Legislație națională
ORDIN · 1563 · 2008
ORDIN nr. 1.563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Sănătă?ii Publice · ID sursă 97359
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ORDIN nr. 1.563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 15 septembrie 2008 Văzând Referatul de aprobare al Autorităţii de Sănătate Publică şi al Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice nr. E.N. 9.562 din 12 septembrie 2008, având în vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:
+
Articolul 1 (1) Se aprobă Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. ... (2) În incinta unităţilor de învăţământ este interzisă comercializarea produselor care se încadrează în criteriile şi limitele prevăzute în lista din anexa nr. 1. ...
+
Articolul 2 Se aprobă principiile care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
+
Articolul 3 Se aprobă necesarul zilnic de calorii, substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi, prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
+
Articolul 4 Se aprobă echivalenţele alimentare, necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi, datele orientative privind valoarea calorică a alimentelor şi caracteristicile nutriţionale ale grupelor alimentare utilizate pentru alcătuirea meniurilor la copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto), prevăzute în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.
+
Articolul 5 Se aprobă piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcţie de necesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstă, prevăzută în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin.
+
Articolul 6 Pentru ducerea la îndeplinire a art. 10 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, se vor respecta prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, cu modificările ulterioare, precum şi dispoziţiile prezentului ordin.
+
Articolul 7 Operatorii economici care distribuie şi/sau comercializează alimente în incinta unităţilor de învăţământ trebuie să facă dovada compoziţiei alimentelor prin etichetă, specificaţii de la producător sau buletine de analiză.
+
Articolul 8 Structurile din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi inspecţiile sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin şi vor controla respectarea lor.
+
Articolul 9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătăţii publice, Gheorghe Eugen Nicolăescu Bucureşti, 12 septembrie 2008. Nr. 1.563.
+
Anexa 1 LISTA alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor Nr.
crt.
Alimente nerecomandate
Limita de la care
alimentele devin
nerecomandate
Exemple de categorii de alimente
care prin conţinut sau forma de
prezentare pot fi nerecomandate
1.
Alimente cu conţinut mare
de zaharuri*
Peste 15 g zaharuri
/100g produs
- prajituri
- bomboane
- acadele
- alte produse similare
2.
Alimente cu conţinut mare
de grăsimi
Peste 20 g grăsimi
/100 g produs, din
care, cumulativ:
- grăsimi saturate
peste 5 g/100 g
produs
- acizi graşi trans
peste 1 g/100 g
produs
- hamburgeri
- pizza
- produse de tip patiserie
- cartofi prăjiţi
- alte alimente preparate prin
prajire
- maioneze, margarină
- brânză topită, brânzeturi
tartinabile cu conţinut de grăsime
peste 20%
- mezeluri grase
- alte produse similare
3.
Alimente cu conţinut mare
de sare
Peste 1,5 g sare
/100 g produs (sau
peste 0,6 g sodiu/
100 g produs)
- chipsuri
- biscuiţi săraţi
- covrigei săraţi
- sticksuri sarate
- snacksuri
- alune sarate
- seminţe sarate
- brânzeturi sărate
- alte produse similare
4.
Băuturi răcoritoare**
-
- orice tip de băuturi răcoritoare,
cu excepţia apei potabile îmbuteli-
ate sau a apei minerale îmbuteliate
5.
Alimente cu conţinut
ridicat de calorii pe
unitatea de vânzare
Peste 300 kcal pe
unitatea de vânzare
- orice tip de aliment care, prin
conţinut, aduce un aport de calorii
de peste 300 kcal pe unitate de
vânzare
6.
Alimente neambalate***
-
- alimente vrac
- sandvişuri neambalate
7.
Alimente neetichetate****
-
- alimente care nu respectă
prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 106/2002 privind etichetarea
alimentelor, cu modificările şi
completările ulterioare
----------- * Fac excepţie fructele şi legumele proaspete. ** În incinta şcolilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată, pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea. *** Se exceptează bananele şi citricele. **** Pentru crearea unor deprinderi nutriţionale sanogene se recomandă etichetarea nutriţională.
+
Anexa 2 PRINCIPIILE care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi 1. Caracteristici în alimentaţia copilului a) Nevoile nutriţionale ale copiilor diferă în funcţie de vârstă. ... b) Un copil creşte în salturi, ceea ce se reflectă prin nevoi energetice diferite. ... c) Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală normală, evidenţiată prin compararea parametrilor creşterii cu curbele standard. ... 2. Principii în alimentaţia copilului Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea unor principii de bază, şi anume: a) asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare ... b) asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr ... c) consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi de zahăr adăugat ... 3. Reguli generale privind alimentaţia copiilor în creşe, unităţi de învăţământ sau alte tipuri de colectivităţi 1. Conducerile creşelor, unităţilor de învăţământ sau ale oricăror alte tipuri de colectivităţi de copii şi tineri vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului. 2. Meniurile vor asigura un aport caloric şi nutritiv în conformitate cu recomandările cuprinse în anexele nr. 3 şi 4, proporţional cu timpul petrecut de copil în colectivitate. De exemplu, pentru un program şcolar de 6 ore, se recomandă o gustare care să asigure 10% din raţia energetică zilnică. 3. În alcătuirea meniului unui copil de peste 2 ani se va utiliza piramida alimentară, cuprinsă în anexa nr. 5. a) Piramida alimentară este alcătuită din grupe de alimente cu o repartiţie a cantităţii recomandate a fi consumate sub denumirea de porţie nutritivă. ... b) O porţie nutritivă este recomandarea cantitativă a unui aliment exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceaşca. ... c) În cadrul piramidei alimentare, numărul de porţii nutritive dintr-o anumită grupă se stabileşte în funcţie de necesarul de calorii al copilului, care la rândul său depinde de vârstă, sex, dezvoltarea corporală şi gradul de activitate. ... 4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiţi; la masa de prânz nu se vor servi felurile 1 şi 2 preponderent cu glucide din cereale, de exemplu, supă cu găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume). 5. Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot). 6. Mâncărurile gen tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite. 7. Meniul va fi îmbogăţit cu vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe. 8. Se interzice folosirea cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp. 4. Alimentaţia copilului preşcolar trebuie să respecte următoarele reguli: a) Alimentaţia trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază: pâine, cereale, orez şi paste făinoase, vegetale, fructe, lapte, brânză şi iaurt, carne, pui, peşte şi ouă. ... b) Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat. ... c) Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit. ... d) Pentru asigurarea raţiei zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi. ... e) Alimentele din meniu pot să aibă consistenţă şi culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare. ... f) Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului. ... g) Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, devine neliniştit sau nu manifestă interes. ... 5. Alimentaţia copilului şcolar trebuie să respecte cu precădere următoarele reguli: a) să asigure un necesar de calorii şi micronutrienţi conform vârstei şi ritmului de creştere; ... b) să asigure un aport corespunzător de proteine/zi, prin consumul de carne, ouă, produse lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia, ... c) să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasăre şi porc, legumele - inclusiv fasole şi alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi; ... d) gustarea să fie formată din fructe, lapte şi produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime; ... e) să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei. ...
+
Anexa 3 NECESARUL ZILNIC DE CALORII substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi A. Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi
Adolescenţi
Copii Băieţi Fete
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
1 2 3 4 5 6 7
Calorii (kcal)
- necesar mediu 1.300 1.800 2.400 3.100 3.500 2.600 2.800
- variaţii posibile în funcţie de caracteristicile grupului 900-1.800 1.300-2.300 1.700-3.300 2.200-3.700 3.000-3.900 1.800-3.000 2.000-3.000
Proteine totale
- necesar mediu 44-51 g 61-70 g 82-94 g 106-121 g 120-137 g 89-101 g 96-109 g
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 31-70 g 44-90 g 58-129 g 75-144 g 102-152 g 61-117 g 68-117 g
- % din valoarea calorică 14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16%
Proteine animale
- necesar mediu 31-36 g 40-46 g 49-56 g 52-55 g 60-69 g 49-55 g 48-54 g
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 22-49 g 29-59 g 35-77 g 41-79 g 51-76 g 34-64 g 34-59 g
- % din cantitatea proteinelor totale 70% 65% 60% 55% 50% 55% 50%
Proteine vegetale
- necesar mediu 13-15 g 21-24 g 33-38 g 54-66 g 60-69 g 40-46 g 48-55 g
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 9-21 g 15-31 g 23-52 g 34-65 g 51-76 g 25-55 g 34-58 g
- % din cantitatea proteinelor totale 30% 35% 40% 45% 50% 45% 50%
Lipide totale
- necesar mediu 49-60 g 58-68 g 65-77 g 83-100 g 94-113 g 70-84 g 75-90 g
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 34-77 g 42-87 g 46-106 g 71-119 g 81-126 g 49-87 g 54-97 g
- % din valoarea calorică 35-40% 30-35% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30%
Lipide animale
- necesar mediu 37-45 g 44-51 g 49-58 g 58-70 g 60-79 g 50-59 g 53-63 g
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 26-58 g 32-65 g 35-80 g 50-83 g 57-88 g 37-68 g 38-68 g
- % din cantitatea lipidelor totale 75% 75% 75% 70% 70% 70% 70%
Lipide vegetale
- necesar mediu 12-15 g 14-17 g 16-19 g 25-30 g 28-47 g 20-25 g 22-27 g
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 8-19 g 10-22 g 11-26 g 21-36 g 24-38 g 11-29 g 16-29 g
- % din cantitatea lipidelor totale 25% 25% 25% 30% 30% 30% 30%
Glucide
- necesar mediu 143-168 g 220-240 g 322-351 g 416-454 g 470-521 g 349-380 g 376-410 g
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 100-222 g 174-309 g 228-483 g 295-541 g 402-571 g 241-439 g 268-439 g
- % din valoarea calorică 45-53% 50-55% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60% B. Necesarul zilnic de elemente minerale pentru copii şi adolescenţi Grupa de vârstă
Elemente minerale
Calciu
- mg -
Fosfor
- mg -
Magneziu
- mg -
Fier
- mg -
Zinc
- mg -
Iod
- æg -
Copii
0-12 luni
800
400
70
7
4
40
1-3 ani
900
400
125
8
7
60
4-6 ani
900
500
180
9
9
80
7-9 ani
1.100
700
220
10
10
100
10-12 ani
1.200
800
270
12
12
120
Băieţi
13-15 ani
1.200
1.000
330
13
14
140
16-19 ani
1.300
1.100
360
16
15
150
Fete
13-15 ani
1.100
900
310
15
14
130
16-19 ani
1.200
1.000
310
18
14
140
+
Anexa 4 ECHIVALENŢELE ALIMENTARE, necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi, datele orientative privind valoarea calorică a alimentelor şi caracteristicile nutriţionale ale grupelor alimentare utilizate pentru alcătuirea meniurilor la copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto)
+
Articolul 1 Pentru aprecierea cantităţilor de alimente consumate în medie pe zi de un copil, se va realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive) în lunile februarie, mai şi octombrie. Cantităţile din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se vor împărţi la numărul total de consumatori din cele 10 zile, obţinându-se raţia medie pe copil, care se va compara cu raţiile recomandate din tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi".
+
Articolul 2 Conţinutul alimentelor în calorii şi în anumite substanţe nutritive (proteine, lipide şi glucide) se va stabili prin calcul, folosindu-se tabele de compoziţia alimentelor, rezultatele obţinute comparându-se cu necesarul zilnic consemnat în anexa nr. 3 "Necesarul zilnic de calorii, substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi".
+
Articolul 3 Se permite depăşirea raţiilor recomandate cu până la 20% la lapte şi produse lactate, carne şi preparate din carne, peşte, legume şi fructe. La copiii antepreşcolari şi preşcolari nu se recomandă untura, ca grăsime animală, ci numai untul sau smântâna.
+
Articolul 4 În creşele cu orar de zi şi în grădiniţele cu orar prelungit raţiile realizate trebuie să reprezinte 75-80% din raţiile recomandate în tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi".
+
Articolul 5 Pentru calcularea meniurilor se vor folosi următoarele echivalenţe alimentare: a) 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspăt; ... b) 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspăt; ... c) 100 g caşcaval = 700 ml lapte proaspăt; ... d) 100 g brânză telemea de vacă = 550 ml lapte proaspăt; ... e) 100 g brânză telemea de oi = 450 ml lapte proaspăt; ... f) 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt; ... g) 100 g caş = la fel ca la brânza telemea; ... h) 100 g mezeluri = 125 g carne; ... i) 100 g specialităţi din carne (şuncă de Praga, muşchi file, muşchi ţigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne; ... j) 100 g smântână = 40 g unt; ... k) 100 g pâine neagră = 71 g făină; ... l) 100 g pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină; ... m) 100 g pâine albă = 76 g făină; ... n) 100 g paste făinoase (inclusiv biscuiţi fără cremă) = 100 g făină; ... o) 100 g mălai, orez, griş = 100 g făină; ... p) 100 g compot = 15 g zahăr; ... q) 100 g dulceaţă = 70 g zahăr; ... r) 100 g gem, peltea, marmeladă = 40 g zahăr; ... s) 100 g nectar de fructe = 30 g zahăr; ... t) 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahăr; ... u) 100 g bomboane = 90 g zahăr; ... v) 100 g miere = 80 g zahăr; ... w) 100 g ciocolată = 50 g zahăr şi 30 g grăsime vegetală; ... x) 100 g bulion sau pastă de roşii = 600 g pătlăgele roşii (tomate); ... y) 100 g suc de roşii = 135 g tomate; ... z) 100 g varză acră = 130 g varză crudă; ... aa) 100 g murături = 125 g legume crude; ... bb) 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude; ... cc) 100 g morcovi deshidrataţi =1.700 g morcovi cruzi; ... dd) 100 g conserve de legume = 100 g legume crude. ... Tabelul 1 Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi
Grupa de alimente (g) Copii Adolescenţi
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani Băieţi Fete
11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
1 2 3 4 5 6 7
Lapte şi produse lactate (în echivalent lapte) 700 700 800 750 700 700 700
Carne şi preparate din carne (în echivalent carne) 60 85 110 190 230 170 190
Peşte şi preparate din peşte (în echivalent peşte) 0 15 25 35 35 30 30
Ouă (g) 30 35 40 50 50 50 50
Grăsimi
- total 25 32 40 50 55 35 40
- animale 15 20 25 30 30 20 20
- vegetale 10 12 15 20 25 15 20
Produse cerealiere (în echivalent făină) 90 160 230 380 460 330 360
Cartofi 110 150 180 200 230 180 200
Alte legume 210 220 230 350 380 290 310
Leguminoase uscate 0 5 5 10 15 7 7
Fructe 100 130 150 180 200 180 180
Zahăr şi produse zaharoase 35 45 50 70 80 55 55 Tabelul 2 Valoarea calorică a alimentelor Valoare
calorică
kcal/100 g
Alimente
Minimă
Sub 5
Apă, apă minerală, ceai neîndulcit, supe
clare
Scăzută
5-60
Fructe: mere, căpşuni, caise, piersici,
prune, cireşe, vişine, pepene, portocale,
mandarine, grepfrut, mango, ananas
Legume: fasole verde, varză, conopidă,
morcovi, pătrunjel, castraveţi, usturoi,
ceapă, salată, ciuperci, spanac,
sparanghel, brocoli
Lapte degresat, brânză proaspătă de vacă
Moderată
60-120
Fructe: pere, struguri, banane, fructe
uscate, fructe glasate
Legume: porumb, mazăre, soia, fasole
boabe, cartofi fierţi/copţi
Carne slabă, pui
Ou, brânză telemea, peşte
Cereale simple, pâine
Lapte integral, iaurt integral, iaurt cu
fructe cu conţinut redus de grăsime
Crescută
120-300
Îngheţată, iaurt gras, smântână, caşcaval
brânză topită, carne grasă, salam,
cârnaţi, paste cu sos, biscuiţi,
prăjituri, cereale îmbogăţite, musli,
sosuri
Foarte
crescută
Peste 300
Plăcintă cu carne, cartofi prăjiţi, pui/
peşte/carne prăjit/prăjită, hamburger,
pizza, dulciuri (prăjituri cu cremă,
ciocolată, bomboane), margarină, unt,
maioneză, alune, seminţe
Tabelul 3 Caracteristici nutriţionale ale grupelor alimentare Grupa alimentara
Pâine, cereale,
orez, paste
Legume şi
vegetale
Fructe
Lapte şi
derivate
Ouă
Carne, peşte
Principalii
nutrienţi
Carbohidraţi
Fier
Vitamina B1
Vitamina E
Vitamine şi
minerale
Vitamine şi
minerale
Calciu
Proteine
Proteine cu
valoare
biologică
înaltă
Proteine
Fier
Acizi graşi
omega 3
Alte componente
nutritive
Fibre
Proteine
Magneziu
Zinc
Vitamina B2
Vitamina B3
Folaţi
Sodiu
Fibre
Carbohidraţi
Fibre
Grăsimi
Carbohidraţi
Magneziu
Zinc
Vitamina B2
Vitamina B12
Sodiu
Potasiu
Colesterol
Fier
Vitamina B1, B2,
B12, A, D
Grăsimi
Niacina
Vitamina B12
+
Anexa 5 PIRAMIDA ALIMENTARĂ pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcţie de necesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstă A. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor în funcţie de necesarul caloric
Aliment/ kcal 1.600 1.800 2.000 2.200 2.400 2.600 2.800 3.200
Cereale 150 g 180 g 180 g 210 g 240 g 270 g 300 g 300 g
Legume 2 ceşti * 2 ½ ceşti 2 ½ ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ½ ceşti 3 ½ ceşti 4 ceşti
Fructe 1 ½ ceşti 1 ½ ceşti 2 ceşti 2 ceşti 2 ceşti 2 ceşti 2 ½ ceşti 2 ½ ceşti
Lapte 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti
Carne 150 g 150 g 165 g 180 g 195 g 195 g 210 g 210 g
Vârsta (ani) 4-6 4-6 7-10 11-13 11-13 11-13 11-13 14-18 ----------- * 1 ceaşcă = 100 ml. B. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor raportată la aliment şi la grupa de vârstă NOTĂ: În cadrul fiecărei grupe de alimente (nivel al piramidei) se vor include în alimentaţia zilnică produse cât mai diversificate (de exemplu, la categoria lactate se recomandă consumul câte unei porţii de lapte, brânză şi iaurturi). Grupa
alimentară
Mărimea porţiei
Număr maxim de
porţii/zi
la 2-6 ani
Număr maxim de
porţii/zi
la 7-10 ani
Număr maxim de
porţii/zi
la 11-13 ani
Pâine, cereale
şi paste
- pâine = 1 felie
- cereale uscate
= 1/3 ceaşcă
- cereale fierte,
orez sau paste =
1 ceaşcă
- cereale fierte
pentru micul
dejun = 30 g
6
5-6
6-7
Legume
-legume cu frunze
verzi =1 ceaşcă
- legume crude
tăiate =1/2ceaşcă
- legume fierte
= 1/2 ceaşcă
- 1 cartof mediu
fiert
- suc de legume
= 1/2 ceaşcă
3
4-5
5-6
Fructe
- măr, banane,
portocale = 1
fruct mediu
- fructe crude
tăiate în bucăţi=
1/2 ceaşcă
- suc de fructe
neîndulcit =
1/2 ceaşcă
- fructe uscate =
1/2 ceaşcă
2-4
3
3-4
Lactate
- lapte degresat
sau parţial
degresat =
1 ceaşcă
- iaurt parţial
degresat = 1
ceaşcă
- iaurt cu fructe
cu conţinut
scăzut de grăsimi
= 1 ceaşcă
- caşcaval = 30g
- brânză de vaci
parţial degresat=
1/2 ceaşcă
3
3
3
Carne*, pui,
peşte, fasole
uscată,
mazăre, ouă
- carne slabă
fiartă/la grătar,
pui sau peşte =
90 g
- 1 ou
1
2
2-3
Dulciuri
-îngheţată=
1/2 ceaşcă
- budincă =
1/2 ceaşcă
1 croissant mic =
1 porţie
ciocolată = 15 g
- brânză topită =
35 g
- mezeluri = 50 g
- cartofi prajiţi
= 10 felii
- unt, margarină=
20 g
1, ocazional
1, ocazional
1, ocazional
------------- * Carnea roşie se consumă ocazional ------------ Preluat: 2026-09-24T18:46:59.639822+00:00 · SHA256: 40b40d62f77369f804738e5be5e8854e6d3bb88951906ab30a5edda44d833ccd