Legislație națională
ORDIN · 1490 · 2008
ORDIN nr. 1.490 din 27 august 2008 privind aprobarea Metodologiei de calcul al indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Sănătă?ii Publice · ID sursă 97003
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ORDIN nr. 1.490 din 27 august 2008 privind aprobarea Metodologiei de calcul al indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 628 din 29 august 2008 Văzând Referatul comun al Direcţiei generale organizare, resurse umane, dezvoltare profesională şi salarizare şi al Direcţiei generale buget şi credite externe nr. 9.036/2008 privind Metodologia de calcul al indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin: + Articolul 1 Se aprobă Metodologia de calcul al indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului, prezentată în anexă. + Articolul 2 Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 3 Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar Bucureşti, Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, precum şi spitalele publice şi managerii acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. + Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătăţii publice, Gheorghe Eugen Nicolăescu Bucureşti, 27 august 2008. Nr. 1.490. + Anexa METODOLOGIE de calculul al indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului A. Indicatori de management al resurselor umane 1. Proporţia medicilor din totalul Nr. de medici angajaţi în spital personalului angajat al spitalului = ──────────────────────────────── x 100 Total persoane angajate în spital Numărul de medici angajaţi în spital se referă la: medicii încadraţi în secţiile/compartimentele cu paturi, inclusiv cei cu integrare clinica (UMF-işti); medicii încadraţi în structurile care deservesc secţiile cu paturi, respectiv laboratoare, servicii de anatomie patologică şi medicină legală, staţionare de zi cu locuri (LSM/CSM), UPU/CPU etc.; medicii din cabinetele de specialitate, oncologie medicală, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, boli infecţioase, planificare familială, dispensare TBC, ambulatorii de specialitate (stomatologie, pentru studenţi, pentru sportivi etc.); medicii din sanatorii TBC, preventorii etc.; medicii din cabinetele medicale şcolare şi studenţeşti; medicii de medicină dentară, medicii din cabinetele de specialitate din ambulatoriul integrat fără corespondent în secţiile/compartimentele cu paturi, potrivit statului de funcţii pentru posturile ocupate. Personalul angajat al spitalului cuprinde numărul total al posturilor ocupate cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, după caz. 2. Proporţia personalului medical Nr. de personal medical din totalul personalului angajat = ───────────────────────────────── x 100 al spitalului Total persoane angajate în spital Personalul medical cuprinde: - medici, farmacişti; alt personal superior sanitar: fiziokinetoterapeut; bioinginer medical; biolog, biochimist, chimist, fizician, expert în fizică medicală; psiholog, logoped, sociolog, profesor CFM, kinetoterapeut, asistent social; profesor CFM, biolog, chimist SSD; asistente medicale cu studii superioare, superioare de scurtă durată, postliceale şi medii, moaşe, tehnician utilaje medicale şi tehnician dentar, soră medicală, oficiant medical, registrator medical, statistician medical; funcţii prevăzute în notele anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005 , cu modificările şi completările ulterioare, şi care se salarizează la nivel de studii medii, postliceale sau SSD. 3. Proporţia personalului Nr. de personal medical medical cu studii superioare cu studii superioare din totalul personalului = ───────────────────────────── x 100 medical Nr. total de personal medical Personalul medical cu studii superioare este format din medici, farmacişti; alt personal sanitar superior: fiziokinetoterapeuţi; bioinginer medical; biolog, chimist, biochimist, fizician, expert în fizică medicală, psiholog, logoped, sociolog, profesor CFM, kinetoterapeut, asistent social; chimist SSD, asistente medicale, moaşe cu studii superioare, SSD; funcţii prevăzute în notele anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005 , cu modificările şi completările ulterioare, şi care se salarizează la nivel de SSD. 4. Nr. mediu de consultaţii Nr. de consultaţii în ambulator pe un medic în ambulator = ──────────────────────────────── Nr. de medici care acordă consultaţii în ambulator Se includ: - medicii care acordă consultaţii în ambulatoriul integrat, respectiv medicii încadraţi în secţiile şi compartimentele cu paturi, care acordă asistenţă medicală în ambulatoriul integrat, precum şi medicii încadraţi în ambulatoriul integrat, în cabinetul de specialitate, fără corespondent în secţiile sau compartimentele cu paturi, conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului; - medicii care acordă consultaţii în ambulatoriul de specialitate (pentru sportivi, pentru studenţi, stomatologie etc.); - medicii din cabinetele de specialitate, oncologie medicală, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, boli infecţioase, planificare familială, dispensare TBC. B. Indicatori de utilizare a serviciilor 1. Durata medie de spitalizare pe spital şi pe fiecare secţie se calculează astfel: Durata medie Om-zile spitalizare de spitalizare = ───────────────────────────────── pe spital Bolnavi aflaţi Bolnavi intraţi la începutul + în cursul perioadei perioadei Durata medie Om-zile spitalizare de spitalizare = ────────────────────────────────────────────────────── pe secţie Bolnavi aflaţi Bolnavi intraţi Bolnavi transferaţi la începutul + în cursul + în cursul perioadei perioadei perioadei din alte secţii 2. Rata de utilizare a paturilor pe spital şi pe fiecare secţie: Indicele de utilizare Om-zile spitalizare (a bolnavilor aflaţi şi intraţi) a paturilor (Iu) = ──────────────────────────────────────────────────── Numărul mediu de paturi Rata de utilizare Iu x 100 a paturilor = ──────── , 365 zile în care: Iu = indicele de utilizare a paturilor Numitorul se referă la numărul de zile calendaristice aferente perioadei de raportare. Numărul mediu de paturi poate fi egal cu existentul de la începutul perioadei de referinţă sau poate să difere, situaţie în care se calculează ca o medie aritmetică ponderată la trimestru, semestru şi an. 3. Indicele Total cazuri ponderate de complexitate = ────────────────────── x 100 a cazurilor Total cazuri rezolvate Complexitatea cazurilor (indicele de case mix): exprimă tipurile de pacienţi trataţi în spital în funcţie de diagnostic şi gravitate. Indicele de complexitate a cazurilor: număr care exprimă resursele necesare spitalului în concordanţă cu pacienţii trataţi. Cazuri ponderate: pacienţii "virtuali" generaţi prin ajustarea cazurilor externate, în funcţie de resursele asociate cu fiecare tip de caz. Se pot calcula pentru cazurile externate şi pentru cazurile echivalente. 4. Procentul pacienţilor Nr. de pacienţi cu intervenţii chirurgicale cu intervenţii chirurgicale din totalul pacienţilor externaţi = ──────────────────────────── x 100 din secţiile de chirurgie Nr. de pacienţi externaţi din secţiile cu profil chirurgical C. Indicatori economico-financiari 1. Execuţie bugetară Cheltuieli bugetare realizate faţă de bugetul = ────────────────────────────── x 100, de cheltuieli aprobat Total buget cheltuieli aprobat în care: - cheltuieli bugetare realizate = plăţi nete realizate în perioada de raportare; - total buget cheltuieli aprobat = prevederi bugetare aprobate. 2. Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii în funcţie de sursele de venit se determină astfel: Structura cheltuielilor Suma prevederilor cheltuielilor pe tipuri de servicii bugetare aferente serviciilor şi în funcţie = ─────────────────────────────── x 100 de sursele de venit Suma surselor de venit ce finanţează aceste cheltuieli NOTĂ: Valoarea acestui indicator exprimată în procente se determină ca raport între suma prevederilor cheltuielilor bugetare aferente structurilor: - servicii de urgenţă - cuprind cheltuieli privind drepturile de personal, medicamente şi materiale sanitare, alte cheltuieli; - servicii paraclinice (inclusiv imagistică) - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii; - servicii spitalizare continuă - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii, inclusiv cheltuielile efectuate în cadrul programelor naţionale de sănătate; - servicii spitalizare de zi - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii, inclusiv cheltuielile efectuate în cadrul programelor naţionale de sănătate; - servicii din ambulatoriul de specialitate (integrat) al spitalului - cuprind cheltuieli privind drepturile de personal, medicamente şi materiale sanitare şi alte cheltuieli, precum şi contravaloarea serviciilor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru activitatea prestată în ambulatoriu (care se raportează distinct de primele categorii de cheltuieli) şi suma surselor de venit din care sunt finanţate aceste cheltuieli. În fişa de evaluare se trece valoarea indicatorilor per total, iar în anexă se detaliază pe tipurile de servicii mai sus menţionate. 3. Procentul veniturilor proprii Venituri proprii din totalul = ───────────────────── x 100, veniturilor spitalului Total venituri spital în care: - venituri proprii = veniturile obţinute de spital, exclusiv cele obţinute în contractul cu casa de asigurări de sănătate, inclusiv subvenţiile de la bugetul local, bugetul de stat, donaţii, sponsorizări, precum şi alte venituri încasate de spital; - total venituri spital = veniturile obţinute de spital, inclusiv cele obţinute în contractul cu casa de asigurări de sănătate, precum şi subvenţii de la bugetul local, bugetul de stat, donaţii, sponsorizări, precum şi alte venituri încasate de spital. 4. Procentul cheltuielilor Cheltuieli de personal de personal din totalul = ─────────────────────── x 100, cheltuielilor spitalului Total cheltuieli spital în care: - cheltuieli de personal - se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile aferente rezidenţilor şi personalul aflat în practică asistată/supravegheată conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar, aprobată prin Legea nr. 148/2008 ; - total cheltuieli spital - se referă la prevederile totale bugetare de cheltuieli ale spitalului. 5. Procentul cheltuielilor Cheltuieli cu medicamente cu medicamente din totalul = ───────────────────────── x 100, cheltuielilor spitalului Total cheltuieli spital în care: - cheltuieli cu medicamente - se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile cu medicamentele; - total cheltuieli spital - se referă la prevederile bugetare totale de cheltuieli ale spitalului. 6. Procentul cheltuielilor Cheltuieli de capital de capital din totalul = ─────────────────────── x 100, cheltuielilor spitalului Total cheltuieli spital în care: - cheltuieli de capital - se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile de capital; - total cheltuieli spital - se referă la prevederile bugetare totale de cheltuieli ale spitalului. 7. Costul mediu Cheltuieli realizate pe zi spitalizare = ─────────────────────── Nr. om-zile spitalizare în care: - cheltuieli realizate = cheltuieli totale efectiv realizate. D. Indicatori de calitate 1. Rata mortalităţii Decese în spital intraspitaliceşti = ──────────────── x 100, Bolnavi ieşiţi în care: - decese în spital - se referă la toţi decedaţii în spital, indiferent de timpul scurs de la internare şi până la deces. 2. Rata infecţiilor Nr. de bolnavi cu infecţii nosocomiale nosocomiale = ────────────────────────────────────── x 100 Bolnavi externaţi Se calculează pe total spital şi pe fiecare secţie. 3. Indicele de concordanţă a diagnosticului de la internare şi cu diagnosticul la externare: Indicele de concordanţă Nr. diagnostice concordante = ─────────────────────────── x 100, Nr. de pacienţi externaţi în care: - numărătorul formulei se referă la numărul de cazuri pentru care codul diagnosticului la internare concordă cu codul diagnosticului principal la externare, dacă ambele se găsesc ambele situate în aceeaşi grupă de coduri de la începutul fiecărei clase de boli. Exemplu: A00-A09; B15-B19; D50-D53; E65-E68 etc. În legătură cu codurile care exprimă suspiciune de boală, screening, contact de boală, leziunea unui organ, unei articulaţii etc., care se confirmă prin diagnosticul principal la externare, sunt concordante. Concordanţa statistică şi informatică nu trebuie să fie confundate cu concordanţa medicală. Exemplu: Sunt afecţiuni, cum ar fi nefrita interstiţială acută/cronică cu cod N12 la internare, care la externare poate pleca cu un diagnostic principal de la alte clase: A, B; C; D; M; T, nefrita devenind la externare diagnostic secundar şi, în acest caz, totul este concordant. Explicaţia: clasificarea este alcătuită pe mai multe axe şi raportul dintre ele este stabilit de regulile de codificare. DRG-ul introduce axele de diagnostic (etiologic, organ, histologic etc.) într-o categorie majoră de diagnostic, după organul lezat, dar nu afectează regulile de codificare. Ca urmare: toate rezultatele statistico-informatice neconcordante se retrimit la spitale pentru ca medicul şef de secţie, pe baza foii de observaţie şi în prezenţa medicilor curanţi, să stabilească dacă din punct de vedere medical, deşi sunt coduri şi grupe diferite, există concordanţă. Medicul şef de secţie va nota pe propria răspundere acest lucru. NOTĂ: - în anexă, lit. A. "Indicatori de management al resurselor umane", la pct. 1, 2 şi 3 nu se vor lua în calcul rezidenţii, personalul aflat în practică asistată/supravegheată conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2008 , aprobată prin Legea nr. 148/2008 ; - următoarele structuri medicale oferă servicii medicale ambulatorii: cabinet stomatologie urgenţă, cabinet de asistenţă socială, cabinet medical şcolar, şi nu se iau în calcul la determinarea indicatorului A.4. -----------
Preluat: 2026-09-24T17:59:50.904333+00:00 · SHA256: af06203a9d9cffc5f93080fe3bd55169b6cd94d2a7db1f1508df14da22db2038