Legislație națională
ORDIN · 449 · 2008
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Agriculturii ?i Dezvoltării Rurale · ID sursă 96775
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale EMITENT MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 615 din 21 august 2008 Având în vedere Referatul de aprobare al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură nr. 4.026 din 24 iunie 2008, în temeiul art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, şi al art. 7 alin. (7) Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:
+
Articolul 1 Prezentul ordin stabileşte caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
+
Articolul 2 Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit comercial în afara celor stabilite prin prezentul ordin este interzisă.
+
Articolul 3 În sensul prezentului ordin, termenii şi simbolurile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) a = latura ochiului; ... b) tex = fineţea firului; ... c) Lp = lungimea posădită; ... d) Hp = înălţimea posădită. ...
+
Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Dacian Cioloş Bucureşti, 8 iulie 2008. Nr. 449.
+
Anexa Caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale I. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele continentale, cu excepţia amenajărilor piscicole: A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setci simple; 2. setci compuse (ave); 3. setci fixe; 4. setci în derivă. B. Unelte de pescuit de tip capcană: 1. vintir; 2. talian. C. Unelte de pescuit filtrante: 1. năvod; 2. tifan; 3. voloc. D. Unelte de pescuit cu cârlige: - pripon. E. Unelte de pescuit şi instalaţii artizanale: 1. prostovol; 2. halău; 3. chipcel; 4. trandadaie; 5. lăptaş. II. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele maritime: A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setci simple; 2. setci compuse (ave); 3. setci fixe; 4. setci în derivă. B. Unelte de pescuit de tip capcană: - talian marin. C. Unelte de pescuit filtrante: 1. plasă pungă; 2. traul pelagic; 3. năvod. D. Unelte de pescuit cu cârlige: 1. pripon; 2. paragată. E. Unelte de pescuit şi instalaţii artizanale: 1. voltă; 2. ţaparină. III. Pescuit fără unelte: recoltarea manuală a rapanei, midiei şi stridiei IV. Definiţii şi caracteristici ale uneltelor de pescuit la pescuitul comercial în apele continentale şi maritime: 1. plasă - reţea de fire textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (se măsoară în ,,mm"), mărimea laturii ochiurilor de plasă (se măsoară în ,,mm"), fineţea firului (se măsoară în ,,tex"), lungimea şi lăţimea; 2. setcă fixă - unealtă de pescuit de tip reţea, simplă sau compusă (fără sirec, cu sirec), care se instalează în şiruri de zeci până la sute de metri, numite ,,lave", care sunt ancorate prin diverse metode şi rămân în acelaşi loc în care au fost amplasate pe toată durata procesului de pescuit; 3. setcă în derivă - unealtă de pescuit de tip reţea, simplă sau compusă, a cărei derivă se produce datorită efectului curenţilor apei şi al vântului asupra ambarcaţiunii de care este legată unealta de pescuit; 4. setcă simplă - unealtă de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, cu diferite mărimi ale laturilor ochiurilor de plasă, care reţine peştele prin agăţare şi încurcare şi este prevăzută cu elemente de armare: plutitoare şi greutăţi; 5. setcă compusă (cu sirec, avă) - unealtă de pescuit de tip reţea, formată dintr-o setcă simplă şi din 1-2 pereţi de plasă, cu mărimea laturilor ochiurilor de plasă mult mai mare decât la setca simplă, numite sirecuri, care reţine peştele prin agăţare şi încurcare şi este prevăzută cu elemente de armare: plutitoare, greutăţi; a) Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele continentale: ... *Font 9* ┌────┬──────────────────────────┬─────────────┬───┬───────┬─────────┬──────────────────────┐ │Nr. │ Tipul uneltei │ Latura │Tex│ Lp │ Hp │ Sirec │ │crt.│ │ ochiurilor │ │ (m) │ (m) ├────┬─────┬─────┬─────┤ │ │ │ de plasă: │ │ │ │ a │ Tex │ L/# │ H/# │ │ │ │ a/2a (mm) │ │ │ │(mm)│ │.....│.....│ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 1. │Setci simple pentru oblete│ 12-30/24-60 │ 50│35-37,5│1,34-1,57│....│.....│.....│.....│ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 2. │Setci simple pentru │ 32-40/64-80 │ 50│35-37,5│2,46-3,36│....│.....│.....│.....│ │ │scrumbie ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │ 32-40/64-80 │ 76│35-37,5│2,70-3,00│ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │ 32-40/64-80 │100│35-37,5│2,70-3,00│....│.....│.....│.....│ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 3. │Setci simple(fără sirec) │ 40-55/80-110│ 76│35-37,5│2,80-3,85│....│.....│.....│.....│ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │ 40-60/80-120│100│35-37,5│2,80-3,10│....│.....│.....│.....│ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │ 45-60/90-120│160│35-37,5│2,80-3,10│....│.....│.....│.....│ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │50-75/100-150│220│35-37,5│2,80-3,85│....│.....│.....│.....│ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │50-75/100-150│240│35-37,5│2,80-3,00│....│.....│.....│.....│ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 4. │Setci compuse pentru │ 12-30/24-60 │ 50│35-37,5│1,34-1,57│280 │ 240 │ 270 │ 5,5 │ │ │oblete │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 5. │Setci compuse pentru │ 32-40/64-80 │ 50│35-37,5│2,46-3,36│ │ │ │ │ │ │scrumbie ├─────────────┼───┼───────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ 32-40/64-80 │ 76│35-37,5│2,70-3,00│280 │ 340 │ 300 │ 4,5 │ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ 32-40/64-80 │100│35-37,5│2,70-3,00│ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 6. │Setci compuse (cu sirec) │ 40-55/80-110│ 76│35-37,5│2,80-3,85│ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ 40-60/80-120│100│35-37,5│2,80-3,10│280 │ 340 │ 300 │ 4,5 │ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ 45-60/90-120│160│35-37,5│2,80-3,10│ │ │ │ │ └────┴──────────────────────────┴─────────────┴───┴───────┴─────────┴────┴─────┴─────┴─────┘ b) Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele maritime: ... Nr.
crt.
Tipul uneltei
Latura
ochiului
a/2a (mm)
Fineţea
firului
(tex)
Lp
(m)
Hp
(m)
1.
Setci pentru calcan
200/400
≤160
35-37,5
2
2.
Setci pentru rechin
100-200/200-400
≤340
35-37,5
2
3.
Setci pentru scrumbie şi chefal
32-40/64-80
50
35-37,5
2,46-3,36
32-40/64-80
76
35-37,5
2,70-3,00
32-40/64-80
100
35-37,5
2,70-3,00
4.
Setci pentru guvid
10-12/20-24
76
35
1
6. unelte de pescuit de tip capcană - unelte de pescuit staţionare, confecţionate din plasă, prevăzute cu elemente de armare şi fixare, fixate de substrat, care barează drumul de deplasare al peştilor, dirijându-i într-un spaţiu delimitat. Elementele caracteristice sunt: aripa, care dirijează peştele, oborul, care reţine peştele dirijat într-un spaţiu limitat, şi camera de prindere, care reţine peştele. 7. vintir - unealtă de pescuit de tip capcană închisă, formată din unul sau mai multe spaţii complet delimitate şi 1, 2, 3 aripi de dirijare a peştelui; Caracteristici tehnice: Părţi componente
a (mm)
Tex
Lp (m)
Hp (m)
Aripă
35 - 40
340
4 - 8
H apă
Camera I
32 - 40
340
Camera II
32 - 40
340
Sac de colectare
32 - 40
420
Caracteristicile tehnice ale vintirului de Razim: Părţi componente
a (mm)
Tex
Lp (m)
Hp (m)
Aripă
40
340
8 - 10
H apă
Camera I
40
420
Camera II
40
420
Sac de colectare
40
666
8. talian de baltă - unealtă de pescuit de tip capcană mixtă, care se foloseşte la pescuitul în apele stătătoare adânci, de cel puţin 2-3 m, formată din aripă, obor şi camere de prindere; Caracteristici tehnice: Părţi componente
a (mm)
Tex
Lp (m)
Hp (m)
Aripă
32 - 50
320 - 420
28
H apă
Obor
35
320 - 420
17
Caracteristici tehnice: Părţi componente
a (mm)
Tex
Lp (m)
Hp (m)
Aripa
40 - 50
340 - 666
26
H apă
Obor
40 - 50
340 - 666
20
9. talian marin - unealtă de pescuit de tip capcană, de dimensiuni mari, care se instalează pe adâncimi de 5-12 m, formată dintr-o aripă, un obor şi două camere de prindere (anticamera şi cămara de prindere) dispuse simetric. Oborul şi camera de prindere sunt instalate paralel cu ţărmul. Aripa are rol de dirijare a peştelui, este confecţionată din plasă cu o lungime de 300-500 m şi este amplasată perpendicular pe direcţia ţărmului. Talianul marin se poate instala pe piloni sau flotori, în funcţie de adâncimea apei; Caracteristici tehnice: Părţi componente
a (mm)
Tex
Aripă
18-22
240
Obor
12
240
Anticameră
10
240
Cameră de prindere
7
240
10. năvod - unealtă de pescuit filtrantă înconjurătoare care se prezintă ca o plasă lungă, simetrică/asimetrică, prevăzută la mijloc cu sacul pentru reţinerea peştelui (matiţă); 11. tifan - unealtă de pescuit filtrantă, fără matiţă, având aspect de perete, cu lungimea între 50 - 100 m şi este realizată din plasă cu aceeaşi mărime a laturii ochiurilor; 12. voloc (bredină) - unealtă de pescuit filtrantă, fără matiţă, mai scurtă decât tifanul (Lp = 40-60 m), cu înălţimea de 3-4 m şi construită din plasă cu aceeaşi mărime a laturii ochiurilor, fiind folosită, în general, pentru pescuitul la mal; 13. pripon - unealtă de pescuit cu cârlige, constând dintr-o frânghie de relon lungă (ana sau hriptină), de care sunt legate din loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevăzute cu cârlige la capete; 14. prostovol (şaşma, năpastă, sacimă, plaşcă) - unealtă de pescuit confecţionată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăţi de plumb care o trag la fundul apei şi o strâng, formând în apă un sac în care este prins peştele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaş, ciorpac, cercală, difan, leşnic, leşteu, rociu, scărţaş, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colţuri de capetele curbate şi încrucişate a două nuiele sau vergele metalice şi fixată de o prăjină lungă; 16. chipcel (cârlionţ, tirboc, cârstaş) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peştelui mărunt; 17. trandadaie (furcă, steamp, cleştar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea peştilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăţi de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mişca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanţa maximă dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. Între lemne, în apropierea capătului de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu ochiurile de 40 mm, prevăzută cu două sirecuri cu ochiuri de 170 mm. Marginea plaselor este semicirculară şi însforată pe o frânghie dublă de 4 m, pe care se înşiră greutăţi; 18. lăptaş - unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă; 19. plasă pungă - unealtă de pescuit de forma unui perete vertical din plasă cu care se înconjoară o anumită suprafaţă a apei, delimitând-o până la un anumit orizont, prevăzută cu elemente de armare (flotori, greutăţi) care, după lansarea pe circumferinţa unui cerc, capătă forma unui cilindru. Pentru a reţine aglomerarea de peşte înconjurată, partea inferioară a uneltei se strânge prin punguire, închizând volumul de apă înconjurat. Este cea mai lungă unealtă de pescuit din plasă, având 200-1.000 m sau mai mult. Dimensiunile ochiului de plasă în zona de reţinere a peştelui (priton) variază în funcţie de specia de peşte care reprezintă obiectul pescuitului; 20. traul pelagic - unealtă de pescuit de formă tronconică, echipată cu un sistem de armare propriu, tractat în masa apei cu ajutorul unei nave, prin intermediul elementelor de legătură (vaiere, intermediare, frâie). Pentru a reţine selectiv peştii, dimensiunea ochiului de plasă de la cămaşa sacului trebuie să fie de: a) a = 7-8 mm (2a = 14-16 mm) pentru şprot; ... b) a =10-12 mm (2a = 20-24 mm) pentru hamsie/stavrid; ... 21. paragat - unealtă de pescuit cu cârlige, armată cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv paragatul este constituit dintr-o linie principală (ana) de care sunt prinse cârligele prin intermediul unor şnururi (petile) de lungimi şi intervale de prindere variabile. Paragatele pot fi de fund sau pelagice (în masa apei). Numărul maxim de cârlige per paragat nu trebuie să depăşească 100 de bucăţi; 22. paragat pentru rechin - unealtă de pescuit din frânghii şi şnururi cu diametrul de 5,0 mm - anaua, respectiv 2,5 mm - petila. Cârligele vor fi numărul 3, confecţionate din oţel inoxidabil. Lungimea petilelor va fi de 0,6 m, iar distanţa dintre petile de 3 m; 23. paragat pentru guvid - unealtă de pescuit din frânghii şi şnururi cu diametrul de 2,5 mm - anaua, respectiv 0,5 mm - petila. Cârligele vor fi numărul 1, confecţionate din oţel inoxidabil moale (pentru a se putea dezdoi atunci când se agaţă de pietre). Lungimea petilelor va fi de 0,25 m, iar distanţa dintre petile de 0,5 m; 24. voltă - unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv volta este constituită dintr-o linie principală cu diametrul de 0,4-0,6 mm, echipată la unul din capete cu un plumb cu greutate de 60-100 g, deasupra căruia se leagă două cârlige, numărul 1 sau 2, prin intermediul unui fir cu lungimea de 8-10 cm şi diametrul de 0,3-0,4 mm. Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel încât acesta să se afle la acelaşi orizont cu plumbul, iar cel de-al doilea, la 1 cm deasupra nodului de legătură al primului cârlig pe linia principală; 25. ţaparină - unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli artificiale. Din punct de vedere constructiv ţaparina este constituită dintr-o linie principală cu diametrul de 0,3-0,5 mm, echipată la unul din capete cu un plumb cu greutatea de 80-100 g, deasupra căruia se leagă 10 cârlige numărul 2-4, prin intermediul unui fir cu lungimea de 4-5 cm şi diametrul de 0,25-0,35 mm. Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel încât curbura acestuia să fie la o distanţă de 10 cm deasupra plumbului, iar următoarele, la o distanţă de 12-14 cm deasupra nodului anterior. V. Condiţii de folosire a uneltelor de pescuit A. Condiţii generale de folosire a uneltelor de pescuit: a) obligativitatea montării de mărci furnizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pe uneltele de pescuit, înscrise în permisul de pescuit comercial; ... b) uneltele de pescuit admise la practicarea pescuitului comercial sunt cele înscrise în licenţa de pescuit (tip, nr. , cod, zonă). ... B. Condiţii specifice: a) în Marea Neagră talienele se montează la o distanţă de cel puţin 2 Mm (mile marine) între ele; ... b) în Marea Neagră setcile se amplasează la o distanţă de cel puţin 1 Mm faţă de uneltele de pescuit tip talian; ... c) la pescuitul comercial sunt obligatorii marcarea uneltelor de pescuit, precum şi semnalizarea poziţiei uneltelor de pescuit cu balize (flotor); ... d) pentru a se evita intersectarea accidentală a navelor şi ambarcaţiunilor cu instalaţiile de tip talian, se impune necesitatea semnalizării talienelor cu sisteme specializate instalate la capătul de larg al talianului, la o distanţă de 30 m de acesta; ... e) pe timpul pescuitului poziţia lavelor de paragate şi setci va fi semnalizată prin elemente flotante vizibile de la distanţă. ... C. Interdicţii În activitatea de pescuit în scop comercial se interzic: a) folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm şi a =100 mm, respectiv 2a = 80 mm şi 2a = 200 mm, folosirea şirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru scrumbie; ... b) folosirea setcilor de calcan confecţionate din aţe cu fineţea mai mică de 6,350 m/kg şi a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagră; ... c) folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m; ... d) folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", respectiv de la ţărm până la izobata de 20 m; ... e) folosirea năvoadelor în reţeaua de canale, gârle şi sahale; ... f) folosirea uneltelor de tip prostovol, năpatcă şi lăptaş, în zona Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu excepţia apelor care constituie frontieră de stat; ... g) folosirea năvoadelor în Delta şi în Lunca inundabilă a Dunării, precum şi în Complexul Razelm-Sinoie şi în celelalte lacuri litorale, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului; ... h) folosirea uneltelor de pescuit tractate de tip traul şi năvod, pe Dunăre şi pe braţele sale; ... i) folosirea uneltelor de plasă în râurile şi lacurile naturale din zona de munte; ... j) folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanţă de 5 km în largul mării şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte şi de alta a braţelor Sulina şi Sfântu Gheorghe; în faţa braţului Chilia al Dunării lăţimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul braţului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale ale României; ... k) folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în faţa gârlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a bălţilor, pe o distanţă de câte 500 m de ambele părţi ale gurilor de vărsare, precum şi în interiorul acestora, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului; ... l) folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurii Dunării - Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în aval de Ciotic, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului; ... m) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare, în zona de 500 m în aval de baraj. ... VI. Modul de măsurare a ochiurilor plaselor de pescuit se face în conformitate cu Regulamentul CE nr. 517/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/1998 al Consiliului în ceea ce priveşte determinarea dimensiunilor ochiurilor de plasă şi evaluarea grosimii firului plaselor de pescuit. --------- Preluat: 2026-09-24T17:51:34.271651+00:00 · SHA256: a1e91d53a137caa38ab9a77ce0c326dc21a1d359425b2a3ac875a3c000064b7d