobarea Normei sanitar
veterinare care aprobă un manual de
diagnostic stabilind proceduri de
diagnostic, metode de prelevare a
probelor şi criterii pentru evaluarea
testelor de laborator pentru confirmarea
pestei porcine clasice, publicat în
Monitorul Oficial al României, nr. 707 şi
707 bis din 05 august 2005, ce transpune
Decizia Comisiei 2001/106/CE;
4. Programul strategic privind
monitorizarea, controlul şi eradicarea
pestei porcine clasice în România pentru
anul 2008, prevăzut în anexa nr. 4 din
Hotărârea Guvernului nr. 515/2008 pentru
aprobarea acţiunilor de supraveghere,
prevenire şi control al bolilor la animale,
al celor transmisibile de la animale la om,
protecţia animalelor şi protecţia mediului,
precum şi alte acţiuni prevăzute în alte
programe naţionale, precum şi a tarifele
aferente acestora pentru anul 2008,
publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 401 din 28 mai
2008.
5. Normele metodologice privind
implementarea Programului strategic
privind monitorizarea, controlul şi
eradicarea pestei porcine clasice în
România pentru anul 2008 aprobate prin
ordin al preşedintelui ANSVSA.
6. Decizia Comisiei 2006/779/ CE cu
privire la măsurile tranzitorii de control a
sănătăţii animalelor în relaţie cu pesta
porcină clasică din România.
1. Medicii veterinari
oficiali şi/sau de
liberă practică
împuterniciţi.
12. INFLUENŢA AVIARĂ (GRIPA AVIARA) - A - 150 *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,
în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
Supravegherea şi combaterea influenţei aviare
la păsările domestice şi sălbatice. Programul
de supraveghere a gripei aviare în România,
în anul 2008, la păsările domestice şi sălba-
tice, aprobat prin Decizia Comisiei 782/2007/
CEE conţine date concrete privind numărul de
probe, metodele de diagnostic, zonele cu risc
crescut de contaminare, pentru fiecare judeţ
în parte.
1. Având în vedere statutul României de stat
membru al Uniunii Europene, supravegherea,
diagnosticul şi controlul influenţei aviare se
realizează în conformitate cu prevederile
comunitare în domeniu. Aceste prevederi pot fi
grupate în:
a) Legislaţia europeană de bază pentru
influenţa aviară o constituie:
(i) Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE
privind măsurile comunitare de combatere a
influenţei aviare;
(îi) Decizia europeană privind punerea în
aplicare a programelor de supraveghere a
gripei aviare la păsările domestice şi păsările
sălbatice, destinate aplicării în statele
membre;
(iii) Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care
aprobă Manualul de diagnostic pentru
influenţa aviară aşa cum este prevăzut în
Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE;
(iv) Decizia Comisiei nr. 2007/594/CE din
29 august 2007 de modificare a anexei IV la
Directiva 90/539/CE a Consiliului privind
modele de certificare veterinară pentru
comerţul intracomunitar de păsări de curte şi
de ouă de incubaţie, pentru a lua în
considerare anumite cerinţe de sănătate
publică.
b) Legislaţia europeană secundară pentru
influenţa aviară este reprezentată de decizii
ale Comisiei Europene. După publicarea lor în
Jurnalul Oficial, A.N.S.V.S.A. transmite în
teritoriu aceste decizii, însoţite de Note de
Serviciu. Menţionăm dintre acestea, Decizia
Comisiei 2005/734/CE care stabileşte măsurile
de biosecuritate pentru a reduce riscul
transmiterii influenţei aviare înalt patogene
provocată de virusul A al influenţei aviare
subtipul H5N1 de la păsările vii care trăiesc
în sălbăticie la păsările domestice şi alte
păsări captive şi care prevede un sistem de
detectare rapidă în zonele expuse unui risc
deosebit,
2. În caz de suspiciune sau confirmare a
bolii, se aplică prevederile:
a) Directivei Consiliului nr. 2005/94/CE
privind măsurile comunitare de combatere a
influenţei aviare, transpusă în legislaţia
naţională prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
54/2007 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind măsurile de control pentru
gripa aviară, publicat în Monitorul Oficial al
României, nr. 191 din 20 martie 2007;
b) Planului de contingenţă al României
pentru influenţa aviară, aprobat anual prin
decizie a Comisiei Europene;
c) Manualului de Instrucţiuni pentru influenţa
aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei
Europene;
d) Diagnosticul în influenţa aviară se
realizează în conformitate cu prevederile
Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă
Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară
aşa cum este prevăzut în Directiva Consiliului
nr. 2005/94/CE.
Medicii veterinari
oficiali şi/sau de
liberă practică
împuterniciţi.
13. BOALA DE NEWCASTLE (pseudopesta aviară) - A - 160 *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor care furnizează
date despre situaţia epidemiologică a
efectivelor de păsări.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA, în condiţii de linişte
epidemiologică.
1. Medicii veterinari
oficiali ai DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
permanentă a tuturor păsărilor din exploata-
ţii comerciale, nonprofesionale şi de
agrement aflate pe teritoriul României.
2. Supravegherea stării de sănătate a
efectivelor de păsări receptive (găini,
bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi,
porumbei şi păsări de agrement) prin:
a) examene anatomopatologice;
b) examene virusologice; supravegherea
virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa
asociaţiilor de profil, se efectuează pe
tampoane cloacale la o prevalenţa de 10% cu o
confidenţă de 95%.
c) Supravegherea serologică prin RIHA efec-
tuată în:
(i) fermele de reproducţie şi selecţie 30-50
probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la
fiecare serie;
(îi) fermele de găini, ouă consum 10-25 probe
după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare
serie;
(iii) ferme de pui carne 30 probe/serie, după
vârsta de 28 zile;
d) Supravegherea serologică prin RIHA în
exploataţiile nonprofesionale, efectuată la
14 - 21 zile după fiecare campanie de vacci-
nare, din
zonele stabilite de autoritatea veterinară
competentă: câte 30 probe/campanie/locali-
tate, prelevate randomizat din minimum 5
exploataţii nonprofesionale;
1. LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista
laboratoarelor judeţene stabilite pentru
efectuarea examenelor de laborator pentru boala
de Newcastle, prelevarea, condiţionarea,
expedierea şi graficul de afluire a probelor
fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR.
2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii,
se aplică prevederile:
a) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind controlul bolii de Newcastle
(pseudopesta aviară), publicat în Monitorul
Oficial al României, nr. 622 din 19 iulie 2006;
b) Planului de contingenţă al României pentru
boala de Newcastle, aprobat anual prin decizie
a Comisiei Europene;
c) Manualului de Instrucţiuni pentru Boala de
Newastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei
Europene;
3. Notificarea bolii, inclusiv la porumbei, se
realizează în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 , cu
modificările ulterioare.
4. Notele de însoţire a probelor de sânge
recoltate în scopul testării imunităţii
postvaccinale, trebuie să menţioneze:
a) categoria de vârstă a păsărilor
b) profilul exploataţiei
c)programul de vaccinare (schema de vaccinare)
aplicat;
d) vaccinul folosit;
e) data vaccinării.
5. Buletinele de analiză privind statusul imun
postvaccinal trebuie să precizeze:
a) interpretarea rezultatelor;
b) recomandări.
6. IDSA elaborează după fiecare campanie de
vaccinare a păsărilor în exploataţiile
nonprofesionale (GP) şi trimestrial pentru
exploataţiile comerciale, rapoarte privind
statusul imun postvaccinal care vor fi
analizate de către ANSVSA, IDSA, CMVR şi UCPR.
1. Inspecţia şi/sau alte
metode de examinare
clinică, necropsia şi
prelevarea de probe se
efectuează de către
medicii veterinari
oficiali şi/sau medicii
veterinari de liberă
practică împuterniciţi.
14. BOALA AUJESZKY (B - 052) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. inspecţia planificată pentru efectivele de
porcine libere de infecţie:
- în unităţile desemnate a efectua carantină
pentru animalele nou introduse, pe perioada
duratei maxime de incubaţie a bolii, la
intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubaţie;
Acţiunile de inspecţie
planificată se
efectuează, certifică şi
cuantifică de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia
în vigoare.
2. serologică (ELISA gE):
La 10% din animalele de reproducţie din
exploataţiile comerciale industriale de
porcine organizate;
Probele de sânge se recoltează de la porcinele
nevaccinate sau vaccinate cu vaccin deletat
(cu marker).
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA
3. în caz de suspiciune de boală se efectuea-
ză examene virusologice, histologice şi, după
caz, identificarea genomului viral specific
prin PCR la IDSA
Probele de creier de la rumegătoarele la care
diagnosticul de boala Aujeszky a fost negativ
se vor examina pentru encefalopatii
spongiforme transmisibile.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de către
DSVSA
15. TURBAREA (B -058) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA, în condiţii de linişte
epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. clinică obligatorie a carnivorelor care au
muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în
perioada de 10 zile de la data producerii
muşcăturii sau zgârieturii.
A. Animalele cu simptome de turbare:
1. sunt ucise şi după prelevarea probelor
pentru investigaţii de laborator, sunt
distruse, cu respectarea măsurilor de prevenire
a contaminării sau îngropate şi denaturate,
după caz, la adâncimea de cel puţin un metru.
Animalele domestice ucise în cadrul măsurilor
de control a bolii se despăgubesc conform
Hotărârea Guvernului nr. 1415/2004 pentru
acordarea despăgubirilor pentru animalele
tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea
lichidării rapide a focarelor de boli
transmisibile ale animalelor, publicat în
Monitorul Oficial al României, nr. 837 din 10
septembrie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. restul animalelor din exploataţie se ţin sub
supraveghere sanitar veterinară timp de 3 luni,
fiind interzisă înstrăinarea lor în această
perioadă.
B. Animale suspecte de turbare:
1. carnivorele suspecte de turbare:
a) ce nu au muşcat sau zgâriat alte animale
sau oameni, se supun măsurilor stabilite la
lit. A, pct. 1.
b) cele care au muşcat, zgâriat sau au fost
muşcate, sau au venit în alt mod în contact cu
alte animale sau oameni, vor fi puse sub
observaţie sanitară veterinară obligatorie,
timp de 10 zile;
2. animalele domestice suspecte de turbare,
care au venit în contact cu oameni, în
condiţiile în care ar fi fost posibilă o
contaminare a acestora, sunt puse sub
observaţie sanitară veterinară obligatorie,
timp de 10 zile;
C. Animale suspecte de contaminare -
suspicionate că au fost muşcate sau care au
venit în contact cu animale bolnave sau
suspecte de boală, se procedează astfel:
1. carnivorele nevaccinate antirabic se ucid
2. carnivorele vaccinate antirabic într-o
perioadă de 21 de zile sunt puse sub
observaţie sanitară veterinară obligatorie,
timp de 10 zile;
D. În cazul localităţilor în care există riscul
ca boala să poată căpăta aspect endemic,
Centrele Locale de Combatere a Bolilor,
respectiv Centrul Local de Combatere a Bolilor
al municipiului Bucureşti, constituite conform
prevederilor art. 26 alin. (5) din Ordonanţa
Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea
activităţii sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 215/2004 , cu
modificările şi completările ulterioare, decid
măsuri referitoare la capturarea, deţinerea sau
uciderea animalelor fără stăpân şi a acelora
care difuzează boala, conform legislaţiei în
vigoare, precum şi organizarea vânătorii la
vulpe în scopul controlului numărului acestora
şi al eficacităţii vaccinării orale a vulpilor.
E. În cazul animalelor din exploataţii în care
au pătruns carnivore domestice sau sălbatice
turbate sau suspecte de turbare, se procedează
conform prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 29/2008.
F. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte
de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.
1. Inspecţia, examinarea
clinică, necropsia şi
prelevarea de probe se
efectuează de către
medicii veterinari de
liberă practică
împuterniciţi.
2. de laborator - prin examene virusologice,
histologice la carnivore domestice şi
sălbatice, precum şi la celelalte mamifere
domestice moarte sau tăiate de urgenţă care
au prezentat simptome nervoase.
1. Probele (capul animalelor moarte sau
sacrificate) prelevate pentru examen
virusologic (inclusiv bioprobă) şi histologic,
se trimit la laborator cu respectarea
condiţiilor sanitare veterinare obligatorii
privind prelevarea, ambalarea, identificarea
şi expedierea acestora.
2. Probele de creier provenite de la
rumegătoare domestice şi sălbatice la care
diagnosticul de rabie a fost negativ se vor
examina pentru EST, Aujeszky, listerioză prin
examene de laborator.
1. Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA şi medicii
veterinari din abator -
recoltează probe.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA.
3. în fondurile cinegetice.
Animalele din fondul cinegenetic cu modifi-
cări comportament ce pot fi atribuite rabiei,
se ucid, cu respectarea prevederilor legale
privind protecţia şi bunăstarea animalelor.
După ucidere, se prelevează probe în scop de
diagnostic de laborator.
1. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare
2. În exploataţiile în care s-au diagnosticat
cazuri de rabie se impun restricţii de mişcare
a animalelor şi confiscarea produselor de
origine animală provenite de la acestea, cu
respectarea prevederilor legislaţiei în
vigoare.
Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează probe
în scop de diagnostic
probe de la animale din
fondul cinegetic
suspecte de boală, de
câte ori se consideră
necesar, conform
prevederilor
protocolului comun
ANSVSA, RNP ROMSILVA şi
AGVPS
1939/11379/700/2006.
4. a rabiei la vulpe: supravegherea prin
examene de laborator
Conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008
pentru aprobarea Programului strategic privind
supravegherea, controlul şi eradicarea turbării
la vulpe în România, publicat în Monitorul
Oficial al României partea I, nr. 55 din 24
ianuarie 2008, aprobat prin Decizia Comisiei
2007/782/CE
1. Medicii veterinari
oficiali ai DSVSA.
2. Examinare la LSVSA.
5. supravegherea circulaţiei tulpinilor de
virus rabic pe teritoriul ţării, prin
investigaţii de biologie moleculară.
Investigaţiile se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
16. PARATUBERCULOZA (B -059) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │I. Supraveghere │Monitorizarea documentelor ce pot furniza │Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către │Medici veterinari │ │pasivă │date. │DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică. │oficiali din cadrul │ │ │ │ │DSVSA │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │II. Supraveghere│I. La taurine şi bubaline │ │ │ │activă ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │A. În exploataţii indemne: │ │1. Medicul veterinar de │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤liberă practică │ │ │1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste│1. Testările serologice se efectuează pe │împuternicit din │ │ │24 luni prin examen serologic prin ELISA cu │probele recoltate pentru bruceloză, leucoza │circumscripţia sanitară │ │ │faza de absorbţie) astfel: │enzootică bovină sau febra aftoasă. │veterinară de asistenţă │ │ │ │ │şi medicul veterinar │ │ │ │ │oficial - recoltează │ │ │ │ │probe │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la │ │ │ │ │autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele │ │ │ │ │II şi IV; │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi │ │2. Examinarea probelor │ │ │viţelele din exploataţiile pentru reproducţie│ │se realizează la LSVSA │ │ │şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi │Judeţean, respectiv a │ │ │probe recoltate pentru LEB şi bruceloză; │ │municipiului Bucureşti, │ │ │ │ │sau după caz, la LNR din│ │ │ │ │cadrul IDSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │c) 5% din bovinele din exploataţiile pentru │ │ │ │ │carne, o dată pe an în trimestrul II; │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │d) toate bovinele cu reacţii pozitive la │2. Pentru precizarea diagnosticului de │3. Medicul veterinar de │ │ │tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile │paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu │liberă practică │ │ │de la T.C.S., se controlează prin examen se- │semne clinice suspecte de paratuberculoză, │împuternicit din │ │ │rologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;│serologic, bacterioscopic şi/sau alergice │circumscripţia sanitară │ │ │e) toate animalele cu manifestări clinice ce │pozitive de la care se prelevează porţiuni de │veterinară de asistenţă │ │ │conduc la suspiciunea de paratuberculoză se │ileon terminal (25 - 30 cm pornind de la │şi medic veterinar │ │ │controlează prin test alergic (TCS cu PPD │valvulă ileocecală), alte segmente de intestin │oficial din abator - │ │ │bovin şi PPD aviar şi PPD-J), serologic, │cu leziuni şi limfocentrii mezenterici │recoltează probe. │ │ │morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de │aferenţi, care se examinează necropsic, │4. Examinarea probelor │ │ │fecale sau, în cazul animalelor moarte sau │histopatologic şi bacterioscopic. │se realizează la LSVSA │ │ │tăiate, pe probe de organe; │3. Confirmarea bolii se realizează prin examene │sau după caz, la LNR din│ │ │ │de laborator pe animale tăiate în scop de │cadrul IDSA. │ │ │ │diagnostic. │ │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │B. În exploataţii suspecte de contaminare cu │ │ │ │activă │paratuberculoză │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │1. Sunt considerate suspecte de │Toate animalele care au fost diagnosticate ca │Medicul veterinar de │ │ │paratuberculoză, acele exploataţii în care │bolnave cu paratuberculoză se elimină din │liberă practică │ │ │au fost depistate animale cu semne clinice, │efectiv, iar în cazul taurilor, materialul │împuternicit din │ │ │pozitive serologic şi/sau alergic; │seminal recoltat de la aceştia nu se va │circumscripţia sanitară │ │ │ │comercializa decât după examenul de laborator │veterinară de asistenţă,│ │ │ │cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. │medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din │1. La animalele pozitive serologic şi/sau │Medicul veterinar de │ │ │aceste efective, se supun de două ori pe an │alergic se execută, obligatoriu şi examen │liberă practică │ │ │la examene serologice (ELISA pe seruri │bacterioscopic pe probe fecale sau examen │împuternicit din │ │ │absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi │morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de │circumscripţia sanitară │ │ │paratuberculină PPD); │organe în cazul abatorizării acestora; │veterinară de asistenţă,│ │ │ │ │medicul veterinar │ │ │ │ │oficial, din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │2. Paratuberculoza se declară oficial, când │Medicul veterinar de │ │ │ │la unul sau la mai multe animale tăiate, │liberă practică │ │ │ │dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost │împuternicit din │ │ │ │confirmat postmortem; │circumscripţia sanitară │ │ │ │ │veterinară de asistenţă,│ │ │ │ │medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │3. Atunci când într-un interval de cel puţin │ │ │ │ │12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe │ │ │ │ │un număr reprezentativ de probe, nu au │ │ │ │ │confirmat nici un caz de paratuberculoză, │ │ │ │ │iar procentul de seropozitive şi reagente nu │ │ │ │ │depăşeşte 5% din efectivul controlat se │ │ │ │ │aplică conduita pentru exploataţii indemne │ │ │ │ │de paratuberculoză │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │C. În exploataţii contaminate │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │1. Examen serologic (ELISA pe seruri │ │ │ │ │absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi │ │ │ │ │paratuberculină PPD), trimestrial, la toate │ │ │ │ │bovinele în vârstă de peste 6 luni; │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. Animalele pozitive bacterioscopic, │ │ │ │ │serologic şi/sau alergic se elimină din │ │ │ │ │efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu│ │ │ │ │programul de asanare elaborat. De la anima- │ │ │ │ │lele tăiate se prelevează probe individuale │ │ │ │ │pentru examene complexe de laborator. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │II. La ovine şi caprine domestice │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau│ │1. Medicul veterinar de │ │ │suspecte de boală │ │liberă practică │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤împuternicit din │ │ │Supravegherea prin examene serologice prin │ │circumscripţia sanitară │ │ │ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi │ │veterinară de asistenţă │ │ │caprinelor în vârstă de peste 12 luni: │ │şi medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │1. berbecii şi ţapii la autorizare şi de două│1. Examenele de laborator se efectuează pe │2. Testările serologice │ │ │ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania│probe de sânge recoltate pentru examenul │se efectuează la LSVSA. │ │ │de montă │pentru bruceloză. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. 5% din oile şi caprele de reproducţie, o │2. Analizele pentru supraveghere se │Examinarea probelor se │ │ │dată pe an. │efectuează pe probe de sânge recoltate │realizează la LSVSA, sau│ │ │ │pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau │după caz, la LNR din │ │ │ │artrita-encefalita caprină; │cadrul IDSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │3. 5% din oile şi caprele din exploataţiile │3. Animalele cu semne clinice, suspecte │3. Examinarea probelor │ │ │şi zonele cu antecedente de boală şi efective│şi/sau pozitive serologic se controlează │se realizează la LSVSA, │ │ │suspecte de infecţie, de două ori pe an, după│prin examen bacterioscopic pe probe fecale │sau după caz, la LNR │ │ │terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de│sau prin examen morfopatologic şi │din cadrul IDSA. │ │ │montă; │bacterioscopic pe probe de organe, dacă │ │ │ │ │acestea au murit sau au fost tăiate. │ │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │B. În exploataţii contaminate │ │ │ │activă ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │1. Se efectuează examen complex (serologic, │Atunci când, în turmele contaminate, │1. Medicul veterinar de │ │ │alergic trimestrial la întreg efectivul,) şi │procentul de infecţie depăşeşte 10% din │liberă practică │ │ │bacterioscopic pe probe fecale la animalele │animalele controlate, în efectivul respectiv │împuternicit din │ │ │reagente; │se aplică măsurile prevăzute în programul de │circumscripţia sanitară │ │ │ │asanare prin depopulare totală sau prin │veterinară de asistenţă │ │ │ │extracţie │şi medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. La animalele moarte sau tăiate se │ │2. Examinarea probelor │ │ │efectuează examen necropsic, bacterioscopic │ │se realizează la LSVSA, │ │ │şi histopatologic. │ │sau după caz, la LNR din│ │ │ │ │cadrul IDSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate │ │ │ │şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, │ │ │ │ │parcuri, grădini zoologice etc. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │Supraveghere prin examene morfopatologice, │Arealul în care au fost depistate animale cu │1. Medicul veterinar de │ │ │bacteriologice şi histopatologice a tuturor │paratuberculoză, se supune acţiunilor de │liberă practică │ │ │animalelor moarte sau tăiate în captivitate │vânătoare intensivă sau prin depopulare │împuternicit din │ │ │precum şi a celor vânate sau moarte în │totală în cazul animalelor crescute în │circumscripţia sanitară │ │ │rezervaţii naturale; │captivitate. │veterinară de asistenţă │ │ │ │ │şi medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │IV. Măsuri generale: │Controlul eficienţei decontaminării finale │2. LSVSA, sau după caz, │ │ │ │ │la LNR din cadrul IDSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Combatere a paratuberculozei prin │3. Medicul veterinar de │ │ │ │imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu │liberă practică │ │ │ │aprobarea ANSVSA │împuternicit din │ │ │ │ │circumscripţia sanitară │ │ │ │ │veterinară de asistenţă │ │ │ │ │şi medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 17. BRUCELOZA LA BOVINE (B -103) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Măsurile aplicate pentru supravegherea
activă a bolii în exploataţii trebuie să
respecte prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind criteriile pentru
planuri naţionale de eradicare accelerată a
brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzooti-
ce bovine, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 961 din 31 octombrie
2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA
105/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare care introduce măsuri naţionale
pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi
leucozei bovine,publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 964 din 31 octom-
brie 2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANS-
VSA 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind problemele de sănătate a
animalelor ce afectează comerţul intracomuni-
tar cu animale din speciile suine şi bovine,
publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, cu
modificările şi completările ulterioare,
2. Supraveghere serologică prin RSAR-Roz
Bengal sau ELISA (pe cumul de 10 probe), la:
a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi
sanitar-veterinar pentru montă sau recoltare
de material seminal pentru însămânţări arti-
ficiale, control o dată pe an;
b) vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele
în vârstă de peste 12 luni o dată pe an;
c) bovinele de reproducţie, în cazurile de
vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30
de zile înainte de livrare, dacă nu au fost
examinate în anul calendaristic în curs;
1. Examenele se efectuează pe probele care se
recoltează în scopul examinării pentru leucoza
enzootică bovină.
2. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente
prin RSAR Roz Bengal se examinează şi prin
SAT, RFC sau ELISA iar apoi se trimit la IDSA
pentru confirmare.
3. Se realizează conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 1042005, Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005, precum şi
ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/ 2006
cu modificările şi completările ulterioare.
4. După ce România va fi recunoscută oficial
liberă de bruceloza se vor aplica prevederile
pct. 8 din anexa 1 la Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările şi
completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
3. vacile, bivoliţele şi junincile care au
avortat (după 14 - 21 zile de la avort) sau
care prezintă manifestări clinice ce conduc
la suspicionarea infecţiei brucelice.
1. De la toate animalele care au avortat se
trimit la laborator avortoni, placentă,
lichide fetale pentru examen complex de
laborator în vederea precizării
diagnosticului, precum şi probe de ser
sanguin la 14-21 zile după avort.
4. testarea serologică a animalelor importate
cu vârsta de peste 1 an;
5. examenul bacteriologic al materialului se-
minal, a embrionilor şi a ovulelor importate.
6. supraveghere bacteriologică şi serologică
obligatorie a speciilor susceptibile din
fondul cinegetic (la toate animalele vânate)
2. Nu se prelevează probe pentru examene de
laborator de la fermele în primele 14 zile de
la fătare şi în cazul când a fost stabilit
diagnosticul de certitudine. Se examinează
imediat şi apoi trimestrial.
7. în abator
a) animalele vii: se examinează ante mortem
şi post mortem;
b) carnea şi organele: se examinează în
unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar
veterinar
MĂSURI
Carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia
ugerului, se sterilizează prin tratament
termic şi se dau în consum;
1. Se confiscă şi se distrug ugerul, celelalte
viscere necomestibile, glandele endocrine şi
sângele;
2. Pieile se supun dezinfecţiei prin sărare
timp de 60 zile după care se pot dirija la
prelucrare;
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
5. În cazul declarării bolii în abator se
aplică prevederile legislaţiei comunitare.
Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA
18. BRUCELOZA LA OVINE (B =151 - infecţia cu Brucella ovis) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
Serologică prin RFC şi după caz (în funcţie
de simptome şi leziuni) examene bacteriolo-
gice şi histologice la:
1. toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2
săptămâni înainte şi după perioada de montă,
sau de însămânţări artificiale;
2. berbecii cu manifestări de epididimită;
3. berbecii de reproducţie în cazurile de
vânzare-cumpărare;
a) la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte
de livrare;
b) la beneficiar - după cel puţin 7 zile de
la preluare (în perioada de carantină
profilactică);
4. oile la 7-14 zile după avort;
1. Examenele se efectuează pe probele care se
recoltează pentru paratuberculoză.
2. De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice
de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC,
se trimit la IDSA probe de testicule pentru
izolarea şi identificarea (inclusiv prin teste
de biologie moleculară) Brucella ovis
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele
2. Examinare la LSVSA
Judeţean, respectiv a
municipiului Bucureşti
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
19. BRUCELOZA LA OVINE ŞI CAPRINE (B- 152 = infecţia cu Brucella melitensis) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Efectivul de ovine se afla sub control
sanitar veterinar oficial.
2. Supraveghere serologică odată pe an prin
testul de aglutinare rapidă pe lama cu
antigen colorat cu Roz Bengal, astfel:
a) din turmele cu până la 1000 capete:
(i) toţi masculii necastraţi în vârstă de
peste 6 luni;
(îi) toate animalele nou introduse în turma;
(iii) 25% din femelele pentru reproducţie
(nr. de animale testate nu trebuie să fie sub
50), iar dacă turma conţine mai puţin de 50
de femele, atunci se testează
toate femelele pentru reproducţie.
b) din turmele cu peste 1000 capete:
(i) supravegherea serologică se va face pe un
număr reprezentativ de animale pentru a furni
za un nivel de confidenţă de 99% în decelarea
infecţiei cu Brucella melitensis dacă
prevalenţa este de peste 0,2%.
3. Examinare serologică (RSAR Roz Bengal şi
RFC/) la toate animalele care prezintă
manifestări clinice ce conduc la suspicio-
narea infecţiei.
4. Examene de laborator pentru probele
provenite de la carcase cu leziuni suspecte
de bruceloză.
5. Examene de laborator a avortonilor pro-
veniţi de la caprine şi ovine.
6. Rumegătoarele sălbatice crescute în
captivitate şi semicaptivitate, din
rezervaţiile naturale, parcuri, grădini
zoologice, etc.
1. Conform Deciziei 2007/399/CE România a
fost recunoscută oficial ca stat indemn de
bruceloză (Brucella. melitensis).
2. Conform Codului Zooveterinar 2006, cap.
2.4.2., pentru menţinerea statusului de oficial
liber de boala supravegherea se va efectua ca
la pct. 2, coloana 2 (conduita de execuţie).
3. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente
se trimit la IDSA, pentru confirmarea
diagnosticului.
4. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină
din efectiv, iar restul efectivului de animale
din exploataţie se supraveghează serologic
trimestrial prin RFC.
5. În exploataţiile în care s-au diagnosticat
cazuri pozitive se impun restricţii de mişcare
care se ridică după 45 de zile de la
distrugerea ultimului animal infectat sau
susceptibil de a fi infectat.
6. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
7. În cazul diagnosticării bolii se aplică
prevederile legislaţiei comunitare.
8. În România vaccinarea împotriva infecţiei
cu B. Melitensis este interzisă.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau, după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
20. BRUCELOZA LA PORCINE (B - 253) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. clinic: porcine de reproducţie, în mod
deosebit la cele aflate în localităţi
învecinate cu zona silvatică
Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi
RFC la:
a) vierii de reproducţie-la intrarea în
exploatare şi apoi trimestrial;
b) scroafele şi scrofiţele pentru
reproducţie-o dată pe an - în trimestrul III,
după cum urmează:
(i) 10% din exploataţii comerciale
industriale,
(îi) 100% în exploataţii nonprofesionale.
c) scroafele şi vierii care prezintă semne
clinice care conduc la suspiciunea de infec-
ţie brucelică inclusiv toate scroafele care
au avortat (după 7-14 zile de la avort).
d) porcinele de reproducţie în cazurile de
vânzare-cumpărare, în perioada de carantină
se examinează la furnizor cu cel mult 30 zile
înainte de livrare şi la 14-21 zile de la
preluare la beneficiar.
1. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente
serologic, se trimit la IDSA pentru confirmare.
2. De la toate animalele care au avortat se
trimit la laborator: avortoni, placentă,
lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 -
21 zile de la avort.
3. În colectivităţile şi gospodăriile
populaţiei în care se confirmă infecţia
brucelică, nu se mai execută examene
serologice ci se aplică Programul de asanare
prin lichidarea întregului efectiv.
4. La animalele vii nou introduse în cadrul
comerţului intracomunitar sau prin importul din
ţări terţe se respectă prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.
5. Cerinţe pentru calificarea unei
exploataţii libere de bruceloză
(conform OIE şi FAO):
a) să se afle sub control veterinar oficial;
b) să nu fi existat niciun animal infectat cu
B. suis în ultimii trei ani şi toate cazurile
suspecte au fost trimise spre expertiză la
laborator;
6. Efectivele de reproducţie în vârstă de
peste 6 luni pot fi încadrate ca libere de
bruceloză dacă:
a) tot efectivul a fost testat cu rezultate
negative;
b) la examinarea trimestrială 25% din suine au
rezultat negativ
c) la examinarea lunară 10% au rezultat
negativ;
d) niciun animal nu se testează de două ori în
interval de 12 luni;
e) pentru menţinerea statusului de liber,
efectivele trebuie testate anual;
f) trebuie menţinută supravegherea pasivă a
semnelor clinice;
g) testarea(bacteriologică şi serologică)
periodică a animalelor reacţionate sau suspecte
trimise la sacrificare.
7. Teste serologice recomandate a fi utilizate
în supraveghere sunt:
a) Reacţia de aglutinare rapidă pe lama cu
antigen colorat cu Roz Bengal
b) Reacţia de Fixare a Complementului sau
ELISA.
8. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
Judeţean, şi/sau după
caz, la LNR din cadrul
IDSA.
3. în abator
a) animalele vii: se examinează ante mortem
şi post mortem;
b) carnea şi organele: se examinează în
unităţi de tăiere autorizate sanitar
veterinar
4. supraveghere bacteriologică şi serologică
obligatorie a speciilor susceptibile(mistreţi
şi iepuri cu leziuni) din fondul cinegetic.
MĂSURI
De la porcii din efectivele cu bruceloză:
1. se dispune sistarea reproducţiei şi
depopularea totală;
2. carnea şi subprodusele comestibile la care nu
s-au constatat leziuni se dau în consum fără
restricţii;
3. organele cu leziuni se confiscă
Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ (B - 104) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea datelor relevante despre
boală.
1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de
către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. prin examene de laborator a materialului
seminal de la tauri şi bivoli pentru montă
naturală din taberele de vară, de 2 ori la
interval de 7 zile:
a) înaintea sezonului de păşunat, într-o
perioadă nu mai mare de 14 zile;
b) imediat după întoarcerea la stabulaţie;
c) mamelor de tauri prin examinare de mucus
vaginal;
1. Înainte de prelevarea probelor taurii
şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.
2. De la femelele care au avortat se trimit
la laborator avortoni şi învelitori
placentare.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările
ulterioare.
4. Pentru prevenirea introducerii bolii se
aplică prevederile legislaţiei comunitare.
Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC (ovine, porcine, păsări) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de
către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. prin inspecţie şi, în caz de suspiciune,
prin examene de laborator
Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. în abator:
a) animalele şi păsările vii: se examinează
ante şi post mortem;
b) examinarea carcaselor şi organelor;
Măsuri
1. Tăierea în partidă separată a loturilor de
păsări la care s-a decelat prezenţa de specii
de Campylobacter termofile
2. Recoltarea de probe din carcase şi organe
de la ovine şi porcine.
3. Recoltarea de carcase şi organe de la puii
broiler
4. Recoltarea de probe din apă potabilă.
5. Carnea şi organele contaminate se dirijează
pentru prelucrare în produse supuse
tratamentului termic.
1. Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
judeţean şi/sau după
caz la laboratorul
IISPV.
23. TUBERCULOZA (B -105) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │I. Supraveghere │1. Monitorizarea datelor despre boală. │1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de │Medici veterinari │ │pasivă │ │către DSVSA │oficiali din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │II. Supraveghere│I. LA BOVINELE DOMESTICE (taurine, │ │ │ │activă │bubaline) │ │ │ │ │A. În exploataţii considerate necontaminate: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │1. Tuberculinare generală prin test unic (TU)│1. Controalele intradermotuberculinice şi/sau │1. Medicul veterinar de │ │ │0 dată pe an, la toate taurinele şi bubali- │cele pentru răspuns imun mediat celular se │liberă practică │ │ │nele în vârstă de peste 6 săptămâni. │planifică şi se efectuează cu cel puţin două │împuternicit din │ │ │2. Animalele la care TU a dat rezultate │săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.│circumscripţia sanitară │ │ │neconcludente sau pozitive, se retestează la │2. Cu trei săptămâni înaintea controalelor │veterinară de asistenţă │ │ │42 zile prin TCS │menţionate la pct. 1 se efectuează tratamente │şi medicul veterinar │ │ │3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba │antiparazitare. │oficial din cadrul │ │ │utilizarea unor metode alternative, pentru a │3. Se interzice utilizarea, pentru testare │DSVSA. │ │ │creşte gradul de confidenţă al diagnosticului│alergică a tuberculinelor neomologate, alterate │2. Examinare la LSVSA │ │ │în relaţie cu animalele dubioase, cum ar fi │sau cu termen de valabilitate expirat, precum │şi/sau după caz, la LNR │ │ │EIAs-yIFN. │şi instrumentar de lucru defect, neautorizat │din cadrul Institutului │ │ │4. În cazul în care la tuberculinarea │metrologic. │de Diagnostic şi │ │ │efectivelor din centrele de colectare pentru │4. Nu vor fi supuse testării │Sănătate Animală. │ │ │export sau pentru comerţ intracomunitar se │intradermotuberculinice sau pentru răspuns │ │ │ │declară tuberculoza, centrul de colectare îşi│imun mediat celular: │ │ │ │încetează activitatea şi se supune măsurilor │a) animalele tratate anterior cu │ │ │ │de combatere şi eradicare a bolilor. │medicamente imunosupresoare, cum ar fi: │ │ │ │5. animalele pozitive la TCS şi/sau EIAs-yIFN│(i) dexametazona; │ │ │ │se elimină obligatoriu din exploataţie prin │(îi) hidrocortizon; │ │ │ │abatorizare. │b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie │ │ │ │ │şi cele în primele 30 de zile după fătare; │ │ │ │ │animalele bolnave, aflate în tratament sau │ │ │ │ │cele în convalescenţă. │ │ │ │ │5. Expedierea animalelor reagente la abator se │ │ │ │ │face în baza certificatului sanitar veterinar │ │ │ │ │de transport şi sănătate barat cu diagonală │ │ │ │ │roşie şi fişei de tăiere cu rezultatele │ │ │ │ │testului intradermotuberculinic sau pentru │ │ │ │ │răspuns imun mediat celular întocmite de │ │ │ │ │medicul veterinar oficial. │ │ │ │ │6. De la toate animalele reagente, tăiate │ │ │ │ │pentru precizarea diagnosticului de │ │ │ │ │tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe │ │ │ │ │individuale pentru examene de laborator, │ │ │ │ │astfel: │ │ │ │ │a) limfonodurile capului: retrofaringiene │ │ │ │ │(stâng şi drept) mandibulare (stâng şi drept), │ │ │ │ │parotidiene (stâng şi drept); │ │ │ │ │b) limfonodurile traheobronhice (stâng şi │ │ │ │ │drept), mediastinale (anterior şi posterior); │ │ │ │ │c) limfonodurile hepatice, iliac (intern şi │ │ │ │ │extern), retromamar (superior şi inferior) şi │ │ │ │ │poplitei; │ │ │ │ │d) porţiuni de ţesuturi şi organe (pleură, │ │ │ │ │pulmon, ficat, splină, rinichi, organe │ │ │ │ │genitale, glandă mamară, etc.); │ │ │ │ │7. Este obligatorie şi supravegherea │ │ │ │ │anatomopatologică şi de laborator pentru │ │ │ │ │tuberculoză a tuturor bovinelor moarte sau │ │ │ │ │tăiate de urgenţă, provenite din exploataţii │ │ │ │ │contaminate. │ │ │ │ │8. Examenele bacteriologice şi/sau PCR, │ │ │ │ │morfopatologice pozitive certifică │ │ │ │ │diagnosticul de tuberculoză. │ │ │ │ │9. Proprietarii animalelor reagente sacrificate │ │ │ │ │pentru precizare de diagnostic se despăgubesc │ │ │ │ │potrivit legii indiferent de rezultatele │ │ │ │ │examenelor de laborator. │ │ │ │ │10. Precizările tehnice sunt în conformitate │ │ │ │ │cu prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA │ │ │ │ │nr. 104/2005, 105/2005, nr. 61/2006 cu │ │ │ │ │modificările şi completările ulterioare. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │B. În exploataţii suspecte de contaminare: │ │ │ │ │1. Până la clarificarea situaţiei │ │1. Medicul veterinar de │ │ │epidemiologice, se interzice introducerea de │ │liberă practică │ │ │bovine sănătoase în aceste exploataţii. │ │împuternicit din │ │ │2. Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni, │ │circumscripţia sanitară │ │ │rămase în efectiv, sunt supuse testări la cel│ │veterinară de asistenţă │ │ │puţin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor │ │şi medicul veterinar │ │ │care au reacţionat pozitiv în vederea │ │oficial din cadrul │ │ │clarificării statusului efectivului, atunci │ │DSVSA judeţene, │ │ │când animalele tăiate în scop de diagnostic │ │respectiv a │ │ │au fost negative la examenele de abator şi │ │municipiului │ │ │laborator. │ │Bucureşti. │ │ │ │ │2. Examinare la LSVSA │ │ │ │ │şi/sau după caz, la LNR │ │ │ │ │din cadrul IDSA │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │C. În exploataţii contaminate: │1. Este interzisă constituirea de centre de │1. Medicul veterinar de │ │activă │a) Se consideră exploataţie contaminată, acea│izolare pentru tuberculoză şi popularea │liberă practică │ │ │exploataţie în care bovinele testate şi │îngrăşătoriilor cu bovine provenite din │împuternicit are │ │ │reacţionate pozitiv la testul alergic au fost│exploataţii contaminate; │responsabilitatea │ │ │eliminate, iar examenul de abator şi labora- │2. Notificarea bolii se face în conformitate │efectuării │ │ │tor au confirmat tuberculoza. │cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │tuberculinărilor. │ │ │b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │2. Medicul veterinar │ │ │săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse │3. După declararea bolii, medicul veterinar │oficial din cadrul DSVSA│ │ │trimestrial testării oficiale pentru │oficial în a cărui responsabilitate este │are responsabilitatea │ │ │tuberculoză │exploataţia împreună cu DSVSA, efectuează │pentru implementarea │ │ │c) măsurile aplicate pentru controlul bolii │ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul │celorlalte măsuri de │ │ │în exploataţiile contaminate trebuie să res- │de asanare. │control al bolii. │ │ │pecte prevederile Ordinului preşedintelui │4. Medicul veterinar oficial comunică în scris │3. Examenele de │ │ │ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedin- │deţinătorului de animale restricţiile privind │laborator pentru │ │ │telui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului │circulaţia animalelor şi condiţiile de │precizarea │ │ │preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modifică-│valorificare a produselor de origine animală │diagnosticului se │ │ │rile şi completările ulterioare │provenite de la acestea. │realizează la LSVSA sub │ │ │d) măsurile specifice de control al bolii la │5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau │coordonarea LNR pentru │ │ │efectivele de bovine din România vor fi │TCS se elimină pentru tăiere în abator, în │Tuberculoză. │ │ │precizate prin Manual Operaţional aprobat │vederea efectuării examenului de abator şi de │ │ │ │prin ordin al preşedintelui ANSVSA │laborator pentru precizarea diagnosticului. │ │ │ │ │6. Aceste bovine se taie în partidă separată │ │ │ │ │sau în sala sanitară, sub supraveghere │ │ │ │ │sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor │ │ │ │ │de decontaminare şi protecţia mediului. │ │ │ │ │7. Bovinele tăiate în scop de diagnostic se │ │ │ │ │despăgubesc conform Hotărârii Guvernului │ │ │ │ │nr. 1.415/2004 cu modificările şi │ │ │ │ │completările ulterioare; │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │D. Alte rumegătoare domestice receptive │ │ │ │ │(ovine şi caprine). │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │1. examene anatomopatologice pentru depista- │1. La ovine, testul intradermic se execută │1. Medicul veterinar de │ │ │rea leziunilor de tuberculoză la ovinele şi │prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml │liberă practică │ │ │caprinele abatorizate, tăiate de urgenţă sau │PPD-bovin şi PPD-aviar în puncte separate, pe │împuternicit din │ │ │moarte; │latura toracelui posterior articulaţiei │circumscripţia sanitară │ │ │ │cotului iar la caprine testul poate fi │veterinară de asistenţă │ │ │ │efectuat ca la bovine, pe latura gâtului. │şi medicul veterinar │ │ │ │Citirea reacţiilor se face la 48 de ore după │oficial din cadrul │ │ │ │inoculare: interpretarea reacţiilor se face │DSVSA. │ │ │ │după cheia recomandată pentru diagnosticul │2. Examinare la LSVSA │ │ │ │alergic al paratuberculozei la ovine şi │şi/sau după caz, la LNR │ │ │ │caprine. │din cadrul IDSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. testare alergică, de două ori pe an (Trim.│2. Ovinele şi caprinele reagente la IDR-TCS │ │ │ │II şi IV), prin IDR-TCS la ovinele şi capri- │vor fi supuse testelor serologice şi │ │ │ │nele adulte din efective: │examenelor bacteriologice pe probe de fecale │ │ │ │a) cu antecedente de boală sau cu risc maxim │pentru diagnosticul paratuberculozei; în │ │ │ │de infecţie; │acelaşi scop, de la animalele tăiate, │ │ │ │b) în care au fost depistate cazuri cu lezi- │limfocentrii mezenterici şi mucoasa │ │ │ │uni de tuberculoză confirmate prin examene de│intestinală se vor examina necropsic, │ │ │ │laborator │histopatologic şi bacteriologic. │ │ │ │c) rumegătoarele receptive din exploataţii de│ │ │ │ │bovine care au fost diagnosticate pozitiv │ │ │ │ │pentru tuberculoză. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │3. toate animalele pozitive la IDR - TCS se │ │ │ │ │abatorizează şi de la acestea se recoltează │ │ │ │ │probe pentru precizarea diagnosticului de │ │ │ │ │tuberculoză │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │4. efectivele de ovine şi caprine în care │ │ │ │ │boala a fost confirmată şi declarată oficial │ │ │ │ │se supun programului de asanare prin │ │ │ │ │depopulare totală │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │E. Porcine domestice şi sălbatice. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │1. Supraveghere prin expertiză de abator (du-│Respectarea protocolului comun încheiat între │1. Medicul veterinar de │ │ │pă tăiere sau vânat) şi recoltarea de probe │ANSVSA, RNP-ROMSILVA şi AGVPS nr. │liberă practică │ │ │de ţesuturi şi organe cu leziuni suspecte de │1939/11379/700/2006 cu privire la │împuternicit din │ │ │tuberculoză care se expediază la laborator │supravegherea şi prevenirea unor boli │circumscripţia sanitară │ │ │pentru precizarea diagnosticului de │transmisibile de la animale la om; arealul în │veterinară de asistenţă │ │ │tuberculoză. │care au fost depistaţi porci sălbatici cu │şi medicul veterinar │ │ │ │tuberculoză va fi supus acţiunilor de │oficial din cadrul │ │ │ │vânătoare intensivă; │DSVSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤2. Examinare la LSVSA │ │ │2. Exploataţiile în care boala a fost │ │şi/sau după caz, la LNR │ │ │confirmată şi declarată oficial se supun │ │din cadrul IDSA. │ │ │măsurilor de asanare prin depopulare totală. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │3. Adăpostul şi incinta exploataţiei de │ │ │ │ │porcine în care au fost cazate animalele cu │ │ │ │ │diagnostic de tuberculoză vor fi supuse │ │ │ │ │acţiunilor de sanitaţie veterinară │ │ │ │ │(deratizare, dezinsecţie, decontaminare, cu │ │ │ │ │controlul eficienţei acestora. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │4. Arealul din care au provenit porcii │ │ │ │ │sălbatici cu tuberculoză, la care s-au │ │ │ │ │depistat leziuni de tuberculoză, se supune │ │ │ │ │măsurilor de restricţie privind circulaţia │ │ │ │ │animalelor domestice şi se intensifică │ │ │ │ │acţiunile de vânătoare în zonă. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │F. Animale receptive din mediul silvatic în │ │ │ │ │captivitate şi semicaptivitate (Capre, cerbi,│ │ │ │ │zimbri, girafe, lame, cămile şi alte mamifere: │ │ │ │carnasiere, feline; maimuţe) din rezervaţii │ │ │ │ │naturale, grădini zoologice, parcuri, etc. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │1. Zona din care au provenit animalele cu │1. Medicul veterinar de │ │ │de laborator la toate animalele depistate │tuberculoză va fi supus măsurilor similare │liberă practică │ │ │moarte, vânate sau tăiate; │prevăzute la lit. E, pct. 4, pentru porcii │împuternicit din │ │ │ │sălbatici. │circumscripţia sanitară │ │ │ │2. La rumegătoarele şi alte animale receptive │veterinară de asistenţă │ │ │ │din fondul cinegetic, în captivitate sau │şi medicul veterinar │ │ │ │semicaptivitate, organizarea acţiunilor de: │oficial din cadrul │ │ │ │depistare, diagnostic, asigurarea materialelor │DSVSA. │ │ │ │necesare revin MADR şi proprietarilor de │2. Examinare la LSVSA, │ │ │ │rezervaţii. │şi/sau după caz, la LNR │ │ │ │ │din cadrul IDSA │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │G. Carnasiere şi feline domestice (Câini, │ │ │ │ │pisici, nurci) │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │Examen anatomopatologic şi de laborator la │1. Este interzisă administrarea în hrana │1. Medicul veterinar de │ │ │toate animalele cu leziuni suspecte de │carnasierelor a produselor lactate, deşeurilor │liberă practică │ │ │tuberculoză; │şi confiscatelor de abator provenite de la │împuternicit din │ │ │ │animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost │circumscripţia sanitară │ │ │ │tratate termic în conformitate cu legislaţia │veterinară de asistenţă │ │ │ │sanitară veterinară în vigoare; │şi medicul veterinar │ │ │ │2. Declararea oficială a bolii se face pe baza │oficial din cadrul │ │ │ │buletinelor de analiză pentru confirmarea │DSVSA. │ │ │ │bolii, iar în crescătoriile contaminate se │2. Examinare la LSVSA │ │ │ │aplică programul de asanare prin │şi/sau după caz, la LNR │ │ │ │depopulare totală. │din cadrul IDSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │H. Păsări domestice (Găini, curci, bibilici, │1. În exploataţiile comerciale şi necomerciale │1. Medicul veterinar de │ │ │porumbei, fazani, etc.): │avicole în care tuberculoza a fost │liberă practică │ │ │Supraveghere prin examene anatomopatologice │diagnosticată la alte animale receptive sau la │împuternicit din │ │ │şi de laborator în ferme, curţi, rezervaţii, │acestea se înregistrează frecvente reacţii │circumscripţia sanitară │ │ │parcuri, grădini zoologice, circuri, expozi- │nespecifice, vor fi tăiate un număr suficient │veterinară de asistenţă │ │ │ţii permanente, etc. │de păsări (minimum 5 capete) şi examinate │şi medicul veterinar │ │ │ │complex în direcţia tuberculozei. │oficial din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. │ │ │ │2. Exploataţiile în care boala a fost │2. Examinare la LSVSA │ │ │ │confirmată şi declarată oficial se supun │şi/sau după caz, la LNR │ │ │ │programului de asanare prin depopulare totală │din cadrul IDSA. │ │ │ │şi măsurilor de sanitaţie veterinară în │ │ │ │ │conformitate cu prevederile legale. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │I. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │I. ANIMALE VII (bovinele, caprinele, porcine-│ │ │ │ │le, păsările, iepurii şi vânatul sălbatic): │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │Se examinează ante şi post mortem, inclusiv │ │1. Medic veterinar │ │ │ganglioni limfatici ai capului şi organelor. │ │oficial din din cadrul │ │ │ │ │DSVSA │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │II. CARNE şi ORGANE │CARNE şi ORGANE (bovine, caprine şi porcine) │1. Medic veterinar │ │ │1. Examinarea carcaselor şi organelor se │1. În cazul animalelor care au reacţionat │oficial din cadrul │ │ │efectuează în unităţi de tăiere │pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, │DSVSA │ │ │autorizate/aprobate sanitar veterinar, de │la care după tăiere prin inspecţia post mortem │2. Examinare la LSVA │ │ │către medici veterinari oficiali sau alt │nu se constată leziuni, se vor recolta │Judeţean, şi/sau după │ │ │personal veterinar, desemnat de către autori-│următorii ganglioni limfatici: │caz, la LNR din cadrul │ │ │tatea sanitară veterinară competentă. │a) submaxilari, retrofaringieni, bronhici; │IDSA. │ │ │2. Păsările se supun inspecţiei individuale │b) mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă │ │ │ │după tăiere, prin examinarea carcasei şi │sunt măriţi în volum), portali şi retromamari. │ │ │ │organelor; în caz de suspiciune se recoltează│2. În cazul suspiciunii de TBC se recoltează │ │ │ │carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, │probe de organe cu leziuni şi ganglioni │ │ │ │splină, ovare) pentru examene de laborator în│limfatici în vederea examinării bacteriologice │ │ │ │direcţia tuberculozei. │şi histologice, după caz, conform normelor │ │ │ │ │sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de │ │ │ │ │organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. │ │ │ │ │În lipsa organelor afectate se recoltează numai │ │ │ │ │limfonodulii cu leziuni. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │MĂSURI │1. Medic veterinar │ │ │ │1. Sancţiunile de abator la carnea şi organele │oficial din cadrul │ │ │ │mamiferelor se aplică în funcţie de localizare │DSVSA. │ │ │ │şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu │ │ │ │ │prevederile normelor sanitare veterinare în │ │ │ │ │vigoare. │ │ │ │ │2. Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă │ │ │ │ │şi denaturează. │ │ │ │ │3. Sancţiunile de abator pentru carnea şi │ │ │ │ │organele de pasăre sunt următoarele: │ │ │ │ │a) confiscarea carcasei şi organelor în │ │ │ │ │întregime în caz de infecţie generalizată sau │ │ │ │ │de leziuni în organe însoţite de slăbire │ │ │ │ │avansată şi de infiltraţii în musculatură; │ │ │ │ │b) confiscarea organelor cu leziuni şi │ │ │ │ │admiterea în consum a carcasei, după │ │ │ │ │sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu │ │ │ │ │prezintă modificări organoleptice. │ │ │ │ │c) Notificarea bolii se face în conformitate cu │ │ │ │ │prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │ │ │ │ │77/2005, cu modificările ulterioare. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │J. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA │ │ │ │ │ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │1. Supravegherea şi controlul permanent al │1. Supravegherea şi controlul aplicării │1. Medicul veterinar de │ │ │funcţionării regimului de filtru şi │măsurilor generale de prevenirea transmiterii │liberă practică │ │ │mijloacelor de manipulare, decontaminare şi │bolii de la animale la om, se efectuează de │împuternicit din │ │ │distrugere a produselor patologice de origine│către autoritatea veterinară competentă, în │circumscripţia sanitară │ │ │animală în toate exploataţiile organizate şi │toate cazurile, iar când se constată încălcări │veterinară de asistenţă │ │ │în cele de cercetare şi diagnosticul │ale legislaţiei veterinare, autoritatea │şi medicul veterinar │ │ │micobacteriozelor, în conformitate cu │veterinară este în măsură să decidă │oficial din cadrul │ │ │legislaţia sanitară veterinară în vigoare; │suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare │DSVSA. │ │ │ │de funcţionare pentru exploataţia respectivă; │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2.Controlul aplicării şi respectării Normelor│2. Controlul sanitar a personalului şi a │DSVSA │ │ │de Protecţia Muncii cu referire la prevenirea│membrilor familiilor din exploataţiile │ │ │ │îmbolnăvirilor profesionale în exploataţiile │contaminate va fi efectuat odată pe an. │ │ │ │comerciale de animale (colectivităţi), │ │ │ │ │unităţile de prelucrare şi comercializare a │ │ │ │ │produselor de origine animală, instituţii de │ │ │ │ │cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor;│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor │3. Supravegherea şi controlul sanitar │DSVSA │ │ │naturale şi a surselor potenţiale animale şi │veterinar se vor efectua în conformitate cu │ │ │ │umane de infecţie, a speciilor şi subspecii- │legislaţia veterinară în vigoare │ │ │ │lor de micobacterii prezente în teritoriu şi │privind producerea, prelucrarea şi │ │ │ │a riscului de transmitere a bolii în relaţia │comercializarea laptelui şi produselor lactate │ │ │ │animal - om - animal; │din exploataţiile contaminate. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │4. Controlul trimestrial, prin examene │4. Expertiza sanitară veterinară de abator a │DSVSA │ │ │radiologice, semiologice ori prin alte teste │carcaselor, organelor şi produselor din carne │ │ │ │de depistare a tuberculozei la tot personalul│destinate consumului uman, se efectuează de │ │ │ │angajat care desfăşoară activităţi: │către medicii veterinari oficiali din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. Carnea şi organele cu leziuni de │ │ │ │ │tuberculoză se supun sancţiunilor de abator │ │ │ │ │potrivit legii. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │a) În exploataţiile comerciale/ │5. Pentru orice abatere de la prevederile │Medic veterinar oficial,│ │ │nonprofesionale de animale (colectivităţi); │legii se suspendă activitatea unităţii de │din cadrul DSVSA │ │ │ │prelucrare pentru o perioadă stabilită de │ │ │ │ │autoritatea veterinară competentă. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │b) în unităţi de prelucrare şi comercializare│ │Medic veterinar oficial,│ │ │a produselor de origine animală destinate │ │din cadrul DSVSA │ │ │consumului public; │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │c) personalul care acordă asistenţă zoo - │ │ │ │ │veterinară în unităţile menţionate; │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │d) personalul din unităţile de cercetare şi │ │ │ │ │diagnostic al micobacteriozelor; │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │e) membrii familiilor din exploataţiile │ │ │ │ │nonprofesionale în care au fost diagnosticate│ │ │ │ │animale cu tuberculoză. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │5. Supravegherea şi controlul sanitar veteri-│ │Medic veterinar oficial │ │ │nar permanent al producerii, prelucrării şi │ │din cadrul DSVSA │ │ │comercializării produselor de origine animală│ │ │ │ │destinate consumului uman în: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │a) toate exploataţiile comerciale de animale,│ │ │ │ │inclusiv în cele nonprofesionale; │ │ │ │ │b) toate unităţile prelucrătoare din industria │ │ │ │alimentară; │ │ │ │ │c) circuitul comercial din pieţe şi unităţi │ │ │ │ │de desfacere produse şi preparate de origine │ │ │ │ │animală. │ │ │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 24. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ (IBR) B-110 *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: │1. Medicul veterinar de │ │activă ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤liberă practică │ │ │a) Taurii şi bivolii autorizaţi pentru │ │împuternicit din │ │ │reproducţie pe teritoriul României, de două │ │circumscripţia sanitară │ │ │ori pe an, în semestrele I şi II. │ │veterinară de asistenţă │ │ │ │ │şi medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │b) mamele de tauri, la autorizare, şi │ │2. Probele de sânge se │ │ │candidatele mame de tauri o dată pe an. │ │testează la LSVSA │ │ │ │ │abilitate şi LNR din │ │ │ │ │cadrul IDSA, după caz. │ │ │ │ │3. Examenele │ │ │ │ │virusologice se │ │ │ │ │efectuează la LSVSA │ │ │ │ │abilitate şi la LNR din │ │ │ │ │cadrul IDSA, după caz, │ │ │ │ │pe probe de organe, │ │ │ │ │tampoane nazale, │ │ │ │ │leucoconcentrat. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │c) Tăuraşii care se achiziţionează pentru │1. Notificarea bolii se face în conformitate │ │ │ │reproducţie, după împlinirea vârstei de şase │cu prevederile Ordinului preşedintelui │ │ │ │luni, înainte de plecarea din ferma de │ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările │ │ │ │origine şi la minimum 21 de zile de la intra-│ulterioare. │ │ │ │rea în carantină în ferma de destinaţie; │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │d) Probele de sânge se recoltează de la │2. În caz de necesitate se aplică măsurile │ │ │ │animale nevaccinate anti - IBR-IPV. │dispuse prin deciziile Comisiei Europene. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. în caz de suspiciune de boală, se efectu- │ │ │ │ │ează examene virusologice. │ │ │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 25. TRICHOMONOZA BOVINĂ (B-112) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de
către DSVSA
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi
anatomopatologică a efectivelor de bovine de
reproducţie în special la montă şi la
fătare, pentru efectivele indigene şi a
celor aflate în perioada de carantină.
2. Supraveghere de laborator:
a) trimestrial la taurii şi bivolii din cen-
trele de însămânţări artificiale şi unităţile
furnizoare de material seminal - autorizate;
1. Înainte de prelevarea probelor taurii
şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
b) taurii şi bivolii la autorizarea pentru
montă, de 2 ori la interval de 7 zile;
(i) înaintea sezonului de păşunat, într-o
perioadă nu mai mare de 14 zile;
(îi) imediat după întoarcerea la stabulaţie;
2. De la femelele care au avortat se trimit la
laborator, placentele şi avortonii.
3. În comerţul intracomunitar cu material
seminal, paietele se trimit la laborator o
cantitate suficientă pentru efectuarea
examenelor şi păstrarea de contraprobe.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA şi
/sau LNR din cadrul
IDSA
c) vacile, bivoliţele şi junicile care au
avortat sau la care se suspicionează infecţia;
d) material seminal de tauri şi/sau bivol
provenit din comerţul intracomunitar destinat
executării însămânţărilor artificiale.
26. ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ (B-115) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform
Regulamentului Parlamentului şi Consiliului
European nr. 999/2001.
2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune
Raport lunar transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Deţinătorii de bovine au
obligaţia anunţării
medicilor veterinari
oficiali asupra oricărei
suspiciuni de ESB (semne
clinice)
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere prin examene de laborator
2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform
prevederilor Regulamentului 999/2001
1. Prelevarea probelor de creier se efectuează
în spaţii special amenajate în abatoarele
autorizate sau în sălile de necropsie din
incinta laboratoarelor EST, cu respectarea
măsurilor de prevenire a transmiterii unor
boli infecţioase de la animale la om;
2. Probele de creier provenite de la toate
bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform
prevederilor anexei III a Regulamentului
Parlamentului şi Consiliului European nr.
999/2000/CE (sacrificate în regim de urgenţă;
cu semne clinice la inspecţia antemortem),
precum şi probele de creier provenite de la
bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni
sacrificate în regim de tăiere normală se
prelevează prin tehnica foramen magnum numai în
abatoarele autorizate pentru a sacrifica
bovine;
3. De la toate bovinele domestice şi
rumegătoarele din mediul silvic şi exotice,
care au exprimat semne clinice nervoase, se
prelevează creierul în întregime în vederea
examinării de laborator pentru ESB, inclusiv cu
trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii
complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky,
listerioză.
4. De la toate bovinele moarte; bovinele
suspecte de ESB şi bovinele ucise în cadrul
măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de
peste 24 luni se prelevează creierul în
întregime în vederea examinării de laborator
pentru ESB (inclusiv cu trunchi cerebral.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Recoltarea probelor
de creier se realizează
cu truse de unică
folosinţă în baza
protocoalelor stabilite
de LNR - EST din
I.D.S.A., numai de
medicii veterinari
abilitaţi,
3. Examinare la LSVSA
Judeţean, respectiv a
municipiului Bucureşti
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
5. Transportul probelor la LSVSA abilitate
pentru diagnosticul ESB se efectuează cât mai
curând posibil după recoltare, în ambalaje
etanşe, conform prevederilor legislaţiei
sanitare veterinare în vigoare.
6. Procesarea şi examinarea probelor de creier
se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A.
şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVSA, după
caz.
7. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB
sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza
prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde
pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a
cerinţelor specificate în Regulamentul
Parlamentului şi Consiliului European nr.
999/2001.
8. Până în momentul în care prin examenul de
laborator se va stabili un diagnostic negativ,
nici o parte din corpul animalelor care au
făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei
pentru ESB nu se va da în consum şi nici nu se
va utiliza la fabricarea produselor
alimentare, a produselor cosmetice şi
medicamentelor;
9. Evidenţele privind efectivele de bovine
indigene şi din import, inclusiv mişcarea
acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă
se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii
epidemiologi din fiecare DSVSA.
10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz)
sau, ori de câte ori este cazul, medicii
specialişti din LNR-EST vor face stagii de
perfecţionare în cadrul unui program de
pregătire continuă, în conformitate cu
cerinţele O.I.E. şi U.E.
11. Medicii veterinari epidemiologi şi
histopatologi specialişti vor organiza, cu
sprijinul conducerii D.S.V.S.A, instruiri
trimestriale în domeniul EST cu întreg
personalul medical veterinar din judeţ, cu
fermierii şi crescătorii de rumegătoare din
teritoriu.
12. Decizia Comisiei 2006/876/CE ce aprobă
programele de eradicare şi monitorizare a
bolilor la animale, a anumitor EST şi
prevenirea zoonozelor prezentate de Bulgaria
şi România pentru anul 2007, care amendează
Decizia 2006/687/CE
INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
1. Probele de creier provenite de la toate
bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform
prevederilor anexei III a Regulamentului
Parlamentului şi Consiliului European
nr. 999/2000 (sacrificate în regim de urgenta;
cu semne clinice la inspecţia antemortem)
precum şi probele de creier provenite de la
bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni
sacrificate în regim de tăiere normală se
prelevează prin tehnica foramen magnum
1. Medic veterinar
oficial din cadrul DSVSA
Se examinează ante şi post mortem.
2. În cazul confirmării bolii aceasta se
declară oficial conform Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările şi
completările ulterioare. Carnea, organele şi
subprodusele se confiscă aplicându-se
prevederile Regulamentului 999/2001 şi a
Regulamentului nr. 1774/2002
3. Se aplica măsurile de eradicare a bolii
conform prevederilor Regulamentului nr.
999/2001
Confirmarea
diagnosticului se
efectuează la LNR - EST
din I.D.S.A.
II. CARNE şi ORGANE
1. Examinarea carcaselor se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar
veterinar, de către medici veterinari
oficiali.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 788 din 30 august 2005
cu modificările şi completările ulterioare.
5. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare.
1. Medic veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
27. ARTRITA ENCEFALITA CAPRINĂ (B-153) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
Supravegherea serologică, prin ID şi/sau
ELISA:
La caprinele domestice:
1. ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania
de montă,
Animalele condiţionat sănătoase se
testează de 2 ori la interval de 5 luni;
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din
caprele de reproducţie de peste 24 luni,
identificate, din exploataţiile cu activitate
de reproducţie autorizate, o dată pe an, după
fătări sau înaintea perioadei de montă.
2. Animalele pozitive vor fi eliminate
din efectiv prin tăiere.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA, iar
cazurile de expertiză la
LNR din cadrul IDSA.
28. MAEDI VISNA B - 161 *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
Supravegherea serologică, prin ID şi/sau
ELISA la:
- 10%, dar nu mai puţin de 5 probe de la
ovinele de reproducţie de peste 12 luni,
identificate, din exploataţiile cu activitate
de reproducţie autorizate, o dată pe an, după
fătări sau înaintea perioadei de montă.
1. Animalele pozitive vor fi eliminate din
efectiv, nemaifiind folosite pentru
reproducţie.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu
modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
abilitate de IDSA şi
acreditate RENAR şi/sau
la LNR din cadrul IDSA.
29. SCRAPIA (B-160) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea informaţiilor
semnificative despre boală.
2. Supraveghere clinică în caz de
suspiciune sau de confirmare a bolii.
1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
Deţinătorii de ovine şi
caprine au obligaţia
anunţării medicilor
veterinari oficiali
asupra oricărei
suspiciuni de scrapie -
semne clinice.
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere prin examene de laborator
2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform
prevederilor Regulamentului 999/2001
3. Genotiparea ovinelor conform prevederilor
Regulamentului nr. 999/2001 şi a Deciziei
2002/1003 transpusă în Ordinul Preşedintelui
ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileşte cerinţele
minime pentru studiul genotipurilor de pro-
teine prionice la rasele de ovine.
4. Efectuarea testelor moleculare
discriminatorii conform prevederilor
Regulamentului nr. 999/2001
1. Prelevarea probelor de creier se efectuează
în spaţii special amenajate în abatoarele
autorizate sau în sălile de necropsie din
incinta laboratoarelor EST, cu respectarea
măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli
infecţioase de la animale la om;
2. Examinarea probelor de creier provenite de
la ovinele în vârstă de peste 18 luni conform
prevederilor anexei III a Regulamentului
Parlamentului şi Consiliului European nr.
999/2001/CE.
3. Recoltarea probelor de creier se realizează
cu truse de unică folosinţă în baza
protocoalelor stabilite de laboratoarele EST
din IDSA, numai de medicii veterinari instruiţi
în acest sens.
4. Pentru genotipare se recoltează probe de
sânge pe EDTA
5. Transportul probelor la LSVSA pentru
diagnosticul EST se efectuează cât mai curând
posibil după recoltare, în ambalaje etanşe,
conform prevederilor legislaţiei sanitare
veterinare în vigoare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Recoltarea probelor
de creier se realizează
cu truse de unică
folosinţă în baza
protocoalelor stabilite
de laboratoarele EST din
I.D.S.A., numai de
medicii veterinari
instruiţi în acest sens.
3. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA
5. Procesarea şi examinarea probelor de creier
se realizează în laboratoarele EST din cadrul
I.D.S.A. şi în laboratoarele EST din cadrul
LSVSA, după caz.
6. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt
cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor
"Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de
diagnostic şi vaccinuri" şi prevederilor
Regulamentului nr. 999/2001/CE.
7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la
laboratoarele EST din I.D.S.A.
8. Până în momentul în care prin examenul de
laborator se va stabili un diagnostic negativ,
nici o parte din corpul animalelor care au
făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei
pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu
se va utiliza la fabricarea produse lor
alimentare, a produselor cosmetice şi
medicamentelor;
9. Evidenţele privind efectivele de ovine
indigene şi din import, inclusiv mişcarea
acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă
se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii
epidemiologi din fiecare DSVSA.
10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz)
sau, ori de câte ori este cazul, medicii
veterinari din cadrul laboratoarelor EST fac
stagii de perfecţionare în cadrul unui program
de pregătire continuă, în conformitate cu
cerinţele O.I.E. şi U.E.
11. Medicii veterinari epidemiologi şi
histopatologi specialişti organizează, cu
sprijinul conducerii DSVSA, instruiri
trimestriale în domeniul EST cu întreg
personalul medical veterinar din judeţ, cu
fermierii şi crescătorii de rumegătoare din
teritoriu.
12. Conform Deciziei Comisiei 2002/1003
transpusă în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
133/2005 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare care stabileşte cerinţele minime
pentru studiul genotipurilor de proteine
prionice la rasele de ovine, publicat în
Monitorul Oficial al României, nr. 1157 din
21 decembrie 2005.
INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE
I. ANIMALE VII - se examinează ante
şi post mortem.
1. Probele de creier provenite de la toate
bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform
prevederilor anexei III a Regulamentului
Parlamentului şi Consiliului European nr.
999/2000/CE (sacrificate în regim de urgenţă;
cu semne clinice la inspecţia antemortem;
suspecte de ESB) precum şi probele de creier
provenite de la bovinele sănătoase în vârstă
de peste 30 luni sacrificate în regim de
tăiere normală se prelevează prin tehnica
foramen magnum.
2. În cazul confirmării bolii aceasta se
declară oficial conform Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările ulterioare.
Carnea, organele şi subprodusele se confiscă,
aplicându-se prevederile Regulamentului
Parlamentului şi Consiliului European nr.
999/2001/CE şi a Regulamentului nr. 1774/2002
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii
conform prevederilor Regulamentului nr.
999/2001
1. Medic veterinar
oficial din din cadrul
DSVSA
II. CARNE şi ORGANE
1. Examinarea carcaselor se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate/aprobate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului ANSVSA nr. 77/2005 , cu
modificările ulterioare.
5. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare.
1. Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA.
30. DURINA (B-202) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea informaţiilor despre boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea serologică a armăsarilor din
herghelii şi depozit, o dată pe an;
1. Întregul efectiv de cabaline din ţară este
supus controlului sanitar veterinar oficial.
Examenele se efectuează
la LNR din cadrul IDSA;
2. Examenele serologice prin RFC la animalele
de reproducţie cu semne clinice ce conduc la
suspicionarea bolii.
2. Pentru animalele vii livrate în cadrul
comerţului intracomunitar, se respectă
prevederile lit. c) pct. 4, sect. C, Cap. IV
din anexa la Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr. 62/2005,
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
31. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ (B-205) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │I. Supraveghere │Monitorizarea documentelor pentru boală. │Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către │Medicul veterinar de │ │pasivă │ │DSVSA. │liberă practică │ │ │ │ │împuternicit din │ │ │ │ │circumscripţia sanitară │ │ │ │ │veterinară de asistenţă │ │ │ │ │şi medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul │ │ │ │ │DSVSA. │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │II. Supraveghere│1. Supravegherea serologică prin ID (testul │1. Probele de ser cu rezultat neconcludent │1. Examenele se │ │activă │Coggins) sau ELISA cu confirmare prin ID a │(dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate │efectuează la LSVSA şi │ │ │ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:│la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză │la LNR din cadrul IDSA, │ │ │a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare│2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul │după caz, pe probe de │ │ │de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe │Coggins, identificate prin dangalizare, nu se │ser. │ │ │an după cum urmează: │mai retestează şi se vor trimite în termen de │2. Probele de ser cu │ │ │(i)cu 15 zile înainte de plecarea din depozit│10 zile de la primirea buletinului de analiză │rezultat neconcludent │ │ │(îi) cu 15 zile înainte de retragerea din │la abator pentru tăiere la sala sanitară. │(suspicios) sau cazurile│ │ │staţiunile de montă; │ │de litigiu înregistrate │ │ │(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în│ │la LSVSA se trimit la │ │ │depozit. │ │LNR din cadrul IDSA, │ │ │ │ │pentru expertiză. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │b) armăsarii din staţiunile permanente de │3. Localităţile indemne, în care s-au │ │ │ │montă la autorizare, de 2 ori pe an │înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, │ │ │ │(februarie-martie şi octombrie-noiembrie); │se declară contaminate şi se aplică măsurile │ │ │ │ │sanitare veterinare prevăzute de │ │ │ │ │legislaţia în vigoare pentru combatere. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │c) iepele de reproducţie, o dată pe an │4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, │ │ │ │(februarie - martie); │indiferent de scop, din localităţi contaminate │ │ │ │ │în localităţi indemne. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │d) ecvideele din herghelii, depozite de │5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe │ │ │ │armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi │din staţiuni temporare de montă, herghelii, │ │ │ │alte unităţi specializate, de două ori pe an,│depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii │ │ │ │(februarie - martie, octombrie - noiembrie); │hipice sau alte unităţi specializate, pentru a │ │ │ │ │montă sau, a se monta în localităţi cu animale │ │ │ │ │contaminate. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe │6. Introducerea de armăsari sau iepe de │ │ │ │an, după dezinsecţie (februarie - aprilie), │reproducţie din exploataţiile şi localităţile │ │ │ │ │contaminate, în herghelii, hipodroame, │ │ │ │ │staţiuni temporare sau permanente de montă, │ │ │ │ │depozite de armăsari, asociaţii hipice sau │ │ │ │ │alte aglomerări specializate de cabaline, este │ │ │ │ │permisă numai după două examene serologice │ │ │ │ │negative efectuate la interval de 30 zile, │ │ │ │ │înaintea acestui transfer. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │f) ecvideele seronegative din localităţile │7. Se interzice folosirea la montă a │ │ │ │contaminate, ca şi cele din zona de protecţie│armăsarilor care au acţionat în staţiuni │ │ │ │de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor │temporare de montă dacă nu au fost examinaţi │ │ │ │de armăsari, sau altor unităţi specializate, │serologic cu 30 de zile înainte de a fi │ │ │ │se testează de două ori pe an (februarie - │introduşi în efectivul de origine. │ │ │ │martie şi octombrie - noiembrie); │8. Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru │ │ │ │ │Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a │ │ │ │ │municipiului Bucureşti, stabilesc în funcţie de │ │ │ │ │rezultatul examenelor de laborator şi al │ │ │ │ │numărului de animale serologic pozitive │ │ │ │ │încadrarea în una din cele patru zone de risc │ │ │ │ │epidemiologic: │ │ │ │ │a) zona de risc epidemiologic înalt, │ │ │ │ │reprezentată de judeţele intens contaminate, │ │ │ │ │unde prevalenţa este > de 2% iar numărul total │ │ │ │ │de reagenţi pozitivi este > 300 animale; │ │ │ │ │b) zona de risc epidemiologic moderat, │ │ │ │ │reprezentată de judeţe mediu contaminate, unde │ │ │ │ │prevalenţa este > de 2% iar numărul total de │ │ │ │ │reagenţi pozitivi este cuprins între 100-300 │ │ │ │ │animale; │ │ │ │ │c) zona de risc epidemiologic slab, │ │ │ │ │reprezentată de judeţe slab contaminate, unde │ │ │ │ │prevalenţa este < de 2% iar numărul total de │ │ │ │ │reagenţi pozitivi este maximum 100 animale; │ │ │ │ │d) zona indemnă, reprezentată de judeţe libere │ │ │ │ │de A.E.I., unde nu există nici un reagent │ │ │ │ │pozitiv. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. Supravegherea prin examene anatomopatolo- │9. Respectarea prevederilor Ordinului │ │ │ │gice şi histologice la ecvinele moarte în │preşedintelui ANSVSA privind eradicarea │ │ │ │perioada de carantină sau în cazul suspici- │accelerată a AEI pe teritoriul României. │ │ │ │unii bolii. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia │10. Notificarea bolii se face în conformitate │ │ │ │sport să rezulte că animalele au fost testate│cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │ │ │ │serologic (ID) pentru anemia infecţioasă, cu │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │ │ │ │cel mult 30 zile înainte de export, prin │ │ │ │ │imunodifuzie, contra cost pentru proprietar; │ │ │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 32. MORVA (B-209) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor pentru boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medicul veterinarul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea obligatorie prin examen
clinic, postmortem şi testarea alergică sau
serologică a tuturor animalelor suspecte sau
care urmează a fi sacrificate.
Examenele se efectuează
la LSVSA pe probe
recoltate pentru anemia
infecţioasă ecvină.
2. Supravegherea prin testul alergic
(maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele
a) folosite în scop didactic sau experimental
b) cu reacţii pozitive, dubioase sau
anticomplementare la RFC;
3. supraveghere bacteriologică şi histologică
la animalele moarte şi suspecte clinic în
perioada de carantină profilactică;
2. Pentru comerţul intracomunitar şi exportul
în ţări terţe, se respectă prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 .
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
33. SINDROMUL RESPIRATOR şi DE REPRODUCŢIE LA PORCINE (B-257) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere serologică.
a) Din exploataţiile de porcine supuse
programului de supraveghere se vor expedia
anual pentru confirmarea indemnităţii 20
probe de ser de la porcii în vârstă de 100-
150 zile
1. Exploataţiile infectate care desfăşoară
activitate de reproducţie nu fac obiectul
programului de supraveghere serologică, decât
după indemnizare şi repopulare cu porci ce
provin din efective certificate indemne pentru
această boală.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
b) de la animalele de reproducţie recent
achiziţionate inclusiv a celor în cadrul
comerţului intracomunitar sau importate din
ţări terţe, în perioada de carantină în
funcţie de efectiv, se vor recolta 10-20
probe de ser.
2. Exploataţiile profilate pe îngrăşare şi
cele care nu desfăşoară activitate de
reproducţie pe minim patru scroafe, nu fac
obiectul Programului de supraveghere
2. Examenele de
supraveghere serologică
şi de confirmare în
cazuri de suspiciune de
boală se execută la
LSVSA abilitate şi la
LNR din cadrul IDSA.
c) în cazurile de suspiciune de boală:
(i) examene serologice pe probe perechi
recoltate la interval de 30-35 zile, examene
virusologice, histologice şi/sau identifica-
rea de genom viral specific prin PCR la IDSA.
3. Este permisă afluirea în alte exploataţii
indemne doar a loturilor libere de această
boală.
4. Boala se confirmă prin evidenţierea
seroconversiei sau prin izolarea virusului/
detecţia antigenului viral.
5. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
34. A. SALMONELOZELE AVIARE 34.1. TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B - 308) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi
cadavre din fermele de selecţie, reproducţie
rase uşoare, reproducţie rase grele şi găini
ouă consum după cum urmează:
a) fermele de bunici:
(i) pui de o zi: în ziua popularii, pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4,
9-11, 13-14 pe probe de fecale;
(iii) pentru producţie de ouă pentru incubat,
lunar, pe probe de fecale din fiecare hală;
(iv) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni
pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu
de pe sitele de control.
b) fermele de părinţi:
(i) pui de o zi: în ziua populării, pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni
înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi
pe probe de fecale;
(iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni
pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu
de pe sitele de control.
c) fermele de găini ouă consum:
(i) pui de o zi: în ziua popularii, pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni
înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi
pe probe de fecale;
(iii) pe perioada de ouat, la fiecare 2 luni,
pe probe de fecale recoltate din adăposturi.
1. Toate efectivele pentru producţie
comercială, exceptând efectivele de găini
ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse
controlului.
2. Toate probele care au reacţionat suspect sau
pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi
examen bacteriologic.
3. Toate păsările care prezintă semne clinice
ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie
testate, inclusiv porumbeii.
4. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se
face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în
unităţile la care s-a livrat material biologic
din loturile respective
5. Pentru examene de laborator se recoltează
probe constituite din: ouă, embrioni, fecale
diareice, deşeuri de incubaţie (puf şi coji de
ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de
probe/hala) păsări vii muribunde, reagenţi
pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină,
ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon,
gonade), os lung nedeschis, pentru izolare
bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge.
Numărul probelor de sânge recoltate de la un
efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să
fie de minim 10; Prelevarea probelor se
efectuează conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare
referitoare la monitorizarea zoonozelor şi
agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 02
martie 2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
6. Păsările pozitive la RASI obligatoriu se
examinează prin RSAL şi prin examen
bacteriologic. În caz de confirmare prin examen
bacteriologic, întregul lot se abatorizează sub
control sanitar veterinar oficial, în partidă
separată.
7. Ouăle provenite din unităţile contaminate
nu se admit pentru incubat;
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA. LSVSA au obligaţia
de a trimite la LNR din
cadrul IDSA toate
tulpinile din genul
Salmonela rezultate în
urma efectuării
examenului
bacteriologic, în
vederea tipizării
serologice şi
moleculare, precum şi
pentru monitorizarea
antibiorezistenţei;
2. Controlul serologic în exploataţii prin
reacţia de aglutinare cu sânge integral(RASI)
a) 10% părinţi;
b) 25% bunici;
c) 100% linii pure.
1. Controlul serologic în exploataţii, prin
reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI),
se execută de către proprietarul păsărilor cu
personal de specialitate de la laboratorul
sanitar veterinar instruit (atestat de către
D.S.V.S.A) şi pe cheltuiala acestuia, sub
responsabilitatea medicului veterinar oficial.
2. Toate probele care au o reacţie suspicioasă
sau pozitivă la RASI, vor fi examinate prin
RSAL şi examen bacteriologic.
3. Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este
opţiunea fermierului şi se efectuează numai în
scop preventiv, cu aprobarea DSVSA şi cu
notificarea ANSVSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
5. Supravegherea este obligatorie, iar
contravaloarea supravegherii este suportată de
proprietarul păsărilor.
34.2. PARATIFOZA AVIARĂ (C - 855) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Toate efectivele destinate tăierii (pui,
găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi,
prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriolo-
gic pe cadavre, probe de fecale şi/sau păsări
bolnave; ultima examinare se efectuează cu 7-
10 zile înainte de tăiere; Suplimentar cada-
vrelor şi păsărilor bolnave, se vor expedia
la laborator 60 probe materii fecale/hală.
Probele recoltate se grupează pentru analiza
în minimum 2 probe compuse.
Se aplică Regulamentul Comisiei 646/2007/EC de
punere în aplicare a Regulamentului nr.
2160/2003/CE al Parlamentului European şi al
Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul
comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella
Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii
de carne şi de abrogare a Regulamentului nr.
1091/2005/CE
1. Toate efectivele pentru producţie
comercială, exceptând efectivele de găini
ouătoare sub 250 de păsări, sunt supuse
controlului.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi
cadavre din fermele de selecţie bunici, pă-
rinţi şi găini ouă consum, după cum urmează:
a) fermele de bunici:
- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de
cadavre sau meconiu;
(i) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4,
9-11, 13-14 pe probe de fecale;
(îi) pentru producţie de ouă pentru incubat,
lunar, pe probe de fecale din fiecare hală;
(iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni
pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu
de pe sitele de control.
b) fermele de părinţi:
(i) pui de o zi: în ziua popularii pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni
înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi
pe probe de fecale;
(iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni
pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu
de pe sitele de control.
c) fermele de găini ouă consum:
(i) pui de o zi: în ziua popularii pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni
înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi
pe probe de fecale;
(iii) pe perioada de ouat, lunar, pe probe de
fecale recoltate din adăposturi.
2. Toate păsările, inclusiv porumbeii, care
prezintă semne clinice ce pot fi atribuite
salmonelozei trebuie să fie testate.
3. În situaţia depistării unui caz pozitiv,
se efectuează control la întregul efectiv,
inclusiv în unităţile la care s-a livrat
material biologic din loturile respective
4. Pentru examene de laborator se recoltează
probe constituite din: ouă, embrioni, fecale
diareice, deşeuri de incubaţie (puf şi coji de
ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de
probe/hala) păsări vii muribunde, reagenţi
pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină,
ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon,
gonade), os lung nedeschis, pentru izolare
bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge.
Numărul probelor de sânge recoltate de la un
efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să
fie de minim 10; Prelevarea probelor se
efectuează conform prevederilor Ordinului
preşedintelui A.N.S.V.S.A nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
5. Păsările cu reacţie pozitivă la examenul
bacteriologic şi la RSAL se elimina;
6. Ouăle provenite din unităţile contaminate
nu se admit pentru incubat;
7. Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este
opţională şi se efectuează numai în scop
preventiv, cu aprobarea DSVSA şi cu
notificarea ANSVSA.
8. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA. LSVSA au
obligaţia de a trimite
la LNR din cadrul IDSA
toate tulpinile din
genul Salmonela
rezultate în urma
efectuării examenului
bacteriologic, în
vederea tipizării
serologice şi
moleculare, precum şi
pentru monitorizarea
antibiorezistenţei.
34.3. SALMONELOZE ZOONOTICE LA GĂINI DE REPRODUCŢIE (S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Infantis, S.Hadar, S.Virchow) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │I. Pentru controlul oficial: numai în │Se efectuează în conformitate cu Regulamentul │1. Medicul veterinar de │ │activă │exploataţii de păsări adulte. │Comisiei (CE) nr. 1.003/2005 de aplicare a │liberă practică │ │ │Se prelevează probe de 3 ori în timpul │Regulamentului Parlamentului European şi al │împuternicit, organizat │ │ │ciclului de producţie, astfel: │Consiliului (CE) nr. 2.160/2003 cu privire la │în condiţiile legii şi │ │ │a) în primele 4 săptămâni de la intrarea în │stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere │medicul veterinar │ │ │faza de ouat (sau de la transferul în │a prevalenţei anumitor serotipuri de salmonella │oficial din cadrul DSVSA│ │ │exploataţia comercială pentru găini ouătoare)│în efectivele de reproducere din specia Gallus │2. Examenele se │ │ │b) către sfârşitul fazei de ouat, dar nu mai │gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) │efectuează la LSVSA. │ │ │devreme de 8 săptămâni înainte de sfârşitul │nr. 2.160/2003 şi în conformitate cu Programul │3. LSVSA au obligaţia de│ │ │ciclului de producţie; │naţional pentru controlul salmonelozelor │a trimite la LNR din │ │ │c) în perioada de producţie, la un interval │zoonotice la găinile de reproducţie, astfel: │cadrul IDSA, în vederea │ │ │aproximativ egal faţă de recoltările │1. Numărul de probe ce trebuie recoltate din │tipizării, toate │ │ │menţionate la literele a) şi b). │exploataţiile de păsări: │tulpinile din genul │ │ │Modul de prelevare este asemănător ca la │ │Salmonella spp. │ │ │punctul II. │ Număr de Păsări Nr. Probe Materii │rezultate în urma │ │ │ │ din Adăpost Fecale/Adăpost │efectuării examenului │ │ │ │ 250-349 200 │bacteriologic. │ │ │ │ 350-449 220 │ │ │ │ │ 450-799 250 │ │ │ │ │ 800-999 260 │ │ │ │ │ 1000 SAU MAI MULTE 300 │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │II. La iniţiativa operatorului economic │2. În cazul păsărilor de reproducţie ţinute în │1. Medicul veterinar de │ │ │A. În exploataţiile comerciale cu efective de│cuşti, prelevarea se referă la amestecul de │liberă practică │ │ │păsări adulte: │materii fecale de pe benzile de evacuare, │împuternicit din │ │ │a) La fiecare 2 săptămâni, se recoltează │raclare, fose, colectându-se 2 probe compuse de │circumscripţia sanitară │ │ │probe de materii fecale proaspete cântărind │cel puţin 150 grame fiecare, ce sunt testate │veterinară de asistenţă │ │ │fiecare cel puţin 1 gram,prelevate randomizat│individual. Fiecare nivel de cuşti trebuie să │şi medicul veterinar │ │ │din diferite locuri din adăpost sau grup de │fie reprezentat în proba globală. │oficial din cadrul │ │ │adăposturi. Probele recoltate se grupează │3. În cazul depistării de salmonele zoonotice │DSVSA. │ │ │pentru analiza în minimum 2 probe compuse. │din serotipurile menţionate în Regulamentul │2. Examenele se │ │ │b) Numărul de probe ce trebuie recoltate │(CE) nr. 1.003/2005, la efective de reproducţie │efectuează la LSVSA, în │ │ │sunt în conformitate cu cele menţionate la │cu peste 250 păsări, se aplică măsurile │conformitate cu ISO │ │ │precizările tehnice │prevăzute în Regulamentul Parlamentului şi al │6579/2002. │ │ │(col. 3) │Consiliului (CE) 2160/2003. │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┤4. Produsele antimicrobiene nu pot fi folosite ├────────────────────────┤ │ │B. În exploataţiile comerciale de tineret: │ca metodă de combatere a salmonelozelor la │3. LSVSA au obligaţia de│ │ │Se procedează ca la punctul I, cu diferenţa │păsări, decât în condiţiile derogărilor │a trimite la LNR din │ │ │ca la fiecare serie de tineret reproducător │stipulate în Regulamentul Comisiei nr. │cadrul IDSA toate │ │ │se vor realiza numai trei recoltări: │1177/2006/CE. de punere în aplicare a │tulpinile din genul │ │ │a) la vârsta de o zi; │Regulamentului Parlamentului European şi al │Salmonela rezultate în │ │ │b) la vârsta de 4 săptămâni; │Consiliului nr. 2160/2003/ CE privind cerinţele │urma efectuării │ │ │c) cu două săptămâni înainte de transfer în │în vederea utilizării de metode de control │examenului │ │ │exploataţia pentru găini adulte. │specifice în cadrul programelor naţionale de │bacteriologic, în │ │ │ │control al salmonelei la păsările de curte. │vederea tipizării │ │ │ │5. Vaccinurile împotriva Salmonella spp. se │serologice şi moleculare│ │ │ │folosesc numai în conformitate cu prevederile │precum şi pentru │ │ │ │Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006. │monitorizarea │ │ │ │6. Costurile examenelor de supraveghere │antibiorezistenţei; │ │ │ │sanitară veterinară neoficială (la iniţiativa │ │ │ │ │operatorului) sunt suportate de proprietarul │ │ │ │ │păsărilor. │ │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 34.4. SALMONELOZELE LA GĂINI OUĂTOARE (Salmonella enteritidis, Salmonella typhimurium) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
I. Pentru controlul oficial: în exploataţii
cu cel puţin 1.000 de găini ouătoare.
1. Prelevarea de probe pentru controlul
oficial trebuie să aibă loc cel puţin:
a) o dată pe an într-un efectiv din
exploataţiile care au cel puţin 1 000 de
păsări;
b) la vârsta de 24 ± 2 săptămâni în efecti-
vele de găini ouătoare ţinute în adăposturi
unde Salmonella a fost detectată la efecti-
vele anterioare;
c) în orice caz de suspiciune a infecţiei cu
Salmonella enteritidis sau Salmonella
typhimurium, ca rezultat al anchetei
epidemiologice a unor focare de toxiinfecţii
alimentare, în conformitate cu art. 8 al
Directivei Parlamentului European şi a
Consiliului nr. 2003/99/CE privind
monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor
zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/
CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei
Consiliului 92/117/CEE;
d) în toate celelalte efective de găini
ouătoare din exploataţie, în cazul în care a
fost detectată infecţia cu Salmonella
enteritidis sau Salmonella typhimurium la
unul din efectivele de găini ouătoare din
exploataţie;
e) în cazuri în care autoritatea competentă
consideră că este necesar.
2. O prelevare de probe efectuată în cadrul
controlului oficial poate înlocui o prelevare
de probe la iniţiativa operatorului economic.
3. Modul de prelevare este asemănător ca
la pct. II.
Se efectuează în conformitate cu Regulamentul
Comisiei nr. 1168/2006/ CE de aplicare a
Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului nr. 2.160/2003/ CE cu privire la
stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere
a prevalenţei anumitor serotipuri de salmonella
în efectivele de găini ouătoare din specia
Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului
nr. 1003/2005/CE şi în conformitate cu
Programul naţional pentru controlul
salmonelozelor la găinile ouătoare aprobat prin
Decizia Comisiei nr. 848/2007 de aprobare a
anumitor programe naţionale privind controlul
salmonelei în efectivele de găini ouătoare din
specia Gallus gallus.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitar-
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA.
3. LSVSA în vederea
tipizării, toate
tulpinile din genul
Salmonella spp.
rezultate în urma
efectuării examenului
bacteriologic.
II. Prelevarea de probe are loc la cel puţin
fiecare 15 săptămâni; prima prelevare de
probe are loc la vârsta de 24 ± 2 săptămâni;
A. În exploataţiile comerciale cu efective de
păsări adulte, probele sunt prelevate atât
din materiile fecale cât şi probele din mediu
a) pentru efectivele de găini ouătoare ţinute
în baterii, trebuie să fie prelevate 2 probe x
150 grame de amestec de materii fecale de pe
toate benzile sau racletele din adăpost după
punerea în mişcare a sistemului de evacuare a
dejecţiilor; în cazul adăposturilor care au
baterii dispuse pe un singur nivel, dar fără
benzi sau raclete pentru evacuarea dejecţiilor
se recoltează 2 probe x 150 grame de amestec
proaspăt de fecale din 60 de puncte diferite
aflate dedesubtul cuştilor în fosele de
evacuare;
b) în adăposturile sau compartimentele în care
păsările sunt ţinute libere, sunt prelevate
două perechi de tampoane de pe încălţăminte
sau de pe materialul de unică folosinţă folo-
sit pentru protecţia acesteia, utilizate pen-
tru deplasarea în adăpost, fără substituirea
tampoanelor prelevate de pe cizme cu cele
prelevate de pe materialele de protecţie a
acestora. În cazul prelevării de probe pentru
controlul oficial, se colectează o probă de
250 ml ce conţine cel puţin 100 g de praf,
colectat din surse generatoare de praf de pe
tot cuprinsul adăpostului; în cazul în care nu
există suficient praf, se prelevează o probă
suplimentară de 150 g de materii fecale
amestecate în mod natural, sau încă o pereche
de tampoane prelevate de pe cizme sau de pe
încălţămintea de protecţie de unică folosinţă
pentru acestea.
1. Produsele antimicrobiene nu sunt folosite ca
metodă de combatere a salmonelozelor la păsări,
decât în condiţiile derogărilor stipulate în
Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006/CE. de
punere în aplicare a Regulamentului
Parlamentului European şi al Consiliului nr.
2160/2003/CE privind cerinţele în vederea
utilizării de metode de control specifice în
cadrul programelor naţionale de control al
salmonelei la păsările de curte. 2. Vaccinurile
împotriva Salmonella spp. se folosesc numai în
conformitate cu prevederile Regulamentului
Comisiei nr. 1177/2006/CE.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitar-
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LSVSA, în
conformitate cu ISO
6579/2002.
B. În exploataţiile comerciale de tineret:
1. Prelevarea de probe trebuie să acopere
următoarele faze de producţie:
a) puii în vârstă de o zi;
b) puicuţe, cu două săptămâni înainte de
intrarea în faza de ouat sau înainte de
mutarea în adăpostul pentru găini ouătoare.
2. Prelevarea de probele trebuie să cuprindă:
a) în cazul puilor de o zi,se prelevează probe
din învelişul intern al cutiilor în care puii
au fost livraţi către o exploataţie şi din
carcasele puilor găsiţi morţi la sosire;
b) în cazul puicuţelor, se prelevează probe cu
două săptămâni înainte de intrarea în faza de
ouat, probe comasate de fecale, alcătuite din
probe separate de fecale proaspete, fiecare
probă cântărind cel puţin 1 gram, prelevate
randomizat dintr-un număr de locuri din hala
în care sunt ţinute păsările sau, atunci când
păsările au acces liber la mai mult decât un
adăpost dintr-o exploataţie, din fiecare grup
de adăposturi din exploataţia în care sunt
ţinute păsările;
c) numărul de locuri din care se prelevează
probe separate de fecale, în scopul
realizării unei probe comasate:
serologice şi moleculare
3. LSVSA au obligaţia de
a trimite la IDSA toate
tulpinile din genul
Salmonela rezultate în
urma efectuării
examenului
bacteriologic, în
vederea tipizării
precum şi pentru
monitorizarea
antibiorezistenţei;
Număr de păsări ţinute
în exploataţie
Număr de probe de
fecale prelevate în
compartiment
1-24
Număr egal cu numărul
de păsări până la un
maxim de 20
25-29
20
30-39
25
40-49
30
50-59
35
60-89
40
90-199
50
200-499
55
500 sau mai multe
60
34. B. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA (M.R.A.) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea supravegherii semnelor de
boală.
Rapoarte trimestriale la DSVSA şi A.N.S.V.S.A.
Medicul Veterinar
Oficial
II. Supraveghere
activă
1. examene clinice;
2. examene anatomopatologice;
3. embrioteste la LSVSA pe câte 10 embrioni
morţi în coaja şi pui neviabili de pe sitele
de control pentru fiecare lot în perioada de
ouat, la intervale de 14 zile.
4. confirmarea bolii prin - RT-PCR;
1. Conduita în funcţie de rezultatul
embriotestelor:
(i) în cazul în care se constată o incidenţă de
până la 10% embrioni morţi în coajă cu leziuni
de aerosaculita pe sitele de control (embrioni
morţi în coajă şi pui neviabili), efectivul
matca de la care au provenit ouăle se supune
unui tratament cu antibiotice de elecţie, timp
de 7 zile (parenteral şi masal);
(îi) în cazul în care se constată la
embriotest o incidenţă mai mare de 10% de
aerosaculite pe sitele de control, se
interzice introducerea la incubat a ouălor
provenite de la lotul de reproducători de la
care au provenit;
(iii) lotul respectiv se supune unui program
intensiv de patru tratamente cu o durată de 5
zile, parenteral şi masal;
(iv) să se facă trierea severă a efectivului,
eliminând păsările tarate şi cu semne clinice;
(v) se îmbunătăţesc condiţiile de îngrijire şi
întreţinere a păsărilor.
2. Ridicarea restricţiei de introducere a ouălor
la incubat se face în funcţie de rezultatul
embriotestelor efectuate pe 2 site de control,
care pot fi introduse după 2 tratamente
executate. Incidenţa aerosaculitelor trebuie să
fie sub 5%. Impunerea şi ridicarea restricţiei
privind introducerea ouălor de incubat se face
de către D.S.V.S.A.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit de către
DSVSA organizat în
condiţiile legii.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
35. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE (B-401) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică.│1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de │ │activă ├─────────────────────────────────────────────┤şi a creşterii mortalităţii. │liberă practică │ │ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator │împuternicit din │ │ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP │circumscripţia sanitară │ │ │în caz de necesitate, diagnostic complet de │nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare │veterinară de asistenţă │ │ │laborator în toate exploataţiile de salmonide│veterinare privind planurile de prelevare, │şi medicul veterinar │ │ │şi mediul natural. │metodele de diagnostic, determinarea şi │oficial din cadrul DSVSA│ │ │ │confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice │Bucureşti şi/sau IDSA. │ │ │ │virale - SHV - şi necrozei hematopoetice │2. Examenele se │ │ │ │infecţioase - NHI - la peşti şi Ordinul │efectuează la LSVSA │ │ │ │preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru │şi/sau la LNR din cadrul│ │ │ │aprobarea Normei sanitare veterinare ce │IDSA. │ │ │ │stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru │ │ │ │ │animalele de acvacultură şi produsele acestora, │ │ │ │ │precum şi pentru prevenirea şi controlul │ │ │ │ │anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat │ │ │ │ │în Monitorul Oficial al României, │ │ │ │ │nr. 679 din 05 octombrie 2007. │ │ │ │ │3. Notificarea bolii se face în conformitate │ │ │ │ │cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │ │ │ │ │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │ │ │ │ │4. Raport trimestrial transmis de DSVSA la │ │ │ │ │ANSVSA. │ │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 36. Necroza hematopoietică infecţioasă a salmonidelor (B405) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de │ │activă ├─────────────────────────────────────────────┤şi a creşterii mortalităţii │liberă practică │ │ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator │împuternicit din │ │ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP │circumscripţia sanitară │ │ │în caz de necesitate diagnostic complet de │nr. 471/2002 pentru aprobarea normei sanitare │veterinară de asistenţă │ │ │laborator în toate exploataţiile de salmonide│veterinare privind planurile de prelevare, │şi medicul veterinar │ │ │şi mediul natural. │metodele de diagnostic, determinarea şi │oficial din cadrul DSVSA│ │ │ │confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice │şi/sau IDSA. │ │ │ │virale-SHV- şi necrozei hematopoietice │2. Examenele se │ │ │ │infecţioase - NHI - la peşti, publicat în │efectuează la LSVSA │ │ │ │Monitorul Oficial al României partea I, nr. 857 │şi/sau LNR din cadrul │ │ │ │din 27 noiembrie 2002, Ordinul preşedintelui │ISA. │ │ │ │ANSVSA nr. 170/2007. │ │ │ │ │3. Notificarea bolii se face în conformitate cu │ │ │ │ │prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │ │ │ │ │77/2005, cu modificările ulterioare. │ │ │ │ │4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │ │ │ │ │către DSVSA. │ │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 37. Viremia de primăvară a crapului (B404) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de │ │activă ├─────────────────────────────────────────────┤şi a creşterii mortalităţii. │liberă practică │ │ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor şi examenul de │împuternicit din │ │ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │laborator se efectuează în conformitate cu │circumscripţia sanitară │ │ │în caz de necesitate diagnostic complet de │ Ordinul MAAP nr. 471/2002 şi Ordinul │veterinară de asistenţă │ │ │laborator în toate exploataţiile de │preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. │şi medicul veterinar │ │ │ciprinide şi mediul natural │3. Notificarea bolii se face în conformitate cu │oficial din cadrul DSVSA│ │ │ │prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │şi/sau LNR din cadrul │ │ │ │77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare │IDSA. │ │ │ │veterinare privind notificarea bolilor │2. Examenele se │ │ │ │animalelor, cu modificările ulterioare. │efectuează la LSVSA │ │ │ │4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │Judeţean respectiv a │ │ │ │către DSVSA. │municipiului Bucureşti │ │ │ │ │şi/sau LNR din cadrul │ │ │ │ │IDSA. │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 38. Herpesviroza crapului *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică.
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar
în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator în toate exploataţiile piscicole şi
mediul natural.
1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală şi a creşterii
mortalităţii.
2. Se prelevează probe de organe interne:
rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O
probă este constituită din 10 exemplare de
peşte ce este împărţită în 2 pool-uri de
organe. Recoltarea probelor se efectuează la
temperaturi ale apei de 22-27°C de două ori pe
an.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau LNR din cadrul
IDSA.
39. Necroza pancreatică infecţioasă a salmonidelor *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul │1. Medicul veterinar de │ │activă ├─────────────────────────────────────────────┤de animale medicului veterinar privind │liberă practică │ │ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │suspiciunea de boală şi a creşterii │împuternicit din │ │ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │mortalităţii. │circumscripţia sanitară │ │ │în caz de necesitate diagnostic complet de │2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator │veterinară de asistenţă │ │ │laborator în toate exploataţiile de │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP │şi medicul veterinar │ │ │salmonide şi mediul natural. │nr. 471/2002 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA │oficial din cadrul DSVSA│ │ │ │nr. 170/2007. │şi/sau Institutul de │ │ │ │3. Notificarea bolii se face în conformitate │Diagnostic şi Sănătate │ │ │ │cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │Animală. │ │ │ │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │2. Examenele se │ │ │ │4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │efectuează la LSVSA │ │ │ │către DSVSA. │şi/sau LNR din cadrul │ │ │ │ │IDSA. │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 40. Boala bacteriană a rinichiului la salmonide *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar
în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator în toate exploataţiile de salmonide
şi mediul natural
1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală şi a creşterii
mortalităţii.
2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se
realizează din exemplarele muribunde de peşte
şi/sau cu modificări anatomopatologice.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis de către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau LNR din cadrul
IDSA.
41. Girodactilaza *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar
în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator în toate exploataţiile piscicole şi
mediul natural
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii
2. În caz de mortalitate prelevarea probelor
se realizează din exemplarele muribunde de
peşte şi/sau cu modificări clinice;i
anatomopatologice.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau IDSA.
42. Bonamioza (B431) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de
suspiciune de boală şi/sau mortalitate
crescută.
1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală şi a creşterii
mortalităţii.
2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator
se efectuează în conformitate cu Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind
aprobarea Normei sanitare veterinare ce
stabileşte planurile pentru prelevarea probelor
şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi
confirmarea prezenţei bonamiozei (Bonamia
ostreae) şi marteiliozei (Marteilia refringens)
la moluşte, publicat în Monitorul Oficial al
României partea I, nr. 705 din 17 august 2006
şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005 .
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau LNR din cadrul
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau LNR din cadrul
IDSA.
43. Haplosporidioza (B432) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte bivalve clinic
sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator
1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală şi a creşterii
mortalităţii.
2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator
se efectuează în conformitate cu Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
44. Perkinsoza (B433) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
activă.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică.
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte bivalve clinic
sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator.
1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală şi a creşterii
mortalităţii.
2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator
se efectuează în conformitate cu Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA şi
/sau la LNR din cadrul
IDSA.
45. Marteilioza (B434) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte bivalve clinic
sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator.
1. Anunţarea obligatorie de către
proprietarul de animale medicului veterinar
privind suspiciunea de boală şi a creşterii
mortalităţii;
2. Prelevarea probelor şi examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
181/2006 şi Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 170/2007;
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind
notificarea bolilor animalelor, cu
modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
46. Mikrocitoza (B436) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică.
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte bivalve clinic
sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator.
1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală şi a creşterii
mortalităţii.
2. Prelevarea probelor şi examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006
şi Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr. 170/2007.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA judeţene, şi/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau IDSA.
47. ACARAPIOZA (ACARIOZA INTERNĂ) B-451 *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică şi
anatomopatologică a albinelor lucrătoare.
2. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a
albinelor lucrătoare, în perioada februarie -
octombrie la:
a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mătci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producţie,
c) primăvara după iernat şi toamna după
stupăritul pastoral
d) la schimbarea vetrei stupinei;
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 15 g/probă, albine vii.
3. Diagnosticul de acarapioză se confirmă la
Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală,
pentru probele pozitive.
4. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA
48. LOCA AMERICANĂ B-452 *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi
anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a
puietului de albine lucrătoare, în perioada
aprilie - septembrie la:
a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mătci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producţie,
c) primăvara după iernat şi toamna după
stupăritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri întregi sau porţiuni de
20 cmp/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii
întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere
căpăcită).
4. Diagnosticul de locă americană se confirmă
la Institutul de Diagnostic şi Sănătate
Animală, pentru probele pozitive.
5. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
49. LOCA EUROPEANĂ B-453 *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi
anatomopatologică la fel ca în loca
americană.
2. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Diagnosticul de locă europeană se confirmă
la IDSA, pentru probele pozitive.
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri întregi sau porţiuni de
20 cmp/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi
căpăcit.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
50. NOSEMOZA ALBINELOR B-454 *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi
anatomopatologică a albinelor lucrătoare,
la fel ca la acarapioză.
2. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau
moarte, recoltate de la urdiniş.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
51. VARROOZA B-455 *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi
anatomopatologică a albinelor lucrătoare şi
puietului, în perioada martie - octombrie la:
1. cel puţin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mătci";
2. 5% din coloniile stupinelor de producţie:
a) primăvara după iernat şi toamna după
stupăritul pastoral;
b) la schimbarea vetrei stupinei;
2. Examenele de laborator se efectuează din
25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau
porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu
puiet căpăcit de trântor şi/sau albină
lucrătoare.
3. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate diagnostic
complet de laborator.
1. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
2. Tratamentele pentru varrooza se suportă de la
bugetul de stat conform prevederii Legii
nr. 89/1998 a apiculturii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
170 din 30 aprilie 1998, cu modificările şi
completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
52. TROPILELAPSOZA B-456 *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
la fel ca la varooză.
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru varrooză.
2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare
la IDSA.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
53. ATACUL GÂNDACULUI MIC DE STUP *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
la fel ca în varooză.
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
1. Raport trimestrial transmis de DSVSA la
ANSVSA.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru varrooză.
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare
la IDSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA
54. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
la loturile de larve în fazele de creştere,
la stadiul de fluture şi pe fluxul de
producere a oului.
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din:
a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă
(vârstele I - III) sau 15-20 larve mari/probă
(vârstele IV- V); 15 fluturi vii/probă;
b) 0, 25 gr. ouă
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
55. FLAŞERIE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
la fel ca la poliedrie.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru poliedrie.
3. Supravegherea prin diagnostic de laborator
, iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
56. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
la fel ca la poliedrie.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru poliedrie.
3. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau Institutul de
Diagnostic şi Sănătate
Animală.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul Institutului de
Diagnostic şi Sănătate
Animală.
57. MUSCARDINA *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
la fel ca la poliedrie.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru poliedrie.
3. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
1. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul Institutului de
Diagnostic şi Sănătate
Animală.
58. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) C-652 *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea serologică prin ELISA sau
VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi
pentru reproducţie, o dată pe an.
2. Examenele virusologice se efectuează pe
probe de organe, tampoane nazale,
leucoconcentrat, utilizând ca metoda
alternativa şi PCR.
1. În caz de suspiciune de boală se efectuează
examene virusologice.
2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu
BVD-MD se elimină de la reproducţie.
3. Controlul pentru verificarea stării de
excretor permanent de virus, se efectuează o
dată pe perioada de exploatare economică a
animalului.
4. Examene pentru depistarea virusului sau
antigenului viral:
a) la toţi taurii şi mamele de taur la
autorizare, prin două examene efectuate la
interval de minimum patru săptămâni pe probe
de sânge sau ser sanguin;
b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează
pentru reproducţie, după vârsta de şase luni,
înainte de livrare, prin două examene efectuate
la interval de minimum patru săptămâni, pe
probe de sânge sau ser sanguin;
c) supravegherea taurilor şi bivolilor de
reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD,
pentru depistarea excretorilor de virus.
5. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA şi la LSVSA.
+
Secţiunea 2 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TUMORALE 59. LEUCOZA BOVINĂ (B-108) *font 7* 1
2
3
4
I. Supravegherea
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
A. FORMA ENZOOTICĂ
1. Măsurile aplicate pentru supravegherea ac-
tivă a bolii în exploataţii trebuie să respec
te prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu
modificările şi completările ulterioare.
1. Supravegherea serologică la bovine,
bubaline astfel:
a) Taurii şi bivolii de reproducţie la
autorizare o dată pe an, prin ELISA şi
confirmare prin ID.
b) Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de
peste 24 de luni din efectivele libere de
leucoză, o dată pe an.
c) Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de
peste 12 luni, din efectivele supuse asanării
prin extracţie, se testează odata pe an, prin
ELISA.
1. Examenele se efectuează de regulă pe aceleaşi
probe care se recoltează pentru bruceloză.
2. Examenele se efectuează pe aceleaşi probe
recoltate în scopul examinării pentru bruceloza
bovină.
3. În cazul unei tumori diagnosticate
histopatologic care permite suspiciunea de LEB,
se examinează serologic la LSVSA întregul
efectiv din care provine animalul respectiv,
rezultatul final infirmând sau confirmând
diagnosticul histopatologic prezumtiv.
4. Declararea bolii se face dacă un animal a
reacţionat pozitiv la examenul serologic ELISA
şi ID, iar în cazul neconcordanţei dintre ELISA
şi ID se va efectua retestarea animalului prin
ID după 30 zile de la prima recoltare.
5. Probele de ser cu rezultat neconcludent
(dubios) sau cazurile de litigii înregistrate
la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză
inclusiv prin PCR.
6. Exploataţiile indemne, în care s-au
diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim
de asanare prin extracţie.
7. Bovinele din exploataţiile supuse asanării
prin depopulare totală nu se mai examinează
serologic, urmând procedura de lichidare a
efectivului;
8. Bovinele pozitive la examenele serologice,
sau după caz hematologice, din exploataţiile
aflate în asanare prin extracţie, se elimină din
efective prin abatorizare, sub supravegherea
DSVSA;
9. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate
pozitiv la examenele serologice vor părăsi
efectivul numai pentru sacrificare sub
supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA
poate acorda o derogare de la obligativitatea
tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci
când acesta a fost separat de mama lui imediat
după fătare. În acest caz, viţelul trebuie ca,
după identificare, să rămână în exploataţie
până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în
concordanţă cu prevederile Ordinului
Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
10. Exploataţiile aflate în asanare prin
extracţie devin libere de LEB dacă:
a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte
efectivul numai pentru tăiere, sub
supravegherea autorităţilor veterinare; la fel
se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci
infectate conform Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006;
b) toate animalele din efectiv, în vârstă de
peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2
testări serologice, realizate conform lit. A
pct. 3 la cel puţin 3 luni după eliminarea din
efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror
descendenţi ai acestuia;
c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că
investigaţiile de laborator au fost negative
şi au fost aplicate măsurile stabilite la
pct. 10, lit. b);
11. De la animale reagente, tăiate se recoltează
probe pentru examenul histopatologic.
12. Destinaţia cărnii şi a subproduselor
comestibile rezulte de la animalele
diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul
veterinar de abator
13. Se aplică prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
14. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA.
3. Expertiza de
diagnostic se efectuează
la LNR din cadrul IDSA.
B. FORMA SPORADICĂ
Examenele histologice efectuate la bovinele
moarte în perioada de supraveghere după
introducerea de animale prin comerţul
intracomunitar sau import din ţări terţe, cu
precizarea tipului celular de proliferare.
60. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea datelor relevante despre
boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere anatomoclinică, de abator în
cursul inspecţiei carcaselor şi de laborator
a efectivelor de păsări de carne şi de
reproducţie.
1. Probele de sânge, alte lichide biologice,
ţesuturi se trimit la laboratorul de
histopatologie însoţite de fişa oncologică tip
cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive
şi epidemiologice privind interrelaţia posibilă
"animal-om" "om-animal" în boala canceroasă.
2. Tumorile se înregistrează în condicile de
diagnostic histopatologic la fiecare LSVSA şi
se comunică la IDSA pentru centralizare în
"Registrul naţional de cancer la animale".
Examenele
anatomopatologice şi
precizarea
diagnosticului
cito-histopatologic se
efectuează la LSVSA şi
la LNR din cadrul IDSA.
2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic,
necropsic şi cu ocazia inspecţiei carcaselor
se vor investiga citologic şi/sau histopato-
logic în proporţie de 100% la animalele care
nu au fost testate serologic şi la care au
fost observate modificări anatomopatologice.
3. O atenţie deosebită se va acorda
următoarelor boli tumorale induse viral:
a) boala Marek;
b) leucoze aviare
+
Secţiunea 3 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE 61. ANTRAX (B 051) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor pentru boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă.
1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor,
caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi
speciilor receptive din fondul cinegetic.
1. Recoltarea probelor
se face de către medicul
veterinar de libera
practica împuternicit şi
medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. în caz de suspiciune se prelevează:
a) de la animale vii: probe de sânge sau
secreţii sangvinolente;
b) de la cadavre nedeschise: secreţii
sangvinolente şi probe de sânge;
c) de la cadavre deschise accidental sau
animale tăiate de urgenţă: probe sânge,
splină, os lung nedeschis.
1. De la cadavre nedeschise probele de sânge
se recoltează prin puncţie venoasă
2. De la cadavre deschise accidental probele
de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă
sau pe tampoane
1. Recoltarea probelor
se face de către medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LSVSA şi
la LNR din cadrul IDSA
3. în cazurile de antrax localizat se
prelevează:
a) ţesut din regiunea glosofaringiana împreună
cu limfonodurile adiacente şi tonsile;
b) lichid de puncţie din zona edematoasă .
INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR
I. ANIMALE VII
(i) bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele
se supun inspecţiei ante şi post mortem.
1. Recoltarea probelor
se face de către medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA
II. CARNE ŞI ORGANE
Examinarea carcaselor se efectuează în uni-
tăţi de tăiere autorizate sanitar veterinar,
de către medici veterinari oficiali sau per-
sonal desemnat de către autoritatea sanitară
veterinară competentă.
MĂSURI:
1. Animalele clinic sănătoase provenite din
loturi în care au existat cazuri de antrax se
taie în abator; în partida separată, la
sfârşitul zilei de lucru.
2. În toate situaţiile în care se confirmă o
formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a
transmiterii la om şi a contaminării mediului
de lucru.
3. Carcasele, organele şi subprodusele de la
animale bolnave şi cele care au venit în contact
cu acestea, se confiscă şi distrug.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
62. ECHINOCOCOZA (B 053) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
II. Supraveghere
activă.
Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la
bovine ovine şi caprine în abatoarele
autorizate
Identificarea obligatorie prin marcarea
individuală a câinilor din ferme şi stâni.
Deparazitarea obligatorie de şase ori pe an a
tuturor câinilor identificaţi în ferme şi/sau
stâni.
1. Medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă.
63. LEPTOSPIROZA (B 056) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │I. Supraveghere │I. La bovine │1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA │1. Medici veterinari │ │pasivă │Monitorizarea datelor despre boală │de către DSVSA │oficiali din cadrul │ │(în condiţii │ │ │DSVSA │ │de linişte │ │ │ │ │epidemiologică) │ │ │ │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │II. Supraveghere│1. Supraveghere serologică prin RMA cu │1. Examenele se efectuează pe probele de │2. Examenele se │ │activă │setul de 7 serotipuri la: │sânge recoltate pentru supravegherea │efectuează la LSVSA şi │ │ │a) taurii şi bivolii de reproducţie, la │brucelozei. │după caz la LNR din │ │ │autorizare şi ulterior o dată pe an în │2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira │cadrul IDSA │ │ │trimestrul IV │interrogans: │ │ │ │b) 10% numărul de animale/localităţile │a) pomona; │ │ │ │unde au fost declarate focare de boala în │b) icterohaemorrhagiae; │ │ │ │ultimii 5 ani, │c) canicola; │ │ │ │c) în cazurile de vânzare-cumpărare, la │d) Wolffi; │ │ │ │furnizor cu cel mult 30 zile înainte de │e) hardjo; │ │ │ │livrare; │f) grippotyphosa;, │ │ │ │d) animalele care prezintă semne clinice │g) australis; │ │ │ │ce conduc la suspiciunea de infecţie │h) autumnalis; │ │ │ │leptospirică; │i) bataviae; │ │ │ │ │3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira │ │ │ │ │interrogans pentru bovine din import: │ │ │ │ │a) pomona; │ │ │ │ │b)ichterohaemorrhagiae; │ │ │ │ │c) canicola │ │ │ │ │d) wolffi; │ │ │ │ │e) hardjo; │ │ │ │ │f) ballum; │ │ │ │ │g) sejroe; │ │ │ │ │h) bataviae │ │ │ │ │i) australis; │ │ │ │ │j) gnppotyphosa │ │ │ │ │k) autumnalis; │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. Examinarea histologică a avortonilor │ │ │ │ │şi examene histologice în cazul │ │ │ │ │înregistrării de pierderi prin mortalitate la│ │ │ │ │viţei când se suspicionează boala. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │II. La cabaline: │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │1. Examen clinic şi anatomopatologic a │ │1. Medicul veterinar de │ │ │cabalinelor în zonele în care: │ │liberă practică │ │ │a) există antecedente de boală; │ │împuternicit din │ │ │b) s-a diagnosticat recent boala. │ │circumscripţia sanitară │ │ │ │ │veterinară de asistenţă │ │ │ │ │şi medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │2. Supraveghere serologică prin RMA cu │1. Setul de 6 serotipuri Leptospira │2. Examenele se │ │ │serul ce conţine 6 serotipuri a: │interrogans: │efectuează la LSVSA │ │ │a) armăsarilor reproducători din staţiunile │a) pomona, │după caz la LNR din │ │ │temporare şi permanente de montă, a │b) icterohaemorrhagiae, │cadrul IDSA. │ │ │celor din herghelii, depozite, hipodroame, │c) canicola │ │ │ │asociaţii hipice, circuri, alte unităţi │d) hardjo, │ │ │ │specializate, exploataţia nonprofesională; │e) grippotyphosa, │ │ │ │b) 10% din numărul de │f) australis │ │ │ │animale/localităţile unde au fost declarate │ │ │ │ │focare de boala în ultimii 5 ani; │ │ │ │ │c) cabalinelor care prezintă semne clinice │ │ │ │ │ce conduc la suspiciunea de infecţie │ │ │ │ │leptospirică; │ │ │ │ │d) la furnizor cu cel mult 30 zile înainte │ │ │ │ │de livrare, în cazurile de vânzare-cumpărare.│ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │III. La porcine: │ │1. Medicul veterinar de │ │ │1. Examen clinic şi anatomopatologic în │ │liberă practică │ │ │zonele în care: │ │împuternicit din │ │ │a) există antecedente de boală; │ │circumscripţia sanitară │ │ │b) s-a diagnosticat recent boala; │ │veterinară de asistenţă │ │ │ │ │şi medicul veterinar │ │ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│ │ │2. Supraveghere serologică prin RMA cu │1. Setul de 6 serotipuri Leptospira │2. Examenele se │ │ │setul de 6 serotipuri la: │interrogans: │efectuează la LSVSA şi │ │ ├─────────────────────────────────────────────┤a) pomona, │după caz la LNR din │ │ │a) 20% vierii (vieruşii) nevaccinaţi │g) icterohaemorrhagiae, │cadrul IDSA. │ │ │antileptospiric sau 10% din cei vaccinaţi │h) canicola │ │ │ │de două ori pe an, în trimestrele II şi IV în│i) hardjo, │ │ │ │efectivele mai mari de 100 de animale, │j) grippotyphosa, │ │ │ │sub 100 de animale se creşte procentul │k) australis │ │ │ │astfel încât să se examineze minimum 10 │2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ │ │ │ │probe; │intracomunitar se folosesc aceleaşi │ │ │ │b) 10% din scroafele şi scrofiţele │serotipuri ca pentru bovine din import; │ │ │ │existente în efectivele mai mari de 100 de │ │ │ │ │animale, sub 100 de animale se creşte │ │ │ │ │procentul astfel încât să se examineze │ │ │ │ │minimum 10 probe; │ │ │ │ │c) 10% din porcinele de reproducţie în │ │ │ │ │cazurile de vânzare - cumpărare, la │ │ │ │ │furnizor cu cel mult 30 zile înainte de │ │ │ │ │livrare; │ │ │ │ │d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor │ │ │ │ │pentru însămânţări artificiale sau pentru │ │ │ │ │monta naturală; │ │ │ │ │e) porcinele destinate exportului - cu cel │ │ │ │ │mult 30 zile înainte de livrare; │ │ │ │ │f) animalele care prezintă semne clinice │ │ │ │ │ce conduc la suspiciunea de infecţie │ │ │ │ │leptospirică; │ │ │ │ │g) la solicitare, pentru determinarea │ │ │ │ │statusului imunitar postvaccinal. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │3. Supraveghere histologică: │ │ │ │ │a) a avortonilor; │ │ │ │ │b) când se suspicionează boala, în cazul │ │ │ │ │înregistrării de mortalităţi la purceii │ │ │ │ │sugari şi tineret. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │IV. La canide │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │Supraveghere clinică, anatomopatologică, │Examenele serologice se efectuează cu │Examenele se efectuează │ │ │serologică, hematologică şi histologică. │setul de 4 serotipuri: pomona, │la LSVSA şi după caz la │ │ │ │ichterohaemorrhagiae, canicola, sejroe. │LNR din cadrul IDSA. │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │I. ANIMALE VII │I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele, │Medic veterinar oficial │ │ │Bovinele, cabalinele şi porcinele se │porcinele) │din cadrul DSVSA. │ │ │supun inspecţiei ante şi post mortem. │În caz de suspiciune se recoltează probe de │ │ │ │ │sânge şi urină de la animalele în viaţă; │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │II. CARNEA ŞI ORGANE │II. CARNEA ŞI ORGANE │ │ │ │Examinarea carcaselor se efectuează în │Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de │ │ │ │unităţi de tăiere autorizate sanitar │la animalele tăiate. │ │ │ │veterinar, de către medici veterinari │ │ │ │ │oficiali sau de către personalul auxiliar │ │ │ │ │oficial. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │III. MĂSURI: │ │ │ │ │1. Carnea şi organele se confiscă în │ │ │ │ │totalitate, precum şi carcasele icterice, │ │ │ │ │marasmatice sau cu modificări importante │ │ │ │ │ale musculaturii; │ │ │ │ │2. Grăsimea se dă în consum după topire; │ │ │ │ │3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi │ │ │ │ │se livrează după 14 zile. │ │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 64. FEBRA Q (B -057) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere prin RFC sau ELISA a
bovinelor, ovinelor şi caprinelor:
a) la 5% din efectivul de reproducţie (dar
nu mai puţin de 10 probe) din unităţile în
care sau diagnosticat cazuri de febră Q la
persoane ce au acces în fermă sau legături
cu aceasta;
b) în cazurile de avort la speciile receptive
cu diagnostic neprecizat, pe probe de
sânge recoltate după 14-21 zile;
c) la 0,2% din efectivul fermelor de
producţie
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA şi
după caz la LNR din
cadrul IDSA.
65. ANAPLASMOZA (B 101); BABESIOZA (B 102), inclusiv NUTALIOZA cabalinelor; THEILERIOZA bovinelor şi ovinelor (B 111) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
I. La taurine şi bubaline:
Supravegherea hematologică prin efectuarea şi
examinarea frotiurilor de sânge la 10% din
bovinele cu semne clinice, în vârstă de peste
6 luni, în perioadele de activitate maximă a
căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie)
în funcţie de zona geografică şi condiţiile
climaterice ale anului respectiv
1. Supraveghere în zonele în care:
a) există antecedente de boală;
b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani;
c) animalele sunt în tranzit, în special cele
în transhumanţă;
2. Pentru babesioză şi anaplasmoză la celelalte
specii de animale se procedează ca în cazul
bovinelor.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripţia
sanitară veterinară de
asistenţă şi medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la
LSVSA şi după caz
la LNR din cadrul
IDSA.
II. La ovine şi caprine:
Supravegherea hematologică prin efectuarea şi
examinarea frotiurilor din sânge la 5% din
ovinele cu semne clinice în vârstă de peste 3
săptămâni, în perioadele de activitate maximă
a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octom-
brie), în funcţie de zona geografică şi con-
diţiile climaterice ale anului respectiv.
1. Supravegherea în zonele în care:
a) există antecedente epizootice de boală;
b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani;
c)a animalelor în transhumanţă;
d) a celor aflate în perioada de carantină
profilactică după import.
2. La ovine pentru babesioză şi anaplasmoză se
procedează ca în cazul bovinelor.
3. Pentru theilerioză, atât la bovine cât şi
la ovine, în cazul examenelor hematologice
negative, la animalele la care se
suspicionează boala se prepară în completare
frotiuri din materialul recoltat în urma
puncţiei limfonodurilor abdominali.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripţia
sanitară veterinară de
asistenţă şi medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la
LSVSA şi la LNR
din cadrul IDSA.
III. La cabaline:
Supravegherea hematologică prin efectuarea şi
examinarea frotiurilor de sânge la 10% din
cabalinele cu semne clinice în vârstă de
peste 6 luni, în perioadele de activitate
maximă a căpuşelor (mai-iunie şi
septembrie-octombrie), în funcţie de zona
geografică şi condiţiile climaterice ale
anului respectiv.
1. Supravegherea clinică a
cabalinelor din zonele în care:
a) există antecedente epizootice de
boală;
b) s-a diagnosticat boala în ultimii
doi ani;
c) animalele staţionează în tranzit
prelungit (peste 45 zile);
d) animalele nou introduse sunt în
perioada de carantină.
2. La cabaline pentru babesioză şi
anaplasmoză se procedează ca în
cazul bovinelor.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA şi
la LNR din cadrul IDSA.
66. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR (B-156) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă.
Supraveghere bacteriologică a cazurilor de
avort al oilor
Examenele de laborator se execută pe avortoni,
placente prelevate de la ovinele avortate.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA şi
după caz la LNR din
cadrul IDSA. LSVSA au
obligaţia de a trimite
la LNR din cadrul IDSA
toate tulpinile
Salmonella izolate, în
vederea tipizării
(serologice, fagice,
genotipizare) şi a
monitorizării
antibiorezistenţei.
67. INFLUENŢA ECVINĂ (B-206) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă.
1. În caz de suspiciune, la interval de 21
zile se efectuează examene serologice pe
probe perechi de sânge şi virusologice.
1. Examenele virusologice se efectuează pe
probe de tampoane nazale, organe sau sânge,
după caz.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Supravegherea serologică prin testul IHA,
o dată pe an, la 10% din cabalinele din
herghelii, hipodroame, cluburi sportive,
depozite de armăsari, pe probe prelevate de
la animale nevaccinate.
2. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare
2. Supravegherea
serologică se efectuează
la IDSA.
68. RINOPNEUMONIA ECVINĂ (B-208) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. În caz de suspiciune se efectuează examene
serologice (ELISA) pe probe perechi la inter-
val de 21 zile, virusologice şi histologice
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Avortonii se examinează prin examen
virusologic şi histologic.
Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările
ulterioare.
2. Examenele
virusologice şi
serologice se efectuează
la LNR din cadrul IDSA.
3. Examenele histologice
se efectuează la LSVSA
şi după caz la LNR din
IDSA pentru judeţele a
căror LSVSA, nu sunt
abilitate.
69. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ (B-211) *Font 8* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere serologică prin ELISA sau
seroneutralizare a:
a) armăsarilor de reproducţie din herghelii
şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună
înainte autorizare şi începerea campaniei de
montă;
b) la 20% din iepele mame din herghelii şi
din unităţile specializate, o dată pe an, cu
minim o lună înainte de începerea campaniei
de montă;
1. În caz de suspiciune se efectuează examene
serologice pe probe perechi, la interval de 21
zile, şi virusologice.
2. Probele de sânge se recoltează de la animale
nevaccinate contra arteritei virale ecvine.
3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie
reacţionaţi serologic pozitiv se retestează
prin seroneutralizare. după 14 zile în vederea
stabilirii dinamicii anticorpilor.
4. Animalele cu titru constant sau în scădere
sunt considerate serologic negative iar cele cu
titruri crescătoare sunt considerate serologic
pozitive şi se testează virusologic.
5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic.
6. Armăsarii serologic pozitivi se testează
virusologic prin izolarea virusului pe culturi
celulare şi/sau PCR pe probe de material
seminal prelevate de ori la interval de 7 zile.
7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează
şi se elimină de la montă. Pentru aceşti
armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă
sunt castraţi.
8. Animalele cu titru constant sau în remisiune
sunt considerate negative.
9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA
se retestează prin seroneutralizare de 2 ori
la interval de 14 zile pentru stabilirea
dinamicii anticorpilor.
10. Iepele la care titrul este constant sau în
scădere sunt negative, celelalte se menţin
izolate până stabilizarea titrului de
anticorpi, în această perioadă fiind interzisă
utilizarea la montă.
11. Animalele seronegative nu sunt supuse
restricţiilor de circulaţie.
12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie,
provenite din exploataţii certificate sanitar
veterinar ca oficial indemne de arterită
virală în ultimele 6 luni, pot circula fără
restricţii.
13. Notificarea oficială a bolii se face numai
pe baza coroborării datelor clinice specifice
cu rezultatele examenelor de laborator.
14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică
numai la armăsarii necastraţi în vârstă de
peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic,
serologic negativi sau cu titru constant/în
scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.
15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine
se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un
vaccin inactivat, omologat şi înregistrat
oficial, costurile fiind suportate de
proprietar.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripţia
sanitară veterinară de
asistenţă şi medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Pentru circulaţia intracomunitară/export
ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de
peste 180 de zile se testează serologic prin
seroneutralizare pentru arterită virală cu 28
de zile înainte de îmbarcare, pentru
destinaţia sport şi 21 de zile pentru
ecvinele de producţie/reproducţie.
3. Costurile examenelor de laborator sunt
suportate de către proprietar.
16. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu completările ulterioare.
2. Examenele se
efectuează la la LNR
din cadrul IDSA.
3. România nu
importă ecvine cu
arterita virală.
70. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR (B - 214) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere bacteriologică a cazurilor
de avort al iepelor.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripţia
sanitară veterinară
de asistenţă şi
medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la la LNR din
cadrul IDSA LSVSA au
obligaţia de a trimite
la LNR din cadrul IDSA
toate tulpinile
Salmonella izolate, în
vederea tipizării
(serologice, fagice,
genotipizare) şi a
monitorizării
antibiorezistenţei.
71. TULAREMIA (B-352) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
I. La iepurii domestici
1. Supravegherea morfopatologică şi
bacteriologică pe toate animalele moarte.
2. Supravegherea serologică prin RSAR la
constituirea crescătoriei;
II. La iepurii sălbatici prin examene
morfopatologice şi bacteriologice pe cei
găsiţi morţi.
1. În unităţile în care se practică
vaccinarea, nu se efectuează examene
serologice sau alte examene de laborator.
2. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la la LNR
din cadrul Institutului
de Diagnostic şi
Sănătate Animală, pe
aceleaşi probe pe care
se execută şi
examinările serologice
pentru bruceloza şi
boala virală
hemoragică.
72. BRUCELOZA LA CANIDE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Examinare clinică, anatomopatologică şi
bacteriologică a efectivelor din canise de
reproducţie şi a tuturor masculilor folosiţi
la reproducţie, efectuată la cerere.
Probele cu rezultate pozitive, dubioase
sau neconcludente vor fi reexaminate
prin hemoculturi la IDSA.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripţia
sanitară veterinară
de asistenţă şi
medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA
2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen
Brucella canis colorat cu Roz- Bengal şi prin
RFC/ ELISA, efectuată la cerere, costurile
fiind suportate de către proprietar/
operatorul economic la:
a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu
ocazia acţiunilor imunoprofilactice,
b) canidele care prezintă manifestări clinice
care conduc la suspiciunea de infecţie
brucelică inclusiv la câinii comunitari.
De la femelele avortate şi de la
masculii seropozitivi care au fost
castraţi în urma diagnosticului
serologic pozitiv se trimit probe de
avortoni cu învelitori fetale şi
respectiv testicule, în vederea
efectuării examenului complex de
laborator.
2. Examinare la
LSVSA şi/sau după
caz la la LNR din
cadrul IDSA.
73. BRUCELOZA LA IEPURI *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Examinare serologică la 5% din iepurii din
crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare
(RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal).
1. De la animalele seropozitive se prelevează
probe de testicule, limfonoduri, splina şi
uter în vederea efectuării examenului complex
de laborator.
2. Probele pozitive prin RSAR se examinează
prin RFC.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la
LSVSA şi/sau după
caz la la LNR din
cadrul IDSA.
2. în abator
a) animalele vii se examinează ante mortem şi
post mortem;
b) carnea şi organele se examinează în uni-
tăţi de tăiere autorizate sanitar veterinar
MĂSURI
De la iepurii din efectivele cu bruceloză:
a) carnea şi subprodusele comestibile la care
nu s-au constatat leziuni se dau în consum
fără restricţii;
b) organele cu leziuni se confiscă.
Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
74. Furunculoza salmonidelor cu Aeromonas salmonicida *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │I. Supraveghere │Monitorizarea datelor despre boală. │Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │1. Medicul veterinar │ │pasivă │ │către DSVSA │împuternicit din │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de │circumscripţia sanitară │ │II. Supraveghere│1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │boală şi a creşterii mortalităţii; │veterinară de asistenţă │ │activă │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor de la exemplarele de │şi/sau medic veterinar │ │ │a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune │peşti muribunzi şi/sau cu modificări │oficial recoltează │ │ │de boală şi/sau mortalitate crescută. │anatomopatologice. │probele, DSVSA │ │ │ │ │şi/sau la LNR din │ │ │ │ │cadrul IDSA. │ │ │ │ │2. Examenele se │ │ │ │ │efectuează la LSVSA │ │ │ │ │Judeţene, respectiv a │ │ │ │ │municipiului │ │ │ │ │Bucureşti, şi /sau la │ │ │ │ │LNR din cadrul IDSA. │ │ │ │ │3. Confirmarea bolii la │ │ │ │ │IDSA │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 75. Yersinioza (Boala gură roşie) la salmonide) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică.
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune/
mortalitate crescută.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii, medicului
veterinar practician.
3. Prelevarea probelor se realizează de la
peştii muribunzi şi/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA şi/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
IDSA.
76. Anemia infecţioasă a somonului *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar
în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator în toate exploataţiile piscicole şi
mediul natural
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de
boală şi a creşterii mortalităţii
2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator
se efectuează în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 ,
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare ce
stabileşte criterii pentru zonare şi
supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii
sau confirmării anemiei infecţioase a
somonului, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 327 din 11 aprilie 2006.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu completările ulterioare.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia
sanitară veterinară de
asistenţă şi/sau medic
veterinar oficial
recoltează probele,
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul Institutului de
Diagnostic şi Sănătate
Animală.
3. Confirmarea bolii
la IDSA.
77. Mixosomiaza *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor relevante despre boală
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune
de boală şi/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii
2. Prelevarea probelor se realizează de la
peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice
şi anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
3. Confirmarea bolii la
IDSA.
78. Boala Columnaris la salmonide *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune
de boală şi/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA
2. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii, medicului
veterinar de liberă practică.
3. Prelevarea probelor de la peştii muribunzi
şi/sau cu modificări clinice şi
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
3. Confirmarea bolii la
IDSA.
79. Eritrodermatita la ciprinide *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune
de boală şi/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii
2. Probele se prelevează de la peştii muribunzi
şi/sau cu modificări anatomopatologice.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul, DSVSA şi/sau
la LNR din cadrul
IDSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
LNR din cadrul IDSA.
80. Ihtioftiriaza *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune
de boală şi/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii
2. Prelevarea probelor de la peştii muribunzi
şi/sau cu modificări clinice şi
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA şi/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
3. Confirmarea bolii la
LNR din cadrul IDSA.
81. Criptobiaza *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune
de boală şi/sau mortalitate crescută.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii
2. Prelevarea probelor de la peştii muribunzi
şi/sau cu modificări clinice şi
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
Judeţene, respectiv a
municipiului
Bucureşti şi/sau la
LNR din cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
LNR din cadrul IDSA.
82. Coccidioza moluştelor bivalve *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de
suspiciune de boală şi/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii.
2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve
muribunde şi/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA şi/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
LNR din cadrul IDSA.
83. Nematodoze ale moluştelor bivalve *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de
suspiciune de boală şi/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii.
2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve
muribunde şi/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA şi/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
la LNR din cadrul
IDSA.
84. Ricketioza moluştelor bivalve *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de
suspiciune de boală şi/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii
2. Prelevarea probelor se realizează de la
moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau
IDSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
IDSA.
85. Vibrioza moluştelor bivalve *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de
suspiciune de boală şi/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii
2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve
muribunde şi/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA şi/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
Bucureşti şi/sau la
LNR din cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
la LNR din cadrul
IDSA.
86. Moluşte gasteropode - Cryptobia heticis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de moluşte gasteropode în caz
de suspiciune de boală şi/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii
2. Prelevarea probelor de la moluşte
gasteropode muribunde şi/sau cu modificări
anatomopatologice în vederea realizării
examenului parazitologic pentru Cryptobia
heticis, Klossia helicina, cestode,
metacercari, nematode
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
87. Batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de batracieni în caz de suspi-
ciune de boală şi/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar
de liberă practică.
2. Prelevarea probelor de la batracienii
muribunzi şi/sau cu modificări
anatomopatologice, în vederea realizării
examenului parazitologic pentru trematode şi
acantocefali şi bacteriologic pentru
pseudomonoze, aeromonoze, micobacterioze.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
88. Pesta racilor *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populaţiilor de raci în caz de suspiciune
de boală şi/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală
şi a creşterii mortalităţii, medicului
veterinar de liberă practică.
2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se
realizează din exemplarele muribunde de raci
şi/sau cu modificări anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
la LNR din cadrul
IDSA.
89. AMOEBIOZA *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
Examenele de laborator se efectuează pe probe
recoltate pentru nosemoza albinelor.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau
IDSA. recoltează
probele,
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
90. BRAULOZA *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă.
împuternicit din
II. Supraveghere
activă.
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
Examenele de laborator se efectuează pe probe
recoltate pentru varrooza albinelor.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau
IDSA recoltează
probele,
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
91. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă.
împuternicit din
II. Supraveghere
activă.
Monitorizarea datelor despre boală.
Examenele de laborator se efectuează din 10 g
/probă albine moarte şi porţiuni de min. 10/
15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite
stadii de dezvoltare.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau
IDSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA
92. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă.
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Examenele de laborator se efectuează pe probe
recoltate pentru loca americană şi/sau 10-15
botci.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA
recoltează probele.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
93. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
Examenele de laborator se efectuează pe probe
de albine vii, minimum 25 g/probă.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA
recoltează probele.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA
94. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Examenele de laborator se efectuează pe probe
recoltate pentru poliedrie.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia
sanitară veterinară de
asistenţă şi/sau
medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR
din cadrul IDSA.
95. ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă.
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supraveghere prin examene hematologice şi
citomorfologice pentru animalele în vârstă de
peste 6 luni, având în vedere posibila
interrelaţie om - animal, animal - om în
apariţia bolilor leucemice.
2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi
necropsic sunt investigate cito-histopatolo-
gic.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Examenele hematologice şi citomorfologice,
citohistopatologice pentru precizarea
diagnosticului se efectuează la cererea
proprietarului de animale, contra cost.
2. Tumorile se înregistrează în condicile de
diagnostic histopatologic de la fiecare
LSVSA şi IDSA.
Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional
de cancer la animale se face pe baza
confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de
morfopatologie.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripţia
sanitară veterinară de
asistenţă şi/sau
medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA recoltează
probele
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
Bucureşti şi la LNR
din cadrul IDSA,
după caz
96. LISTERIOZA (C - 611) *Font 7* ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Supraveghere │Examene de laborator pe probe de la animale │Probele de creier la care diagnosticul pentru │1. Medicul veterinar de │ │activă. │moarte ce au prezentat semne nervoase şi pe │boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme │liberă practică │ │ │avortoni. │transmisibile, rabie nu s-a confirmat, se vor │împuternicit din │ │ │ │examina pentru listerioză. │circumscripţia sanitară │ │ │ │ │veterinară de asistenţă │ │ │ │ │şi/sau medicul veterinar│ │ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│ │ │ │ │recoltează probele. │ │ │ │ │2. Examenele se │ │ │ │ │efectuează la LSVSA şi │ │ │ │ │după caz la LNR din │ │ │ │ │cadrul IDSA. │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │I. ANIMALE VII │I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) │1. Medic veterinar │ │ │Inspecţia ante şi post mortem se efectuează │Supraveghere prin examene de laborator │oficial din cadrul │ │ │în unităţi de tăiere autorizate sanitar vete-│ │DSVSA. │ │ │rinar, de către medicii veterinari oficiali │ │ │ │ │sau de către personalul auxiliar oficial, │ │ │ │ │desemnat de către autoritatea sanitar veteri-│ │ │ │ │nară competentă. │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, │I. CARNEA ŞI ORGANE │1. Medic veterinar │ │ │PRODUSE LACTATE, PESTE şi │În caz de suspiciune se recoltează capul │oficial din cadrul │ │ │PRODUSE DIN PESCUIT │întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de │DSVSA. │ │ │Examinarea probelor se efectuează în IISPV şi│ficat; probele se examinează prin inoculări pe │ │ │ │LSVSA. │medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────┤examinează după păstrarea la frigider (4-8 °C) ├────────────────────────┤ │ │ │timp de o săptămână. │ │ │ │ │II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PESTE │ │ │ │ │şi PRODUSE DIN PESCUIT │ │ │ │ │În caz de suspiciune se recoltează probe │ │ │ │ │III. MĂSURI: │ │ │ │ │1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele │ │ │ │ │şi grăsimea, care nu prezintă modificări │ │ │ │ │organoleptice se dirijează pentru prelucrare în │ │ │ │ │produse supuse tratamentului termic. │ │ │ │ │2. În cazul confirmării prezentei L. │ │ │ │ │monocytogenes în produse din carne, produse │ │ │ │ │lactate, peste şi produse din pescuit, acestea │ │ │ │ │se retrag din consum se confisca şi se distrug. │ │ │ │ │3. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din │ │ │ │ │produsele alimentare de origine animală, se │ │ │ │ │trimit la IISPV pentru confirmarea bolii. │ │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘ 97. TOXOPLASMOZA (C 612) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
A. La ovine
Supravegherea serologică prin ELISA la:
a) 5% din probele recoltate pentru Brucella
melitensis
b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14
zile după avort;
Examenele serologice se efectuează pe
probele care se recoltează pentru
bruceloză.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA, şi la LSVSA
după caz
B. La porcine
Supraveghere serologică prin ELISA la:
a) 5% de la vierii pentru reproducţie din
efectivele de reproducţie unde au fost
înregistrate avorturi;
b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14
zile după avort.
Examenele serologice se efectuează pe
probele care se recoltează pentru
examenul pentru bruceloză.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
2. Examenele se
efectuează la IDSA, şi
la LSVSA Judeţean, după
caz la LNR din cadrul
IDSA
C. la carnasiere (pisici)
Supraveghere serologică la cerere.
Examenele ELISA se
efectuează la cerere
contra cost la LNR din
cadrul IDSA, sau LSVSA
98. BOTULISM (C - 615) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
Supraveghere pe probe provenite de la
animale din speciile receptive
Prezenţa toxinei botulinice în probe se
determină prin bioprobă pe şoareci.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripţia
sanitară veterinară
de asistenţă şi/sau
medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LNR
din cadrul IDSA şi
la LSVSA.
INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR
I. ANIMALE VII
Inspecţia ante şi post mortem se
efectuează în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar
În caz de suspiciune se recoltează probe de
sânge.
Medic veterinar
oficial din abator.
II. CARNEA ŞI ORGANE
În caz de suspiciune se recoltează probe
din loturile de produse de origine animală
Determinarea prezentei toxinei botulinice
în probe se efectuează prin bioprobă pe
şoareci.
MĂSURI:
În cazul în care este diagnosticată boala,
carnea se declară improprie consumului
uman, se confiscă şi se denaturează.
99. SALMONELOZA (C - 620) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
Supraveghere anatomopatologică şi prin
examene bacteriologice a animalelor din
speciile receptive.
Sunt testate toate speciile de animale care
prezintă semne clinice care sunt atribuite
salmonelozei.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripţia
sanitară veterinară de
asistenţă şi/sau
medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
LSVSA au obligaţia
de a trimite la LNR
din cadrul IDSA
toate tulpinile
Salmonella izolate,
în vederea tipizării
(serologice, fagice,
genotipizare) şi a
monitorizării
antibiorezistenţei.
Tineretul bovin şi porcinele, păsările se
supun inspecţiei ante şi post mortem după
cum urmează:
Probele recoltate (os lung, splină, porţiuni
de ficat)
I. La bovine
a) lunar câte o probă de fecale din adăpostul
pentru tineret;
b) din bovinele tăiate vor fi examinate pe
probe de limfonoduri.
II. La porcine
a) lunar, câte o probă de fecale din halele
pentru purcei în vârstă de 2-6 luni şi din
maternitate;
b) de la porcii tăiaţi pe probe de limfono-
duri.
Se aplică Decizia Comisiei 55/2008/EC privind o
contribuţie financiară din partea Comunităţii
pentru efectuarea în Statele Membre, a unui
studiu cu privire la prevalenţa Salmonellei spp.
şi a Staphylococcus aureus rezistent la
meticilină la efectivele de porci pentru
reproducţie.
Se aplica Decizia Comisiei 219/2007/EC privind o
contribuţie financiară pentru efectuarea unui
studiu cu privire la prevalenţa Salmonellei la
porcii abatorizaţi, studiu ce va fi efectuat cu
România şi Bulgaria.
III. La curcani
Se recoltează o probă de fecale din adăpost
Se aplică Decizia Comisiei 208/2007/EC privind
o contribuţie financiară pentru efectuarea unui
stadiu cu privire la prevalenţa Salmonellei la
curcani, studiu ce va fi efectuat de către
România şi Bulgaria.
INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine,
porcine, cabaline, păsări)
Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele,
cabalinele şi păsările se supun inspecţiei
ante- şi post mortem.
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, păsări)
Programul de control pentru Salmonella la
animalele vii se efectuează conform prevederilor
Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului nr. 2160/2003, privind controlul
Salmonellei şi a altor agenţi zoonotici
specifici, prezenţi în reţeaua alimentară
Decizia Comisiei 407/2007/EC privind o
monitorizare armonizată a rezistenţei
antimicrobiene a Salmonellei la păsările de
curte şi la porcine.
II. CARNEA şi ORGANELE de la bovine,
ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări.
1. Examinarea carcaselor şi organelor se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate/aprobate sanitar veterinar, de
către medici veterinari oficiali sau personal
auxiliar oficial.
2. Inspecţia include şi sălile de tranşare
sau unităţile de tranşare a cărnii proaspete
şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele
destinate pentru aceste cărnuri.
II. CARNEA ŞI ORGANELE
1. Programul de control pentru Salmonella
cuprinde recoltarea de probe, în condiţiile
legii de la carcasele de bovine, ovine,
caprine, porcine şi cabaline:
a) se recoltează probe de ţesut (metoda
distructivă) sau probe tampon (metoda
nedistructivă) de pe suprafaţa carcasei, de la
fiecare lot, randomizat;
b) limfonodurile ileo-cecale de la bovine, ovine
şi porcine, recoltate randomizat la fiecare lot;
c) os lung nedeschis şi ţesut muscular (în cazul
tăierilor în abatorul sanitar).
2. Carcase de păsări, care se recoltează carcase
întregi.
III. OUĂ
Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează
în ferme, centre de colectare, depozite şi
unităţi de procesare ouă, unităţi de desfacere
autorizate/aprobate sanitar veterinar
IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ
Alimentele de origine animală sunt supuse
analizelor de laborator pentru Salmonella
conform legislaţiei în vigoare
IV. MĂSURI:
1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat
se declară improprie consumului uman carnea de
la animalele la care a fost diagnosticată
salmoneloza acută; în cazul identificării în
carnea roşie şi carnea de vânat a prezenţei S.
Entiritidis şi/sau S. Typhimurium, aceasta se
confiscă şi se distruge.
2. în cazul produselor din carne roşie şi carne
de vânat la care s-a decelat prezenţa S.
enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se
confiscă şi se distrug.
3. În situaţia identificării altor serotipuri
de Salmonella la produsele din carne roşie şi
carne de vânat, pot fi puse în consum uman
numai acele produse care suportă un alt
tratament termic efectuat sub supraveghere
sanitară veterinară, consecutiv efectuării unui
control microbiologic pentru fiecare şarjă de
fabricaţie care să ateste ca acestea sunt
corespunzătoare microbiologic.
a). Tăierea în partidă separată a loturilor de
păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în
mod sporadic (neinvaziv) a Salmonella spp.,
(serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S.
ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) precum
şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme
cât şi la abator.
b). În cazul abatorizării unor loturi de păsări,
la care a fost decelată în mod sporadic
(neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S.
gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta,
S. thompson şi altele), tăiate în partidă
separată, carnea de pasăre se poate admite în
consum uman în mod condiţionat, după procesare
şi tratament termic sub supraveghere sanitar
veterinară, consecutiv efectuării unui control
microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie
care să ateste că aceasta este corespunzătoare
din punct de vedere microbiologic;
Decizia admiterii în consum se ia de către
medicul veterinar oficial având în baza
situaţiei epidemiologice.
c) În toate cazurile în care s-a izolat S.
enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se
confiscă şi se distruge.
d) DSVSA organizează şi monitorizează programul
de recoltarea probelor în vederea efectuării
analizelor pentru Salmonella şi au obligaţia să
notifice la ANSVSA orice situaţie în care se
depistează Salmonela la animale vii, produsele
acestora, alimentele de origine animală sau
furaje, în vederea luării măsurilor preventive
de difuzare a bacteriei, precum şi pentru a
efectua investigaţiile epidemiologice în scopul
eliminării sursei de infecţie sau contaminare.
4. În cazul decelării serotipurilor S.
gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta,
S. thompson şi alte salmonelle în produsele din
carne, se adoptă următoarea procedură:
a) produsele din carne care nu mai pot fi supuse
unui alt tratament termic se confiscă şi se
distrug;
b) produsele din carne care mai pot fi supuse
unui alt tratament termic sub supraveghere
sanitară veterinară se supun unui control
microbiologic pentru fiecare şarjă de
fabricaţie care să ateste ca acestea sunt
corespunzătoare microbiologic;
c) semipreparatele culinare din carne de pasăre
care nu pot fi supuse unui alt tratament termic
se confiscă şi se distrug;
d) în toate cazurile la care la examenul
microbiologic s-a decelat S. enteritidis şi/sau
S. typhimurium, se comunică la DSVSA de
destinaţie, de către medicii veterinari care au
efectuat examinarea cărnii, în al cărui
teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum
şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a
animalelor, prin sistemul rapid de alertă
pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi
a duratei tratamentului termic; fiecare şarjă
de fabricaţie se supune unui control
microbiologic care să ateste că acestea sunt
corespunzătoare microbiologic.
Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la
care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S.
typhimurium, se confisca şi se distrug.
5. Loturile din carne de pasăre dezosată
mecanic la care s-a decelat Salmonella spp.,
(serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S.
ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), se
prelucrează în produse din carne tratate termic
în unităţi autorizate sanitar veterinar, care
dispun de echipamente tehnice dotate cu
aparatură pentru înregistrarea grafică a
temperaturii şi duratei tratamentului termic
sub supraveghere sanitară veterinară şi se
supun unui control microbiologic pentru fiecare
şarjă de fabricaţie care să ateste ca aceasta
este corespunzătoare microbiologic.
Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la
care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S.
typhimurium, se confiscă şi se distrug.
6. Ouăle provenite din ferme în care s-au
depistat cazuri sporadice (neinvaziv)
Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum,
S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson
şi altele) se pot admite în consum uman numai
după procesare în produse din ouă tratate
termic.
Ouăle provenite din ferme în care contaminarea
cu Salmonella spp (serotipurile S. gallinarum,
S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson
şi altele) a fost invazivă, se confiscă şi se
distrug; în toate cazurile în care a fost
depistată Salmonella spp. în carnea proaspătă,
carnea de pasăre, alimentele de origine animală
sau hrana pentru animale (furaje), tulpina
izolată se trimite la Institutul de Igienă şi
Sănătate Publică Veterinară, pentru confirmare
şi tipizare.
7. Măsurile precizate anterior care se iau în
cazul cărnii de pasăre şi ouălor, se notifică
autorităţii veterinare competente.
+
Secţiunea 4 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (zoonoze) *Font 7* BOALA SUPRAVEGHEATĂ
CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
I. BACTERIOZE
2
4
3
ANTRAXUL B-051
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
LEPTOSPIROZA B-056
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
FEBRA Q B-057
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
BRUCELOZA E-001
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
TUBERCULOZA BOVINA
B-105
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
MORVA B-209
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
TULAREMIA B-352
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
LISTERIOZA C-611
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
PASTEURELOZA
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
SALMONELOZA E-002
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
RUJETUL C-801
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
STREPTOCOCIA R-015
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
STAFILOCOCIA
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
YERSINIOZA
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
CAMPILOBACTERIOZA
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
CLOSTRIDIOZE
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
CHLAMYDIOZA AVIARĂ
B-312
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
COLIBACILOZA
(O 157 H7)
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
II. MICOZE
ASPERGILOZA
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
CANDIDOZA
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
DERMATO-MICOZA
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar veterinare
competente
DSVSA
LSVSA
III. VIROZE
FEBRA AFTOASA A-010
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
IDSA
FEBRA VĂII DE RIFT
A-080
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
IDSA
BOALA DE NEWCASTLE
A-160
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
IDSA
RABIA B - 058
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
GRIPA (Influenţa
aviară)
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente
DSVSA
LSVSA
BOALA CARRE C-921
Supraveghere anatomopatologică şi prin examene
hematologice pentru punerea în evidenţă a
incluziunilor virale intracitoplasmatice
specifice la speciile receptive.
Raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente DSVSA
LSVSA
BOALA LYME
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente.
DSVSA
LSVSA
BOALA DE CRIMEEA-
CONGO
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente.
DSVSA
LSVSA
ENCEFALITA WEST
NILE
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente.
DSVSA
LSVSA
ENCEFALITA JAPONEZĂ
B-212
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente.
DSVSA
LSVSA
ENCEFALO-MIELITA
ECVINĂ VENEZUELEANĂ
B-216
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente.
DSVSA
LSVSA
ENCEFALITA DE
CĂPUŞE
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente.
DSVSA
LSVSA
ONCOPATII LA
ANIMALELE DE
PRODUCŢIE, ÎN
LIBERTATE ŞI
EXOTICE.
Supraveghere anatomopatologică şi prin examene
hematologice periodice la speciile receptive.
Notificare şi raportare la autorităţile sanitar
veterinare competente.
DSVSA
LSVSA
IV. PARAZITOZE
COCHLIOMYIA
HOMINIVORAX B-060
Supraveghere prin examen clinic şi de
laborator la speciile receptive.
1. Specii receptive: toate mamiferele cu
răni, inclusiv omul.
2. Femela depune până la 400 de ouă pe
rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele
care se afundă în ţesuturile lezate, unde se
transformă în stadiul II şi III, în 10 zile.
3. În nomenclatorul OIE se intitulează
"Viermele spiralat din Lumea Noua"
(America de Nord).
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
CHRYSOMYA BEZZIANA
B-061
Supraveghere prin examen clinic şi de
laborator la speciile receptive.
1. Specii receptive: de regula ouăle sunt
depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul
animalelor vii.
2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În
nomenclatorul OIE se intitulează
"Viermele spiralat din Lumea Veche"
(Europa).
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
ECHINOCOCOZA/
HIDATIDOZA B-053
1. Supravegherea gazdelor intermediare prin
examene anatomopatologice şi de laborator.
2. Supravegherea gazdelor definitive prin
examene anatomopatologice şi de laborator,
inclusiv prin examen serologic ELISA-
coproantigen.
1. Denumirea bolii include atât parazitoza
determinate de Echinococcus granulosus,
cât şi Echinococcus multilocularis.
2. Animale receptive pentru cele două
specii:
a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;
b) gazde intermediare: copitate domestice şi
sălbatice (pentru E. granulosus); rozătoare,
copitate (pentru E. multilocularis). Omul
este receptiv la ambele specii de parazit.
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
CISTICERCOZA BOVINĂ
B-106
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la animalele receptive.
(i) pe gazde definitive: omul;
(îi) pe gazde intermediare: bovinele
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
CISTICERCOZA
PORCINĂ B-252
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator
la animalele receptive.
(i) pe gazde definitive: omul;
(îi) pe gazde intermediare: porcinele
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
TRICHINELOZA B-062
Supraveghere prin examene de laborator
respectiv trichineloscopic şi digestie
artificială la speciile receptive.
Speciile receptive sunt porcul,
mistreţul, ursul, nutria, calul,
asinul, etc.
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
LEISHMANIOZA B-501
Supraveghere prin examene de laborator la
animalele receptive şi identificarea
vectorilor.
Agentul etiologic este Leishmania spp.
Transmiterea parazitului la animale şi om
este asigurată de vectori. Aceştia sunt
reprezentaţi de către insecte flebotomine,
care fac parte din genurile Phlebotomus şi
Lutzomyia
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
FASCIOLOZA C-621
Supraveghere prin examene anatomopatologice şi
de laborator la speciile receptive, inclusiv
prin examen serologic ELISA şi examen de
identificare a gasteropodelor gazde
intermediare.
1. Supravegherea gazdelor definitive
(bovine, ovine), prin examen
coproparazitologic pe probe medie de fecale
de la întreg efectivul, de două ori pe an în
perioada aprilie - octombrie.
2. Examenele de identificare a
gasteropodelor se efectuează în intervalul
aprilie-octombrie.
3. Examenul serologic se poate folosi ca
examen complementar.
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
FILARIOZE C-622
Supraveghere prin examene anatomopatologice şi
de laborator la speciile receptive şi
identificarea vectorilor.
1. Examene clinice şi de laborator pentru
gazdele definitive.
2. Filarioze, boli produse de helminţi:
parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi
oncocercozele. Acestea boli sunt transmise
de insecte vectori.
3. Vectorii filariozelor sunt: Musca
autumnalis pentru parafilarioza cailor;
ţânţarii din genurile: Culex, Aedes,
Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza
câinelui, uneori şi a pisicii; culicoizii
pentru oncocercoza cervicală a calului;
simulidele pentru oncocercoza bovină.
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
ANCILOSTOMOZA
CARNIVORELOR
Supraveghere prin examene anatomopatologice şi
de laborator la speciile receptive.
Specii receptive sunt câinele, pisica şi
vulpea. La om, paraziţii de la câine produc
boală denumită "Larva migrans".
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
BALANTIDIOZA
Supraveghere prin examene de laborator la
speciile receptive.
Specii receptive: porcinele, bovinele,
inclusiv omul.
IDSA
HEMOSPORIDIOZE
Supraveghere prin examene de laborator la
speciile receptive.
Examene de laborator pentru gazdele
definitive (ovine, bovine, cabaline, etc.) şi
examene de identificarea a vectorilor
respectiv a speciilor de căpuşe Ixodidae.
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
PNEUMOCISTOZA
Supraveghere prin examene de laborator la
speciile receptive.
Speciile receptive sunt ovinele, caprinele,
câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele,
vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi
maimuţa (cu predilecţie tineretul).
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
SARCOCISTOZA
Supraveghere prin examene anatomopatologice şi
de laborator, la speciile receptive.
Speciile receptive sunt bovinele, ovinele,
caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de
casă, găina şi omul.
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
TENIAZE
Supraveghere prin examen anatomopatologic şi
de laborator (coproparazitologic) la speciile
receptive.
Speciile receptive sunt ovinele, bovinele,
suinele, caprinele, etc.
Omul este gazda definitivă pentru Taenia
saginata şi Taenia solium.
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
THELAZIOZA
Supraveghere prin examene clinice şi de
laborator la speciile receptive.
Speciile receptive sunt bovinele,
cabalinele şi omul.
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
DERMATOZE PRODUSE
DE ACARIENII
PARAZIŢI LA ANIMALE
Supraveghere prin examene clinice şi de
laborator la speciile receptive.
Speciile receptive sunt mamiferele şi păsările.
Omul se contaminează prin contact cu
animalele parazitate, adăposturi,ustensile,etc.
Examenele se efectu-
ează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA
+
Secţiunea 5 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE A. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM) LA SPECIILE DE ANIMALE DE INTERES ECONOMIC 1. AVORTURI *Font 7* STRATEGIA DE
SUPRAVEGHERE
CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă.
II. Supraveghere
activă.
1. Monitorizarea datelor.
Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin:
a) anchetă ginecologică;
b) examen clinic şi de laborator la femelele
care au avortat pe probe de sânge, avortoni şi
secreţii;
c) examen bacteriologic, micologic al
materialului seminal utilizat în exploataţiile
de reproducţie în care s-au înregistrat
avorturi.
1. Monitorizarea avorturilor de către DSVSA,
cu transmiterea lunară a raportului la IDSA
şi ANSVSA.
2. Toţi avortonii, placentele, lichidele
placentare, probe de sânge după 21 de zile de
la producerea avortului, se vor trimite la
laborator de către proprietar pentru
precizarea diagnosticului.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din ca-
drul IDSA
2. TULBURĂRI DE REPRODUCŢIE NEINFECŢIOASE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
Supravegherea tulburărilor de reproducţie
neinfecţioase prin examen clinic şi de
laborator (hormonal)
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
recoltează probele,
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA.
B. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT PENTRU UTILIZARE INTERNĂ, INCLUSIV CERCETARE, EXPORT, IMPORT. MATERIAL SEMINAL CONGELAT (MSC) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
I. Material seminal congelat pentru export
Supravegherea prin examene specifice de
laborator, conform cerinţelor de certificare,
impuse de ţara importatoare.
1. Examenele de laborator bacteriologice,
micologice, parazitologice (taur);
bacteriologice, micologice (vier/ţap/berbec), se
efectuează la LSVSA Judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, iar cele morfologice
(taur, vier, ţap, berbec) şi virusologice (taur)
se efectuează la IDSA, dacă laboratoarele
judeţene şi al municipiului Bucureşti nu dispun
de dotarea corespunzătoare sau nu au fost
instruite încă.
1. Prelevarea de probe
se va face de către
medicul veterinar
oficial al autorităţii
veterinare teritoriale
competente
II. Material seminal congelat importat:
1. Supraveghere prin examene specifice de
laborator, numai în caz de suspiciune de
contaminare cu organisme patogene, a
materialului seminal congelat. Provenit de la
bovine în cadrul comerţului intracomunitar, pe
un număr de minimum 6 paiete/şarjă, conform
Ordinului preşedintelui A.N.S.V.S.A. nr.
205/2006 pentru aprobarea Normei anitare
veterinare care stabileşte cerinţele de
sănătate a animalelor, aplicabile comerţului
intracomunitar şi importului de material
seminal provenit de la animale domestice din
specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie
2006 ce transpune Directiva 88/407/CEE,
modificată şi ulterior amendată cu Decizia
2004/101/CE şi Directiva 2003/43/CE;
2. Supraveghere prin examene specifice de
laborator, numai în caz de suspiciune de
contaminare cu organisme patogene, a
materialului seminal congelat. Provenit de la
bovine importat din ţări terţe, pe un număr de
minimum 6 paiete/şarjă, conform Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, ce
transpune Directiva 88/407/CEE, modificată şi
ulterior amendată cu Decizia 2004/101/CE şi
Directiva 2003/43/CE, şi al Deciziei
2004/639/CE;
1. Supravegherea comerţului intracomunitar din
C.E. se efectuează pe baza certificatului de
sănătate din ţara de origine, întocmit de
medicul veterinar oficial al statului membru,
în conformitate cu prevederile Ordinul
preşedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006 care
stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor
aplicabile comerţului intracomunitar şi
importului de material seminal provenit de la
animalele domestice din specia bovine, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
756 din 5 septembrie 2006.
2. Materialul seminal destinat însămânţărilor
artificiale trebuie să corespundă calităţilor de
salubritate.
2. Examenele de
laborator se efectuează
în cadrul LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA.
2. Material seminal congelat pentru utilizare
internă:
a) în caz de necesitate, în contextul
investigaţiilor complexe pentru tulburări de
reproducţie la femele sau masculi, pe un
număr de minimum 6 paiete/şarjă, provenite
de la donatorii suspectaţi.
b) supraveghere profilactică semestrială, a 10%
din reproducători, pe un număr de minimum 6
paiete/şarjă.
3. Examinarea
materialului seminal
precum şi altor produse
biologice provenite de
la alte specii decât
cele de interes
economic, se face la
cererea proprietarului,
contracost.
C. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT ("CRUD") ŞI REFRIGERAT, AUTOHTON/ DE IMPORT, PENTRU UTILIZARE *Font 7* 1
2
3
4
Supravegherea prin examene specifice de
laborator, corespunzătoare speciei analizate,
de la toţi donatorii autohtoni (reproducători
autorizaţi), prin sondaj, semestrial.
Pentru materialul seminal refrigerat importat,
examenele de laborator se efectuează conform
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 217/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
care stabileşte cerinţele de sănătate a
animalelor, aplicabile comerţului
intracomunitar şi importului de material
seminal provenit de la animale domestice din
specia porcine, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 869 din 24 octombrie
2006, ce transpune Directiva 90/429/CEE şi a
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind problemele de sănătate a animalelor ce
afectează comerţul intracomunitar cu animale
din speciile bovine şi suine, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
289 din 30 martie 2006, ce transpune Directiva
64/432/CEE
1. Supravegherea importurilor se face numai pe
baza certificatului internaţional de sănătate.
1. Prelevarea de probe
se va face de către
medicul veterinar
oficial al autorităţii
veterinare teritoriale
competente
2. Examenele de
laborator se efectuează
în cadrul LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA.
D. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE. MAMITELE (MASTITELE) *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
II. Supraveghere
activă
1. Monitorizarea documentelor privind
supravegherea mamitelor.
2. Examen clinic al glandei mamare.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Pentru depistarea mamitelor subclinice se
efectuează examenul cu produse revelatoare
pentru fiecare sfert al glandei mamare în
parte, la începutul şi la jumătatea perioadei
de lactaţie, la vacile producătoare de lapte
destinat procesării.
3. Se interzice livrarea pentru procesare şi
consum uman a laptelui de la vacile
diagnosticate cu mamite subclinice, până la
revenirea la starea fiziologică normală a
glandei mamare, confirmată printr-un examen de
laborator (numărătoare celule somatice).
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă,
medici veterinari
oficiali şi DSVSA.
2. Examenele de
laborator se efectuează
la LSVSA.
+
Secţiunea 6 ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ 1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea documentelor privind
analiza potabilităţii apei.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de
DSVSA.
2. Se va întocmi un raport anual privind
calitatea apei distribuite adăpării animalelor
din teritoriul aflat sub supraveghere, care va
fi înaintat IDSA pentru centralizare în scopul
realizării raportului naţional.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă,
medici veterinari
oficiali şi DSVSA.
2. ANALIZA APELOR DIN BAZINE PISCICOLE,LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Monitorizare documentelor privind
analiza apelor din bazinele piscicole,
lacuri şi iazuri amenajate pentru
piscicultură, precum şi din ape curgătoare.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de
asistenţă, medici
veterinari oficiali şi
DSVSA.
Supraveghere
activa
2. Pe probe de apă recoltate de două ori pe
an, sau de câte ori impune situaţia.
2. Recoltarea probelor de apă ori de câte ori
situaţia o impune conform prevederilor Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 161/2006 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor privind asistenţa şi
cooperarea acordate Comisiei Europene pentru
cercetarea ştiinţifică a problemelor
referitoare la alimente şi a prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind calitatea
apelor de suprafaţa care necesită protecţie şi
ameliorare în scopul susţinerii vieţii
piscicole, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 196 din 22 martie 2002.
2. Examenele de
laborator se
efectuează la LSVSA.
3. ANALIZA AERULUI *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizare documentelor privind
analiza aerului.
1. Examenele se efectuează conform metodelor
omologate.
1. Medici veterinari
oficiali şi DSVSA.
II. Supraveghere
activă
2. Pe probe de aer prelevate din
adăposturile de animale;
2. Examenele de
laborator se efectuează
la LSVSA.
4. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI ORI ACŢIUNI PROFILACTICE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor privind
verificarea eficienţei decontaminării.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi din
circumscripţia sanitar
veterinară de
asistenţă, medici
veterinari oficiali şi
DSVSA
Supravegherea
activa
Prin testarea eficienţei decontaminării:
a) în exploataţiile comerciale de creştere a
animalelor, după fiecare decontaminare
de necesitate;
b) în PIF de la graniţa Uniunii Europene -
ori de câte ori situaţia o impune.
Elaborarea de instrucţiuni specifice
2. Examenele de
laborator se efectuează
la LSVSA.
5. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ SPECIFICĂ A EXPLOATAŢIILOR ZOOTEHNICE ECOLOGICE ŞI A EXPLOATAŢIILOR MIXTE ECOLOGICE CARE AU SECTOR ZOOTEHNIC *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea şi controlul
documentelor privind supravegherea
exploataţiilor zootehnice ecologice şi a
exploataţiilor mixte ecologice care au
sector zootehnic
2. Controlul respectării condiţiilor
pentru zootehnie ecologică.
1. Identificarea şi înregistrarea separată a
exploataţiilor zootehnice ecologice şi a
exploataţiilor mixte ecologice cu sector
zootehnic
2. Controlul respectării regulilor sanitare
veterinare pentru funcţionarea fermelor
ecologice zootehnice şi a fermelor ecologice, în
special condiţiile de biosecuritate şi de
combatere a bolilor
3. Raport trimestrial transmis ANSVSA privind
respectarea de către aceste exploataţii a
condiţiilor sanitare veterinare de funcţionare
1. Medici veterinari
oficiali ai DSVSA:
2. Acţiunile se vor
desfăşura în baza
Ordonanţa de urgenţă
Guvernului nr. 34/2000
privind produsele
agroalimentare
ecologice, aprobată prin
Legea nr. 38/2001 ,
publicată în Monitorul
Oficial al României,
Partea I, nr. 172 din 21
aprilie 2000, cu
modificările şi
completările ulterioare.
+
Secţiunea 7 ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIA ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 1. INSTITUIREA ŞI RESPECTAREA MĂSURILOR DE BIOSECURITATE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea documentelor privind
instituirea şi respectarea măsurilor de
biosecuritate, prin controlul permanent
privind:
a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare
veterinare, în organizarea şi desfăşurarea
fluxului tehnologic;
b) accesul în exploataţiile de animale;
c) livrări de animale şi produse;
d) condiţii de igienă din adăposturi, spaţii de
prelucrare şi incinte;
e) parametrii de microclimat
f) atestări medicale privind sănătatea
personalului;
g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor
zootehnice, de producere a furajelor, de
industrie alimentară şi alte unităţi cu profil
zooveterinar indiferent de proprietate;
h) potabilitatea apei;
i) salubritatea furajelor;
j) instituirea măsurilor de supraveghere a
animalelor nou introduse în exploataţie;
k) evaluarea stării de sănătate a animalelor
din zona de protecţie a exploataţiilor;
l) controlul privind condiţiile sanitare
veterinare pentru funcţionarea târgurilor,
bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri
cu aglomerări temporare de animale;
m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor,
în cadrul localităţilor şi în afara lor;
n) controlul legalităţii comerţului
intracomunitar, importului, tranzitului şi a
exportului (verificarea documentară şi fizică);
o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a
animalelor.
- protecţia mediului.
Control şi supraveghere privind:
- vânzările şi cumpărările de animale;
- aplicarea şi respectarea condiţiilor de
carantină pentru animalele nou introduse în
exploataţie;
- respectarea regulilor de protecţie şi
bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea
şi valorificarea produselor de origine animală;
- controlul privind respectarea interdicţiei
creşterii animalelor pe gropile de gunoi.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi
accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor
şi personalului.
3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului
rutier şi a filtrului sanitar veterinar.
4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare
animale.
5. Asigurarea spaţiului pentru executarea
necropsiilor.
6. Ecarisarea corespunzătoare a fermelor,
exploataţiilor individuale şi a teritoriului.
7. asigurarea echipamentului de protecţie şi
materialelor de igienizare.
8. Tehnologiile privind creşterea animalelor şi
sanitare veterinare pe specii.
9. Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72
din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi
completările ulterioare;
10. Ordinul ministerului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997.
11. Legea nr. 71/2006 privind ratificarea
Convenţiei europene pentru protecţia animalelor
în timpul transportului internaţional
(revizuită), semnată la Chişinău la 6 noiembrie
2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.
12. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
nr. 195/2005 privind protecţia mediului,
publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005,
cu modificările şi completările ulterioare.
13. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor care stabileşte
metoda analitică de determinare a
constituenţilor de origine animală pentru
controlul oficial al furajelor, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873
din 29 septembrie 2005; Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile
care reglementează prepararea, punerea pe piaţă
şi utilizarea furajelor medicamentate în
Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;
14. Regulamentul nr. 1774/2002 de stabilire a
normelor sanitare privind subprodusele de
origine animală care nu sunt destinate
consumului uman; Regulamentul 999/2001 de
stabilire a unor reglementări pentru prevenirea,
controlul şi eradicarea anumitor forme
transmisibile de encefalopatie spongiformă.
15. Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru
aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie
să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate
pentru potabilizare şi a Normativului privind
metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare
şi analiza a probelor din apele de suprafaţă
destinate producerii de apă potabilă, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi
completările ulterioare; Hotărârea Guvernului
nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de
eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanţe prioritar periculoase
cu modificările şi completările ulterioare;
16. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind
organizarea activităţii veterinare aprobată cu
modificări şi completări prin Legea
nr. 215/2004, cu modificările şi completările
ulterioare;
17. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare, cu modificările şi
completările ulterioare.
18. Se identifică şi se apreciază pe obiective,
acţiuni şi efective de animale.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă,
medici veterinari
oficiali şi DSVSA.
2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR 2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Evidenţa rezervaţiilor sau parcurilor
naturale, a grădinilor zoologice precum şi a
speciilor de animale existente în acestea.
2. Controlul asigurării condiţiilor de cazare,
furajare, adăpare, odihnă etc., din grădinile
zoologice, rezervaţiile naturale.
1. Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la
Convenţia privind comerţul internaţional cu
specii sălbatice de faună şi floră pe cale de
dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie
1973, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 211 din 12 august 1994.
2. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind
organizarea activităţii veterinare aprobată cu
modificări prin Legea nr. 215/2004 , publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94
din 31 ianuarie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814
din 8 septembrie 2005, cu modificările şi
completările ulterioare.
4. Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice şi
a acvariilor publice, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 23
aprilie 2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
Medicii veterinari
de liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia
sanitară veterinară
şi medicii
veterinari oficiali
din cadrul DSVSA.
2.2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea documentelor privind
bunăstarea animalelor.
2. completarea referatelor de evaluare
la autorizarea unei exploataţii noi:
a) evaluarea sistemelor de creştere a
animalelor în funcţie de criteriile
stabilite de ANSVSA;
b) verificarea respectării prevederilor
legale referitoare la: personal,
inspecţii, ţinerea evidenţelor, libertatea
de mişcare, adăposturi şi cazare,
animalele care nu sunt ţinute în
adăposturi, echipamentele mecanice
sau automate, hrana pentru animale,
apa şi alte substanţe, mutilări şi metode
de creştere;
c) verificarea condiţiilor de
microclimat (luminozitate,
temperatură, umiditate, curenţi de aer),
ventilaţie, densitate de cazare şi a
echipamentelor pentru monitorizarea
acestora;
3. completarea fişei anuale de raportare
privind respectarea legislaţiei în
domeniul protecţiei animalelor de
fermă.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce
stabileşte standarde minime pentru protecţia
viţeilor, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005;
2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind protecţia animalelor de fermă, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
776 din 25 august 2005;
3. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 136/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind standardele minime pentru protecţia
găinilor ouătoare, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie
2006;
4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 202/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileşte standarde minime pentru protecţia
porcinelor, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 749 din 01 septembrie
2006;
5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2008
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind cerinţele minime pentru înregistrarea de
informaţii cu ocazia inspecţiilor în
exploataţiile în care animalele sunt ţinute
pentru scopuri zootehnice, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 21
martie 2008,
5. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 , cu
modificările şi completările ulterioare.
6. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind
organizarea activităţii veterinare, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 215/2004 cu
modificările şi completările ulterioare.
7. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de înregistrare şi autorizare
sanitară veterinară a unităţilor şi a
mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii
şi al bunăstării animalelor, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198
din 22 martie 2007.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă,
medici veterinari
oficiali şi DSVSA.
II. Supraveghere
activa
Evaluarea bunăstării viţeilor din exploataţii
comerciale prin determinarea nivelului
hemoglobinei din sânge. Aceste teste se
efectuează trimestrial, la cel puţin 10
animale din exploataţii.
1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005 ;
2. OG nr. 42/2004 privind organizarea
activităţii sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 215/2004 , cu modificările şi
completările ulterioare;
1. Medicii veterinari de
liberă practică
împuterniciţi, medici
veterinari oficiali din
cadrul DSVSA.
Examenele se efectuează
la LSVSA şi IDSA, pe
probe de sânge recoltate
de la animale clinic
sănătoase, alese
randomizat.
3. PROTECŢIA ANIMALELOR 3.1. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea evidenţei autorizaţiilor
sanitare veterinare eliberate pentru
proiectarea, construirea şi dotarea
abatoarelor prin:
a) controlul atestării sanitare veterinare a
îndeplinirii de către animale a condiţiilor
pentru a fi sacrificate sau ucise;
b) controlul şi existenţa condiţiilor de
descărcare, mişcare şi cazare a animalelor,
inclusiv a celor transportate în containere
c) controlul şi evidenţa condiţiilor de
manipulare, contenţie, asomare, sângerare
sau ucidere pentru cabaline, bovine,
ovine, caprine, porcine şi păsări;
d) controlul şi evidenţa procedurilor de
ucidere a animalelor pentru blană;
e) controlul şi evidenţa procedurilor de
ucidere a puilor de o zi neviabili sau
supranumerari precum şi a embrionilor de
pasăre;
f) supravegherea şi evidenţa tăierilor
rituale religioase;
1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 180/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind protecţia animalelor în timpul
sacrificării şi uciderii, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 23
august 2006;
2. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 , privind
organizarea activităţii sanitar veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 215/2004 cu
modificările şi completările ulterioare
3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 , cu
modificările şi completările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă,
medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
3.2. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea documentelor privind
bunăstarea animalelor, în timpul transportului.
PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI
PRIN:
a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de
transport şi a containerelor pentru animale a
condiţiilor de transport prevăzute de legislaţia
în vigoare, pentru efectuarea unor astfel de
activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrană,
îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime,
aeriene, feroviare;
b) controlul densităţii de încărcare a
animalelor în mijloace de transport în funcţie
de specie, vârstă, greutate, categorie de
producţie, mărimea corporală şi stare
fiziologică;
c) controlul echipamentelor utilizate pentru
încărcarea şi descărcarea animalelor în/şi din
mijloacele de transport;
d) controlul intervalelor de oprire, odihnă,
furajare, adăpare şi îngrijire a animalelor în
timpul transportului acestora;
e) controlul condiţiilor adecvate pentru
transport;
f) controlul documentelor de autorizare a
transportatorilor de animale şi a mijloacelor de
transport a animalelor de către DSVSA;
g) controlul înregistrării mijloacelor de
transport destinate transporturilor de animale
pe distanţe de până la 65 de km;
h) controlul autorizaţiei de transport, a
certificatului de competenţă profesională şi a
documentelor de mişcare şi veterinare pentru
transporturile cu o durată mai mică de 8 ore;
i) controlul autorizaţiei de transport, a
jurnalului de călătorie, a certificatului de
competenţă profesională pentru conducătorii
auto şi însoţitori şi a altor documente
însoţitoare pentru transporturile cu o durată
mai mare de 8 ore;
j) controlul punctelor de control pentru
transportul de animale, sub aspectul
îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia
în vigoare (autorizaţie sanitară veterinară,
condiţii de sănătate şi bunăstarea animalelor,
precum şi igiena adăpostirii, furajării,
adăpării, etc.);
k) întocmirea evidenţei mijloacelor de transport
autorizate şi înregistrate pentru transportul
animalelor;
l) evidenţa transportatorilor de animale
autorizaţi de către compartimentul de bunăstare
a animalelor din cadrul DSVSA.
m) completarea fişei anuale de raportare privind
respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei
animalelor în timpul transportului cu precizarea
numărului de animale transportate pentru
sacrificare, exportate, importate pentru
creştere, alte animale transportate, a numărului
de inspecţii în timpul transportului rutier, la
locul de destinaţie, în târguri, la locul de
plecare, documentele controlate, a numărului de
sancţiuni aplicate în timpul transportului
rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la
locul de plecare, documentele controlate.
n) controlul modului de gestionare a animalelor
bolnave sau moarte în timpul transportului.
1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de
către DSVSA.
1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activităţii veterinare cu
modificări, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 215/2004 cu modificările şi
completările ulterioare
2. Legea nr. 71/2006 privind ratificarea
Convenţiei europene pentru protecţia
animalelor în timpul transportului
internaţional (revizuită), semnată la
Chişinau la 6 noiembrie 2003;
3. Regulamentul Consiliului nr. 1/2005 /CE
privind protecţia animalelor în timpul
transportului şi operaţiunilor conexe şi de
modificare a Directivelor 64/432/C.E. şi
93/119/C.E. şi a Regulamentului
Consiliului nr. 255/97/C.E.
4. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 , cu
modificările şi completările ulterioare.
5. Protocolul de cooperare nr. 2361/27/
21487/2006 încheiat între ANSVSA, M.A.I.
şi M.T.C.T. în scopul efectuării unor
acţiuni comune de control privind
respectarea legislaţiei sanitare veterinare
referitoare la transportul de animale vii,
produse şi subproduse de origine animală pe
drumurile publice.
6. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
62/2007, cu modificările ulterioare.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă,
medici veterinari
oficiali şi DSVSA
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă,
medici veterinari
oficiali şi DSVSA.
3.3. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU ÎN ALTE SCOPURI *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
a) evidenţa laboratoarelor ori a institutelor
în care se realizează experimente pe animale;
b) evidenţa metodelor de experimentare
utilizate;
c) evidenţa speciilor şi numărului de animale
vertebrate utilizate în experimentare;
d) evidenţa avizelor A.N.S.V.S.A. pentru
experimentele pe animale şi controlul
respectării celor aprobate;
1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind
organizarea activităţii sanitar veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 215/2004 cu
modificările şi completările ulterioare
2. Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru
protecţia animalelor folosite în scopuri
ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale,
publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, cu
modificările şi completările ulterioare;
3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 , cu
modificările şi completările ulterioare.
4. Ordinul MAAP nr. 143/2002 pentru aprobarea
instrucţiunilor privind adăpostirea şi
îngrijirea animalelor folosite în scopuri
ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale,
publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 697 din 24 septembrie 2002.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă,
medici veterinari
oficiali şi DSVSA
4. ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ, DE IDENTIFICARE ŞI ÎNREGISTRARE A ANIMALELOR 4.1. EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea documentelor privind expertiza
pajiştilor naturale şi a păşunilor
2. Expertiza înainte de începerea sezonului de
păşunat/recoltare şi ulterior periodic atât a
păşunilor, pajiştilor, cât şi a drumului de
acces pentru animale, sub raportul:
a) prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi
gazde intermediare;
b) prezenţei plantelor toxice sau potenţial
toxice;
c) prezenţei îngrăşămintelor chimice sau
pesticidelor;
d) prezenţei resturilor metalice sau a
cadavrelor;
e) modului de utilizare a suprafeţelor (specii
şi grupe de vârstă, succesiunea acestora);
f) surselor de apă de pe pajişti şi păşuni.
3. Se stabilesc măsuri privind:
a) desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea
acestora;
b) aplicarea de tratamente cu moluscocide a
zonelor umede;
c) eliminarea corpurilor străine;
d) eliminarea plantelor toxice;
e) modul de utilizare a
păşunii/pajiştii şi furajelor recoltate de pe
acestea.
1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către
DSVSA.
2. Se identifică şi se evaluează numărul de
acţiuni şi efectivele de animale, pe specii şi
categorii de vârstă.
3. La nivelul judeţului se întocmeşte harta cu
biotopii activi şi potenţiali activi pentru
fascioloză, dicrocelioză şi paramfistomoză.
4. Laboratoarele de parazitologie trebuie să
deţină moluşte şi gasteropode gazde intermediare
din judeţul respectiv.
1. Medici veterinari
de liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia
sanitară veterinară de
asistenţă, medici
veterinari oficiali şi
DSVSA.
4.2. EXPERTIZA PARAZITOLOGICĂ A PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activa
Supraveghere prin prelevare şi examinare
periodică a probelor de:
a) apă din sursele de apă;
b) păşune, pajişti, fâneţe, mâl şi gasteropode.
1. Se prelevează probe de păşune, pajişti,
fâneţe, mâl, apa din surse de apă, gazde
intermediare (gasteropode, acarieni, insecte
etc.)
2. Specialiştii laboratoarelor de parazitologie
judeţene întocmesc harta cu biotopii activi şi
potenţiali activ pentru fascioloză,
dicrocelioză, paramfistomoză, care va fi anual
reactualizată.
3. Specialiştii laboratoarelor de parazitologie
judeţene trebuie să deţină gasteropode, gazde
intermediare pentru geohelminţi în judeţul
respectiv
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
medici veterinari
oficiali şi DSVSA.
2. Supravegherea
biotopilor şi gazdelor
intermediare pentru
geohelminţi se
efectuează de către
specialiştii
parazitologi de la
LSVSA, sau la IDSA.
4.3. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activa
Supravegherea prin examene de laborator în
toate stările de morbiditate sau de
mortalitate, în care sunt incriminate furajele:
de volum, suculente, materii prime vegetale,
materii prime de origine minerală, făinuri
proteice, premixuri vitaminice şi minerale etc.
1. Se prelevează probe de furaje, materii
prime, premixuri.
2. Probele se examinează: organoleptic,
bacteriologic, micologic, micotoxicologic,
toxicologic, chimic, biochimic etc.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă,
medici veterinari
oficiali şi DSVSA.
2. Examenele de
laborator se efectuează
la LSVSA şi/sau după caz
la LNR din cadrul IDSA.
4.4. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE 4.4.1. Contaminanţi bacterieni şi virali la moluşte bivalve vii *Font 7* 1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea documentelor privind
zonele de recoltare a moluştelor
bivalve
Supraveghere prin diagnostic de
laborator
Raport trimestrial transmis ANSVSA de către
DSVSA
Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 privind
aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea
de controale oficiale referitoare la produse de
origine animală destinate consumului uman
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA 2.
Examenele se efectuează
la LSVSA şi/sau la LNR
din cadrul IDSA.
3. Confirmarea
rezultatului la LNR din
cadrul IDSA
4.4.2. Biotoxine marine *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activă
Supraveghere prin diagnostic de
laborator
1. Hotărârea Guvernului nr 955/2005
2. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către
DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medicului
veterinar oficial din
cadrul DSVSA, recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul
IDSA.
4.4.3. Icre embrionate *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
activa
Supraveghere prin diagnostic de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA
2. Determinarea contaminanţilor şi a
substanţelor interzise, o dată pe an, în
perioada obţinerii icrelor embrionate
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitar
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial din cadrul DSVSA
recoltează probele
2. Examenele se
efectuează la
laboratoarele zonale de
control reziduuri şi
IISPV.
4.5. ACŢIUNI PROFILACTICE DE DECONTAMINARE, DERATIZARE ŞI DEZINFECŢIE (DDD) *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
Supraveghere
activa
1. Monitorizarea documentelor privind
acţiunile profilactice de DDD
1. Controlul executării în exploataţiile
nonprofesionale de animale a două acţiuni
generale de decontaminare şi deratizare,
primăvara şi toamna;
2. În lăptării, puncte de tăiere, bazine de
colectarea dejecţiilor şi platforme de
gunoi, se fac dezinsecţii săptămânale, în
funcţie de intensitatea invaziei;
3. În unităţile zootehnice de tip industrial
şi fermele cu porcine şi păsări, acţiunile
DDD se execută în tot cursul anului, în
funcţie de fluxul tehnologic de producţie;
4. În industria alimentară, unităţile
autorizate în care se prelucrează şi se
valorifică produse de origine animală,
operaţiunile DDD se înscriu în
programele de igienizare şi se execută, cel
puţin o dată pe săptămână.
5. În cazuri de necesitate şi la cerere.
1. Raport trimestrial transmis ANSVSA
de către DSVSA
2. Lucrările DDD se execută numai de către
personalul auxiliar oficial.
1. Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu
şi zonele de protecţie din jurul unităţilor.
2. În situaţii de necesitate, acţiunile se
execută conform măsurilor stabilite prin
programele de combatere sau eradicare.
3. Acţiunile profilactice de DDD se execută la
cerere pe cheltuiala proprietarului.
4. Atestarea eficienţei decontaminării se face
printr-un buletin de analiză emis de laboratorul
care a efectuat testarea.
1. Medici veterinari
de liberă practică
împuterniciţi de
circumscripţia
sanitară veterinară de
asistenţă, medici
veterinari oficiali şi
DSVSA.
2. Examenele de
laborator se efectuează
la LSVSA şi/sau la LNR
din cadrul IDSA.
4.6. CONTROLUL ECARISĂRII *Font 7* 1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Controlul aplicării şi respectării normelor
sanitare veterinare, privind:
a) colectarea, transportul şi prelucrarea
subproduselor de origine animală, ce nu sunt
destinate consumului uman în unităţi aprobate
sanitar veterinar, conform prevederilor
Regulamentului Parlamentului şi Consiliului
European nr. 1774/2002.
b) amenajarea şi folosirea cimitirelor de
animale, puţuri seci şi crematoriilor în zonele
greu accesibile - zonele izolate;
c) igienizarea locurilor sau containerelor de
colectare a cadavrelor şi deşeurilor, după
ridicarea şi evacuarea acestora;
1. Controlul se execută de către serviciul de
inspecţii de la nivelul DSVSA;
2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 80/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor privind stabilirea
documentelor şi evidenţelor veterinare necesare
în cadrul activităţii de neutralizare a
deşeurilor de origine animală, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822
din 12 septembrie 2005, cu modificările şi
completările ulterioare.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
+
Secţiunea 8 SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ *Font 7* 1
2
3
4
1. Supraveghere
pasivă la
următoarele
specii de
animale: bovine
cabaline porcine
ovine şi caprine
păsări animale
de blană animale
sălbatice peşti,
moluşte albine
viermi de mătase
1. Monitorizarea datelor din programul
de supraveghere;
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă
şi/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
2. Supraveghere
activa
1. în cazuri de intoxicaţie sau suspiciune
de intoxicaţie;
2. Expertiză de necesitate
1. Probe necesare pentru stabilirea
diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr
sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular,
precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi
adăparea animalelor, sau orice element ce poate
conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile
de intoxicaţie.
2. Pentru depistarea toxicului din probele
prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de
analiză stabilite de laboratorul naţional de
referinţă.
1. Examenele se
efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din
cadrul IDSA
+
Secţiunea 9 ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE 1. PESTA PORCINĂ CLASICĂ *Font 7* CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
1
2
3
I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE DE PORCINE:
III. LA MISTREŢI:
Vaccinarea de urgenţă se face în campanii cu
completări lunare utilizându-se vaccin viu
atenuat.
Vaccinarea de urgenţă se realizează cu momeli
vaccinale pentru care operatorul economic
trebuie să deţină autorizaţie de comercializare
obţinută în condiţiile prevăzute de legislaţia
europeană specifică.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit din circumscripţia
sanitară veterinară de asistenţă.
3. Aplicarea momelilor vaccinale se
face de către gestionarul fondului de
vânătoare sub coordonarea medicului
veterinar oficial.
4. Acţiunea de recoltare a probelor de
sânge, destinate evaluării imunităţii
postvaccinale se execută sub
responsabilitatea medicului veterinar
oficial.
2. BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A -160 *Font 7* CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
1
2
3
I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE DE PĂSĂRI:
Se execută obligatoriu, 3 vaccinări/an:
a) campania de vaccinare în lunile februarie -
martie;
b) campania de vaccinare în lunile iunie -
iulie;
c) campania de vaccinare în lunile octombrie -
noiembrie;
1. Programele de vaccinare împotriva bolii de
Newcastle a păsărilor din gospodăriile
populaţiei se avizează de DSVSA şi de
Consiliul Judeţean al Colegiului Medicilor
Veterinari.
2. Administrarea vaccinului se realizează
obligatoriu individual, la toate categoriile de
păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;
3. Vaccinarea contra bolii de Newcastle,
indiferent de sursa de vaccin, se realizează
astfel:
a) primele două vaccinări din viaţa unei
păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat
preparat dintr-o tulpină lentogenă;
b) a treia vaccinare din viaţa unei păsări se
realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat.
4. În intervalele dintre vaccinările programate
se efectuează vaccinări de completare.
5. Vaccinul se achiziţionează de medicul
veterinar responsabil de efectuarea vaccinării,
pe baza reţetei cu timbru sec aprobată de
DSVSA.
6. După fiecare campanie de vaccinare, în
baza rezultatelor supravegherii postvaccinale,
IDSA va elabora un raport privind rezultatele
testării statusului imun postvaccinal care va fi
analizat de către ANSVSA, IDSA, CMVR şi
UCPR În funcţie de rezultatele constatate, se
vor stabili măsurile pentru etapa următoare.
7. Ancheta epidemiologică a fiecărui focar de
Newcastle va fi efectuată de reprezentanţii
instituţiilor menţionate la punctul 7, pentru
stabilirea cauzelor şi a măsurilor sanitare
veterinare ce se impun.
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă.
2. La acţiunea de recoltare a
probelor de sânge în scopul
evaluării imunităţii
postvaccinale va participa:
medicul veterinar oficial,
medicul veterinar de liberă
practică împuternicit din
circumscripţia sanitară
veterinară de asistenţă.
II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE COMERCIALE
A. În judeţele/exploataţiile indemne de boală
de Newcastle
1. Pui de carne:
a) obligatoriu 2 vaccinări (la vârsta de 9-10
zile şi 23-24 zile) cu vaccinuri vii preparate
din tulpini lentogene;
b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin
aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin
administrarea vaccinului în apa de băut;
c) opţional se pot aplica 3 vaccinări (la
vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile).
2. Găini reproducţie - părinţi rase uşoare şi
grele
Obligatoriu:
a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din
tulpini lentogene la vârsta de o zi (în
staţiile de incubaţie), 9 zile, 24 zile, 42
zile, 84 zile şi la transfer;
b) vaccinul se administrează masal - sub formă
de aerosoli sau individual (oculo nazal sau
injectabil);
c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu
vaccin inactivat, urmată opţional de 2
vaccinări (32-36 săptămâni şi 42-48 săptămâni)
cu vaccinuri vii preparate din tulpini
lentogene.
3. Găini ouă consum
Obligatoriu:
a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din
tulpini lentogene la vârsta de o zi (în
staţiile de incubaţie), 9 zile, 24 zile, 42
zile, 84 zile şi la transfer;
b) vaccinul se administrează masal - sub formă
de aerosoli sau individual (oculonazal sau
injectabil);
c) după transferul păsărilor se efectuează
vaccinări la interval de 2-3 luni.
B. În judeţele/exploataţiile cu antecedente de
boală de Newcastle în ultimile 12 luni
Pui de carne:
a) obligatoriu 3 vaccinări (la vârsta de o zi,
9-10 zile şi 23-24 zile) cu vaccinuri vii
atenuate preparate din tulpini lentogene;
b) opţional, vaccinarea la vârsta de o zi cu
vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli,
poate fi dublată de o vaccinare efectuată
injectabil, cu vaccin inactivat.
1. Procedura de vaccinare în exploataţiile
avicole, autorizate sanitar veterinar, se aplică
la propunerea administraţiei acestora, cu
aprobarea obligatorie a DSVSA care verifica
existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi
instrumentarului necesar vaccinării.
2. Pentru exploataţiile profesionale, strategia
de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de
măsuri de biosecuritate specifice.
3. În exploataţiile avicole şi grădinile
zoologice autorizate sanitar veterinar.
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit, organizat
în condiţiile legii.
2. La acţiunea de recoltare a
probelor de sânge în scopul
evaluării imunităţii
postvaccinale participă medicul
veterinar oficial şi medicul
veterinar de liberă practică
împuternicit.
3. ANTRAX (B - 051) *Font 7* CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
Conform recomandărilor
producătorilor de vaccin
1. 1. a) Vaccinarea se execută obligatoriu, o
dată pe an, pe întreg teritoriul României, în
perioada martie - mai, înainte de ieşirea la
păşunat, sau octombrie - noiembrie, la animalele
din specii receptive, conform recomandărilor
producătorului de vaccin;
b) Se execută vaccinări de completare lunar la
animale din specii receptive care la data
efectuării vaccinării nu aveau vârsta de
vaccinare, sau a celor care nu au putut fi
vaccinate în campanie datorită
contraindicaţiilor stabilite de producător;
2. Vaccinare se aplică după interpretarea
testului alergic pentru tuberculoza bovină, la
bovinele şi bubalinele tuberculinate în vârsta
de 2 luni.
Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit din circumscripţia
sanitară veterinară de asistenţă.
4. TURBAREA (Rabia) - B - 058 *Font 7* CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
1. Conform recomandărilor producătorilor
de vaccin
I. Vaccinarea animalelor domestice
1. Vaccinarea antirabica a câinilor şi pisicilor
în vârsta de peste 3 luni se efectuează o dată
pe an.
2. Vaccinarea antirabica a cainilor şi pisicilor
din curţi, exploataţii sau stâni se efectuează
în campanie, în perioada octombrie-decembrie, cu
completări lunare pentru animalele ajunse la
vârsta de vaccinare sau nou introduse,
nevaccinate.
3. Campaniile de vaccinare antirabica a cainilor
şi pisicilor din curţi, exploataţii sau stâni se
raportează la sfârşitul acesteia la DSVSA
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit din circumscripţia
sanitar-veterinară de asistenţă.
II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic
1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două
ori pe an în lunile mai-iunie,
octombrie-noiembrie, conform programului de
eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 55/2008 cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Vaccinarea orală a animalelor din mediul
silvatic se aplică, la vizuină, de două ori pe
an în lunile mai - iunie, octombrie - noiembrie
3. După finalizarea campaniilor de vaccinare,
după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu
vânători de control a eficienţei vaccinării
2. Administratorii fondurilor de
vânătoare din fondul cinegetic, în ceea
ce priveşte distribuţia momelilor la
vizuină
+
Secţiunea 10 ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR VETERINAR 1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar veterinar. 2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din structurile subordonate, pe domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate. 3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorilor. 4. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitar-veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor. 5. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar veterinare la nivel judeţean, ale institutelor veterinare de profil şi ale ANSVSA, astfel: *Font 7* 1
MONITORIZAREA BOLILOR
INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA
ANIMALE, INCLUSIV A CELOR
TRANSMISIBILE LA OM.
1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute din activităţile de
supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.
2. Efectuarea de analize epidemiologice
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
Se execută la
ANSVSA - UEC
2
MONITORIZAREA BOLILOR
INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA
ANIMALE, INCLUSIV A CELOR
TRANSMISIBILE LA OM.
Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere
furnizate de laboratoarele judeţene
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor
şi informarea populaţiei
Se execută la IDSA.
3
MONITORIZAREA DATELOR
PRIVIND ECOPATOLOGIA ŞI
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE
RISC PENTRU SĂNĂTATEA
ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA
PUBLICĂ
1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul D.S.V.S.A şi raportarea
semestrială la IDSA şi IISPV.
2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi
supravegherea mediului înconjurător. Se va face pe circumscripţii şi
localităţi.
3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA, şi IDSA:
semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind
perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile
poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei
a animalelor.
a. Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi.
b. Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor
uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare
sau de industrie alimentară.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.
Se execută la
DSVSA, iar sinteza
datelor la IDSA.
4
MONITORIZAREA AVORTURILOR
LA ANIMALE
Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se
raportează semestrial la IDSA
Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi
informarea populaţiei
Se execută la IDSA.
5
MONITORIZAREA DATELOR
PRIVIND SUPRAVEGHEREA
ECOTOXICOLOGICĂ
Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit
trimestrial la IDSA în vederea monitorizării
Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
IDSA
6
MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE
PRODUCERE A FURAJELOR
1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi
utilizare a produselor furajere
2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de
nutreţuri combinate.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.
DSVSA
7
MONITORIZAREA PROGRAMULUI
DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL
IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII
PUBLICE, MONITORIZAREA
REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE
A BACTERIILOR PATOGENE
PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A
CELOR TRANSMISIBILE LA OM
Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de
supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a
reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a
gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi
furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA.
Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
IISPV
8
MONITORIZAREA REZISTENŢEI
ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR
PATOGENE PENTRU ANIMALE,
INCLUSIV A CELOR
TRANSMISIBILE LA OM
1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la
toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la
alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli,
Listeria spp, Streptococcus spp, s.a.), izolate de LSVSA.
2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa
la antibiotice.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
Se execută la IDSA
şi IISPV, în funcţie
de agenţii zoonotici
izolaţi.
+
Capitolul II EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR
+
Secţiunea I DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE *Font 7* Nr.
crt
Boala
(cod OIE)
Strategia şi conduita de execuţie
Precizări tehnice***
0
1
2
3
1
BRUCELOZA*
(B-103)
(B-151)
(B-152)
(B-153)
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi
leporidele se supun inspecţiei ante
mortem în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE
Inspecţia post mortem a carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
III. LAPTE
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, leporide)
Supraveghere de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul
I din prezentul Program).
II. CARNE şi ORGANE
Se recoltează organe în următoarele cazuri:
a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente
la testele pentru brucella;
b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la
carcase cu leziuni suspecte de bruceloza.
III. MĂSURI
1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau
neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care
există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie
să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se
toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a
celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului
prezent în abator.
2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a
permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie
declarată improprie pentru consumul uman.
3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la
animalele la care a fost depistată o reacţie pozitivă sau
neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie
declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug,
chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Carnea
şi subprodusele comestibile, se sterilizează prin tratament termic
şi se pot pune în consum.
4. Pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după
care se pot dirija la prelucrare;
5. În toate cazurile:
a) se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră
în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau cu
carcase/organe;
b) mamelele, tractusul genital, sângele şi organele cu leziuni se
confiscă, se îndepărtează şi se denaturează în condiţii de
siguranţă.
Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie
pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi
utilizat pentru consum uman.
2
CAMPILOBACTERIOZA*
(B-104)
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se
supun inspecţiei ante mortem în unităţi de
tăiere autorizate sanitar veterinar, de
către medici veterinari oficiali sau de
către personalul auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE
Inspecţia post mortem a carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
III. APA POTABILĂ
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, păsări)
Supraveghere de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul
I din prezentul Program).
II. CARNE şi ORGANE (bovine, ovine, porcine, păsări)
Recoltarea de probe din:
a) carcase şi organe de bovine, ovine, porcine;
b) carcasă întreaga şi cecum de pasăre;
III. MĂSURI
Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a
decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile.
1. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în
produse supuse tratamentului termic.
2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive
obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi
aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la
reducerea infecţiei în ferme.
3. Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
a) programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament
termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie,
lapte, peşte, moluşte;
b) Evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de
bovine, ovine şi porcine;
c) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;
d) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă, utilizată în
procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în
unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, alimentaţie
publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;
e) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul
angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de
alimentaţie publică.
IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.
2
CAMPILOBACTERIOZA*
(B-104)
(Program Specific
efectuat în
unităţile de
tăiere autorizate
sanitar veterinar
pentru
determinarea
prevalenţei
Campylobacter spp.
în carcasele de
pui broiler,
conform Deciziei
Comisiei nr.
516/2007/CE)
1. În vederea determinării prevalenţei
Campylobacter în carcasele de pui broiler se
vor preleva şi analiza probe în conformitate
cu specificaţiile tehnice din studiul
preliminar descris în Decizia Comisiei nr.
516/2007/CE
2. Metoda de eşantionare se stabileşte de
către ANSVSA.
3. Prelevarea de probe se realizează de
către medicii veterinari oficiali din
abatoare,
4. Carcasele întregi prelevate se analizează
bacteriologic, cu confirmare fenotipică,
conform prevederilor Deciziei Comisiei nr.
516/2007/CE numai de către IISPV
5. Toate tulpinile de Campylobacter izolate
vor fi păstrate de IISPV, asigurându-se
integritatea tulpinilor timp de minimum 2
ani.
6. IISPV va păstra înregistrarea actualizată
şi separată a tuturor examenelor
bacteriologice efectuate la toate probele
analizate şi rezultatele lor în scopul
prezentului Program Specific.
7. IISPV va efectua prelucrarea statistică a
datelor rezultate în urma examenelor de
laborator şi va trimite Direcţiei de Igienă
şi Sănătate Publică Veterinară din cadrul
ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma
de date primare, utilizând un dicţionar de
date şi formulare de colectare a datelor
conform Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE.
8. Cecumurile prelevate în abatoare, de la
puii broiler, se analizează bacteriologic cu
confirmare fenotipică conform prevederilor
Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE numai de
către IDSA
9. Toate tulpinile de Campylobacter izolate
vor fi păstrate de IDSA, asigurându-se
integritatea tulpinilor timp de minimum 2
ani.
10. IDSA va păstra înregistrarea actualizată
şi separată a tuturor examenelor
bacteriologice efectuate la toate probele
analizate şi rezultatele lor în scopul
prezentului Program Specific.
11. IDSA va efectua prelucrarea statistică a
datelor rezultate în urma examenelor de
laborator şi va trimite Direcţiei Generale
Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA,
rezultatele supravegherii sub forma de date
primare, utilizând un dicţionar de date şi
formulare de colectare a datelor conform
Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE.
I. ANIMALE VII (pui broiler)
Programul de control la fermă pentru Campylobacter la puii broiler
se efectuează conform specificaţiilor tehnice din studiul preliminar
descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.
II. CARNE ŞI ORGANE
Se recoltează:
a) carcase întregi.
b) cecum.
III. MĂSURI
Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a
decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile.
1. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în
produse supuse tratamentului termic.
2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive
obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi
aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la
reducerea infecţiei în ferme.
3. Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament
termic în toate unităţile de procesare carne pasăre;
b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;
c) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă, utilizată în
procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în
unităţile de procesare carne pasăre în vederea efectuării examenului
microbiologic;
d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul
angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de
alimentaţie publică.
IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.
3
ECHINOCOCOZA*
(HIDATIDOZA)
(B-053)
I. ANIMALE VII
Animalele din speciile receptive tăiate
pentru consum uman se supun inspecţiei
antemortem în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE ŞI ORGANE
Inspecţia post mortem a carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
I. ANIMALE VII
Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme şi/sau
stâne (vezi Capitolul I din prezentul Program).
II. CARNE ŞI ORGANE
Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine şi
ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman.
III. MĂSURI GENERALE
Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.
IV. MĂSURI SPECIFICE
Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri:
a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se
confiscă, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de
siguranţă.
b) Grăsimea se dă în consum fără restricţii.
c) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru
alimentaţia carnivorelor;
4
LISTERIOZA*
(C-611)
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se
supun inspecţiei ante mortem în unităţi de
tăiere autorizate sanitar veterinar, de
către medici veterinari oficiali sau de
către personalul auxiliar oficial.
II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE
LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT
1. Inspecţia post mortem se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate sanitar
veterinar, de către medici veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar
oficial.
2. Recoltarea probelor de către medici
veterinari oficiali şi efectuarea
examenelor în LSVSA şi în IISPV.
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine)
Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din
prezentul Program).
II.a. CARNE ŞI ORGANE
În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul,
os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări
pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după
păstrarea la frigider (4-8°C) timp de 48 de ore.
II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN
PESCUIT
recoltarea de probe se face conform Capitolului II, Secţiunea 4 din
prezentul Program.
III. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ
IV. MĂSURI
1) În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care
nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în
produse supuse tratamentului termic.
2) În cazul confirmării prezenţei L. monocytogenes în produse din
carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se
retrag din consum se confiscă, se denaturează şi se îndepărtează în
condiţii de siguranţă, conform Regulamentului nr. 1774/2002/CE.
3) Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de
origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.
4) Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic
în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte;
b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special
contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate
pentru consum, cu termen lung de valabilitate;
c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la
temperatura de refrigerare (ex. brânzeturi cu pastă moale, produse
din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne
sau peşte ambalate sub vid);
d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin
în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului
de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie,
lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie
publică;
e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în
procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol
în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte,
moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea
efectuării examenului microbiologic;
f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata
preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de
către personalul angajat.
5
SALMONELOZA*
(C-620)
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele,
cabalinele şi păsările se supun inspecţiei
ante mortem în abatoare autorizate sanitar
veterinar, de către medici veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar
oficial.
II. CARNE şi ORGANE
1. Inspecţia post mortem a carcaselor şi
organelor precum şi recoltarea de probe se
efectuează în abatoare autorizate sanitar
veterinar, de către medici veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar
oficial.
2. Inspecţia şi recoltarea de probe include
şi sălile de tranşare sau unităţile de
tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a
cărnii de pasăre, precum şi depozitele
destinate pentru aceste cărnuri.
III. OUĂ
Inspecţia şi recoltarea de probe se
efectuează în centre de colectare, unităţi
producere ouă lichide, unităţi de procesare
ouă, depozite, unităţi de alimentaţie
publică şi unităţi de desfacere autorizate
şi înregistrate sanitar veterinar, de către
medici veterinari oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial (vezi Capitolul
II, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul
Program).
IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ
Alimentele de origine animală sunt supuse
analizelor de laborator pentru Salmonella,
conform legislaţiei în vigoare (vezi
Capitolul II Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din
prezentul Program).
V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) - (vezi Capitolul
II, Secţiunea 9 din prezentul Program)
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline,
lagomorfe, păsări):
Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se
efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi
Capitolul I din prezentul Program).
II. CARNE şi ORGANE
Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe
şi analize, conform procedurilor de recoltare:
1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline:
a) se recoltează probe de ţesut (metoda distructivă) sau probe
tampon (metoda nedistructivă) de pe suprafaţa carcasei conform
Capitolului II, Secţiunea 4 din prezentul Program;
b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine
recoltaţi randomizat la fiecare lot;
c) os lung nedeschis şi ţesut muscular (în cazul tăierilor în
partidă separată în abator).
2. Carcase de păsări: se recoltează carcase întregi.
III. MĂSURI:
A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat, se declară
improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost
diagnosticată salmoneloza acută;
În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a
prezentei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se confiscă
şi se distruge.
În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea
roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în
mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere
sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control
microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că
aceasta este corespunzătoare microbiologic.
2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care
s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea
se confiscă şi se distrug.
În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la
produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum
uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament
termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv,
efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de
fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare
microbiologic.
3.a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în
ferma s-a decelat prezenţa în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella
spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S.
berta, S. thompson şi altele) şi luarea măsurilor ce se impun, atât
la ferme cât şi la abator.
b) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost
decelată în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile
S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi
altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate
admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi
tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv
efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de
fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare
microbiologic;
Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar
oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.
În toate cazurile în care s-a izolat serotipul S. enteritidis
şi/sau S. typhimurium, carnea se confiscă şi se distruge.
DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea
probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella.
DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se
depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de
origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive
de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile
epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare.
c) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S.
ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de
pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se
aplică următoarea procedură:
1. produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament
termic se confiscă şi se distrug;
2. produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament
termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi
se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de
fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare
microbiologic;
3. semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi
supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug;
4. în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat
serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium, DSVSA comunică
medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul
unde au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele
de provenienţa a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă.
5. în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat
Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza
înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului
termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru
fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este
corespunzătoare microbiologic;
d. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat
serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se confiscă şi se
distrug.
Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat
Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S.
ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), se prelucrează sub
supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate
termic, în unităţi autorizate sanitar veterinar care dispun de
echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică
a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control
microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că
aceasta este corespunzătoare microbiologic.
4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut,
care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu
serotipuri de
Salmonella ssp (pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere
sau care au fost identificate că fiind sursa de infecţie în cadrul
unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om) se pot admite
în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze
distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium.
5. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut,
care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu
Salmonella spp:
a) sunt considerate ouă de categoria B (conform art. 2 alin. (4)
Regulamentul nr. 557/2007/CE de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului nr. 1028/2006/CE privind standardele de
comercializare aplicabile ouălor),
b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă
(conform art. 10 din Regulamentul nr. 557/2007/CE),
c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în
care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de
către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii
contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective.
B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella
spp. în carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine
animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se va
trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare.
C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei
ante şi post mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în
urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de
către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea
infecţiei în ferme.
Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de
vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.
D. Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
1. Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament
termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie,
lapte, peşte, moluşte;
2. Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;
3. Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
4. Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de
industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării
purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile
de procesare şi alimentaţie publică;
5. Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul
angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de
alimentaţie publică.
6. În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a izolat
serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium cărnurile şi
produsele derivate se confiscă, se denaturează şi se îndepărtează
în condiţii de siguranţă.
5
SALMONELOZA*
(C-620)
(Program Specific
efectuat în
unităţile de
tăiere autorizate
sanitar veterinar
pentru
determinarea
prevalenţei
Salmonella spp.
în carcasele de
pui broiler -
Decizia Comisiei
nr. 516/2007/CE)
I. În carcasele de pui broiler:
1. În vederea determinării prevalenţei
Salmonella spp. în carcasele de pui broiler
se vor preleva şi analiza probe în
conformitate cu specificaţiile tehnice din
studiul preliminar descris în Decizia
Comisiei nr. 516/2007/CE
2. Metoda de eşantionare se va stabili de
către ANSVSA.
3. Prelevarea de probe se va efectua de
către medicii veterinari oficiali din
abatoare,
4. Probele prelevate vor fi analizate
bacteriologic, iar tulpinile izolate vor fi
serotipizate numai în cadrul IISPV.
5. Toate tulpinile de Salmonella spp izolate
vor fi păstrate în IISPV, asigurându-se
integritatea tulpinilor timp de minimum 2
ani.
6. IISPV va păstra înregistrarea actualizată
şi separată a tuturor examenelor
bacteriologice efectuate la toate probele
analizate şi rezultatele lor, în scopul
prezentului Program Specific.
7. IISPV va realiza prelucrarea statistică a
datelor rezultate în urma examenelor de
laborator şi va transmite Direcţiei de
Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din
cadrul ANSVSA rezultatele supravegherii sub
formă de date primare, folosind un dicţionar
de date şi formulare de colectare a datelor,
menţionat în Decizia Comisiei nr.
516/2007/CE.
I. ANIMALE VII (pui broiler)
Programul de control la fermă pentru Salmonella ssp. la puii broiler
se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi
Capitolul I din prezentul Program).
II. CARNE
Recoltarea de probe: se recoltează carcase întregi.
III. MĂSURI
Se aplică măsurile prevăzute. la Capitolul II, Secţiunile 1, 2, 3
şi 4 din prezentul Program.
5
SALMONELOZA*
(C-620)
(Program Specific
efectuat în
unităţile de tăiere
autorizate sanitar
veterinar pentru
determinarea
prevalenţei
Salmonella spp la
porcii la îngrăşat)
II. La porcii la îngrăşat sacrificaţi în
abatoare:
1. În vederea determinării prevalenţei
Salmonella spp la porcii la îngrăşat
sacrificaţi în abatoare, se vor preleva şi
analiza probe în conformitate cu
specificaţiile tehnice, care vor fi
transmise de către ANSVSA.
2. Metoda de eşantionare se va stabili de
către ANSVSA.
3. Prelevarea probelor se va efectua de
către medicii veterinari oficiali cu
responsabilităţi în examinarea post mortem.
4. Probele prelevate în scopul prezentului
Program Specific se vor examina
bacteriologic iar tulpinile izolate vor fi
serotipizate numai de către LNR pentru
Salmonelozele Animalelor din cadrul IDSA.
5. Toate tulpinile de Salmonella spp izolate
vor fi păstrate în IDSA, asigurându-se
integritatea tulpinilor timp de minimum 2
ani.
6. IDSA va păstra înregistrarea actualizată
şi separată a tuturor examenelor
bacteriologice efectuate şi rezultatele lor,
în scopul prezentului Program Specific.
7. IDSA va realiza prelucrarea statistică a
datelor rezultate în urma examinărilor de
laborator şi trimite Direcţiei de Sănătate
Animală din cadrul ANSVSA, rezultatele
supravegherii sub forma de date primare,
folosind un dicţionar de date şi formulare
de colectare a datelor menţionat în Decizia
Comisiei nr. 516/2007/CE.
I. ANIMALE VII (porcii graşi)
Programul de control pentru Salmonella ssp la porcii la îngrăşat
se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare
(vezi Capitolul I din prezentul Program).
II. CARNE ŞI ORGANE
Recoltarea de probe: limfonoduli ileo - cecali.
III. MĂSURI
Se aplică măsurile prevăzute la Capitolul II, Secţiunile 1, 2, 3
şi 4 din prezentul Program.
6
TRICHINELOZA*
(B-255)
I. ANIMALE VII
Animalele tăiate pentru consum uman (porc
domestic, mistreţ, urs, cabaline şi alte
specii receptive) trebuie examinate la
tăiere pentru Trichinella spp.
II. CARNEA
1. Carnea proaspătă provenită de la speciile
de animale receptive se admite pentru consum
uman numai după efectuarea examenului pentru
decelarea Trichinella spp. de către medici
veterinari oficiali sau medici veterinari de
liberă practică împuterniciţi de către
DSVSA.
2. Efectuarea examenului pentru decelarea
Trichinella spp. poate fi efectuată şi de
personalul auxiliar oficial sau de
personalul din unităţile de tăiere
autorizate sanitar veterinar, care îşi
desfăşoară activitatea sub supravegherea şi
responsabilitatea medicului veterinar
oficial sau medicului veterinar de liberă
practică împuternicit, decizia finală
privind admiterea în consum a cărnii fiind
luată de către medicul veterinar oficial.
3. În conformitate cu prevederile art. 5 din
Regulamentul nr. 2075/2005/CE tot personalul
implicat în examinarea probelor pentru
decelarea Trichinella spp. trebuie să fie
instruit corespunzător şi să participe la:
a. un program de control al testelor
utilizate pentru decelarea Trichinella spp;
b. o evaluare periodică a procedurilor de
testare, înregistrare şi analiză utilizate
în laborator.
4. Examenul pentru decelarea Trichinella
spiralis se efectuează în cadrul
institutelor naţionale de referinţă, la
LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile
sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor, în laboratoarele din
circumscripţiile sanitare veterinare de
asistentă, în laboratoarele special
amenajate şi dotate pentru decelarea
trichinei din abatoarele în care se
sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în
laboratoarele din unităţile care manipulează
carne de vânat sălbatic.
5. Contravaloarea examenelor pentru
decelarea trichinei se va efectua în
conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
I. ANIMALE VII (porc domestic, mistreţ, urs, cabaline şi alte specii
receptive)
Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive
(vezi Capitolul I din prezentul Program).
II. CARNE
Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face
conform prevederilor Regulamentului nr. 2075/2005/CE.
Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din
următoarele metode, după cum urmează:
1. Metoda digestiei:
a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un
agitator magnetic - metoda de referinţă;
b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă
mecanică:
i) tehnica sedimentării - metoda echivalentă;
îi) tehnica de izolare prin filtrare - metoda echivalentă.
c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective
până la 35 g - metoda echivalentă.
2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în
condiţiile prevăzute de Regulamentul nr. 2075/2005/CE.
Marcarea cărnurilor care au fost supuse examenului pentru decelarea
Trichinella spiralis se efectuează conform prevederilor legale.
III. MĂSURI
a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella
spiralis se declară improprie consumului uman.
b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a
cărnurilor la care a fost depistată Trichinella, vor dispune
distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în
vederea identificării fermei şi a eliminării surselor.
c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea
preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la
baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au
obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei
epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.
7
TUBERCULOZA*
(B-105)
(produsă de
Mycobacterium
bovis)
I. ANIMALE VII
Bovinele, caprinele, porcinele, leporide şi
vânatul sălbatic se supun examenului ante
mortem în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE
1. Inspecţia post mortem a carcaselor şi
organelor se efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar, de către
medici veterinari oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
2. În cadrul inspecţiei post mortem se
examinează inclusiv ganglionii limfatici ai
capului şi organelor.
3. în cazul în care nu s-au constatat semne
clinice specifice la examenul ante mortem,
animalele se dirijează la tăiere în condiţii
normale, în caz contrar animalele se
dirijează la tăiere în partidă separată.
I. ANIMALE VII (bovine, caprine, porcine, leporide şi vânat
sălbatic) Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste
alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea
animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă
separată, (vezi Capitolul I din prezentul Program).
II. CARNE şi ORGANE
Se recoltează probe în următoarele cazuri:
a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele
alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post
mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni
limfatici:
1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici;
2. mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în
volum), portali şi retromamari.
b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu
leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice
şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în
vigoare.
Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii
aferenţi.
În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu
leziuni.
c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de
suspiciune/leziuni detectate la examenul post mortem.
III. MĂSURI
a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau
neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive
pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie
sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate
precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a
celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului
prezent în abator.
b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică
în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate
cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.
c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia
postmortem a permis punerea în evidenţă a unor leziuni tuberculoase
în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată
improprie pentru consumul uman.
d) În cazul în care a fost evidenţiată o leziune tuberculoasă în
ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a
carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi
ganglionii limfatici asociaţi trebuie să fie declaraţi improprii
pentru consumul uman.
7
TUBERCULOZA*
(B-105)
(produsă de
Mycobacterium
bovis)
III. LAPTE CRUD
În exploataţiile de animale producătoare
de lapte
III. MĂSURI
LAPTE CRUD
a) Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la
testul unic (TU) în perioada de 42 zile până la efectuarea testului
comparativ simultan (TCS) nu va fi pus în consum public.
Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU
(în perioada de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi livrat la:
1. centre de colectare lapte;
2. centre de prelucrare lapte înregistrate sanitar veterinar;
3. unităţi de procesare a laptelui autorizate sanitar veterinar.
b) Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice
de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare,
provenite din exploataţii care nu sunt libere sau oficial libere de
tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA
judeţene, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să
fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la
testul fosfatazei alcaline.
III. LAPTE CRUD
În unităţi de procesare a laptelui supuse
autorizării şi/sau înregistrării sanitare
veterinare
a) Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la
TU (în perioada de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi
recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării
sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în
unităţile de procesare autorizate sanitar veterinar.
b) Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice
de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare,
provenite din exploataţii care nu sunt libere sau oficial libere de
tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu
aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu
condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie
negativă la testul fosfatazei alcaline.
8
ESCHERICHIA COLI
VEROTOXIGENA*
E. coli O157 H7
I. ANIMALE VII
Bovinele se supun examenului ante mortem în
unităţi de tăiere autorizate sanitar
veterinar, de către medici veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar
oficial.
II. CARCASE şi ORGANE
Inspecţia post mortem a carcaselor şi
organelor precum şi recoltarea de probe se
efectuează în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
III. LAPTE CRUD
I. ANIMALE VII (bovine)
Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din
prezentul Program).
II. CARNE
Se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor conform normelor
sanitare veterinare în vigoare
III. MĂSURI
Carne
1. Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează.
2. Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în
mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de
procesare şi alimentaţie publică;
b) Evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de
bovine, ovine şi caprine.
c) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special
contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate
pentru consum cu termene de valabilitate lungi;
d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul
angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de
alimentaţie publică.
e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în
procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol
în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte,
moluşte, precum şi în alimentaţie publică, în vederea efectuării
examenului microbiologic;
Lapte
Respectarea igienei mulsului.
9
INFLUENŢA AVIARĂ
I. PĂSĂRI VII
Păsările vii se supun examenului ante mortem
în unităţi de tăiere autorizate sanitar
veterinar şi în ferme, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
I. PĂSĂRI VII
Vezi Capitolul I din prezentul Program.
II. MĂSURI:
1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă
cazurile suspecte.
2. Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
a) Respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a
mijloacelor de transport şi cuştilor;
b) Abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri;
c) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a
păsărilor;
d) Prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi
procesării;
e) Îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării
păsărilor (pene, viscere) şi a cadavrelor în condiţii de
siguranţă;
f) Interzicerea prezenţei animalelor indezirabile (câini, pisici,
rozătoare) în incinta abatoarelor de păsări;
g) Interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia
carnivorelor.
3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului
operator care intră în contact cu păsările vii destinate
abatorizării şi/sau carcase.
10
RABIA **
B-058
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele şi
vânatul sălbatic se supun examenului ante
mortem în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar de către medici veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar
oficial.
II. CARCASE
Inspecţia post mortem a carcaselor precum şi
recoltarea de probe se efectuează în unităţi
de tăiere autorizate sanitar veterinar, de
către medici veterinari oficiali sau de
către personalul auxiliar oficial.
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, ecvine, vânat sălbatic)
Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program).
II. CARNE ŞI ORGANE:
Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic (inclusiv
bioprobă) şi histologic.
(diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform
Capitolul I din prezentul Program)
III. MĂSURI
a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au
trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se confiscă
animalul în întregime;
b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6
zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se confiscă
locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală;
c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru
consum uman, fără restricţii.
11
BOTULISM **
(C-615)
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi
leporidele se supun inspecţiei ante mortem
în unităţi de tăiere autorizate sanitar
veterinar, de către medici veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar
oficial.
II. CARNE şi ORGANE (bovinele, ovinele,
caprinele, porcinele şi leporidele)
Inspecţia post mortem a carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide)
Supraveghere specii receptive (vezi Capitolul I din prezentul
Program).
II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ
În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de
origine animală.
Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin
bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a.).
III. MĂSURI
1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declara
improprie consumului uman, se confiscă şi se denaturează;
2. În cazul în care se identifica prezenţa toxinei botulinice în
produse de origine animală, acestea se distrug;
3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de
suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie
în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine
animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum
şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina
sursa de infecţie sau contaminare;
4. Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic
(durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau
pasteurizare) în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte;
b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare, alimentaţie publică;
c) Identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor
bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale că urmare
a controlului oficial în unităţi de procesare, depozitare şi
comercializare.
12
LEPTOSPIROZA **
(B-056)
I. ANIMALE VII
Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun
inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar, de către
medici veterinari oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE
Inspecţia post mortem a carcaselor şi
organelor se efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar, de către
medici veterinari oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
III. LAPTELE
I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele)
Supraveghere serologică prin examene de laborator (vezi Capitolul I
din prezentul Program).
II. CARNE şi ORGANE
Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate;
III. MĂSURI
1. Carnea şi organele:
a) Se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu
modificări importante ale musculaturii;
b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei
leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic
pozitiv;
c) Grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine şi
sângele se confiscă;
d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14
zile.
2. Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a
programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie
publică;
b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile
receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie
adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor;
c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor
de la speciile receptive, din boxele de aşteptare;
d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii
provenite de la speciile receptive;
e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare,
precum şi în unităţile de alimentaţie publică;
În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului
operator care intră în contact cu animalele vii destinate
abatorizării şi/sau carcase.
3. Laptele:
a) Respectarea igienei mulsului;
b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele
receptive.
13
TUBERCULOZA**
(alta decât cea
produsă de
Mycobacterium
bovis)
I. ANIMALE VII
Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările
se supun examenului ante mortem în unităţi
de tăiere autorizate sanitar veterinar de
către medici veterinari oficiali sau de
către personalul auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE
1. porcine, ovine, cabaline
a. Inspecţia post mortem a carcaselor şi
organelor se efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar, de către
medici veterinari oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
b. La inspecţia post mortem se examinează
inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi
organelor.
c. În cazul în care nu s-au constatat semne
clinice specifice la examenul ante mortem,
animalele se dirijează la tăiere în condiţii
normale, în caz contrar animalele se
dirijează la tăiere în partidă separată.
2. păsări
Păsările se supun inspecţiei post mortem
individuale după tăiere, prin examinarea
carcasei şi organelor.
I. ANIMALE VII (porcine, ovine, cabaline, păsări)
Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program).
II. CARNE şi ORGANE
1. porcine, ovine, cabaline:
a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu
leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării
bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare
veterinare;
b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii
limfatici cu leziuni.
2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi
organe cu leziuni (ficat, splină).
III. MĂSURI
1. porcine, ovine, cabaline:
măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de
localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu
prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.
2. păsări:
Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de
localizarea şi extinderea leziunilor.
Se confiscă carcasele şi organele în caz de:
a) infecţie generalizată;
b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în
musculatură.
În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există
leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni iar carnea se
admite în consum după sterilizare prin fierbere.
14
YERSINIOZA **
I. ANIMALE VII
Porcinele se supun inspecţiei ante mortem în
unităţi de tăiere autorizate sanitar
veterinar, de către medici veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar
oficial.
II. CARNE şi ORGANE
Inspecţia post mortem a carcaselor şi
organelor se efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar, de către
medici veterinari oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
I. ANIMALE VII (porcine):
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator (vezi Capitolul I din
prezentul Program).
II. CARNE şi ORGANE
În caz de suspiciune se recoltează:
a) probe de pe suprafaţa carcaselor;
b) ganglionii limfatici mezenterici, intestinul subţire, organele
cu leziuni;
c) la porcine se recoltează inclusiv ganglionii limfatici
retrofaringieni şi tonsilele palatine.
III. MĂSURI
1. Carnea, organele şi grăsimea, fără modificări senzoriale se
dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
2. Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic
în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte;
b) Prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de
tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;
c) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special
contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate
pentru consum cu termen lung de valabilitate;
d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul
angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de
alimentaţie publică.
15
ANISAKIDOZA **
ŞI ALTE PARAZITOZE
LA PEŞTI
1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se
supun examenului prin inspecţie vizuală.
2. Se prelevează probe reprezentative din
fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.
I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte,
icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către
medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial
în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul
liber.
II. MĂSURI
Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) modul în
care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii:
a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi
comercializate pentru consum uman;
b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare
doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în
totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară
veterinară într-o unitate autorizată sanitar veterinar care dispune
de facilităţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate
şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea
posibilităţilor de contaminare;
c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare
la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor
se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă
valorificarea acestuia pentru consumul uman.
16
CISTICERCOZA **
(B-252)
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele şi porcinele se supun
inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar, de către
medici veterinari oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
II. CARNE ŞI ORGANE
1. Carnea proaspătă provenită de la animale
receptive se supune inspecţiei post mortem
imediat după tăiere.
2. Inspecţia post mortem a carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine)
Supravegherea prin examene de laborator (vezi Capitolul I din
prezentul Program).
II. CARNE ŞI ORGANE
Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată
consumului uman.
III. MĂSURI
1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii
pentru consumul uman, cu următoarele precizări:
a) În cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă
modificări senzoriale carnea şi organele se confiscă, se
denaturează şi se distrug;
b) În cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se
confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat
după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când
caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt
normale;
c) Grăsimea de porc se topeşte la 100°C după care se poate utiliza
pentru consum;
d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără
restricţii, dacă nu prezintă chişti.
2. Medicul veterinar oficial va controla (prin
inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic
în toate unităţile de procesare carne roşie;
b) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
c) Interzicerea prezentei câinilor în abatoare.
17
ANTRAX **
(B-051)
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi
porcinele se supun inspecţiei ante mortem în
unităţi de tăiere autorizate sanitar
veterinar, de către medici veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar
oficial.
II. CARNE şi ORGANE
Inspecţia post mortem a carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial.
I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprine, cabalinele, porcinele)
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile
receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).
II. MĂSURI:
a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au
existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare
în partidă separată;
b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate
sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splina, ganglioni
limfatici şi os lung nedeschis;
c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în
abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea
diagnosticului;
d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate
carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de
siguranţă;
e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei
dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în
contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei;
f) În toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o
formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la
om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.
Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare: * Zoonoze care trebuie monitorizate ** Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică *** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECŢIEI: (1) Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul inspecţiei. ... (2) a) În cazul în care inspecţiile pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta. ... b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar concesionar responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar şi DSVSA, şi după caz, fondul de vânătoare respectiv. ... c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA. ... (3) Rezultatele inspecţiilor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA. ... (4) Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante-mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de inspectare, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică. ...
+
Secţiunea 2 CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR-VETERINAR *Font 7* ┌───┬──────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECŢIE/VERIFICARE/TESTARE/SUPRAVEGHERE/ │ │ │ │ │ MONITORIZARE/RECOLTARE DE PROBE │ │ │ │ ├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ CATEGORIA│ │ Frecvenţa │ RECOLTARE DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR │ │Nr.│DE PRODUS/│ UNITATEA │inspecţiilor/ ├─────────────────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤ │ │ACTIVITATE│ │verificărilor/│ │ Frecvenţa recoltării probelor │ │ │ │ │ │supravegherii/│ Natura probei │ pentru examenele de laborator │ Precizări tehnice * │ │ │ │ │monitorizării │ │ prevăzute la Capitolul II, │ │ │ │ │ │ │ │Secţiunea 4 din prezentul Program │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ 1.│Activităţi│a) Depozit │Lunar │Produse │Trimestrial - pentru fiecare │1) Recoltarea de probe se efectuează │ │ │generale │frigorific │ │depozitate care │categorie de produse │de către DSVSA în scop bine determinat│ │ │ │ │ │necesită regim │ │în cadrul controlului oficial, în │ │ │ │ │ │termic │ │vederea verificării siguranţei │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤produsului şi respectiv a │ │ │ │b) Unitate de │Lunar │Produse │Trimestrial - pentru fiecare │conformităţii alimentului cu │ │ │ │reambalare │ │alimentare de │categorie de produse reambalate │criteriile de siguranţă prevăzute în │ │ │ │ │ │origine animală │ │Regulamentul (CE) 1441/2007, după cum │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤urmează: │ │ │ │c) Piaţa │Semestrial │Produse │În caz de reclamaţie, sesizare, │a) verificarea siguranţei produsului │ │ │ │en-gros │ │alimentare de │suspiciune, toxiinfecţii │şi respectiv a conformităţii │ │ │ │ │ │origine animală │alimentare │alimentului cu criteriile de │ │ │ │ │ │expuse la vânzare│ │siguranţă prevăzute în Regulamentul │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤(CE) 1441/2007; │ │ 2.│Carne de │a) Abator │Permanentă │Ţesut muscular, │Lunar - pentru fiecare specie. │b) verificarea siguranţei produsului │ │ │ongulate │ │ │organe (ficat, │ │şi respectiv a conformităţii │ │ │domestice │ │ │rinichi, splina, │ │alimentului din punct de vedere │ │ │ │ │ │ganglioni). │ │microbiologic cu criteriile de │ │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤siguranţă care nu sunt prevăzute de │ │ │ │ │ │Probe de pe │a) Lunar - conform reglementărilor│legislaţia comunitară, dar care sunt │ │ │ │ │ │suprafaţa │Uniunii Europene în vigoare │cuprinse în legislaţia naţională; │ │ │ │ │ │carcaselor de │b) Conform programelor specifice │c) obţinerea de informaţii privind │ │ │ │ │ │bovine, porcine, │aplicate suplimentar în cazul │statusul microbiologic al unor │ │ │ │ │ │pentru testarea │unităţilor autorizate pentru │alimente comercializate pe piaţă; │ │ │ │ │ │E. coli şi │export în ţări terţe │d) verificarea sistemului de proceduri│ │ │ │ │ │Salmonella │ │şi programe implementate de către │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤operatorii cu activitate în domeniul │ │ │ │b) Abator │ │limfonodulii │conform specificaţiilor tehnice │alimentar în vederea asigurării │ │ │ │sacrificare │ │ileo - cecali │transmise de ANSVSA *** │siguranţei alimentelor (proceduri de │ │ │ │porci la │ │pentru testarea │ │bune practici de igienă şi producţie, │ │ │ │îngrăşat*** │ │Salmonella │ │program HACCP, sistem de │ │ │ │ │ │spp. *** │ │trasabilitate, proceduri de │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤retragere/rechemare, evitarea │ │ │ │c) Unitate de │Permanentă │Carne tranşată │Trimestrial - pentru fiecare │contaminării încrucişate şi/sau a │ │ │ │tranşare │ │ │categorie de carne pe specii. │contaminării post tratament termic); │ │ │ │ │ │ │ │e) verificarea conformităţii │ │ │ │ │ │ │ │alimentului/lotului/loturilor │ │ │ │ │ │ │ │suspicionate; │ │ │ │ │ │ │ │f) dezvoltarea investigaţiilor în │ │ │ │ │ │ │ │cursul anchetelor de Toxiinfecţii │ │ │ │ │ │ │ │Alimentare, reclamaţiilor, │ │ │ │ │ │ │ │sesizărilor; │ │ │ │ │ │ │ │g) obţinerea de informaţii cu privire │ │ │ │ │ │ │ │la noi pericole, rezultate în urma │ │ │ │ │ │ │ │evaluării riscului │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ 3.│Carne de │a) Abator │Permanentă │Ţesut muscular, │Lunar - pentru fiecare specie. │2) În cazul în care în urma │ │ │pasăre şi │ │ │organe. │ │controlului se suspicionează sau se │ │ │de │ │ ┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤constată o neconformitate care │ │ │lagomorfe │ │ │Probe de pe │a) Lunar - conform reglementărilor│necesită investigaţii de laborator │ │ │ │ │ │suprafaţa │Uniunii Europene în vigoare │recoltarea de probe va fi însoţită │ │ │ │ │ │carcaselor pentru│b) Conform programelor specifice │întotdeauna şi de notă de control, în │ │ │ │ │ │testarea E. coli │aplicate suplimentar în cazul │care autoritatea sanitară veterinară │ │ │ │ │ │şi Salmonella │unităţilor autorizate pentru │locală va înscrie rezultatul │ │ │ │ │ │ │export în ţări terţe │controlului oficial şi va argumenta │ │ │ ├───────────────┤ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤scopul recoltării │ │ │ │b) Abator │ │1. cecum pentru │conform specificaţiilor tehnice │3) Recoltarea de probe de către │ │ │ │sacrificare pui│ │testarea │prevăzute în Decizia Comisiei nr. │autoritatea sanitară veterinară │ │ │ │broiler**** │ │Campylobacter │516/2007/CE **** │locală se realizează planificat în │ │ │ │ │ │ │spp**** │baza unei strategii stabilite de │ │ │ │ │ │ │2. carcasă întreagă pentru │către DSVSA şi care trebuie să │ │ │ │ │ │ │testarea Campylobacter spp şi │urmărească obţinerea de informaţii - │ │ │ │ │ │ │Salmonella spp │date comparabile, necesare │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤autorităţii veterinare locale; În │ │ │ │c) Unitate de │Permanentă │Carne tranşată │Trimestrial - pentru fiecare │stabilirea strategiei de recoltare, │ │ │ │tranşare │ │ │categorie de carne pe specii. │DSVSA trebuie să ţină cont de │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤următoarele principii: │ │ 4.│Carne de │a) Abator │Permanentă │Ţesut muscular, │Lunar - pentru fiecare specie. │a) recoltare randomizată şi │ │ │vânat de │ │ │organe (ficat, │ │reprezentativă pentru lot; │ │ │crescă- │ │ │rinichi, splina, │ │b) recoltare selectivă - când se │ │ │torie │ │ │ganglioni). │ │adresează unor categorii de alimente │ │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤cu risc înalt (în baza informaţiilor, │ │ │ │ │ │Probe de pe │a) Lunar - conform reglementărilor│investigaţiilor şi a experienţei │ │ │ │ │ │suprafaţa │Uniunii Europene în vigoare │anterioare); │ │ │ │ │ │carcaselor pentru│b) Conform programelor specifice │c) recoltare în caz de suspiciune - │ │ │ │ │ │testarea E. coli │aplicate suplimentar în cazul │care se bazează pe o analiză şi o │ │ │ │ │ │şi Salmonella │unităţilor autorizate pentru │experienţă privind lotul şi │ │ │ │ │ │ │export în ţări terţe │circumstanţele recoltării (ex. │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤recoltarea efectuată ca o parte a │ │ │ │b) Unitate de │Permanentă │Carne tranşată │Trimestrial - pentru fiecare │investigaţiei în focarele de │ │ │ │tranşare carne │ │ │categorie de carne pe specii │toxiinfecţii alimentare (TIA), sau în │ │ │ │de vânat de │ │ │ │timpul unei inspecţii sau evaluări a │ │ │ │crescătorie │ │ │ │programului HACCP în urma cărora se │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤constată deficienţe care afectează │ │ 5.│Carne de │a) Unitate care│Permanentă │Materii prime │Trimestrial - pentru fiecare │siguranţa produsului); În scopul │ │ │vânat │manipulează │ │ │specie │obţinerii de date relevante, │ │ │sălbatic │carne de vânat │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤monitorizării şi supravegherii │ │ │ │sălbatic │ │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │corespunzătoare a riscului │ │ │ │ │ │ │categorie de produse. │microbiologic pe întreg lanţul │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont │ │ │ │b) Unitate de │Permanentă │Carne tranşată │Trimestrial - pentru fiecare │în elaborarea strategiei de recoltare │ │ │ │tranşare carne │ │ │categorie de carne pe specii. │că frecvenţa şi procedura de recoltare│ │ │ │vânat sălbatic │ │ │ │să se aleagă în funcţie de tipul de │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤microorganism sau toxina şi tipul de │ │ 6.│Carne │a) Unitate │Lunar │Produse finite │Trimestrial - conform prevederilor│aliment implicat (perisabil, stabil). │ │ │tocată, │carne tocată │ │ │Regulamentului (CE)1441/2007 │4) În cazul unor rezultate de │ │ │preparată ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤laborator necorespunzătoare frecvenţa │ │ │şi carne │b) Unitate │Lunar │Produse finite │Trimestrial - conform prevederilor│de prelevare a probelor poate fi │ │ │separată │carne preparată│ │ │Regulamentului (CE)1441/2007 │mărită până la identificarea şi │ │ │mecanic ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤eliminarea cauzei** │ │ │ │c) Unitate │Lunar │Produse finite │Semestrial - pentru fiecare │ │ │ │ │carne separată │ │ │categorie carne tocată obţinută pe│ │ │ │ │mecanic │ │ │specie │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ 7.│Produse │Unitate de │Lunar │Produse finite │Trimestrial - conform prevederilor│ │ │ │din carne │procesare │ │ │Regulamentului (CE) 1441/2007 │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ 8.│Moluşte │a) Centru de │Semestrial │Moluşte bivalve │Trimestrial │ │ │ │bivalve │colectare │ │vii. │ │ │ │ │vii │ │ │Apă de contact │ │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │b) Centru de │Semestrial │Moluşte bivalve │Trimestrial │ │ │ │ │purificare │ │vii │ │ │ │ │ │ │ │Apă de contact │ │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ 9.│Peşte şi │a) Vas fabrică │Semestrial │Peşte şi produse │Semestrial - pentru fiecare specie│ │ │ │produse │ │ │din pescuit │ │ │ │ │din ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │pescuit │b) Vas │Semestrial │Peşte şi produse │Semestrial - pentru fiecare specie│ │ │ │ │congelator │ │din pescuit │ │ │ │ │ │ │ │congelate │ │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │c) Unitate │Trimestrial │Peşte şi produse │Semestrial - pentru fiecare specie│ │ │ │ │produse │ │din pescuit │ │ │ │ │ │proaspete din │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │pescuit │ │Produse │Trimestrial - pentru fiecare │ │ │ │ │(Cherhana) │ │proaspete din │categorie de produse din pescuit │ │ │ │ │ │ │pescuit │obţinute │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │d) Unitate │Lunar │Materii prime │Trimestrial - pentru fiecare │ │ │ │ │procesare │ │ │categorie │ │ │ │ │produse din │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │pescuit │ │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │ │ │ │ │ │ │ │categorie de produse obţinute │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │e) Piaţa de │Trimestrial │Produse │Semestrial - pentru fiecare │ │ │ │ │licitaţie │ │valorificate │categorie de produse │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │f) Piaţa de │Trimestrial │Produse │Semestrial - pentru fiecare │ │ │ │ │desfacere │ │valorificate │categorie de produse │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │10.│Lapte crud│a) Exploataţii │Trimestrial │Lapte crud │- Bilunar - număr total de germeni│ │ │ │şi produse│de animale │ │ │- Lunar - Număr Celule Somatice │ │ │ │din lapte │producătoare de│ │ │după cum urmează: │ │ │ │ │lapte care │ │ │1) Se vor recolta probe de lapte │ │ │ │ │livrează lapte │ │ │crud de la cel puţin 0,5% din │ │ │ │ │la unităţile de│ │ │numărul total de exploataţii care │ │ │ │ │procesare │ │ │livrează lapte la unităţile de │ │ │ │ │ │ │ │procesare autorizate sanitar │ │ │ │ │ │ │ │veterinar, în vederea stabilirii │ │ │ │ │ │ │ │criteriilor pentru laptele crud │ │ │ │ │ │ │ │conform prevederilor │ │ │ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 853/2004, │ │ │ │ │ │ │ │astfel: │ │ │ │ │ │ │ │a) Pentru laptele crud de vacă: │ │ │ │ │ │ │ │1. numărul total de germeni la │ │ │ │ │ │ │ │30°C 100.000/ml***** │ │ │ │ │ │ │ │2. Număr Celule Somatice? │ │ │ │ │ │ │ │400.000/ml****** │ │ │ │ │ │ │ │b) Pentru laptele crud provenit │ │ │ │ │ │ │ │de la alte specii: │ │ │ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │ │ │ │ │ │ │<= 1.500.000/ml***** │ │ │ │ │ │ │ │c) Pentru laptele crud provenit │ │ │ │ │ │ │ │de la alte specii, care este │ │ │ │ │ │ │ │destinat fabricării de produse │ │ │ │ │ │ │ │lactate din lapte crud: │ │ │ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │ │ │ │ │ │ │<= 500.000/ml***** │ │ │ │ │ │ │ │2) În cazul în care laboratoarele │ │ │ │ │ │ │ │DSVSA nu dispun de capacitatea │ │ │ │ │ │ │ │analitică pentru a acoperi numărul│ │ │ │ │ │ │ │de probe recoltate, DSVSA vor │ │ │ │ │ │ │ │întocmi un Plan defalcat de │ │ │ │ │ │ │ │recoltare a probelor, astfel încât│ │ │ │ │ │ │ │în decursul unui an de zile să se │ │ │ │ │ │ │ │recolteze şi analizeze probe de │ │ │ │ │ │ │ │lapte crud de la cel puţin 0,5% │ │ │ │ │ │ │ │din numărul total de exploataţii │ │ │ │ │ │ │ │care livrează lapte la unităţile │ │ │ │ │ │ │ │de procesare autorizate sanitar │ │ │ │ │ │ │ │veterinar (minim o medie │ │ │ │ │ │ │ │geometrică pentru NTG şi o medie │ │ │ │ │ │ │ │geometrică pentru NCS, pentru │ │ │ │ │ │ │ │fiecare exploataţie din cele 0,5 │ │ │ │ │ │ │ │%). │ │ │ │ │ │ │ │3. În cazul în care se constată │ │ │ │ │ │ │ │că laptele crud livrat de un │ │ │ │ │ │ │ │producător nu îndeplineşte │ │ │ │ │ │ │ │criteriile stabilite de │ │ │ │ │ │ │ │Regulamentul (CE) 853/2004, DSVSA │ │ │ │ │ │ │ │va notifica producătorul de lapte │ │ │ │ │ │ │ │iar acesta are obligaţia de a │ │ │ │ │ │ │ │remedia situaţia în termen de 3 │ │ │ │ │ │ │ │luni de la notificare. │ │ │ │ │ │ │ │4. În situaţia în care │ │ │ │ │ │ │ │producătorul de lapte nu a │ │ │ │ │ │ │ │remediat criteriile de calitate a │ │ │ │ │ │ │ │laptelui crud după 3 luni de la │ │ │ │ │ │ │ │notificare, DSVSA vor proceda │ │ │ │ │ │ │ │conform instrucţiunilor stabilite │ │ │ │ │ │ │ │de ANSVSA în baza Regulamentelor │ │ │ │ │ │ │ │(CE) 853/2004 şi 854/2004. │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │b) Centre de │Trimestrial │Lapte crud │- Bilunar - Număr Total de │ │ │ │ │colectare lapte│ │ │Germeni │ │ │ │ │ │ │ │- Lunar - Număr Celule Somatice │ │ │ │ │ │ │ │după cum urmează: │ │ │ │ │ │ │ │1) Se vor recolta probe de lapte │ │ │ │ │ │ │ │crud de la fiecare centru de │ │ │ │ │ │ │ │colectare care livrează lapte la │ │ │ │ │ │ │ │unităţile de procesare autorizate │ │ │ │ │ │ │ │sanitar veterinar, în vederea │ │ │ │ │ │ │ │stabilirii criteriilor pentru │ │ │ │ │ │ │ │laptele crud conform prevederilor │ │ │ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 853/2004, │ │ │ │ │ │ │ │astfel: │ │ │ │ │ │ │ │a) Pentru laptele crud de vacă: │ │ │ │ │ │ │ │1. numărul total de germeni la │ │ │ │ │ │ │ │30°C <= 100.000/ml***** │ │ │ │ │ │ │ │2. Număr Celule Somatice? │ │ │ │ │ │ │ │400.000/ml****** │ │ │ │ │ │ │ │b) Pentru laptele crud provenit │ │ │ │ │ │ │ │de la alte specii: │ │ │ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │ │ │ │ │ │ │<= 1.500.000/ml***** │ │ │ │ │ │ │ │c) Pentru laptele crud provenit │ │ │ │ │ │ │ │de la alte specii care este │ │ │ │ │ │ │ │destinat fabricării de produse │ │ │ │ │ │ │ │lactate din lapte crud: │ │ │ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │ │ │ │ │ │ │<= 500.000/ml***** │ │ │ │ │ │ │ │2) În cazul în care laboratoarele │ │ │ │ │ │ │ │DSVSA nu dispun de capacitatea │ │ │ │ │ │ │ │analitică pentru a acoperi numărul│ │ │ │ │ │ │ │de probe recoltate, DSVSA vor │ │ │ │ │ │ │ │întocmi un Plan defalcat de │ │ │ │ │ │ │ │recoltare a probelor, astfel încât│ │ │ │ │ │ │ │în decursul unui an de zile să se │ │ │ │ │ │ │ │recolteze şi analizeze probe de │ │ │ │ │ │ │ │lapte crud de la toate centrele de│ │ │ │ │ │ │ │colectare care livrează lapte la │ │ │ │ │ │ │ │unităţile de procesare autorizate │ │ │ │ │ │ │ │sanitar veterinar (minim o medie │ │ │ │ │ │ │ │geometrică pentru NTG şi o medie │ │ │ │ │ │ │ │geometrică pentru NCS, pentru │ │ │ │ │ │ │ │fiecare centru de colectare │ │ │ │ │ │ │ │lapte). │ │ │ │ │ │ │ │3) În cazul în care se constată că│ │ │ │ │ │ │ │laptele crud livrat de centrul de │ │ │ │ │ │ │ │colectare lapte nu îndeplineşte │ │ │ │ │ │ │ │criteriile stabilite de │ │ │ │ │ │ │ │Regulamentul (CE) 853/2004, DSVSA │ │ │ │ │ │ │ │va notifica unitatea de procesare │ │ │ │ │ │ │ │a laptelui şi centrul de colectare│ │ │ │ │ │ │ │lapte, iar acesta din urmă are │ │ │ │ │ │ │ │obligaţia de a remedia situaţia în│ │ │ │ │ │ │ │termen de 3 luni de la notificare.│ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │c) Unitate de │Permanentă │Lapte crud │1. Lunar, se va recolta o probă de│ │ │ │ │procesare a │ │ │lapte crud de vacă imediat înainte│ │ │ │ │laptelui │ │ │de procesare, pentru stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │conformităţii cu cerinţele din │ │ │ │ │ │ │ │Regulamentul (CE) 853/2004, │ │ │ │ │ │ │ │astfel: │ │ │ │ │ │ │ │Pentru laptele crud de vacă │ │ │ │ │ │ │ │destinat obţinerii de produse │ │ │ │ │ │ │ │lactate: │ │ │ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │ │ │ │ │ │ │< 300.000/ml │ │ │ │ │ │ │ │Pentru laptele de vacă procesat │ │ │ │ │ │ │ │destinat obţinerii de produse │ │ │ │ │ │ │ │lactate: │ │ │ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │ │ │ │ │ │ │< 100.000/ml │ │ │ │ │ │ │ │2. Lunar, se va recolta o probă de│ │ │ │ │ │ │ │lapte crud în vederea efectuării │ │ │ │ │ │ │ │analizelor pentru Listeria │ │ │ │ │ │ │ │monocytogenes. │ │ │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Produse finite │Trimestrial pentru fiecare │ │ │ │ │ │ │ │categorie de produse finite │ │ │ │ │ │ │ │obţinute │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │d) Unitate de │Permanentă │Produse finite │Trimestrial pentru fiecare │ │ │ │ │procesare a │ │ │categorie de produse finite │ │ │ │ │produselor din │ │ │obţinute │ │ │ │ │lapte │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │11.│Ouă şi │a) Centru de │Trimestrial │Ouă │Trimestrial │ │ │ │produse │ambalare ouă │ │ │ │ │ │ │din ouă ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │b) Unitate │Lunar │Ouă │Trimestrial │ │ │ │ │producere ouă │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │lichide │ │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │ │ │ │ │ │ │ │categorie de produse obţinute │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │c) Unitate │Lunar │Ouă │Trimestrial │ │ │ │ │procesare ouă │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │ │ │ │ │ │ │ │categorie de produse obţinute │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │12.│Pulpe de │Unitate de │Trimestrial │Materii prime │Trimestrial │ │ │ │broască │procesare │ │Produse finite │ │ │ │ │şi melci │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │13.│Grăsimi │a) Centru de │Trimestrial │Materii prime │Semestrial │ │ │ │animale, │colectare │ │ │ │ │ │ │untură, │grăsimi animale│ │ │ │ │ │ │jumări ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │b) Unitate de │Trimestrial │Produse finite │Semestrial │ │ │ │ │procesare │ │ │ │ │ │ │ │grăsimi animale│ │ │ │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │14.│Gelatină │a) Centru de │Semestrial │Materii prime │Semestrial │ │ │ │ │colectare │ │ │ │ │ │ │ │materii prime │ │ │ │ │ │ │ │pentru gelatină│ │ │ │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │b) Unitate de │Semestrial │Produse finite │Semestrial │ │ │ │ │procesare │ │ │ │ │ │ │ │gelatină │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │15.│Colagen │a) Centru de │Semestrial │Materii prime │Semestrial │ │ │ │ │colectare │ │ │ │ │ │ │ │materii prime │ │ │ │ │ │ │ │pentru colagen │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │b) Unitate de │Semestrial │Produse finite │Semestrial │ │ │ │ │procesare │ │ │ │ │ │ │ │colagen │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │16.│Alte │a) Unitate de │Semestrial │Materii prime │Semestrial │ │ │ │activi- │procesare a │ │ │ │ │ │ │tăţi │mierii de │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │albine şi/sau │ │Produse finite │Semestrial │ │ │ │ │a altor │ │ │ │ │ │ │ │produse │ │ │ │ │ │ │ │apicole │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │b) Mijloc de │Anual şi ori │De pe suprafeţele│În caz de reclamaţie, sesizare, │ │ │ │ │transport │de câte ori │interioare şi │suspiciune, toxiinfecţii │ │ │ │ │ │este necesar │echipamentele de │alimentare. │ │ │ │ │ │ │răcire │ │ │ └───┴──────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ * I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri: A) notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă; 1. declanşarea anchetei în scopul: a) identificării lot/loturilor suspecte; ... b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse; ... c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor; ... d) identificării cauzei/pericolului; ... e) evaluării pericolelor/riscului; ... f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. ... 2. controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 3. verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat; 5. reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea Buletinelor de Analiză; 6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.), precum şi de înregistrările operatorii cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat); 7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.); 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat; 9. centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA. B) În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 752 din 4 septembrie 2006: 1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 , se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată PIF şi DSVSA vor lua următoarele măsuri: a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză; ... b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 ); ... 2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 ; În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 ; II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz; 2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţa; 4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea; 5. colaborează cu autorităţile sanitare veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminate şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat. ** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 5) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul Program de supraveghere, după cum urmează: 1. în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator; 2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu; *** În vederea determinării prevalenţei Salmonella spp la porcii la îngrăşat sacrificaţi în abatoare, se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice, transmise de ANSVSA (vezi Capitolul II, Secţiunea 1, nr. curent 5 din prezentul Program). **** În vederea determinării prevalenţei Campylobacter spp şi Salmonella spp în carcasele de pui broiler se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice din studiul preliminar prevăzut în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE (vezi Capitolul II, Secţiunea 1, nr. curent 2 şi 5 din prezentul Program). ***** media geometrică calculată pe o perioadă de 2 luni, cu prelevarea a 2 probe/lună; ****** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei singure probe/lună.
+
Secţiunea 3 CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR-VETERINAR *Font 7* ┌───┬───────────┬───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECŢIE/VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE │ │ │ │ ├─────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ Categoria │ │ Frecvenţa │ Recoltare de probe pentru examene de laborator │ │Nr.│de produs/ │ Unitatea │inspecţiilor/├─────────────────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤ │ │activitate │ │verifică- │ │ Frecvenţa recoltării probelor │ │ │ │ │ │rilor/ │ Natura probei │ pentru examenele prevăzute la │ Precizări tehnice * │ │ │ │ │suprave- │ │ Capitolul II, Secţiunea 4 din │ │ │ │ │ │gherii/ │ │ prezentul Program │ │ │ │ │ │monitorizării│ │ │ │ ├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │ 1.│Carne │a) Carmangerie │Trimestrial │Materii prime │Semestrial, pentru fiecare │1) Recoltarea de probe se efectuează │ │ │ │ │ │ │categorie de produse, conform │de către DSVSA în scop bine determinat│ │ │ │ │ │ │prevederilor Regulamentului (CE) │în cadrul controlului oficial, în │ │ │ │ │ │ │1441/2007 │vederea verificării siguranţei │ │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤produsului şi respectiv a │ │ │ │ │ │Produse finite │Semestrial, conform prevederilor │conformităţii alimentului cu │ │ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 1441/2007 │criteriile de siguranţă prevăzute în │ │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤Regulamentul (CE) 1441/2007, după cum │ │ │ │b) Măcelărie │Semestrial │Carne proaspătă │Semestrial, conform prevederilor │urmează: │ │ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 1441/2007 │a) verificarea siguranţei produsului │ │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤şi respectiv a conformităţii │ │ │ │c) Centru │Semestrial │*** │În sezoanele de vânătoare │alimentului din punct de vedere │ │ │ │colectare vânat│ │ │ │microbiologic cu criteriile de │ │ │ │sălbatic │ │ │ │siguranţă prevăzute în Regulamentul │ │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤(CE) 1441/2007; │ │ │ │d) Centru │Semestrial │Carcase │Semestrial, conform prevederilor │b) verificarea siguranţei produsului │ │ │ │sacrificare │ │păsări/lagomorfe │Regulamentului (CE) 1441/2007 │şi respectiv a conformităţii │ │ │ │păsări şi/sau │ │ │ │alimentului din punct de vedere │ │ │ │lagomorfe la │ │ │ │microbiologic cu criteriile de │ │ │ │nivelul fermei │ │ │ │siguranţă care nu sunt prevăzute de │ ├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤legislaţia comunitară, dar care sunt │ │ 2.│Lapte │Centru de │Trimestrial │Lapte crud │- Bilunar - Număr Total de Germeni│cuprinse în legislaţia naţională; │ │ │ │prelucrare │ │ │- Lunar - Număr Celule Somatice │c) obţinerea de informaţii privind │ │ │ │lapte │ │ │după cum urmează: │statusul microbiologic a unor alimente│ │ │ │ │ │ │1) Se vor recolta probe de lapte │comercializate pe piaţă; │ │ │ │ │ │ │crud de la cel puţin 0,5% din │d) verificarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │numărul total de exploataţii care │proceduri şi programe implementate de │ │ │ │ │ │ │livrează lapte la centrele de │către operatorii cu activitate în │ │ │ │ │ │ │prelucrare lapte înregistrate │domeniul alimentar în vederea │ │ │ │ │ │ │sanitar veterinar, în vederea │asigurării siguranţei alimentelor │ │ │ │ │ │ │stabilirii criteriilor pentru │(proceduri de bune practici de igienă │ │ │ │ │ │ │laptele crud conform prevederilor │şi producţie, program HACCP, sistem │ │ │ │ │ │ │Regulamentul (CE) 853/2004, │de trasabilitate, proceduri de │ │ │ │ │ │ │astfel: │retragere/rechemare, evitarea │ │ │ │ │ │ │a) Pentru laptele crud de vacă: │contaminării încrucişate şi/sau a │ │ │ │ │ │ │1. numărul total de germeni <= │contaminării post tratament termic); │ │ │ │ │ │ │100.000/ml**** │e) verificarea conformităţii │ │ │ │ │ │ │2. Număr Celule Somatice <= │alimentului/lotului/loturilor │ │ │ │ │ │ │400.000/ml***** │suspicionate; │ │ │ │ │ │ │b) Pentru laptele crud provenit de│f) dezvoltarea investigaţiilor în │ │ │ │ │ │ │la alte specii: │cursul anchetelor de toxiinfecţii │ │ │ │ │ │ │numărul total de germeni <= │alimentare, reclamaţiilor, │ │ │ │ │ │ │1.500.000/ml**** │sesizărilor; │ │ │ │ │ │ │c) Pentru laptele crud provenit de│g) obţinerea de informaţii cu privire │ │ │ │ │ │ │la alte specii destinat fabricării│la noi hazarde, rezultate în urma │ │ │ │ │ │ │de produse lactate din lapte crud:│evaluării riscului │ │ │ │ │ │ │numărul total de germeni <= │2) În cazul în care în urma │ │ │ │ │ │ │500.000/ml**** │controlului se suspicionează sau se │ │ │ │ │ │ │2) În cazul în care laboratoarele │constată o neconformitate care │ │ │ │ │ │ │DSVSA nu dispun de capacitatea │necesită investigaţii de laborator │ │ │ │ │ │ │analitică pentru a acoperi │recoltarea de probe va fi însoţită │ │ │ │ │ │ │numărul de probe recoltate, DSVSA │întotdeauna şi de notă de control, în │ │ │ │ │ │ │vor întocmi un Plan defalcat de │care autoritatea veterinară locală va │ │ │ │ │ │ │recoltare a probelor, astfel încât│înscrie rezultatul controlului oficial│ │ │ │ │ │ │în decursul unui an de zile să se │şi va argumenta scopul recoltării │ │ │ │ │ │ │recolteze şi analizeze probe de │3) Recoltarea de probe de către │ │ │ │ │ │ │lapte crud de la cel puţin 0,5% │autoritatea sanitară veterinară locală│ │ │ │ │ │ │din numărul total de exploataţii │se realizează planificat în baza unei │ │ │ │ │ │ │care livrează lapte la centre de │strategii stabilite de către DSVSA, │ │ │ │ │ │ │prelucrare lapte înregistrate │care trebuie să urmărească obţinerea │ │ │ │ │ │ │sanitar veterinar (minim o medie │de informaţii - date comparabile, │ │ │ │ │ │ │geometrică pentru NTG şi o medie │necesare autorităţii sanitare │ │ │ │ │ │ │geometrică pentru NCS, pentru │veterinare locale. │ │ │ │ │ │ │fiecare exploataţie din cele │În stabilirea strategiei de recoltare │ │ │ │ │ │ │0,5%). │DSVSA trebuie să ţină cont de │ │ │ │ │ │ │3) În cazul în care se constată că│următoarele principii de: │ │ │ │ │ │ │laptele crud livrat de un │a) recoltare randomizată şi │ │ │ │ │ │ │producător nu îndeplineşte │reprezentativă pentru lot; │ │ │ │ │ │ │criteriile stabilite de │b) recoltare selectivă - când se │ │ │ │ │ │ │Regulamentul 853/2004/CE, DSVSA va│adresează unor categorii de alimente │ │ │ │ │ │ │notifica centrul de prelucrare a │cu risc înalt (în baza informaţiilor, │ │ │ │ │ │ │laptelui şi producătorul de lapte,│investigaţiilor şi a experienţei │ │ │ │ │ │ │iar acesta din urmă are obligaţia │anterioare); │ │ │ │ │ │ │de a remedia situaţia în 3 luni de│c) recoltare în caz de suspiciune - │ │ │ │ │ │ │la notificare. │care se bazează pe o analiza şi o │ │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤experienţa privind lotul şi │ │ │ │ │ │Produse finite │Trimestrial pentru fiecare │circumstanţele recoltării (ex. │ │ │ │ │ │ │categorie de produse obţinute, │recoltarea efectuată că o parte a │ │ │ │ │ │ │conform prevederilor │investigaţiei în focarele de TIA, sau │ │ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 1441/2007. │în timpul unei inspecţii sau evaluări │ ├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤a programului HACCP în urma cărora se │ │ 3.│Peşte şi │a) Centru de │Trimestrial │Peşte şi produse │Semestrial - pentru fiecare specie│constată deficiente care afectează │ │ │produse │colectare peşte│ │din peşte │ │siguranţă produsului); │ │ │din pescuit├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤În scopul obţinerii de date relevante,│ │ │ │b) Ambarcaţiune│Anual │- │- │monitorizării şi supravegherii │ │ │ │de pescuit │ │ │ │corespunzătoare a riscului │ │ │ │comercială │ │ │ │microbiologic pe întreg lanţul │ │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont │ │ │ │c) Punct de │Trimestrial │Peşte │Semestrial - pentru fiecare specie│în elaborarea strategiei de recoltare │ │ │ │debarcare │ │ │ │că frecvenţa şi procedura de recoltare│ │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤să se aleagă în funcţie de tipul de │ │ │ │d) Magazin de │Anual │Peşte şi produse │Anual pentru fiecare categorie de │micro-organism sau toxina şi │ │ │ │desfacere │ │din peşte │produse │tipul de aliment implicat (perisabil, │ │ │ │(pescărie) │ │ │ │stabil). │ │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │e) Centru de │Semestrial │Batracieni, │Semestrial - pentru fiecare specie│ │ │ │ │colectare a │ │gasteropode │ │ │ │ │ │batracienilor, │ │ │ │ │ │ │ │gasteropodelor │ │ │ │ │ ├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ 4.│Miere │a) Centru │Semestrial │Miere şi produse │Semestrial - pentru fiecare │ │ │ │ │colectare miere│ │apicole │categorie de produse │ │ │ │ │şi alte produse│ │ │ │ │ │ │ │apicole │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │b) Centre de │Anual │Miere │Anual - în perioada │ │ │ │ │extracţie miere│ │ │iulie-septembrie │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │c) Magazin de │Anual │Miere │Anual - pentru fiecare categorie │ │ │ │ │desfacere miere│ │ │de miere │ │ ├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ 5.│Alimentaţie│a) Restaurant │Semestrial │Materii prime şi │În caz de reclamaţii, sesizări, │ │ │ │publică şi │şi alte unităţi│ │produse finite │suspiciuni sau toxiinfecţii │ │ │ │alte │în care se │ │Probe de │alimentare │ │ │ │activităţi │prepară şi │ │sanitaţie │ │ │ │ │ │servesc │ │ │ │ │ │ │ │mâncăruri │ │ │ │ │ │ │ │gătite │ │ │ │ │ │ │ │b) Pizzerie │ │ │ │ │ │ │ │c) Laborator │ │ │ │ │ │ │ │patiserie │ │ │ │ │ │ │ │d) Pensiuni │ │ │ │ │ │ │ │turistice │ │ │ │ │ │ │ │e) Unităţi cu │ │ │ │ │ │ │ │vânzare prin │ │ │ │ │ │ │ │internet │ │ │ │ │ │ │ │f) Depozit │ │ │ │ │ │ │ │alimentar │ │ │ │ │ │ │ │g) Hipermarket │ │ │ │ │ │ │ │h) Supermarket │ │ │ │ │ │ │ │i) Cantină │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │Magazin │Anual │Materii prime, │În caz de reclamaţii, sesizări, │ │ │ │ │alimentar │ │semipreparate │suspiciuni sau toxiinfecţii │ │ │ │ │ │ │şi produse finite│alimentare │ │ │ │ │ │ │Probe de │ │ │ │ │ │ │ │sanitaţie │ │ │ ├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ 6.│Preparare │Catering │Trimestrial │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │ │ │ │mâncăruri │ │ │Probe de │categorie în parte │ │ │ │la comandă │ │ │sanitaţie │ │ │ ├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ 7.│Produse │a) vânat │- │a) vânat sălbatic│În caz de reclamaţii, suspiciuni │ │ │ │primare │sălbatic şi de │ │şi de crescătorie│sau toxiinfecţii alimentare │ │ │ │destinate │crescătorie │ │b) carne pasăre │ │ │ │ │vânzării │b) carne pasăre│ │şi lagomorfe │ │ │ │ │directe │şi lagomorfe │ │c) peşte proaspăt│ │ │ │ │(vânat │c) peşte │ │d) melci şi │ │ │ │ │sălbatic, │proaspăt │ │moluşte bivalve │ │ │ │ │carne │d) melci şi │ │e) ouă │ │ │ │ │pasăre şi │moluşte bivalve│ │f) miere de │ │ │ │ │lagomorfe, │e) ouă │ │albine │ │ │ │ │peşte │f) miere de │ │g) lapte crud │ │ │ │ │proaspăt, │albine │ │ │ │ │ │ │melci şi │g) lapte │ │ │ │ │ │ │moluşte │ │ │ │ │ │ │ │bivalve, │ │ │ │ │ │ │ │ouă, miere │ │ │ │ │ │ │ │de albine, │ │ │ │ │ │ │ │lapte) │ │ │ │ │ │ └───┴───────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┴──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ * I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri: A) notificarea prin SRAAF a tuturor punctelor de contact implicate în alertă; 1. declanşarea anchetei în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte; ... b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse; ... c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor; ... d) identificării cauzei/pericolului; ... e) evaluării pericolului/riscului; ... f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. ... 2. controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 3. verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat; 5. reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/încriminate până la terminarea anchetei şi sosirea Buletinului de Analiză; 6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.), precum şi de înregistrările operatorii cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/încriminat); 7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.); 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului încriminat; 9. centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA. B) În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 : 1. În situaţia în care în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată PIF, DSVSA vor lua următoarele măsuri: a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză; ... b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobat prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 ); ... 2. În situaţia în care controalele suplimentare confirma nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 . În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 . II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare, sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/importatorul/exportatorul, în funcţie de caz; 2. notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/încriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă; 4. iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului; 5. colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminate şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile şi programele (de bune practici de igienă şi producţie, HACCP), precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat. ** În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 5) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin Programul de supraveghere, după cum urmează: - în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea veterinară competentă va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator; - ori de câte ori se considera necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu; *** Probe recoltate în vederea efectuării examenelor pentru decelarea Trichinella spp. (conform prevederilor Regulamentului nr. 2075/2004/CE) şi probe pentru diagnosticul Pestei Porcine Clasice de către medicii veterinari desemnaţi de către ANSVSA. **** media geometrică calculată pe o perioadă de 2 luni, cu prelevarea a 2 probe/lună; ***** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei singure probe/lună.
+
Secţiunea 4 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII ┌────┬──────────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ │ Examen │ Analize microbiologice │ Analize fizico-chimice │ │Nr. │ Produsul │ senzorial ├───────────────────────────┬────────────────────┼─────────────────────┬───────────────┤ │crt.│ │ │ Criteriu │ Metoda │ Criteriu │ Metoda │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │Alimente gata preparate │ Da │Listeria monocytogenes │ SR EN ISO 11290- │ - │ - │ │ │destinate sugarilor sau │ │ │ 1,2 /2000 A1/2005 │ │ │ │ │alimente gata preparate în │ │ │ │ │ │ │ │scopuri medicale speciale │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 2. │Alimente gata preparate ce │ Da │Listeria monocytogenes │ SR EN ISO 11290- │ - │ - │ │ │constituie suport de creştere │ │ │ 1,2 /2000 A1/2005 │ │ │ │ │pentru L. monocytogenes, │ │ │ │ │ │ │ │altele decât acelea destinate │ │ │ │ │ │ │ │sugarilor şi în scopuri │ │ │ │ │ │ │ │medicale speciale │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 3. │Alimente gata preparate ce nu │ Da │Listeria monocytogenes │ SR EN ISO 11290- │ - │ - │ │ │constituie suport de creştere │ │ │ 1,2 /2000 A1/2005 │ │ │ │ │pentru L. monocytogenes, │ │ │ │ │ │ │ │altele decât acelea destinate │ │ │ │ │ │ │ │sugarilor şi în scopuri │ │ │ │ │ │ │ │medicale speciale │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 4. │a) Carcase de bovine, ovine, │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ - │ - │ │ │caprine, cabaline │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 6579/2003 A1/2006 │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ │b) Carcase de porcine │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ - │ - │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Salmonella │SR EN ISO 6579/2003 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2006 │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ │c) Carcase de păsări │ Da │Samonella/25 g de proba │ SR EN ISO │ - │ - │ │ │(broileri şi curcani) │ │comună din pielea gâtului │ 6579/2003 A1/2006 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Campylobacter şi Salmonella│ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │din proba de pielea │ 10272-1/2006 │ │ │ │ │ │ │gâtului, conform │ SR ISO/TS │ │ │ │ │ │ │prevederilor Deciziei │ 10272-2/2007 │ │ │ │ │ │ │Comisiei nr. 516/2007 │SR EN ISO 6579/2003 │ │ │ │ │ │ │(program în desfăşurare │ A1/2006 │ │ │ │ │ │ │la IISPV) │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ │d) Carne vânat de ferma şi │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ - │ - │ │ │sălbatic │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Salmonella │SR EN ISO 6579/2003 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2006 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 5. │Carne proaspătă şi subproduse │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │Prospeţime azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │comestibile │ │ │ 6579/2003 A1/2006 │ hidrolizabil │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Campylobacter │ SR EN ISO 10272- │determinarea pH-ului │SR ISO 2917/07 │ │ │ │ │(numai pentru carnea │ 1/2006 │ │ │ │ │ │ │refrigerată de bovine, │ │ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │ │ │ │ │ovine, porcine) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ reacţia pentru H2S │SR 9065-11/07 │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │(numai pentru carnea │ 11290/1/2/2000 │ │ │ │ │ │ │proaspătă de bovine, │ A1/12005 │ │ │ │ │ │ │ovine, porcine) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │E coli O157 │ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │(numai pentru carnea │ 16654/2002 │ │ │ │ │ │ │proaspătă de bovine) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Yersinia enterocolitica │ SR ISO 10273/2003 │ │ │ │ │ │ │(numai pentru carnea │ │ │ │ │ │ │ │proaspătă de porcine) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Determinare specie (numai │ metoda USDA FSIS │ │ │ │ │ │ │pentru carnea proaspătă) - │ │ │ │ │ │ │ │atunci când se impune │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 6. │Carne tocată şi carne │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ Prospeţime: │ │ │ │preparată destinată să fie │ │(numai pentru carnea │ │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │consumată crudă │ │tocată) │ │ hidrolizabil; │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │ │ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ conţinut grăsime │STAS 9065/2/73 │ │ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │ │ │ │ │E coli O157 │ │ │ │ │ │ │ │numai pt. carnea de bovine │SR EN ISO 16654/2002│ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Yersinia enterocolitica │ ISO 10273/2003 │ │ │ │ │ │ │(numai pentru carnea de │ │ │ │ │ │ │ │porcine) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Determinare specie atunci │metoda USDA-FSIS │ │ │ │ │ │ │când se impune │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 7. │Carne tocată şi carne │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │ │ │preparată provenită de la │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │pasăre, destinată să fie │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │ │ │consumată gătită │ │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │ │ │ │ │(numai pentru carnea │ │ │ │ │ │ │ │tocată) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Escherichia coli │ SR ISO 16649- │ │ │ │ │ │ │ │ 1,2/2007 │ │ │ │ │ │ │ │ ISO/TS 16649- │ │ │ │ │ │ │ │ 3/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Determinare specie atunci │ metoda USDA FSIS │ │ │ │ │ │ │când se impune │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 8. │Carne tocată şi carne │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ Prospeţime: │ │ │ │preparată provenită de la │ │(numai pentru carnea │ │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │alte specii decât pasăre, │ │tocată) │ │ hidrolizabil │ │ │ │destinată să fie consumată │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │ │ │gătită │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 6579/2003 AC2006 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │E coli O157 │ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │(numai pt. carnea de │ 16654/2002 │ │ │ │ │ │ │bovine) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Determinare specie - atunci│ metoda USDA-FSIS │ │ │ │ │ │ │când se impune │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ 9. │Carne separată mecanic │ Da │Număr Total de Germeni │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │ │ │ │ │ │ 4833/2003 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │ │ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Determinare specie - atunci│ metoda USDA-FSIS │ │ │ │ │ │ │când se impune │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │10. │Produse din carne destinate a │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │ │ │fi consumate crude │ │(cu excepţia produselor │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │ │ │care în timpul procesului │ │ hidrolizabil │ │ │ │ │ │de fabricare sau datorită │ │ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │ │ │ │ │compoziţiei produsului │ │ │ │ │ │ │ │elimină riscul de │ │ │ │ │ │ │ │Salmonella) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Determinare specie atunci │ metoda USDA-FSIS │ │ │ │ │ │ │când se impune │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │11. │Produse din carne de pasăre │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │ │ │destinate să fie preparate │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │(gătite) │ │ │ │ hidrolizabil │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │12. │Produse din carne - tratate │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │ │ │termic │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │ │ │ │ │Determinare specie - atunci│ metoda USDA-FSIS │ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │ │ │ │ │când se impune │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │13. │Gelatină şi colagen │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ - │ - │ │ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │14. │Produse din pescuit │ Da │Examen parazitologic │ Conform │ Prospeţime: │ │ │ │proaspete** │ Conform │ │Regulamentului (CE) │ azot uşor │STAS 6513/78 │ │ │ │Regulamentului│ │ nr. 2074/2005 │ hidrolizabil │ │ │ │ │ (CE) nr. ├───────────────────────────┼────────────────────┤ histamina****** │HPLC sau ELISA │ │ │ │ 2406/1996 │Escherichia Coli │ ISO │ (la speciile din │ conform │ │ │ │ │ │ 16649/1/2/2001 │ familiile de │Regulamentului │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ Scombridae şi │ (CE) nr. │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ Clupeidae) │ 1441/2007 │ │ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ │Produse din pescuit │ Da │Examen parazitologic │ Conform │ Prospeţime: │ │ │ │preparate*** │ Conform │ │Regulamentului (CE) │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │ │Regulamentului│ │ nr. 2074/2005 │ hidrolizabil │ │ │ │ │ (CE) nr. ├───────────────────────────┼────────────────────┤ histamina****** │HPLC sau ELISA │ │ │ │ 2406/1996 │Salmonella │ SR EN ISO │ (la speciile din │ conform │ │ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ familiile de │Regulamentului │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ Scombridae şi │ (CE) nr. │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ Clupeidae) │ 1441/2007 │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ │Produse din pescuit │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │ │ │transformate**** │ Conform │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │ │Regulamentului├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │ │ │ │ (CE) nr. │Stafilococi coagulazo │ SR EN ISO 6888- │ histamina****** │HPLC sau ELISA │ │ │ │ 2406/1996 │pozitivi │ 1,2/2002 AC/2005 │ (la speciile din │ conform │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ familiile de │Regulamentului │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ Scombridae şi │ (CE) nr. │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ Clupeidae) │ 1441/2007 │ │ │ │ │Drojdii şi Mucegaiuri │ SR ISO 7954/2001 │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ │Conserve din peşte***** │ Da │Proba termostatării şi │ SR ISO 8924/1995 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │ │ │examen microbiologic │ │ hidrolizabil │ │ │ │ │ │ │ │ histamina****** │HPLC sau ELISA │ │ │ │ │ │ │ (la speciile din │ conform │ │ │ │ │ │ │ familiile de │Regulamentului │ │ │ │ │ │ │ Scombridae şi │ (CE) nr. │ │ │ │ │ │ │ Clupeidae │ 1441/2007 │ │ │ │ │ │ │ Na Cl │ │ │ │ │ │ │ │ (conţinutul de │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ NaCl % │ 1841-2/00 │ │ │ │ │ │ │ potenţiometric │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │15. │Carne de peşte separată │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │ │ │mecanic******* │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │STAS 6513/78 │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ procent carne oase │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │16. │a) Moluşte, crustacee întregi │ Da │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ Prospeţime: │ │ │ │sau decochiliate/decojite │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ azot uşor │STAS 6513/78 │ │ │refrigerate sau congelate, │ │Salmonella │ SR EN ISO │ hidrolizabil │ │ │ │fructe de mare refrigerate, │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ │ │congelate şi altele │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Vibrio parahaemolyticus │ SR ISO 8914/92 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/AC/2005 │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │b) Pulpe de broască, melci │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │ │ │fără cochilie congelaţi │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Clostridium perfringens │SR EN ISO 7937/2005 │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │c) Moluşte bivalve vii, │ Da │Escherichia coli │ISO TS 16649/3/2001 │ │ │ │ │echinoderme, tunicate şi │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │gasteropode vii │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │17. │a) Crustacee şi moluşte │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │ │ │decochiliate gătite │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │STAS 6513/78 │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │ │ │b) Produse decorticate şi │ Da │Escherichia coli │ISO TS 16649/3/2001 │ │ │ │ │decochiliate ale crustaceelor │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │şi moluştelor gătite │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │ │ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │18. │Conserve din carne │ Da │Proba termostatării şi │ SR ISO 8924/1995 │Procent carne-grăsime│STAS 1089/71 │ │ │ │ │examen microbiologic │ │ Prospeţime: │ │ │ │ │ │ │ │ azot uşor │SR 9065-7/07 │ │ │ │ │ │ │ hidrolizabil │ │ │ │ │ │ │ │ NaCl: │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ (conţinutul de │ 1841-2/00 │ │ │ │ │ │ │ NaCl % │ │ │ │ │ │ │ │ potenţiometric │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │19. │a) Lapte crud (materie primă) │ Da │Număr Total de Germeni │ SR EN ISO 4833/ │ punct crioscopic │ SR EN ISO │ │ │din centre de colectare şi │ │ │ 2003******** │ │ 5764/2003 │ │ │fabrici de procesare lapte │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ densitate │ STAS 6347/73 │ │ │ │ │Număr Celule Somatice │ SR ISO 13366-1/98 │ substanţa uscată │ SR ISO │ │ │ │ │(numai pentru laptele crud │sau SR ISO 13366-3/ │ negrasă │ 6731/1996 │ │ │ │ │de vacă provenit din │ 2001******** │ proteină │SR EN ISO 8968-│ │ │ │ │centrele de colectare a │ │ │ 1.5/2002 │ │ │ │ │laptelui) │ │ grăsime │ ISO 3889/2006;│ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ IDF 219/2006 │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ (metoda de │ │ │ │ │(numai pentru laptele crud │ 11290/1/2000 │ │ referinţa) │ │ │ │ │provenit din unităţile de │ A1/2005 │ │ SR EN ISO │ │ │ │ │procesare a laptelui) │ │ │ 1211/2003 │ │ │ │ │ │ │ │ (metoda de │ │ │ │ │ │ │ │ rutină) │ │ │ │ │ │ │ toţi parametri │ pot fi lucraţi│ │ │ │ │ │ │ │şi pe analizo- │ │ │ │ │ │ │ │ rul rapid cu │ │ │ │ │ │ │ │ condiţia că │ │ │ │ │ │ │ │ metoda să fie │ │ │ │ │ │ │ │ validată │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ │b) Lapte crud (materie primă) │ Da │Număr Total de Germeni │ SR EN ISO 4833/ │ punct crioscopic │ ISO 5764/2006 │ │ │provenit din exploataţiile de │ │ │ 2003******** │ grăsime │ ISO 3889/2006;│ │ │vaci producătoare de lapte │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ IDF 219/2006 │ │ │destinat procesării │ │Număr Celule Somatice │ SR ISO 13366-1/98 │ │ (metoda de │ │ │ │ │ │sau SR ISO 13366-3/ │ │ referinţa) │ │ │ │ │ │ 2001******** │ │ SR EN ISO │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ 1211/2003 │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ (metoda de │ │ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ rutină) │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ toţi parametri │ pot fi lucraţi│ │ │ │ │ │ │ │şi pe analizo- │ │ │ │ │ │ │ │ rul rapid cu │ │ │ │ │ │ │ │ condiţia că │ │ │ │ │ │ │ │ metoda să fie │ │ │ │ │ │ │ │ validată │ │ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │ │c) Lapte pasteurizat şi alte │ │Număr Total de Germeni │ SR EN ISO 4833/ │ Prospeţime │ │ │ │produse lactate lichide │ │(numai pentru laptele de │ 2003******** │ determinarea │ STAS 6353/85 │ │ │pasteurizate │ │vacă procesat, destinat │ │ acidităţii │ │ │ │ │ │obţinerii de produse │ │ │ │ │ │ │ │lactate, în scopul │ │ │ │ │ │ │ │verificării procesului de │ │ │ │ │ │ │ │pasteurizare, conform │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor Regulamentului│ │ │ │ │ │ │ │(CE) nr. 853/2004 │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/1/2004 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │20. │Alte produse lactate şi │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime │ │ │ │subproduse din lapte, tratate │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ determinarea │ STAS 6353/85 │ │ │termic │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ acidităţii: │ │ │ │ │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │ │ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ │ │ │ │ │ │ │ screening a CRL │ │ │ │ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │ │ │ │ │ │ ********* │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │21. │Alte produse lactate din lapte│ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime │ │ │ │netratat termic │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ determinarea │ STAS 6353/85 │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ acidităţii: │ │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │ │ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ │ │ │ │ │ │ │ screening a CRL │ │ │ │ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │ │ │ │ │ │ ********* │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │22. │Lapte praf şi zer praf │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime │ │ │ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ determinarea │ STAS 6353/85 │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ acidităţii: │ │ │ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Stafilococi │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │coagulazo-pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │ │ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ │ │ │ │ │ │ │ screening a CRL │ │ │ │ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │ │ │ │ │ │ ********* │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │23. │Formula uscată pentru sugari │ Da │E. Sakazakii │ ISO/TS 22964/2006 │ - │ - │ │ │şi alimente dietetice │ │(numai pentru formula │ │ │ │ │ │deshidratate pentru diferite │ │uscată pentru sugari şi │ │ │ │ │ │scopuri medicale speciale │ │alimente dietetice │ │ │ │ │ │destinate sugarilor sub 6 │ │deshidratate pentru │ │ │ │ │ │luni, formula uscată de │ │diferite scopuri medicale │ │ │ │ │ │continuare pentru copii cu │ │speciale destinate │ │ │ │ │ │vârsta peste 6 luni │ │sugarilor sub 6 luni) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Bacillus Cereus prezumtiv │ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │(numai pentru formula │ 7932/2005 │ │ │ │ │ │ │uscată pentru sugari şi │ │ │ │ │ │ │ │alimente dietetice │ │ │ │ │ │ │ │deshidratate pentru │ │ │ │ │ │ │ │diferite scopuri medicale │ │ │ │ │ │ │ │speciale destinate │ │ │ │ │ │ │ │sugarilor sub 6 luni) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/1/2004 │ │ │ │ │ │ │(la sfârşitul procesului │ │ │ │ │ │ │ │de prelucrare) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┴────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ Dacă enterobacteriaceaele sunt │ │ │ │ │ │ │ detectate în oricare unitate de probă, │ │ │ │ │ │ │ trebuie să fie testat pentru: │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┬────────────────────┤ │ │ │ │ │ │E. Sakazakii │ ISO/TS 22964/2006 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │24. │Brânză, unt şi smântână │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime │ │ │ │obţinute din lapte crud sau │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ determinarea │ STAS 6353/85 │ │ │lapte ce a fost supus unui │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ acidităţii: │ │ │ │tratament termic mai scăzut │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │ │ │decât pasteurizarea │ │pozitivi (numai pentru │ 6888/1/2/2002 │ │ │ │ │ │ │brânzeturi) │ AC/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Escherichia coli (numai │ISO 16649/1/2 /2001 │ │ │ │ │ │ │pentru unt şi smântână) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ │ │ │ │ │ │ │ screening a CRL │ │ │ │ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │ │ │ │ │ │ ********* │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/200 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │25. │Brânzeturi (maturate şi │ Da │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ Grăsime: │ │ │ │nematurate) produse din lapte │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ a) Metoda de │ ISO/FDIS │ │ │sau din zer, ce a fost supus │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ rutină: │ 3432/1975; │ │ │tratamentului termic │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ ISO/FDIS │ │ │ │ │ │ AC/2005 │ │ 3433/1975) │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ b) Metoda de │ SR EN ISO │ │ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ referinţa: │ 1735/05 │ │ │ │ │ │ screening a CRL │ Umiditate │ ISO 5534/04 │ │ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │ │ │ │ │ │ ********* │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │26. │Îngheţată şi deserturi pe bază│ Da │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ Prospeţime │ │ │ │de produse lactate, congelate │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ determinarea │ STAS 6353/85 │ │ │ │ │Salmonella (numai pentru │ SR EN ISO │ acidităţii │ │ │ │ │ │îngheţata cu lapte ca │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ │ │ │ │ingredient, cu excepţia │ │ │ │ │ │ │ │produselor care în timpul │ │ │ │ │ │ │ │procesului de fabricaţie │ │ │ │ │ │ │ │sau datorită compoziţiei, │ │ │ │ │ │ │ │elimină riscul de │ │ │ │ │ │ │ │Salmonella) │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │27. │Produse din ouă cu excepţia │ Da │Salmonella (se exclud │ SR EN ISO │ - │ - │ │ │produselor care în timpul │ │produsele care în timpul │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ │ │procesului de fabricaţie sau │ │procesului de fabricare │ │ │ │ │ │datorită compoziţiei, elimină │ │sau datorită compoziţiei │ │ │ │ │ │riscul de Salmonella │ │produsului elimină riscul │ │ │ │ │ │ │ │de Salmonella) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │28. │Alimente gata preparate care │ Da │Salmonella cu excepţia │ SR EN ISO │ - │ - │ │ │conţin ouă crude, cu excepţia │ │produselor care în timpul │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ │ │produselor care în timpul │ │procesului de fabricaţie │ │ │ │ │ │procesului de fabricare sau │ │sau datorită compoziţiei, │ │ │ │ │ │datorită compoziţiei │ │elimină riscul de │ │ │ │ │ │produsului elimină riscul de │ │Salmonella │ │ │ │ │ │Salmonella) │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │29. │Ouă consum │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ - │ - │ │ │ │ │(conţinut şi coajă) │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │30. │Miere de albine │ Da │Drojdii şi mucegaiuri/g │ SR ISO 7954/2001 │ conţinutul de apă │STAS 784/3/89; │ │ │ │ │ │ │ conţinutul de │STAS 784/3/89; │ │ │ │ │ │ │ glucide │ │ │ │ │ │ │ │ aciditate, indice │STAS 784/3/89 │ │ │ │ │ │ │ diastazic, HMF, │ │ │ │ │ │ │ │ conductivitate │ │ │ │ │ │ │ │ electrica │ │ ├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │31. │Preparate şi semipreparate │ Da │Salmonella │ SR ISO 6579/2003 │ - │ - │ │ │culinare prelucrate din │ │ │ AC/2006 │ │ │ │ │materii prime de origine │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │animală │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │ │ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ │ │ │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │ │ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │ │ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │ └────┴──────────────────────────────┴──────────────┴───────────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴───────────────┘ Notă: 1. În cazul matricelor prevăzute de Regulamentul (CE) 1441/2007 se vor recolta şi examina 5 eşantioane /proba pentru criteriile microbiologice prevăzute în Regulamentul (CE) 2073/2005, modificat de Regulamentul (CE) 1441/2007. 2. Pentru matricele prevăzute în Regulamentul (CE) 1441/2007 dar ale căror criterii microbiologice se regăsesc numai în Programul Strategic examinarea se va efectua pe proba medie. 3. Pentru matricele care nu se regăsesc în Regulamentul (CE) 1441/2007 prelevarea de probe şi examinarea se vor face pe proba unica. * - Se va efectua numai de către unităţile agreate pentru export SUA; ** - produse proaspete - toate produsele din pescuit (întregi sau preparate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea; *** - produse preparate - toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porţionarea, filetarea, etc.; **** - produse transformate - toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente; ***** - conserve din peşte - toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate; ****** Determinările de histamină se vor efectua la speciile menţionate la Capitolul II, Secţiunea 4 din prezentul Program, pescuite de nave aparţinând/închiriate de persoane fizice sau juridice româneşti destinate pieţei naţionale; ******* - carne din peşte separată mecanic- carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi spălate în prealabil; ******** Se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează: - pentru stabilirea numărului total de germeni la 30'd6C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006; - pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internaţional. ********* Dacă se detectează valori mai mari de 105 CFU/g Stafilococi coagulazo-pozitivi, se va testa pentru enterotoxina stafilococică.
+
Secţiunea 5 DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSA Determinări microbiologice
Determinări fizico-chimice
Teste de sanitaţie - metoda ATP total *
Potabilitate apă - metoda ATP total *
Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii
Eficienţa pasteurizării laptelui
Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud
Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacţiile Nessler,
Kreis şi H2S, decelare falsificare smântână, în funcţie de produs.
Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi, peroxidaza,
fosfataza, uree, glucoza în funcţie de produs.*
NOTĂ: Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 , la tulpinile de Salmonella spp, Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentară de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenesis, E. coli O157, Stafilococ coagulo-pozitiv şi Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie. Parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de Capitolul II, Secţiunea 4 din prezentul Program se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. * Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.
+
Secţiunea 6 SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ Nr.
crt.
Produsul
Frecvenţa controlului
Examen
senzorial
Examen microbiologic
Examen fizico-chimic
1.
Apă potabilă
Trimestrial
Conform prevederilor Legii
nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile,
publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea
I, nr. 552 din 29 iulie
2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
da
Trimestrial conform conform prevederilor
Legii nr. 458/2002
Trimestrial conform conform
prevederilor Legii nr.
458/2002
2.
Aditivi alimentari şi
condimente
Semestrial
da
Salmonella/SREN ISO 6579/2003 AC/2006
Escherichia coli/ISO 16649/1/2/2001
Bacilus cereus/SR EN ISO 7932/2005
Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
-
3.
Materiale utilizate
pentru preambalarea
produselor de origine
animală
Semestrial
da
Număr total de germeni/SR EN ISO
4833/2003
Bacterii coliforme/ISO 4831/06 şi 4832/06
Drojdii şi mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
-
NOTĂ: Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2% de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.
+
Secţiunea 7 EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE Nr.
crt.
Examene
Frecvenţa controlului*)
Microbiologic
Unităţile în care se prelevează
teste de sanitaţie
1.
Teste de
sanitaţie
Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către
medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care
în urma inspecţiei/verificării/supravegherii/monitorizării se
suspicionează sau se constată o neconformitate.
Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/supravegherii/monitorizării
se face conform prevederilor Capitolului II, Secţiunile 2 şi 3
din prezentul Program.
Număr Total de
Germeni (NTG)/SR EN
ISO 4833/2003
Bacterii coliforme/
ISO 4831/06 şi
4832/06
Enterobacteriaceae/
ISO 21528/2/2004
Stafilococ
coagulazo-pozitivi/
SR EN ISO
6888/1/2/2002
AC/2005
AC/2005
În unităţile autorizate/aprobate
sanitar veterinar şi unităţile
înregistrate sanitar veterinar
prevăzute la Capitolul II, Secţiu-
nile 2 şi 3 din prezentul Program
Notă ...
*) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.
+
Secţiunea 8 CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE Nr.
crt.
Examene
Frecvenţa Controlului*
Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor
de dezinsecţie şi deratizare
1.
a) inspecţie;
b) verificare;
c) supraveghere;
d) monitorizare.
Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi
deratizare se efectuează de către medicii veterinari
oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma
inspecţiei/verificării/supravegherii/monitorizării se
suspicionează sau se constată o neconformitate.
Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/supravegherii/
monitorizării se face conform prevederilor Capitolului
II, Secţiunile 2 şi 3 din prezentul Program
În unităţile autorizate/aprobate sanitar veterinar şi
unităţile înregistrate sanitar veterinar menţionate la
Capitolul II Secţiunile 2 şi 3 din prezentul Program
+
Secţiunea 9 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR ┌───┬─────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────┬──────────────┐ │ │ Grupa de furaje │Unităţile controlate│ Examene de laborator1 │ Metode de analiză │ Frecvenţa │Grupa de risc3│ │ │ (matrici) │ (operatori) │ │ oficiale2 │recoltării probelor│ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ 1.│Nutreţuri de volum │Ferme │Pesticide organoclorurate │SR EN ISO 14181/2001 │Semestrial │ Pesticide - │ │ │(fibroase, masa │ │ │ │randomizat │ grupa de risc│ │ │verde, rădăcinoase, ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │tuberculi şi │Gospodăria │Pesticide organoclorurate │SR EN ISO 14181/2001 │Anual randomizat │ - │ │ │derivate) │populaţiei │ │ │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ 2.│Nutreţuri suculente │Ferme │în caz de suspiciuni │SR EN ISO 11290- │Semestrial │ - │ │ │ │ │Listeria monocitogenes │1:2000/A1/2005 │randomizat şi în │ │ │ │ │ │ │ │caz de suspiciune │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ 3.│Materii prime │Unităţi producătoare│Indice de ureaza4, │Ordinul preşedintelui│Semestrial │ Micotoxine - │ │ │vegetale pentru │de nutreţ combinat │ │ANSVSA 40/2007 │randomizat │ grupa de risc│ │ │nutreţuri combinate │ │ │privind aprobarea │ │ generală │ │ │(cereale boabe, │ │ │Normei sanitare │ │ │ │ │subproduse, seminţe │ │ │veterinare ce │ │ Seminţe de │ │ │întregi, oleaginoase │ │ │stabileşte metode │ │ buruieni şi │ │ │şi derivate, şroturi)│ │ │pentru controlul │ │plante toxice-│ │ │ │ │ │oficial al furajelor │ │ grupa de risc│ │ │ │ │ │cu privire la │ │pentru cereale│ │ │ │ │ │conţinutul de acid │ │ │ │ │ │ │ │cianhidric, calciu, │ │ │ │ │ │ │ │carbonaţi, cenuşă │ │ │ │ │ │ │ │brută, cenuşă │ │ │ │ │ │ │ │insolubilă în HCL, │ │ │ │ │ │ │ │clor din cloruri, │ │ │ │ │ │ │ │lactoză, potasiu, │ │ │ │ │ │ │ │sodiu, zaharuri şi │ │ │ │ │ │ │ │uree şi estimarea │ │ │ │ │ │ │ │activităţii ureazice │ │ │ │ │ │ │ │a produselor derivate│ │ │ │ │ │ │ │din soia, publicat în│ │ │ │ │ │ │ │Monitorul Oficial al │ │ │ │ │ │ │ │României, Partea I, │ │ │ │ │ │ │ │nr. 166 din 8 martie │ │ │ │ │ │ │ │2007 │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤ │ │ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │ISO 6651/2001 │Trimestrial │ │ │ │ │ │ b) ochratoxina A │SR 13324/1995 │randomizat │ │ │ │ │ │ c) zearalenona │SR 9597/19-93 │ │ │ │ │ │ │ d) deoxynivalenol │Ordinul preşedintelui│ │ │ │ │ │ │ (DON) │ANSVSA 46/2007 │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┤privind aprobarea ├───────────────────┤ │ │ │ │ │Pesticide organoclorurate │Normei sanitare │Semestrial │ │ │ │ │ │ │veterinare care │randomizat │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┤stabileşte metode de ├───────────────────┼──────────────┤ │ │ │ │Seminţe de buruieni şi plante │analiză pentru │Trimestrial │boabe, seminţe│ │ │ │ │toxice6 │controlul oficial al │randomizat │ întregi, │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┤furajelor cu privire ├───────────────────┤ sroturi │ │ │ │ │Uree7 │la conţinutul de │Semestrial │ │ │ │ │ │ │aflatoxine B(1), │randomizat │ │ │ │ │ │ │publicat în Monitorul│ │ │ │ │ │ │ │Oficial al României, │ │ │ │ │ │ │ │Partea I, nr. 236 din│ │ │ │ │ │ │ │5 aprilie 2007 │ │ │ │ │ │ │ │SR EN ISO 14181/2001 │ │ │ │ │ │ │ │LNR5 │ │ │ │ │ │ │ │Ord. ANSVSA nr. │ │ │ │ │ │ │ │40/2007 │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ 4.│Materii prime de │Unităţi producătoare│Metale grele │LNR │Trimestrial │Metale grele- │ │ │origine minerală │de nutreţ combinat │ │ │randomizat │grupa de risc │ │ │pentru nutreţuri │ │ │ │ │ │ │ │combinate (fosfaţi, │ │ │ │ │ │ │ │carbonaţi) │ │ │ │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ 5.│Aditivi furajeri │Unităţi producătoare│Metale grele │LNR │Semestrial prin │ - │ │ │(aminoacizi │de nutreţ combinat │ │ │sondaj dintr-un lot│ │ │ │sintetici, vitamine, │ │ │ │de recepţie │ │ │ │microelemente, enzime│ │ │ │ │ │ │ │furajere, drojdii, │ │ │ │ │ │ │ │acidifianţi, │ │ │ │ │ │ │ │emulgatori, │ │ │ │ │ │ │ │antioxidanţi, │ │ │ │ │ │ │ │coloranţi) │ │ │ │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ 6.│Produse şi derivate │Unităţi producătoare│Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, prin │ - │ │ │din lapte, │de nutreţ combinat │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │sondaj │ │ │ │înlocuitori de lapte │ │ │ISO 6651/2001 │ │ │ │ │praf │ │ │SR 9597/19/93 │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ 7.│Făina peşte │Unităţi furnizoare │Salmonella spp │SR EN ISO 6579/AC │Lunar (din fiecare │Contaminare cu│ │ │ │şi depozite │Enterobacterii │2006 ISO │lot) │ proteine │ │ │ │ │ │21528-1,2/2004 │ │ animale │ │ │ │ │ │ │ │ procesate - │ │ │ │ │ │ │ │ grupa de risc│ │ │ │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│ │ │ │ │ │ │constituenţilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ │ │ │ │ │în făină de peste │privind aprobarea │ │ │ │ │ │ │ │Normei sanitare │ │ │ │ │ │ │Nitriţi │veterinare şi pentru │ │ │ │ │ │ │ │siguranţa alimentelor│ │ │ │ │ │ │Metale grele │care stabileşte │ │ │ │ │ │ │ │metoda analitică de │ │ │ │ │ │ │ │determinare a │ │ │ │ │ │ │ │constituenţilor de │ │ │ │ │ │ │ │origine animală │ │ │ │ │ │ │ │pentru controlul │ │ │ │ │ │ │ │oficial al furajelor,│ │ │ │ │ │ │ │publicat în Monitorul│ │ │ │ │ │ │ │Oficial al României, │ │ │ │ │ │ │ │Partea I, nr. 873 din│ │ │ │ │ │ │ │29 septembrie 2005 │ │ │ │ │ │ │ │SR 13175/1993 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │LNR │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ 8.│Premixuri - │Unităţi producătoare│Metale grele │LNR │1. trimestrial │ - │ │ │vitamino-minerale │de nutreţ combinat │ │ │pentru unităţi cu o│ │ │ │(zooforturi) şi │ │ │ │producţie mai │ │ │ │amestecuri minerale │ │ │ │mare de 6000 t/an │ │ │ │ │ │ │ │2. semestrial │ │ │ │ │ │ │ │pentru unităţile cu│ │ │ │ │ │ │ │o producţie mai │ │ │ │ │ │ │ │mică de 6000 t/an │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ 9.│Premixuri, │Unităţi producătoare│Metale grele │LNR │1. trimestrial │ - │ │ │concentrate proteino-│de nutreţ combinat │ │ │pentru unităţi cu o│ │ │ │vitamino-minerale şi │ │ │ │producţie mai │ │ │ │zooforturi (cu │ │ │ │mare de 6000 t/an │ │ │ │conţinut de proteină │ │ │ │2. semestrial │ │ │ │bruta de peste 5%) │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│pentru unităţile cu│ │ │ │ │ │constituenţilor de natură animală│ANSVSA nr. 93/2005 │o producţie mai │ │ │ │ │ │ │ │mică de 6000 t/an │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │ │ │ │ │constituenţilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │10.│Nutreţuri combinate │Unităţi producătoare│Substanţe coccidiostatice8 │(IONO 96/01) LNR │Trimestrial, prin │ - │ │ │pentru păsări │de nutreţ combinat │ a) Monensin │ │sondaj │ │ │ │ │ │ b) Narasin │ │ │ │ │ │ │ │ c) Salinomicin │ │ │ │ │ │ │ │ d) Lasalocid (Avatec) │(AOAC) LNR │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│ │ │ │ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │ │ │ │ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │ │ │ │ │ │ │ d) deoxynivalenol │SR 9597/19/93 │ │ │ │ │ │ │ (DON) │SR 13324/95 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nitriţi │SR 13175/1993 │ │ │ │ │ │ │Substanţe interzise ca aditivi │ │ │ │ │ │ │ │furajeri9 │ │ │ │ │ │ │ │a) Amprol │ │ │ │ │ │ │ │b) Tylosin │ISO 13236/1994 │ │ │ │ │ │ │c) Dimetridazol │ │ │ │ │ │ │ │d) Nicarbazin │ │ │ │ │ │ │ │e) Ronidazol10 │ │ │ │ │ │ │ │f) Ipronidazol11 │(AOAC) LNR │ │ │ │ │ │ │g) Carbadox12 │ │ │ │ │ │ │ │h) Olaquindox13 │ │ │ │ │ │ │ │i) Tetracicline │ │ │ │ │ │ │ │j) Spiramicina │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar din fiecare │ │ │ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sortiment la │ │ │ │ │ │ │ │unităţi cu o │ │ │ │ │ │ │ │producţie mai mare │ │ │ │ │ │ │ │de 6000 t/an │ │ │ │ │ │ │ │Trimestrial, din │ │ │ │ │ │ │ │fiecare sortiment, │ │ │ │ │ │ │ │la unităţile cu o │ │ │ │ │ │ │ │producţie mai mică │ │ │ │ │ │ │ │de 6000 t/an. │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Unităţi producătoare│Substanţe coccidiostatice14 │ │Lunar, prin │ Contaminare │ │ │ │de nutreţ combinat │ a) Monensin │(IONO 96/01) LNR │sondaj, din reţete │încrucişată cu│ │ │ │pentru mai multe │ b) Narasin │ │destinate altor │coccidiosta- │ │ │ │ │ │ │specii │tice │ │ │ │specii │ c) Salinomicin │ │ │ - │ │ │ │ │ d) Lasalocid (Avatec) │(AOAC) LNR │ │grupa de risc │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, din │ - │ │ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │fiecare reţetă │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Mijloace de │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Prin sondaj, când │ - │ │ │ │transport │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │se suspicionează │ │ │ │ │autorizate15 │ │ │posibilitatea de │ │ │ │ │ │ │ │contaminare │ │ │ │ │ │ │ │încrucişată │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │ │Substanţe coccidiostatice16 │ │Prin sondaj, când │ - │ │ │ │ │ a) Monensin │(IONO 96/01) LNR │se suspicionează │ │ │ │ │ │ b) Narasin │ │posibilitatea de │ │ │ │ │ │ c) Salinomicin │ │contaminare │ │ │ │ │ │ d) Lasalocid (Avatec) │(AOAC) LNR │încrucişată │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │ │ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ │ │ │ │ │Substanţe interzise ca aditivi │ │ │ │ │ │ │ │furajeri17 │ │ │ │ │ │ │ │ a) Amprol │ │ │ │ │ │ │ │ b) Tylosin │ISO 13236/1994 │ │ │ │ │ │ │ c) Dimetridazol │ │ │ │ │ │ │ │ d) Nicarbazin │(AOAC) LNR │ │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Ferme mixte │Substanţe coccidiostatice18: la │- │Prin sondaj, când │ Furajare │ │ │ │ │alegere pe baza suspiciunii │ │se suspicionează │încrucişată cu│ │ │ │ │ │ │posibilitatea de │coccidiosta- │ │ │ │ │ │ │contaminare │tice │ │ │ │ │ │ │încrucişată │ - │ │ │ │ │ │ │ │grupa de risc │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Gospodăriile │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Semestrial │ - │ │ │ │populaţiei │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │11.│Nutreţuri combinate │Unităţi producătoare│Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar din fiecare │ - │ │ │pentru rumegătoare │de nutreţ combinat │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sortiment la │ │ │ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│unităţi cu o │ │ │ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │producţie mai mare │ │ │ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │de 6000 t/an │ │ │ │ │ │ │SR 9597/19/93 │Trimestrial, din │ │ │ │ │ │ │SR 13324/95 │fiecare sortiment, │ │ │ │ │ │Nitriţi │SR 13175/1993 │la unităţile cu o │ │ │ │ │ │ │ │producţie mai mică │ │ │ │ │ │ │ │de 6000 t/an. │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Unităţi producătoare│Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar │ Contaminare │ │ │ │de nutreţ combinat │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ încrucişată │ │ │ │pentru rumegătoare/ │ │ │ │ cu proteine │ │ │ │nerumegătoare │ │ │ │ animale │ │ │ │ │ │ │ │ procesate - │ │ │ │ │ │ │ │grupa de risc │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Mijloace de │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Prin sondaj, când │ - │ │ │ │transport autorizate│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │se suspicionează │ │ │ │ │ │ │ │posibilitatea de │ │ │ │ │ │ │ │contaminare │ │ │ │ │ │ │ │încrucişată │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, prin │ - │ │ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sondaj │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Ferme mixte │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar, prin sondaj │ Furajare │ │ │ │(rumegătoare/ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │încrucişată cu│ │ │ │nerumegătoare) │ │ │ │ proteine │ │ │ │ │ │ │ │ animale │ │ │ │ │ │ │ │ procesate - │ │ │ │ │ │ │ │ grupa de risc│ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Gospodăriile │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │ │ │ │populaţiei │constituentilor de origine │ANSVSA nr. 93/2005 │randomizat (minim │ │ │ │ │ │animală │ │2 probe, maxim 4 │ │ │ │ │ │ │ │probe pe │ │ │ │ │ │ │ │circumscripţie │ │ │ │ │ │ │ │zonală) │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │12.│Amestec de uruieli │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, prin │ - │ │ │pentru rumegătoare │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sondaj │ │ │ │(amestec unic) │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │ │ │ │ │ │ │ │ b) ochratoxina A │ │ │ │ │ │ │ │ c) zearalenona │ │ │ │ │ │ │ │ d) deoxynivalenol │Ordinul preşedintelui│ │ │ │ │ │ │ (DON) │ANSVSA nr. 46/2007 │ │ │ │ │ │ │ │ISO 6651/2001 │ │ │ │ │ │ │ │SR 9597/19/93 │ │ │ │ │ │ │ │SR 13324/95 │ │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Gospodăria │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │ │ │ │populaţiei │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │randomizat (minim │ │ │ │ │ │ │ │2 probe, maxim 4 │ │ │ │ │ │ │ │probe pe │ │ │ │ │ │ │ │circumscripţie │ │ │ │ │ │ │ │zonală) │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │13.│Nutreţuri combinate │Unităţi producătoare│Substanţe coccidiostatice19: │IONO 96/01 │Trimestrial pentru │ - │ │ │pentru porci │de nutreţ combinat │Salinomicin │(AOAC) LNR │unităţile cu o │ │ │ │ │ │ │ │producţie mai │ │ │ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│mare de 6000 t/an │ │ │ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │Semestrial, pentru │ │ │ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │unităţile cu o │ │ │ │ │ │ │SR 9597/19/93 │producţie mai mică │ │ │ │ │ │ │SR 13324/95 │de 6000 t/an. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Cupru (total)20 E 4 │AOAC (LNR) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nitriţi │SR 13175/1993 │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar din fiecare │ │ │ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sortiment la │ │ │ │ │ │ │ │unităţi cu o │ │ │ │ │ │ │ │producţie mai mare │ │ │ │ │ │ │ │de 6000 t/an │ │ │ │ │ │ │ │Trimestrial, din │ │ │ │ │ │ │ │fiecare sortiment, │ │ │ │ │ │ │ │la unităţile cu o │ │ │ │ │ │ │ │producţie mai mică │ │ │ │ │ │ │ │de 6000 t/an. │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │ │Substanţe interzise ca aditivi │ │ │ │ │ │ │ │furajeri21 │ │ │ │ │ │ │ │ a) Amprol │ISO 13236/1994 │ │ │ │ │ │ │ b) Tylosin │ │ │ │ │ │ │ │ c) Dimetridazol │ │ │ │ │ │ │ │ d) Nicarbazin │(AOAC) LNR │ │ │ │ │ │ │ e) Ronidazol22 │ │ │ │ │ │ │ │ f) Ipronidazol23 │ │ │ │ │ │ │ │ g) Carbadox24 │ │ │ │ │ │ │ │ h) Olaquindox25 │ │ │ │ │ │ │ │ i) Tetracicline │ │ │ │ │ │ │ │ j) Spiramicina │ │ │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Mijloace de │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Prin sondaj, când │ - │ │ │ │transport autorizate│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │se suspicionează │ │ │ │ │ │ │ │posibilitatea de │ │ │ │ │ │ │ │contaminare │ │ │ │ │ │ │ │încrucişată │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │ │Substanţe coccidiostatice26: la │ │Prin sondaj, când │ - │ │ │ │ │alegere pe baza suspiciunii │ │se suspicionează │ │ │ │ │ │ │ │posibilitatea de │ │ │ │ │ │ │ │contaminare │ │ │ │ │ │ │ │încrucişată │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, prin │ - │ │ │ │ │constituentilor de natura animal │ANSVSA nr. 93/2005 │sondaj │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Ferme mixte │Substanţe coccidiostatice27: │ │Prin sondaj, când │ Furajare │ │ │ │ │Salinomicin │IONO 96/01 │se suspicionează │încrucişată cu│ │ │ │ │ │(AOAC) LNR │posibilitatea de │coccidiosta- │ │ │ │ │ │ │contaminare │tice │ │ │ │ │Substanţe interzise ca aditivi │ISO 13236/1994 │încrucişată │ - │ │ │ │ │furajeri28 │ │ │grupa de risc │ │ │ │ │ a) Amprol │ │ │ │ │ │ │ │ b) Tylosin │ │ │ │ │ │ │ │ c) Dimetridazol │(AOAC) LNR │ │ │ │ │ │ │ d) Nicarbazin │ │ │ │ │ │ │ │ e) Ronidazol29 │ │ │ │ │ │ │ │ f) Ipronidazol30 │ │ │ │ │ │ │ │ g) Carbadox31 │ │ │ │ │ │ │ │ h) Olaquindox32 │ │ │ │ │ │ │ │ i) Tetracicline │ │ │ │ │ │ │ │ j) Spiramicina │ │ │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Unităţi producătoare│Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar, prin sondaj │ Contaminare │ │ │ │de nutreţ combinat │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │încrucişată │ │ │ │pentru rumegătoare/ │ │ │ │cu proteine │ │ │ │nerumegătoare │ │ │ │ animale │ │ │ │ │ │ │ │ procesate - │ │ │ │ │ │ │ │grupa de risc │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │ │ │Gospodăriile │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │ │ │ │populaţiei │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │randomizat (minim │ │ │ │ │ │ │ │2 probe, maxim 4 │ │ │ │ │ │ │ │probe pe │ │ │ │ │ │ │ │circumscripţie │ │ │ │ │ │ │ │zonală) │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │14.│Nutreţuri pentru │Ferme (crescător) │Metale grele │LNR │Trimestrial, prin │Grupa de risc-│ │ │cabaline │ │ │ │sondaj │ metale grele │ │ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│ │ │ │ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │ │ │ │ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │ │ │ │ │ │ │ d) deoxynivalenol │SR 9597/19/93 │ │ │ │ │ │ │ (DON) │SR 13324/95 │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │15.│Nutreţuri granulate │Unităţi producătoare│Salmonella spp33 │SR-EN ISO 6579/AC │Semestrial, prin │ - │ │ │pentru peşti de │ │ │2006 │sondaj │ │ │ │crescătorie │ │Enterobacterii │ISO 21528-1,2/04 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│ │ │ │ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │ │ │ │ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │ │ │ │ │ │ │ │SR 9597/19/93 │ │ │ │ │ │ │ │SR 13324/95 │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │16.│Hrană deshidratată │Unităţi producătoare│Salmonella spp │SR-EN ISO │Semestrial, prin │ - │ │ │pentru animale de │şi distribuitori │ │6579/AC/2006 │sondaj │ │ │ │companie │ │Enterobacterii │ISO 21528-1,2/04 │ │ │ ├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤ │17.│Hrană umedă pentru │Unităţi producătoare│Proba termostatarii şi examen │SR 8924/1995 │Semestrial, prin │ - │ │ │animale de companie │şi distribuitori │microbiologic │ │sondaj │ │ └───┴─────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────┘ 1 Examene corespunzătoare substraturilor analizate în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind substanţele nedorite din hrana pentru animale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 130 din 22 februarie 2007 2 Metode oficiale minim recomandate care pot fi înlocuite de metode performante validate în acest sens 3 Pentru grupe de risc numărul de probe trebuie dublat raportat la frecvenţa de recoltare 4 Activitatea ureazică exclusiv la şroturile de soia 5 LNR = Laborator Naţional de referinţă (institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinară) 6 Numai pentru cereale nemăcinate şi şroturi (conform Ordinului preşedintelui ANSVSA 18/2007). Grupele de plante (buruieni şi plante toxice) se încadrează la pct. 14 din Anexa DC 2002/32/EC ( Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007 ): a) Specii cu fructe şi seminţe otrăvitoare: Lolium themulentum, Papaver rhoeas, Agrostemma githago, Delphinium consolida; ... b) Specii cu substanţa activă în tulpini, frunze şi flori: Veratrum album şi V. nigrum, Datura stramonium, Hyosciamus niger, Solanum nigrum, Xanthium strumarium, Cicuta virosa, Colchycum autumnale, Euphorbia sp; ... c) Specii care influenţează negativ calitatea producţiei animalelor: Arthemisia absinthium, Matricaria chamomilla, Alliaria officinallis, Lepidium draba, Allium ursinum; ... d) Plante necomestibile: Xanthium spinosum, Cyrsium arvense, Sonchus oleraceus, Rumex sp., Salvia sp., Lepidium sp., Equisetum sp., Bromus tectorum, Setaria verticillata, Holcus lanatus, Stipa pennata, Stipa capillata ... 7 Ureea adăugată exclusiv la şroturile de soia 8 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. Reţetele furajere la care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt prevăzute la Capitolul II, Secţiunea 10 din prezentul Program. 9 Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor anterioare) 10 , 11, 12, 13, Determinările acestor substanţe interzise se vor efectua în trimestrul III 2008 14 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. Reţetele furajere în care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt următoarele: pentru păsări: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci 27-8; pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4 15 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut proteic ridicat sau făina proteică (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate. 16 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de coccidiostatic (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate. 17 Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor anterioare) 18 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. 19 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza 20 Reţetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni 21 Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor anterioare) 22 , 23, 24, 25, Determinările acestor substanţe interzise se vor efectua în trimestrul III 2008 26 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. 27 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. 28 Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor anterioare) 29 , 30, 31, 32, Determinările acestor substanţe interzise se vor efectua în trimestrul III 2008 33 pentru hrana deshidratată
+
Secţiunea 10 REŢETE FURAJERE LA CARE SE DETERMINA PREZENŢA COCCIDIOSTATICELOR În PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE ┌─────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐ │ │ REŢETE1 FURAJERE PENTRU PĂSĂRI │ │ │ COCCIDIOSTATIC ├─────────────────────────┬─────────────────────────┤ REŢETE FURAJERE │ │ │ REŢETE FURAJERE │ REŢETE FURAJERE │ PENTRU PORCI │ │ │ PENTRU GĂINI │ PENTRU CURCI │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ MONENSIN │ 21-5 │ 27-8 │ - │ │ │ 21-6 │ │ │ │ │ 21-7 │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ SALINOMICIN │ 21-5 │ - │ 0-5 │ │ │ 21-6 │ │ 0-6 │ │ │ 21-7 │ │ 2-3 │ │ │ │ │ 2-4 │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ NARASIN │ 21-5 │ - │ - │ │ │ 21-6 │ │ │ │ │ 21-7 │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ LASALOCID │ 21-5 │ - │ - │ │ │ 21-6 │ │ │ │ │ 21-7 │ │ │ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┘ 1 Reţele care nu se regăsesc în tabel sunt excluse de la controlul pentru supraveghere. Pentru aceste reţete, concentraţia şi utilizarea coccidiostaticelor se demostrează cu certificatele de calitate şi etichetele produselor.
+
Secţiunea 11 EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APĂ ┌───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┐ │ Grupa şi │ Compuşii │ Specia de animale/ │ Loc de recoltare │ Substratul(rile) │ Referenţial (metode de │ │ denumirea │ │ categoria de vârstă │ │ care se │ analiză)(*) │ │ │ │ │ │ recoltează (3) │ │ ├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Grupa A - Substanţe cu efect anabolizant şi substanţe neautorizate │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │A.1 │Stilbene │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol LNR │ │DES (DES, │şi derivaţi │ - tineret bovin│ │ │ │ │Hexestrol, │ │ - vaci │ │ │ │ │Dienestrol) │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│bila │ │ │ │ │ - tineret bovin│ │ │ │ │ │ │ - vaci │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │fermă şi abator │bila │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │bila │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │bila │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │bila │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │ │bila │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │iepuri(**) │ │bila │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de │ │bila │ │ │ │ │crescătorie(**) │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │peste │fermă piscicolă │peste │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │A.2 │-5-metiltiouracil │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol ELISA │ │Substanţe │-2-tiouracil │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │tireostatice │-tapazol │ - tineret bovin│ │urină │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│tiroida │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - tineret bovin│ │tiroida │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │tiroida │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │tiroida │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │tiroida │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │tiroida │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │tiroida │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │fermă şi abator │muşchi │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de │fermă şi abator │urină │ │ │ │ │crescătorie(**) │ │ │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │A.3 │a) 17-Oestradiol │Bovine - viţei │fermă - animale vii │Sânge1 │Protocol ELISA │ │Steroizi │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - tineret bovin│ │Sânge1 │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │b) Testosteron │ - vaci │ │Sânge1 │ │ ├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │A.3 Steroizi │c) │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol ELISA │ │ │19-Nortestosteron │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │(19-Nortestosteron │ - tineret bovin│ │urină │ │ │ │17) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │Porcine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│urină │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - tineret bovin│ │urină │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │fermă şi abator │Bila sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de │fermă şi abator │urină │ │ │ │ │crescătorie(**) │ │ │ │ ├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │A.3 │d) Trenbolon │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol ELISA │ │Steroizi │ │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - tineret bovin│ │urină │ │ │ │ │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - vaci │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Porcine │abator │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - tineret bovin│ │urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │fermă şi abator │bilă sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de crescătorie │fermă şi abator │Urină sau ţesut hepatic │ │ ├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │A.3 │e) Acetylgestagene │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│ţesut gras perirenal │Protocol ELISA │ │Steroizi │(Megestrol acetat, │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │Medroxiprogesteron │ - tineret bovin│ │ţesut gras perirenal │ │ │ │acetat) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │ţesut gras perirenal │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │Porcine │ │ţesut gras │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │A.4 │Zeranol (taleranol)│Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol LNR │ │Lactone ale │(4) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │acidului │ │ - tineret bovin│ │urină │ │ │rezorcilic │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │Porcine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│urină │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - tineret bovin│ │urină │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │abator │Ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat salbatic │fermă şi abator │Ţesut hepatic sau urină │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │A.5 │Clenbuterol │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol ELISA │ │Substanţe beta │(Clenbuterol, │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │agoniste │Brombuterol, │ - tineret bovin│ │urină │ │ │ │Mabuterol) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │bovine - viţei │abator - animale tăiate│Urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - tineret bovin│ │Urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │Urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │Urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │Urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │Urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │Urină sau ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │abator │ţesut hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de │fermă şi abator │ţesut hepatic │ │ │ │ │crescătorie(**) │ │ │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │A.6 │Cloramfenicol │Bovine - viţei │Fermă - animale vii │Sânge1 │Protocol ELISA │ │Substanţe │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │incluse în │ │ - tineret bovin│ │Sânge1 │ │ │anexa IV a │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │Regulamentului │ │ - vaci │ │Sânge1 │ │ │CEE 2377/90, cu│ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │amendamentele │ │porcine │ │urină, sânge1 │ │ │ulterioare │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Bovine - viţei │1. abator - animale │Ţesut muscular │ │ │ │ │ │tăiate │ │ │ │ │ │ │2. PIF: Constanţa Nord,│ │ │ │ │ │ │Constanţa Sud, Moraviţa│ │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - tineret bovin│ │Ţesut muscular │ │ │ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │PIF: Constanţa Nord, │Ţesut muscular, │ │ │ │ │ │Constanţa Sud, │ │ │ │ │ │ │Moraviţa │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │PIF: Constanţa Nord, │Ţesut muscular │ │ │ │ │ │Constanţa Sud │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │muşchi, ficat, urină, │ │ │ │ │ │ │plasmă │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări │fermă │ouă │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │bovine │ferma │lapte │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări │Ferma │Ţesut muscular sau ţesut│ │ │ │ │ │ │hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de crescătorie │abator │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │peşte de crescătorie │fermă piscicolă │peste │ │ │ │ │ │PIF: Constanţa Nord, │ │ │ │ │ │ │Constanţa Sud │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │albine │Producător │miere │ │ │ │ │ │PIF: Albita, Siret │ │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │A.6 │a) Nitroimidazoli │vaci │fermă │lapte │Protocol ELISA │ │Substanţe │(Dimetridazol, ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │incluse în │Metronidazol, │bovine - viţei │abator │Ţesut muscular │ │ │anexa IV a │Ronidazol, │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │Regulamentul │Ipronidazol) │ - tineret bovin│ │Ţesut muscular │ │ │CEE 2377/90 │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de crescătorie │ │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │abator │Ţesut muscular │ │ │ │ │ │PIF: Constanţa Sud │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări │fermă │ouă │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │peşte de crescătorie │fermă piscicolă │peste │ │ │ │ │albine │Producător │miere │ │ │ │ │ │PIF: Albita, Siret │ │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │A.6 │Nitrofurani │bovine - viţei │abator - animale tăiate│Ţesut muscular sau ţesut│Protocol ELISA │ │Substanţe │(AOZ, AMOZ, AHD, │ │ │hepatic │ │ │incluse în │SEM) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │anexa IV a │ │ - tineret bovin│ │Ţesut muscular sau ţesut│ │ │Regulamentul │ │ │ │hepatic │ │ │CEE 2377/90 │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │ │Ţesut muscular sau ţesut│ │ │ │ │ │ │hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │abator │Ţesut muscular sau ţesut│ │ │ │ │ │ │hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │Ţesut muscular sau ţesut│ │ │ │ │ │ │hepatic │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │Abator │Ţesut muscular │ │ │ │ │ │PIF: Constanţa Nord, │ │ │ │ │ │ │Constanţa Sud, │ │ │ │ │ │ │Aeroportul Henry │ │ │ │ │ │ │Coandă Bucureşti │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │abator │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de crescătorie │abator │Ţesut muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări │fermă │ouă │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │peşte de crescătorie │fermă piscicolă │peşte │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │albine │producător │Miere │ │ ├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │A.6 │Dapsona │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │ │ │Substanţe │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │incluse în │ │Bovine, porcine │abator │Ţesut muscular │ │ │anexa IV a │ │ │ │ │ │ │Regulamentului │ │ │ │ │ │ │CEE 2377/90 │ │ │ │ │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Grupa B - Medicamente veterinare şi contaminanţi │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │B.1. Substanţe antimicrobiene │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.1.a │Benzylpenicillin, │bovine - viţei │abator - animale tăiate│Ţesut muscular sau │Protocol CHARM II │ │Antibiotice │Penicillin G │ ───────────────┤PIF: Constanţa Nord, │ţesut hepatic sau ţesut ├─────────────────────────────┤ │ │Cefquinom │ - tineret bovin│Constanţa Sud │renali │Protocol CHARM II │ │ │Cloxacillin │ ───────────────┤ │ ├─────────────────────────────┤ │ │Dicloxacillin │ - vaci │ │ │ │ │ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │ │ │Enrofloxacin │ │ │ │ │ │ │Erythromycin │ │ │ │ │ │ │Gentamicin │ │ │ │ │ │ │Neomycin │ │ │ │ │ │ │Spiramycin │ │ │ │ │ │ │Streptomycin │ │ │ │ │ │ │Tetracyclines │ │ │ │ │ │ │Tilmicosin │ │ │ │ │ │ │Tylosin │ │ │ │ │ │ │Amoxycillin │ │ │ │ │ │ │Ampicillin │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Benzylpenicillin, │bovine │ferma │lapte │Protocol CHARM II │ │ │Penicillin G │ │ │ │ │ │ │Cefalexin │ │ │ │ │ │ │Cefapirin sodium │ │ │ │ │ │ │Cefquinom │ │ │ │ │ │ │Ceftiofur │ │ │ │ │ │ │Chlortetracyclin │ │ │ │ │ │ │Ciprofloxacin │ │ │ │ │ │ │Dicloxacillin │ │ │ │ │ │ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │ │ │Enrofloxacin │ │ │ │ │ │ │Erythromycin │ │ │ │ │ │ │Gentamicin │ │ │ │ │ │ │Neomycin │ │ │ │ │ │ │Oxacillin │ │ │ │ │ │ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │ │ │Spiramycin │ │ │ │ │ │ │Streptomycin │ │ │ │ │ │ │Tetracyclin │ │ │ │ │ │ │Tilmicosin │ │ │ │ │ │ │Amoxycillin │ │ │ │ │ │ │Ampicillin │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Benzylpenicillin, │albine │Producător │miere │Protocol CHARM II │ │ │Penicillin G │ │PIF: Albiţa, │ │Protocol LNR (HPLC-FLD) ref. │ │ │Chlortetracyclin │ │Sculeni, Siret │ │DIN 0010761/99 │ │ │Cloxacillin │ │ │ │(streptomicina) │ │ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │ │ │Erythromycin │ │ │ │ │ │ │Neomycin │ │ │ │ │ │ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │ │ │Spiramycin │ │ │ │ │ │ │Streptomycin │ │ │ │ │ │ │Tetracyclines │ │ │ │ │ │ │Tilmicosin │ │ │ │ │ │ │Tylosin │ │ │ │ │ │ │Amoxycillin │ │ │ │ │ │ │Ampicillin │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Benzylpenicillin, │Ovine, caprine │Abator │Ţesut muscular sau ţesut│Protocol CHARM II │ │ │Penicillin G │ │PIF Constanţa Sud │hepatic sau ţesut renal │ │ │ │Cefquinom │ │ │ │ │ │ │Cloxacillin │ │ │ │ │ │ │Dicloxacillin │ │ │ │ │ │ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │ │ │Enrofloxacin │ │ │ │ │ │ │Erythromycin │ │ │ │ │ │ │Gentamicin │ │ │ │ │ │ │Neomycin │ │ │ │ │ │ │Spiramycin │ │ │ │ │ │ │Streptomycin │ │ │ │ │ │ │Tetracyclines │ │ │ │ │ │ │Tilmicosin │ │ │ │ │ │ │Tylosin │ │ │ │ │ │ │Amoxycillin │ │ │ │ │ │ │Ampicillin │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Benzylpenicillin, │porcine │ │Ţesut muscular sau ţesut│Protocol CHARM II │ │ │Penicillin G │ │ │hepatic sau ţesut renal │ │ │ │Cefquinom │ │ │ │ │ │ │Chlortetracyclin │ │ │ │ │ │ │Cloxacillin │ │ │ │ │ │ │Dicloxacillin │ │ │ │ │ │ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │ │ │Enrofloxacin │ │ │ │ │ │ │Erythromycin │ │ │ │ │ │ │Gentamicin │ │ │ │ │ │ │Neomycin │ │ │ │ │ │ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │ │ │Quinolones │ │ │ │ │ │ │Spiramycin │ │ │ │ │ │ │Streptomycin │ │ │ │ │ │ │Tetracyclines │ │ │ │ │ │ │Tilmicosin │ │ │ │ │ │ │Tylosin │ │ │ │ │ │ │Amoxycillin │ │ │ │ │ │ │Ampicillin │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Benzylpenicillin, │cabaline │ │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │ │ │Penicillin G │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│ │ │ │Cefquinom │ │ │renal │ │ │ │Chlortetracyclin │ │ │ │ │ │ │Cloxacillin │ │ │ │ │ │ │Dicloxacillin │ │ │ │ │ │ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │ │ │Enrofloxacin │ │ │ │ │ │ │Erythromycin │ │ │ │ │ │ │Gentamicin │ │ │ │ │ │ │Neomycin │ │ │ │ │ │ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │ │ │Spiramycin │ │ │ │ │ │ │Streptomycin │ │ │ │ │ │ │Tetracyclines │ │ │ │ │ │ │Tilmicosin │ │ │ │ │ │ │Tylosin │ │ │ │ │ │ │Amoxycillin │ │ │ │ │ │ │Ampicillin │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Benzylpenicillin, │peşte │fermă piscicolă │peşte │Protocol CHARM II │ │ │Penicillin G │ │ │ │ │ │ │Cefapirin sodium │ │ │ │ │ │ │Ceftiofur │ │ │ │ │ │ │Chlortetracyclin │ │ │ │ │ │ │Cloxacillin │ │ │ │ │ │ │Dicloxacillin │ │ │ │ │ │ │Erythromycin │ │ │ │ │ │ │Gentamicin │ │ │ │ │ │ │Neomycin │ │ │ │ │ │ │Oxacillin │ │ │ │ │ │ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │ │ │Tetracyclines │ │ │ │ │ │ │Tilmicosin │ │ │ │ │ │ │Tylosin │ │ │ │ │ │ │Amoxycillin │ │ │ │ │ │ │Ampicillin │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Benzylpenicillin, │Păsări │Abator │Ţesut muscular şi ţesut │Protocol CHARM II │ │ │Penicillin G │ │Ferma │hepatic │ │ │ │Cefquinom │ │PIF: Constanţa Nord, │ │ │ │ │Chlortetracyclin │ │Constanţa Sud, │ │ │ │ │Cloxacillin │ │Aeroportul Henry │ │ │ │ │Dicloxacillin │ │Coandă Bucureşti │ │ │ │ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │ │ │Enrofloxacin │ │ │ │ │ │ │Erythromycin │ │ │ │ │ │ │Gentamicin │ │ │ │ │ │ │Neomycin │ │ │ │ │ │ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │ │ │Spiramycin │ │ │ │ │ │ │Streptomycin │ │ │ │ │ │ │Tetracyclin │ │ │ │ │ │ │Tilmicosin │ │ │ │ │ │ │Tylosin │ │ │ │ │ │ │Amoxycillin │ │ │ │ │ │ │Ampicillin │ │ │ │ │ ├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │B.1.b │Sulfacetamid │păsări(**) │Abator │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │ │Sulfamide │Sulfadiazine │ │PIF: Constanţa Nord, │ţesut hepatic, sau ţesut│Protocol LNR (HPLC-DAD) │ │ │Sulfadimethoxin │ │Constanţa Sud │renal │ │ │ │Sulfamethoxazol ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Sulfaquinoxaline │Bovine │Ferma │lapte │Protocol CHARM II │ │ │Sulfathiazol │ │PIF: Constanţa Sud │ │Protocol LNR (HPLC-DAD) │ │ │Sulfamerazin ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │ │vânat de crescătorie │abator │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │ │ │ │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│Protocol LNR (HPLC-DAD) │ │ │ │ │ │renal │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Sulfacetamid │albine │producător │miere │Protocol CHARM II │ │ │Sulfadiazine │ │ │ │Protocol LNR (HPLC) ref. │ │ │Sulfadimethoxin │ │ │ │ACC+019+V3.0 │ │ │Sulfamerazin │ │ │ │ │ │ │Sulfathiazol │ │ │ │ │ │ │Sulfaquinoxaline │ │ │ │ │ │ │Sulfamethoxazol │ │ │ │ │ │ │Sulfametazin │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Sulfacetamid │Cabaline │abator │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │ │ │Sulfadiazine │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│Protocol LNR (HPLC-DAD) │ │ │Sulfadimethoxin │ │ │renal │ │ │ │Sulfaclorpirazina │ │ │ │ │ │ │Sulfamerazin │ │ │ │ │ │ │Sulfathiazol │ │ │ │ │ │ │Sulfaquinoxaline │ │ │ │ │ │ │Sulfamethoxazol │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Sulfacetamid │Ovine, capre │ │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │ │ │Sulfadiazine │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│Protocol LNR (HPLC-DAD) │ │ │Sulfadimethoxin │ │ │renal │ │ │ │Sulfamethoxazol │ │ │ │ │ │ │Sulfaquinoxaline │ │ │ │ │ │ │Sulfathiazol │ │ │ │ │ │ │Sulfamerazin │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Sulfacetamid │peşte │fermă piscicolă │peşte │Protocol CHARM II │ │ │Sulfadiazine │ │ │ │Protocol LNR (HPLC-DAD │ │ │Sulfadimethoxin │ │ │ │ │ │ │Sulfamethoxazol │ │ │ │ │ │ │Sulfaquinoxaline │ │ │ │ │ │ │Sulfathiazol │ │ │ │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează: pentru Substanţe antimicrobiene la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │B.2. Alte medicamente veterinare │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.2.a. │Ivermectin │Bovine - viţei │Abator │Ţesut muscular, sau │HPLC-FLU │ │Substanţe │Abamectin │ ───────────────┤PIF: Constanţa Nord, │ţesut hepatic, sau ţesut│ │ │Antihelmintice │Doramectin │ - tineret bovin│Constanţa Sud │renal │ │ │(2) │ │ ───────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ - vaci │Abator │Ţesut muscular, sau │ │ │ │ │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│ │ │ │ │ │ │renal │ │ │ │ │ ├───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Vaci │Abator │Ţesut renal, sau ţesut │ │ │ │ │ │ │hepatic, sau ţesut │ │ │ │ │ │ │muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │Abator │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │ │ │ │ │ │muscular lapte │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │ │ │ │ │ │muscular lapte │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │ │ │ │ │ │muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │ │ │ │ │ │muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de crescătorie │fermă şi abator │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │ │ │ │ │ │muscular │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │peşte de crescătorie │fermă piscicolă │peste │ │ │ │ │ │PIF Constanţa Sud │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Păsări │Ferma şi abator │muschi, ficat │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.2.b. │Salinomicin │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│muşchi, ficat │Protocol LNR (UV+ Viz-CSS) │ │Coccidiostatice│Nicarbazin │ ───────────────┤ │ │ │ │(3) │Lasalocid │ - tineret bovin│ │ │ref. IONO 96/01/AOAC │ │ │ │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - vaci │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │muşchi, ficat │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │muşchi, ficat │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │muşchi, ficat │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │muşchi, ficat │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │fermă şi abator │muschi, ficat │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de crescătorie │fermă şi abator │muşchi, ficat │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Monenzin │păsări │producător │ouă │ │ │ │Salinomicin │ │ │ │ │ │ │Nicarbazin │ │ │ │ │ │ │Lasalocid │ │ │ │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.2.c. │Cypermetrin │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│muşchi, ficat, rinichi │SR-EN 1528/1-4-2004 (GC-ECD) │ │Carbamaţi şi │Deltametrin │ ───────────────┤ │ │Protocol LNR (GC-ECD) │ │Piretroide (4) │Permetrin │ - tineret bovin│ │ │ │ │ │ │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - vaci │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vaci │ferma │lapte │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │abator │muschi, ficat │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │albine │producător │miere │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.2.d. │Azaperon │porcine │abator - animale tăiate│rinichi, ficat, muschi │Protocol ELISA │ │Tranchilizante │Propriomilpromazina├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │şi │Acepromazina │Bovine - viţei │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │Beta-blocante │ │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - tineret bovin│ │ │ │ │ │ │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - vaci │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.2.e. │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│muşchi, ficat, rinichi │Protocol LNR (GC-ECD) ref. │ │Agenţi │Metamizol (3) │ ───────────────┤ │ │VAL 031 1998 SIRA │ │antiinflamatori│Fenil butazona (3) │ - tineret bovin│ │ │ │ │Nesteroidici │Oxifenbutazona │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - vaci │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │ficat, rinichi, muschi │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │ficat, rinichi, muschi │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │ficat, rinichi, muschi │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │ficat, rinichi, muschi │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │abator │ficat, muschi │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │vânat de crescătorie │fermă şi abator │ficat, rinichi │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │bovine │producător │lapte │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.2.f. │Amitraz │albine │producător │miere │Protocol LNR (GC-ECD) ref. │ │Alte substanţe │(formamidina) │ │ │ │VAL 031 1998 SIRA │ │farmacologice ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Dexametazona (3) │Bovine - viţei │abator │urină │ │ │ │ │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - tineret bovin│ │ │ │ │ │ │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - vaci │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │Ovine, caprine │ │urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │abator - animale tăiate│urină │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │abator - animale tăiate│urină │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │B.3. Alte substanţe şi contaminanţi din mediul înconjurător │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.3.a. │PCB suma │Bovine - viţei │Abator │ţesut gras │SR-EN1528/1-4/2004 │ │Pesticide │Aldrin │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ AOAC-970.52 │ │organoclorurate│DDT: Suma DDT, DDE,│ - tineret bovin│ │ţesut gras │ │ │şi PCB (***) │DDD │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │Dieldrin │ - vaci │ │ţesut gras │ │ │ │Endrin ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │HCH-Alpha │ovine │ │ţesut gras │ │ │ │HCH-Beta ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │HCH-Gamma (lindan) │caprine │ │ţesut gras │ │ │ │Heptachlor ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │ţesut gras │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │ţesut gras │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări(**) │Abator ferma │ţesut gras │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │albine │producător │miere │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │PCB suma │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │SR-EN1528/1-4/2004 │ │ │Aldrin │ │ │ │AOAC-970.52 │ │ │DDT: Suma DDT, DDE,│ │ │ │ │ │ │DDD │ │ │ │ │ │ │Dieldrin │ │ │ │ │ │ │Endrin │ │ │ │ │ │ │HCH-Alpha │ │ │ │ │ │ │HCH-Beta │ │ │ │ │ │ │Heptachlor │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │PCB suma │păsări │producător │ouă │SR-EN1528/1-4/2004 │ │ │Aldrin ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤AOAC-970.52 │ │ │DDT: Suma DDT, DDE,│peşte │fermă piscicolă │peşte │ │ │ │DDD ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Dieldrin │vânat de crescătorie │fermă şi abator │ţesut gras (carcasa) │ │ │ │Endrin ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │HCH-Alpha │vânat salbatic │depozit │ţesut gras (carcasa) │ │ │ │HCH-Beta ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │HCH-Gamma (lindan) │albine │producător │Miere │ │ │ │Heptachlor │ │PIF: Albiţa, Halmeu, │ │ │ │ │ │ │Sculeni, Siret │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │ │toate speciile │fermă de creştere │furaje │În cazul efectuării unei │ │ │ │ │ │ │anchete ca urmare a │ │ │ │ │ │ │înregistrării unor rezultate │ │ │ │ │ │ │pozitive la animalele din │ │ │ │ │ │ │exploataţia respectiva │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │ │toate speciile │fermă de creştere │apă │În cazul efectuării unei │ │ │ │ │ │ │anchete ca urmare a │ │ │ │ │ │ │înregistrării unor rezultate │ │ │ │ │ │ │pozitive la animalele din │ │ │ │ │ │ │exploataţia respectiva │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.3.b. │Parathion │Bovine - viţei │abator │ţesut gras, ficat │SR-EN 1528/1-4/2004 │ │Pesticide │Parathion-Methyl │ ───────────────┤ │ │AOAC-970.52 │ │organo- │Phorate │ - tineret bovin│ │ │ │ │fosforice │Ethion │ ───────────────┤ │ │ │ │ │Malathion │ - vaci │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │ovine │ │ţesut gras │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │caprine │ │ţesut gras │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │porcine │ │ţesut gras, ficat │ │ │ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │ │cabaline │ │ţesut gras, ficat │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │păsări │abator │Ţesut gras │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Parathion │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │SR-EN 1528/1-4/2004 │ │ │Parathion-Methyl │ │ │ │AOAC-970.52 │ │ │Phorate │ │ │ │ │ │ │Diazinon │ │ │ │ │ │ │Ethion │ │ │ │ │ │ │Malathion │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Parathion │toate speciile │fermă de creştere │furaje │În cazul efectuării unei │ │ │Parathion-Methyl │ │ │ │anchete ca urmare a │ │ │Phorate │ │ │ │înregistrării unor rezultate │ │ │Coumaphos │ │ │ │pozitive la animalele din │ │ │Diazinon │ │ │ │exploataţia respectiva │ │ │Ethion ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Malathion │toate speciile │fermă de creştere │apă │În cazul efectuării unei │ │ │ │ │ │ │anchete ca urmare a │ │ │ │ │ │ │înregistrării unor rezultate │ │ │ │ │ │ │pozitive la animalele din │ │ │ │ │ │ │exploataţia respectiva │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.3.c. │Pb, Cd │Bovine - viţei │abator │muşchi, ficat, rinichi │SR-EN 1482/2003 │ │Metale grele │ │ ───────────────┤ │ │SR-EN 1483/2003 │ │(***) │ │ - tineret bovin│ │ │ │ │ │ │ ───────────────┤ │ │ │ │ │ │ - vaci │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │Pb, Cd │ovine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │Pb, Cd │caprine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │Pb, Cd, │porcine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │Pb, Cd │cabaline │ │muşchi, ficat, rinichi │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Pb, Cd │păsări(**) │abator │muşchi, ficat │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Pb │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, Hg │peşte │fermă piscicolă │peşte │SR-EN 1482/2003 │ │ │ │ │PIF: Constanţa Nord, │ │SR-EN 1484/2003 │ │ │ │ │Constanţa Sud, Albiţa, │ │ │ │ │ │ │Moraviţa, Aeroportul │ │ │ │ │ │ │Henry Coandă Bucureşti,│ │ │ │ │ │ │Sculeni, Siret │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Pb, Cd, Hg, │albine │producător │miere │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Pb, Cd, Hg │vânat de crescătorie │fermă şi abator │Ficat, Muşchi, rinichi │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Pb, Cd, Hg, │vânat salbatic │depozit │Muşchi, ficat, rinichi │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, Hg, │Cu toate speciile │fermă de creştere │furaje │SR EN - 1482/2003 │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ │Cu │toate speciile │fermă de creştere │apă │SR EN - 1482/2003 │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.3.d. │Aflatoxin B1 │Bovine │abator - animale tăiate│bila, ficat, │HPLC │ │Micotoxine │Ochratoxin A │ │ │urină │Protocol ELISA │ │ │Zearalenona │ │ │ │ │ │ │(Micotoxina F) (4) │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │Aflatoxin B1 │ovine │ │bila, ficat, urină │ │ │ │Ochratoxin A │ │ │ │ │ │ │Zearalenona │ │ │ │ │ │ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Aflatoxin B1 │caprine │Abator │bila, ficat, urină │ │ │ │Ochratoxin A │ │ferma │ │ │ │ │Zearalenona │ │ │ │ │ │ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │Aflatoxin B1 │porcine │ │bila, ficat, urină │ │ │ │Ochratoxin A │ │ │ │ │ │ │Zearalenona │ │ │ │ │ │ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │ │ │Aflatoxin B1 │cabaline │ │bila, ficat, urină │ │ │ │Ochratoxin A │ │ │ │ │ │ │Zearalenona │ │ │ │ │ │ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Aflatoxin B1 │păsări(**) │abator │Ficat, bila │ │ │ │Ochratoxin A │ │ │ │ │ │ │Zearalenona │ │ │ │ │ │ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Aflatoxina M1 │bovine, ovine, caprine│Producător │lapte │ │ │ │ │ │PIF: Albiţa, Constanţa │ │ │ │ │ │ │Nord, Constanţa Sud │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Aflatoxina B1, M1 │peşte crescătorie │fermă piscicolă │peste │ │ │ │şi Ochratoxina A │ │ │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Aflatoxina B1 │albine │producător │miere │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │Aflatoxin B1 │toate speciile │fermă de creştere │furaje │ │ │ │Aflatoxin B2 │ │ │ │ │ │ │Ochratoxin A │ │ │ │ │ │ │Zearalenona │ │ │ │ │ │ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │ │ │DON │ │ │ │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │B.3.e │Malachite green │peşte │fermă piscicolă │peşte │HPLC │ │Coloranţi │Leuco malachite │ │PIF: Constanţa Sud │ │ │ │ │green │ │ │ │ │ ├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ (*) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcţie de numărul de animale tăiate sau producţiile obţinute în anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 probă/ trimestru pentru fiecare specie în parte. (**) Pentru păsări, iepuri şi vânat de crescătorie o parte din probe (aprox. 40%) vor fi recoltate direct din fermele de producţie - recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animale sacrificate în scop de diagnostic. (***) Pentru contaminanţi (pesticide organoclorurate şi metale grele) la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare. Observaţie: Substanţele analizate, frecvenţa de recoltare, expedierea către laborator şi examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile legale. (1) Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, respectiv plasmă sau ser sanguin. ... (2) Substanţele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial în funcţie de informaţiile deţinute referitoare la tratamentele aplicate ... (3) Matricile vor fi selectate de medicul veterinar oficial astfel încât pe parcursul întregului an să fie testate toate, respectându-se principiul de recoltare: un animal - o matrice - o grupă de substanţe - o substanţă. ... (4) Probele depistate pozitive pentru zeranol sau zearalenona vor fi testate pentru ambele substanţe pentru a face distinctia între tratamentul ilegal cu zeranol şi contaminarea cu micotoxina zearalenona având în vedere posibilitatea producerii unor reacţii încrucişate. ... Menţiuni a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului strategic, acestea se vor trimite la un laborator naţional de referinţă din ţările UE, cheltuielile fiind suportate de DSVSA judeţene sau IISPV. ... b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol, se vor trimite la un laborator naţional de referinţă, prin grija autorităţii veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat. ... c) Pe lângă metodele de analiza menţionate în acest document se pot utiliza şi alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului ...
+
Secţiunea 12 DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR (radioactivitate cumulată de 137Cs şi 134Cs) Nr.
crt.
Produsele care se
controlează
Natura probei
Frecvenţa recoltării
probelor şi
examinării
1.
Materii prime şi produse de origine
animală
1. Ţesuturi comestibile, lapte materie prima, produse lactate, miere,
produse finite de origine animală, ingrediente;
2. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS
12327/1985);
3. Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur
(SR ISO 10703:2001)
O dată pe trimestru
la unităţile producă-
toare
2.
Furaje
1. Nutreţuri fibroase, suculente, grosiere, făinuri proteice, premixuri,
materii prime şi nutreţuri combinate;
2. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS
12327/1985);
3. Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur
(SR ISO 10703:2001).
O dată pe semestru
în ferme şi fabrici
de nutreţuri combina-
te.
3.
Apă
1. Apa din unităţile de industrie alimentară;
2. Apa utilizată în fermele de creştere a animalelor;
3. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS
12327/1985);
4. Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur
(SR ISO 10703:2001).
O dată pe an din
unităţi de industrie
alimentară
O dată pe an din
fermele de creştere
+
Capitolul III SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR ┌────┬─────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL │ │ │ ├──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nr. │ UNITĂŢILE │ PRIN INSPECŢIE │ PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR │ │crt.│ ├──────────────────────┼──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┤ │ │ │ Frecvenţa/ │ Natura probei │ Frecvenţa recoltării probelor pentru │ Responsabilitate │ │ │ │ Responsabilitate │ │ examene de laborator │ │ ├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ ├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 1. │ UNITĂŢI PENTRU │Pe toată perioada de │Produse biologice │1. De la toate seriile de producţie vaccinuri │ICPBMV │ │ │ PRODUCEREA, │activitate/Direcţia de│de uz veterinar │contra pseudopestei aviare, vaccinuri contra │ │ │ │ AMBALAREA, │control şi coordonare │(1) │pestei porcine clasice, vaccinuri contra rabiei, │ │ │ │ DIVIZAREA ŞI │a activităţii │ │vaccinuri contra antraxului, tuberculină conform │ │ │ │ CONDIŢIONAREA │farmaceutice │ │art. 86 din Norma sanitară veterinară privind │ │ │ │ PRODUSELOR │veterinare din cadrul │ │Codul produselor medicinale veterinare aprobată │ │ │ │ MEDICINALE │ANSVSA, ICPBMV │ │prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007 │ │ │ │ VETERINARE - │ │ │pentru aprobarea Normei sanitare veterinare │ │ │ │PRODUSE BIOLOGICE│ │ │privind Codul produselor medicinale veterinare, │ │ │ │ DE UZ VETERINAR │ │ │publicat în Monitorul Oficial al României, Partea │ │ │ │ │ │ │I, nr. 804 din data de 26 noiembrie 2007. │ │ │ │ │ │ │2. Pentru celelalte produse biologice de uz │ │ │ │ │ │ │veterinar - o dată pe an câte o serie din fiecare │ │ │ │ │ │ │sortiment şi formă de ambalare şi după caz: │ │ │ │ │ │ │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │ │ │ │ │ │ │reacţii postvaccinale sau se suspicionează lipsa │ │ │ │ │ │ │de eficacitate; │ │ │ │ │ │ │b) când se constată modificări organoleptice; │ │ │ │ │ │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │ │ │ │ │ │ │de conservare, depozitare. │ │ ├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 2. │ IMPORTATORI │Pe toată perioada de │Produse biologice │De la toate seriile de vaccinuri contra │1) ICPBMV │ │ │ PRODUSE │activitate/Direcţia de│de uz veterinar │pseudopestei aviare, vaccinuri contra pestei │2) medicii veterinari│ │ │ BIOLOGICE DE UZ │control şi coordonare │(2) │porcine clasice, vaccinuri contra rabiei, │oficiali din cadrul │ │ │ VETERINAR │a activităţii │ │vaccinuri contra antraxului, tuberculină, care vor│DSVSA, conform │ │ │ DIN ŢĂRI TERŢE │farmaceutice │ │fi comercializate pe teritoriul României conform │normativelor prevăzu-│ │ │ │veterinare din cadrul │ │art. 86 din Norma sanitară veterinară privind │te în Farmacopeea │ │ │ │ANSVSA, │ │Codul produselor medicinale veterinare aprobată │Româna şi │ │ │ │DSVSA │ │prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007 şi │STAS 6085-86. │ │ │ │ │ │de la toate produsele biologice de uz veterinar, │ │ │ │ │ │ │după caz: │ │ │ │ │ │ │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │ │ │ │ │ │ │reacţii postvaccinale/postterapeutice sau se │ │ │ │ │ │ │suspicionează lipsa de eficacitate; │ │ │ │ │ │ │b) când se constată modificări organoleptice; │ │ │ │ │ │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │ │ │ │ │ │ │de conservare, depozitare. │ │ ├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 3. │ UNITĂŢI PENTRU │Pe toată perioada de │Produse finite │O dată pe an câte o serie din fiecare sortiment şi│1) ICPBMV │ │ │ PRODUCEREA, │activitate/Direcţia de│şi materii prime │formă de ambalare şi după caz: │2) medicii veterinari│ │ │ AMBALAREA, │control şi coordonare │(1). │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │oficiali din cadrul │ │ │ DIVIZAREA ŞI │a activităţii │ │reacţii postterapeutice sau se suspicionează lipsa│DSVSA, conform │ │ │ CONDIŢIONAREA │farmaceutice │ │de eficacitate; │normativelor prevă- │ │ │ PRODUSELOR │veterinare din cadrul │ │b) când se constată modificări organoleptice; │Română zute în │ │ │ MEDICINALE │ANSVSA, │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │Farmacopeea şi │ │ │ VETERINARE │ICPBMV │ │de conservare, depozitare. │STAS 6085-86. │ │ │ │ │ │ │SR ISO 8213: 1996 │ ├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 4. │ DEPOZITE DE │Pe toată perioada de │Produse medicinale│După caz: │1) ICPBMV │ │ │ PRODUSE │activitate Direcţia de│de uz veterinar │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │2) medicii veterinari│ │ │ MEDICINALE │control şi coordonare │(2). │reacţii postterapeutice sau se suspicionează lipsa│oficiali din cadrul │ │ │ VETERINARE │a activităţii │ │de eficacitate; │DSVSA, conform │ │ │ │farmaceutice │ │b) când se constată modificări organoleptice; │normativelor prevă- │ │ │ │veterinare din cadrul │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │zute în Farmacopeea │ │ │ │ANSVSA/DSVSA │ │de conservare, depozitare. │Română şi │ │ │ │ │ │ │STAS 6085-86. │ ├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 5. │ FARMACII ŞI │Pe toată perioada de │Produse medicinale│După caz: │1) ICPBMV │ │ │ PUNCTE │activitate Direcţia de│de uz veterinar │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │2) medicii veterinari│ │ │ FARMACEUTICE │control şi coordonare │(2). │reacţii postterapeutice sau se suspicionează lipsa│oficiali din cadrul │ │ │ VETERINARE │a activităţii │ │de eficacitate; │DSVSA,conform │ │ │ │farmaceutice │ │b) când se constată modificări organoleptice; │normativelor prevă- │ │ │ │veterinare din cadrul │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │zute în Farmacopeea │ │ │ │ANSVSA/DSVSA │ │de conservare, depozitare. │Română şi │ │ │ │ │ │ │STAS 6085-86. │ └────┴─────────────────┴──────────────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘ (1) - Numărul de flacoane de produse biologice/probă, reagenţi de diagnostic/probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/probă vor fi stabilite de către ICPBMV; costurile analizelor vor fi suportate de producător. ... (2) - Numărul de flacoane de produse biologice/probă, reagenţi de diagnostic/probă, cantitatea de produse medicinale veterinare/probă vor fi stabilite de către ICPBMV; costurile analizelor vor fi suportate de către persoana juridică responsabilă, după caz de către importatori, depozite, farmacii veterinare, puncte farmaceutice veterinare. ... ----------- Preluat: 2026-09-24T15:00:50.836806+00:00 · SHA256: 167300218334e1a5f24cab9e24420a06b362123a1b8cbc66efb2e049d80b842a