NORME METODOLOGICE din 13 iunie 2008 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 NORME METODOLOGICE din 13 iunie 2008 
 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008*)  
    EMITENT     AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 464 bis din 23 iunie 2008  
   
 ---------  
  
						Notă   ...
			  *) Aprobate de  Ordinul nr. 55 din 13 iunie 2008 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 464 din 23 iunie 2008.  
   ANEXĂ 

 3 

 Norme metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008 
 4 

 Nota 



    1.  Mişcările interne de animale se efectuează pe baza notificării transportului prin INTRANET între DSVSA de la origine şi de la destinaţie. Notificarea către DSVSA de destinaţie se efectuează de către medicul veterinar oficial al DSVSA de la origine, la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul şi documentele de mişcare.     2.  Probele biologice prelevate de către medicii veterinari oficiali la posturile de inspecţie la frontieră, de la animale vii importate din ţări terţe sunt analizate conform prevederilor Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 525/2003 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte unele reguli detaliate cu privire la controalele veterinare pentru animale ce sunt importate din ţări terţe în România, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei Partea I a nr. 601 din 25 august 2003 care transpune Decizia Comisiei nr. 1997/794/CE care stabileşte anumite reguli detaliate pentru aplicarea Directivei Consiliului nr. 1991/496/CEE cu privire la controalele veterinare asupra animalelor vii importate din ţări terţe, în vederea verificării conformităţii cu cerinţele de sănătate stabilite în certificatul sanitar veterinar care însoţeşte transportul.     3.  Prelevarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se realizează utilizând vacutainere sterile.     4.  În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentului program, este necesară recoltarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări;     5.  Formularele tipizate utilizate pentru înscrierea şi raportarea acţiunilor din prezentul program, se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi, de către DSVSA.     6.  Acţiunile efectuate de medicii veterinari de liberă practică în caz de suspiciune sau confirmare a unei boli în care se instituie zone de protecţie şi supraveghere, sunt finanţate de la bugetul de stat.     7.  Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile. Carantina profilactică reprezintă complexul de măsuri sanitare veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie. Pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.     8.  Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar, se supun supravegherii sanitare veterinare conform legislaţiei specifice.     9.  Din raţiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi control al bolilor în exploataţiile comerciale pentru cresterea porcinelor şi a păsărilor, înregistrate/autorizate sanitar veterinar, se execută de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi organizaţi in condiţiile legii; monitorizarea şi controlul realizării acestor acţiuni este responsabilitatea directă a medicilor veterinari oficiali din cadrul autorităţilor sanitare veterinare competente.     10.  Prin personal auxiliar oficial se înţelege personalul auxiliar autorizat în temeiul Regulamentului 854/2004/CE, să acţioneze în această calitate, numit de autoritatea competentă şi care lucrează sub autoritatea şi responsabilitatea unui medic veterinar oficial.   
 ABREVIERI 

 ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterianră şi pentru Siguranţa Alimentelor; 


 DSVSA – Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti; LSVSA – Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti; IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală; 
 IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară; 
 ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar; LNR – Laborator Naţional de Referinţă; 
 LCR – Laborator Comunitar de Referinţă; 
 CMVR – Colegiul Medicilor Veterinari din România; UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România; DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare; 
 SRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje; UEC – Unitatea Epidemiologică Centrală; 
 PIF – Post de inspecţie la frontieră; 
 5 

 HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point). OIE - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală 
 6 

 OPIS 
  CAPITOLUL I – SUPRAVEGHEREA, PROFILAŢIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE   SECŢIUNEA 1 – SUPRAVEGHEREA, PROFOLAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR MAJORE SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TUMORALE  


 SECŢIUNEA 3 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE SECŢIUNEA 4 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (ZOONOZE) SECŢIUNEA 5 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE 
 SECŢIUNEA 6 – ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ 
 SECŢIUNEA 7 – ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 
 SECŢIUNEA 8 – SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ 
 SECŢIUNEA 9 – ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE 
 SECŢIUNEA 10 – ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR 
  
 CAPITOLUL II – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR 
 SECŢIUNEA 1 – DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE 
 SECŢIUNEA 2 – CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR - VETERINAR SECŢIUNEA 3 – CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR - VETERINAR 
 SECŢIUNEA 4 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII 
 SECŢIUNEA 5 – DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONELE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSA 
 SECŢIUNEA 6 – SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ 


 SECŢIUNEA 7 – EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE 5  SECŢIUNEA 8 – CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINFECŢIE ŞI DERATIZARE 
 SECŢIUNEA 9 – EXPERTIZA SANITARĂ - VETERINARĂ A FURAJELOR 
 SECŢIUNEA 10 – REŢETE FURAJERE LA CARE SE DETERMINĂ PREZENŢA COCCIDIOSTATICELOR ÎN PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE SECŢIUNEA 12 – DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A 
 FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137 Cs şi 134 Cs) 
  
 7 

  CAPITOLUL III – SUPRAVEGHEREA SANITARĂ  VETERINARĂ  A  UNITĂŢILOR  CARE  PRODUC,  DEPOZITEAZĂ  ŞI   COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR  
 8 

 CAPITOLUL I 
 SUPRAVEGHEREA, PROFILAŢIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECŢIUNEA 1 


 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR MAJORE 
    1.  FEBRĂ AFTOASĂ (A - 010)     STRATEGIA DE  SUPRAVEGHERE    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza  date relevante.    Raport  trimestrial  la  ANSVSA  de  către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    efectuează carantina pentru animalele nou introduse în efectiv.      1. Acţiunile de inspecţie planificată şi cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficial i  conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.      VS), situate în zona I de supraveghere,    DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.  iar  probele  de  sânge  prelevate  pentru    practică împuterniciţi de către DSVSA.        1.  inspecţia planificată  a animalelor din speciile domestice şi sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României:      a)  în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;     b)  în exploataţiile de animale în care se         2.  serologică:     a)  pe probe de sânge recoltate de la bovine şi ovine din localităţile identificate ca ţinte pentru detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere de la :     b)  2% din bovine şi 3% ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc major de contaminare transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV,     c)  0,5% din bovine, ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu         1.  Raport trimestrial la ANSVSA de către     2.  ANSVSA identifică judeţele din zonele I şi II de risc.     3.  DSVSA identifică localităţile ţintă din zonele de risc I şi II.     4.  În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007,       1.  Medici veterinari de liberă     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA .         risc minor de contaminare transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate în zona II de supraveghere.    efectuarea examenelor serologice, virusologice se trimit la LNR din cadrul IDSA conform prevederilor Manualului de Instrucţiuni.        3. clinică:  În caz de suspiciune şi în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile  legislaţiei în  vigoare.    . Se execută conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007.    Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.        5.  LNR comunică rezultatele obţinute la DSVSA, iar pentru probele pozitive şi la ANSVSA;     6.  probele pot fi trimise la unele laboratoare de referinţă comunitare şi/sau naţionale, cu aprobarea ANSVSA cheltuielile fiind suportate de DSVSA;     7.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 788 din 30 august 2005, cu modificările ulterioare.     8.  Se aplică prevederile legislaţiei comunitare.    9     2.  STOMATITA VEZICULOASĂ (A - 020)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza date  relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici  veterinari  oficiali  din  cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    1. inspecţia planificată  a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României:   a)  în unităţile desemnate să efectueze carantină pentru animale nou introduse  din ţări situate pe continentele contaminate, pe  perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la      Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.          intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;       b)  în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină , nou introduse din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.            - în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;    Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină.  nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.        Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi în exploataţiile de carantină şi abatoare autorizate.      Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.      Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.        2.  serologică:     3.  clinică :        1.  În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere conform prevederilor legislaţiei comunitare.     2.  În unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, supravegherea serologică se efectuează pe probele prelevate pentru supravegherea febrei aftoase.     3.  Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA.     4.  Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.       1.  În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform prevederilor legislaţiei comunitare.     2.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA    10  11     3.  BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI (A - 030)       1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza date  relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA.        II. Supraveghere activă         de incubaţie;    Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase    Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor   prevăzute   în  legislaţia în vigoare.      Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi      c) î n abatoare de porcine     Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase    Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină sunt efectuate, certificate şi cuantificate  de către medici veterinari oficiali .      2.  serologică:   - la 3% pe an de la porci în vârstă de 150 - 160 zile din exploataţii comerciale industriale cu activităţi de reproducţie şi selecţie cu capacitate de peste 100 capete.      Medici veterinari de libera practica împuterniciţi de către DSVSA. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.        1.  inspecţia planificată  a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României:      a)  în colectivităţi de porci  cu mai mult de 20 de animale destinate reproducţiei;      b)  în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse , pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei          1.  În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere se aplică prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile legislaţiei comunitare.     2.  Examenele serologice pentru supravegherea  efectivelor  importate  se              3. clinică:  - în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;    efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă,  3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.  4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi retestate.  În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevedrile legislaţiei comunitare.  7.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.        Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.     12     4.  PESTA BOVINA (A - 040)       1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA.        II. Supraveghere activă              Pentru animalele nou introduse în cadrul comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe.       2.  serologică:     Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.  Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de supraveghere.  1. Examenele serologice pentru supraveghere    Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari de liberă practică, oficiali  conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.      Se efectuează de medicii veterinari  oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi      Se efectuează de medicii veterinari oficiali      1. Medici veterinari  de liberă        1.  inspecţia planificată  a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României:      a)  în localităţile ţintă  din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;      b)  în unităţile desemnate a efectua carantină  pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;      c)  î n abatoare:            Pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, de la:  , cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare situate în zona l-a de supraveghere (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS);       3. clinică:  În zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;    se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.    practică împuterniciţi de către DSVSA.  2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.      Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.        a)  2% din efectivul de bovine, anual, defalcat pe 12 luni, dar nu mai puţin de 240 de probe/an/judeţ     b)  0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 probe/an şi judeţ , cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM);       2.  Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA.     3.  România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.     4.  România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.     5.  La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 716 din 08 august 2005.     6.  Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA .       1.  În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.     2.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.    13  14     5.  PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE (A - 050)     1    2    3    4      I. Supraveghere  pasivă    monitorizarea documentelor ce furniza date  relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA.        II. Supraveghere activă    1. inspecţia planificată  a animalelor din speciile   domestice sau sălbatice receptive la virusul micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României:  a)  în localităţile ţintă  din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de  contaminare transfrontalieră;      Acţiunile de inspecţie planificată  vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor   prevăzute   în  legislaţia specifică.      b)  în unităţile desemnate a efectua carantină   pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte  decât durata minimă a perioadei de incubaţie;    Examene anatomoclinice şi necropsice a  animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.    Se efectuează de medici verinari  oficiali şi/sau împuterniciţi.      c) î n abatoare,  a animalelor nou introduse, în  perioada de aşteptare.    Examene  anatomoclinice  a  animalelor  susceptibile tăiate în perioada de aşteptare .    Se efectuează de medici verinari  oficiali.      2. serologică:  - pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, de la:    se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.  rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.    practica împuterniciţi de către DSVSA.        a)  1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an/judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare(zona I-a de supraveghere) (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS);     b)  0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare ( zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT),       1.  Examenele serologice pentru supraveghere     2.  Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA.     3.  România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.     4.  România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta micilor       1.  Medici veterinari de libera     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.           5. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.  6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţinta din cadrul acestora, sunt  stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.             3. clinică,  în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;     nr. 77/2005, cu modificările ulterioare    Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.        1.  În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi a prevederilor legislaţiei comunitare.     2.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA      15     6.  PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA BOVINĂ (A - 060)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA.        II. Supraveghere activă    1. inspecţia planificată  a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României:        -  în unităţile desemnate a efectua  pentru animalele nou introduse , din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte  decât durata minimă a perioadei de incubaţie;    Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.    Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi conform instrucţiunilor   prevăzute   în  legislaţia în vigoare.      Se efectuează de medici veterinari  oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.           2.  Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator:     1. Animalele cu reacţii serologice dubioase sau pozitive se identifică, se examinează clinic        1. Medici veterinari de libera  practica  împuterniciţi  de  către          serologice şi microbiologice şi/sau PCR.    şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe (mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptica) pentru examen bacteriologic, care se efectuează la IDSA.  1 În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.  2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA  nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.    DSVSA  2. Examenele se efectuează LNR din cadrul IDSA.    la               3. clinică,  în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;     Medici veterinari de liberă practica împuterniciţi de către DSVSA.      4. Î n abatoare:  inspectia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.    De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului    de   pleuropneumonie  contagioasă.          2.  România este indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.     3.  România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE.     4.  La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.       1.  Medicul veterinar oficial din abator     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală .    16  17     7.  BLUETONGUE (A - 090)       1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    şi/sau oficiali.      Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    aşteptare, tăiate în abatoare autorizate .      Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.      urmare  a  comerţului  intracomunitar  şi  toate    Se efectuează:          1.  monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante în special a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie;     2.  supravegherea clinică pasivă efectuată de către fermieri şi raportarea oricărei suspiciuni de bluetongue medicilor  veterinari de liberă practică împuterniciţi       1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.     2.  Efectivele de animale pentru supraveghere vor fi stabilite de DSVSA, de comun acord cu LNR din IDSA.       1.  Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României astfel:     a)  animale situate în localităţile ţintă desemnate conform metodologiei de supraveghere stabilită prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 154/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind startegia de supraveghere a bolii limbii albastre, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 580 din 23 august 2007;     b)  toate rumegătoarele care intra în Romania ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.     c)  rumegătoarele autohtone, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe şi aflate în perioada de         1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.     2.  În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare.     3.  Localităţile şi efectivele ţintă, sunt stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA.       2.  Supravegherea serologică prin ELISA astfel:     a)  3% din rumegătoare/judeţ, dar nu mai puţin de 1200 probe/judeţ, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor (perioada mai – octombrie);     b)  1% din rumegătoare/judeţ, dar nu mai puţin de 400 probe/judeţ, pe durata sezonului de activitate redusă a vectorilor (perioada noiembrie-aprilie);     c)  toate rumegătoarele care intră în Romania ca         a)  lunar, pe probe de seruri prelevate de la animale receptive (bovine, ovine, caprine) din localităţi ţintă, desemnate conform metodologiei de supraveghere stabilită prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 154/2007;     b)  pentru reţeaua BT-NET, raportarea rezultatelor supravegherii serologice se       1.  Medici veterinari de liberă practică, special instruiţi, împuterniciţi de către DSVSA.     2.  Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA, respectiv abilitate şi/sau LNR din cadrul IDSA.         rumegatoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare, la 7 zile de la intrarea pe teritoriul  României.    efectuează lunar, prin fişele de supraveghere serologică        1266/2007/CE.    . Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare..    Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral sau a speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la laboratoarele de referinţă comunitare şi/sau internaţionale.      5. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate datorită faptului că prezintă  simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue.      Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA              4 .În caz de suspiciune sau confirmare a bluetongue, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 32/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I,        3.  Supravegherea prin examene de izolare a virusului şi de detecţie a genomului viral pe probe prelevate de la animale la care testele serologice au avut rezultate neconcludente (stabilite prin coroborarea rezultatelor testelor de laborator şi a datelor epidemiologice);     4.  Supravegherea prin detecţie a genomului viral, într-un interval de 48 de ore de la debarcarea animalelor, în cazul în care acestea provin din zone restricţionate  conform  Regulamentului  Comisiei       6.  Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant (insecte din genul Culicoides), astfel:     a)  capturarea săptămânală de vectori (o captură/săptămână) cu capcane fixe, pe tot parcursul anului, în puncte de capturare stabilite conform metodologiei de supraveghere stabilite prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 154/2007.     b)  capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor (mai – octombrie), în situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ţările vecine, depistarea unor specii noi de vectori). Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de grupul de experţi pentru bluetongue, conform metodologiei stabilite prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 154/2007;     c)  monitorizarea parametrilor mediului de supravieţuire a vectorilor cu meteostaţii HOBO în locaţii desemnate de către LNR din cadrul Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală.     d)  înregistarea coordonatelor geografice (latitudine,         1.  Stabilirea localităţilor ţintă pentru supravegherea vectorilor şi pentru supravegherea serologică se face conform metodologiei stabilite prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 154/2007.     2.  Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.     3.  Locurile de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA.       1.  Medici veterinari de liberă practică, special instruiţi, împuterniciţi de către DSVSA     2.  Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA abilitate, iar confirmarea se face de către LNR din cadrul IDSA.    18       longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor, a probelor de seruri sau a parametrilor de mediu.    nr. 207 din 7 martie 2006, cu modificările ulterioare, (Directiva CE 75/2000/CE cu toate amendamentele şi completările  ulterioare).       19  20     8.  VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ (A - 100)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza date  relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    GL, IL, OT, MH, TM, TL;      Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.      b)  în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse , pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât  durata minimă a perioadei de incubaţie;    Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de  variola ovină şi caprină    Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi      c ) anatomopatologică  a animalelor importate din ţări libere de boală dar cu risc epidemiologic de vecinătate.    Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea leziunilor produse de variola ovină şi caprină    Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.      d) î n abatoare  pe animale din specii susceptibile nou introduse care provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare .    2. clinică:  în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;     Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină  1. Pentru diagnosticul virusologic probele se trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA .    Examene efectuate de către medici veterinari oficiali.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.        respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.    Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.        1.  inspecţia planificată  a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a României :      a)  în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR,         2.  România este indemnă de variola ovinelor şi caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie.     3.  România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se                   4.  Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc l şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.     5.  În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.     6.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.     7.  Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare.    21     9.  PESTA AFRICANĂ A CALULUI (A - 110)     1    2    3    4      I. Supraveghere  pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza date  relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,  în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României:       perioadei de incubaţie;    Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină    Acţiunile de inspecţie planificată  sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.  Se efectuează medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.      pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere:  recoltate de la 2% din cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 200 probe/an/judeţ  (zona I de  supraveghere);    supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA.    practica împuterniciţi de către DSVSA        1.  inspecţia planificată  a animalelor din speciile      a)  în localităţile ţintă  din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;      b)  în unităţile desemnate a efectua carantină  pentru animale nou introduse din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a          2.  serologică:     a)  în judeţele cu risc maxim de contaminare CS, CL, CT, DJ, GR,  MH, OT, TL, TR, TM pe probe         1.  Probele  pentru  examene  serologice  de     2.  România este indemnă de pesta africană a       1.  Medici veterinari de libera     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA         b) în judeţele cu risc minim de contaminare : GJ, VL, AG, DB, IF, Municipiului Buc., IL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 50 de probe/an/judeţ (zona II de supraveghere);       3. clinică  în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;     calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie.  77/2005, cu modificările ulterioare.    Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.        3.  România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE     4.  La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.     5.  în cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare şi prevederile legislaţiei comunitare.       1.  Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare.     2.  în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.    22     10.  PESTA PORCINĂ AFRICANĂ (A - 120)     1    2    3    4      I. Supraveghere  pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza date  relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    1. inspecţia planificată  a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce   boala, aflate pe teritoriul României:      Acţiunile de inspecţie planificată, precum şi cele de evaluare rurală  rapidă, se efectuează, certifică şi                      al României, nr. 426 din 17 mai 2006.    cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor  prevăzute  în  legislaţia în vigoare.      Se efectuează de de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.      Examene efectuate de către medici veterinari oficial .        3. clinică  în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;             a)  în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;     b)  în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse , pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;      c)  î n abatoare  pe animale din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare după import sau comerţ intracomunitatar.       2.  serologică:     a)  în judeţele cu risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere), (BT, CL, CT, GL, IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) pe 300 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă;     b)  în judeţele cu risc minim de contaminare ( zona II de supraveghere), (BR, CJ, IL, IF) pe 100 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă;         1.  Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA.     2.  România este indemnă de pesta porcină africană,.     3.  România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La comerţul intracomunitar şi importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, publicat în Monitorul Oficial       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.       1.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.     2.  Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare.       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.    23  24     11.  PESTA PORCINĂ CLASICĂ (A – 130)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte  epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    Conform prevederilor Programului de monitorizare, control şi eradicare a Pestei Porcine Clasice în România pentru anul 2008, transmis la Comisia Europeană aprobat de Comisia Europeană prin Decizia Comisiei 870/2007 publicată în Jurnalul Oficial L 340 din 22.12.2007 .    al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului,          1.  Se aplică derogări prin aprobarea măsurilor dispuse conform unor Decizii ale Comisiei Europene.     2.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 707 şi 707 bis din 05 august 2005, care transpune Directiva Consiliului 2001/89/CE;     3.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitar veterinarecare aprobă un manual de diagnostic stabilind proceduride diagnostic, metode de prelevare a probelor şi criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 707 şi 707 bis din 05 august 2005, ce transpune Decizia Comisiei 2001/106/CE;     4.  Programul strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2008, prevăzut în anexa nr. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 515/2008 pentru aprobarea acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale,       1.  Medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.           precum şi alte acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, precum şi a tarifele aferente acestora pentru anul 2008, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008.          5.  Normele metodologice privind implementarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2008 aprobate prin ordin al preşedintelui ANSVSA.     6.  Decizia Comisiei 2006/779/ CE cu privire la măsurile tranzitorii de control a sănătăţii animalelor în relaţie cu pesta porcină clasică din Romania.      25     12.  INFLUENŢA AVIARĂ (GRIPA AVIARA) – A – 150     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    monitorizarea documentelor ce pot furniza date  relevante.    Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,  în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA      II. Supraveghere activă    Supravegherea şi combaterea influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice . Programul de supraveghere a gripei aviare în România, în anul 2008, la păsările domestice si sălbatice, aprobat prin Decizia Comisiei 782/2007/CEE conţine date concrete privind numărul de probe, metodele de diagnostic, zonele cu risc crescut de contaminare, pentru fiecare judeţ în parte.     1. Având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene, supravegherea, diagnosticul şi controlul influenţei aviare se realizează în conformitate cu prevederile comunitare în domeniu. Aceste prevederi pot fi grupate în:  membre;    Medicii veterinari oficiali si/sau de liberă practică împuterniciţi.        a)    Legislaţia europeană de bază  pentru influenţa aviară o constituie:     (i)  Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare;     (ii)  Decizia europeană privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere a gripei aviare la păsările domestice si păsările sălbatice,  destinate  aplicării  în  statele             publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 191 din 20 martie 2007;          (iii)  Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aşa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE;     (iv)  Decizia Comisiei nr. 2007/594/CE din 29 august 2007 de modificare a anexei IV la Directiva 90/539/CE a Consiliului privind modele de certificare veterinară pentru comerţul intracomunitar de păsări de curte şi de ouă de incubaţie, pentru a lua în considerare anumite cerinţe de sănătate publică.       b)    Legislaţia europeană secundară   pentru influenţa aviară este reprezentată de decizii ale Comisiei Europene. După publicarea lor în Jurnalul Oficial, A.N.S.V.S.A. transmite în teritoriu aceste decizii, însoţite de Note de Serviciu. Menţionăm dintre acestea, Decizia Comisiei 2005/734/CE care stabileşte măsurile de biosecuritate pentru a reduce riscul transmiterii influenţei aviare înalt patogene provocată de virusul A al influenţei aviare subtipul H5N1 de la păsările vii care trăiesc în sălbăticie la păsările domestice şi alte păsări captive şi care prevede un sistem de detectare rapidă în zonele expuse unui risc deosebit,     2.  În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile:     a)  Directivei Consiliului nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 54/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control pentru gripa aviară,        26         2005/94/CE.          b)  Planului de contingenţă al României pentru influenţa aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene;     c)  Manualului de Instrucţiuni pentru influenţa aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene;     d)  Diagnosticul în influenţa aviară se realizează în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aşa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr.    27  28     13.  BOALA DE NEWCASTLE  (pseudopesta aviară) - A – 160      1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea documentelor care furnizează date despre situaţia epidemiologică a efectivelor de păsări.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA      II. Supraveghere activă    a) examene anatomopatologice;      1.Inspectia si/sau alte metode de examinare clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari oficiali si/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.        b) examene virusologice; supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil, se efectueaza pe tampoane cloacale la o prevalenta de 10% cu o confidenţă de 95%.          în:          d) Supravegherea serologică prin RIHA în exploataţiile nonprofesionale, efectuată la 14 - 21 zile după fiecare campanie de vaccinare, din zonele stabilite de autoritatea veterinară competentă: cate 30 probe/campanie/localitate, prelevate randomizat din minimum 5 exploataţii nonprofesionale ;          1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor din exploataţii comerciale, nonprofesionale şi de agrement aflate pe teritoriul României.     2.  Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei şi păsări de agrement) prin:       1.  LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR.     2.  În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile:     a)  Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 622 din 19 iulie 2006;     b)  Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene;     c)  Manualului de Instrucţiuni pentru Boala de Newastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene;       3.  Notificarea bolii, inclusiv la porumbei, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.     4.  Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze:     a)  categoria de vârstă a păsărilor     b)  profilul exploataţiei     c)  programul de vaccinare (schema de vaccinare) aplicat;     d)  vaccinul folosit;         c)  Supravegherea serologică prin RIHA efectuată     (i)  fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie;     (ii)  fermele de găini, ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie;     (iii)  ferme de pui carne 30 probe/serie, după varsta de 28 zile;             e) data vaccinării.  6. IDSA elaborează după fiecare campanie de vaccinare a păsărilor în exploataţiile nonprofesionale (GP) şi trimestrial pentru exploataţiile comerciale, rapoarte privind statusul imun postvaccinal care vor fi analizate de către ANSVSA, IDSA, CMVR şi  UCPR.          5.  Buletinele de analiză privind statusul imun postvaccinal trebuie să precizeze:     a)  interpretarea rezultatelor;     b)  recomandări.        29     14.  BOALA AUJESZKY (B - 052)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali  din cadrul DSVSA      II. Supraveghere activă    1. inspecţia planificată  pentru efectivele de porcine libere de infecţie:   - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;       2. serologică (ELISA gE):  La 10% din animalele de reproducţie din exploataţiile comerciale industriale de porcine organizate;    Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin deletat (cu marker).    Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute  în legislaţia în vigoare.      Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi  de  către  DSVSA      3. în caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice, histologice şi, după caz, identificarea genomului viral specific prin PCR la IDSA    Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boala Aujeszky a fost negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme  transmisibile.    Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi  de  către  DSVSA     30     15.  TURBAREA (B -058)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de  către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA      II. Supraveghere activă    1. clinică  obligatorie a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de 10 zile de la data producerii muşcăturii sau zgârieturii.     A. Animalele cu simptome de turbare:            B. Animale suspecte de turbare:  1. carnivorele suspecte  de turbare:   2. animalele domestice suspecte  de turbare,           1.  sunt ucise  şi după prelevarea probelor pentru investigaţii de laborator, sunt distruse, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării sau îngropate şi denaturate, după caz, la adâncimea de cel puţin un metru. Animalele domestice ucise în cadrul măsurilor de control a bolii se despăgubesc conform Hotărârea Guvernului nr. 1415/2004 pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 837 din 10 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.      2.  restul animalelor  din exploataţie se ţin sub supraveghere sanitar veterinară timp de 3 luni, fiind interzisă înstrăinarea lor în această perioadă.        1.  Inspecţia, examinarea clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.       a)  ce nu au muşcat sau zgâriat  alte animale sau oameni, se supun măsurilor stabilite la lit.A, pct. 1.      b)  cele care au muşcat, zgâriat  sau au fost muşcate, sau au venit în alt mod în contact cu alte animale sau oameni, vor fi puse sub observaţie sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile;            care au venit în contact cu oameni, în condiţiile în care ar fi fost posibilă o contaminare a acestora, sunt puse sub observaţie sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile;  C. Animale suspecte de contaminare -  suspicionate că au fost muşcate sau care au venit în contact cu animale bolnave sau suspecte de boală, se procedează astfel:   1. carnivorele nevaccinate antirabic  se ucid  2 . carnivorele vaccinate antirabic  într-o perioadă de 21 de zile sunt puse sub observaţie sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile;   D . În cazul localităţilor în care există riscul ca boala să poată căpăta aspect endemic, Centrele Locale de Combatere a Bolilor, respectiv Centrul Local de Combatere a Bolilor al municipiului Bucureşti, constituite conform prevederilor art.26 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, decid măsuri referitoare la capturarea, deţinerea sau uciderea animalelor fără stăpân şi a acelora care difuzează boala, conform legislaţiei în vigoare, precum şi organizarea vânătorii la vulpe în scopul controlului numărului acestora şi al eficacităţii vaccinarii orale a vulpilor.   E.  În cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.   F .  Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.       31       2.  de laborator  - prin examene virusologice, histologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de urgenţă care au prezentat simptome nervoase.           Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probe în scop de diagnostic probe de la animale din fondul cinegetic suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar, conform prevederilor protocolului     comun  ANSVSA, RNP- ROMSILVA şi AGVPS 1939/11379/700/2006.        3. în fondurile cinegetice.  Animalele din fondul cinegenetic cu modificări comportament ce pot fi atribuite rabiei, se ucid, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în scop de diagnostic de laborator.      4. a rabiei la vulpe:  supravegherea prin examene de laborator          Conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, aprobat prin Decizia Comisiei 2007/782/CE    Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.      5.  supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe   teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.        1.  Probele (capul animalelor moarte sau sacrificate) prelevate pentru examen virusologic (inclusiv bioprobă) şi histologic, se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora.     2.  Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ se vor examina pentru EST, Aujeszky, listerioză prin examene de laborator.       1.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificarile ulterioare     2.  În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri de rabie se impun restricţii de mişcare a animalelor şi confiscarea produselor de origine animală provenite de la acestea, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.       1.  Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi medicii veterinari din abator – recoltează probe.     2.  Examinare la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.       1.  Medicii veterinari oficiali ai DSVSA.     2.  Examinare la LSVSA.    32  33     16.  PARATUBERCULOZA (B -059)     1    2    3    4        I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către  DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA        II. Supraveghere activă    I. La taurine şi bubaline            A. În exploataţii indemne:      1.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul  veterinar  oficial  -  recoltează probe        1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA cu faza de absorbtie) astfel:    1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.      a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi  de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;            b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi bruceloză;      2 .  Examinarea  probelor  se   realizează la LSVSA Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşri, sau după caz, la LNR  din cadrul IDSA.        c) 5% din bovinele din exploataţiile pentru carne, o  dată pe an în trimestrul II;                      Supraveghere activă    B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză          1. Sunt considerate suspecte de paratuberculoză,  acele exploataţii în care au fost depistate animale    Toate animalele care au fost diagnosticate ca  bolnave cu paratuberculoză se elimină din    Medicul  veterinar  de  liberă  practică   împuternicit   din        d)  toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la T.C.S., se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;     e)  toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic (TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J), serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe;       2.  Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal (25 – 30 cm pornind de la valvula ileo- cecală), alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează necropsic, histopatologic şi bacterioscopic.     3.  Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator pe animale tăiate în scop de diagnostic.       3.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medic veterinar oficial din abator – recoltează probe.     4.  Examinarea probelor se realizează la LSVSA sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.              cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic;    efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ  pentru paratuberculoză.    circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.      2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice (ELISA pe seruri absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD);    1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu şi examen bacterioscopic pe probe fecale sau examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de  organe în cazul abatorizării acestora;    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medicul veterinar  oficial, din cadrul DSVSA.        2. Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem;    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medicul veterinar  oficial din cadrul DSVSA.        3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din  efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză        C. În exploataţii contaminate          1. Examen serologic (ELISA pe seruri absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele  în vârstă de peste 6 luni;          2. Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene  complexe de laborator.          II. La ovine şi caprine domestice          A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau  suspecte de boală      1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar      Supravegherea  prin  examene  serologice  prin       ELISA cu faza de absorbţie , a ovinelor şi       34       caprinelor în vârstă de peste 12 luni:      oficial din cadrul DSVSA.      1. berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă    1. Examenele de laborator se efectuează pe  probe de sânge recoltate pentru examenul pentru bruceloză.    2. Testările serologice se efectuează la LSVSA.      2. 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an.    2. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru B. melitensis,  Maedi –Visna sau artrita-encefalita caprină;    Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după  caz, la LNR din cadrul IDSA.      3. 5% din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă;    3. Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe fecale sau prin examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de  organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.    3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.      Supraveghere activă    B. În exploataţii contaminate          1. Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial la întreg efectivul,) şi bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente;    Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin  depopulare totală sau prin extracţie    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar  oficial din cadrul DSVSA.      2. La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic.      2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după  caz, la LNR din cadrul IDSA.      III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice etc.          Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale;    Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar  oficial din cadrul DSVSA.      IV. Măsuri generale:    Controlul eficienţei decontaminării finale    2. LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.        Combatere a paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea ANSVSA    3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar  oficial din cadrul DSVSA     35  36     17.  BRUCELOZA LA BOVINE (B -103)     1    2    3    4      I. Supraveghere  pasivă    Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA      II. Supraveghere activă    bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 961 din 31 octombrie 2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA 105/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 31 octombrie 2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile suine şi bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare,  calendaristic în curs ;    recoltează în scopul examinării pentru leucoza enzootică bovină .    liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.        1.  Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a     2.  Supraveghere serologică prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA (pe cumul de 10 probe), la:     a)  taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar- veterinar pentru monta sau recoltare de material seminal pentru însămânţări artificiale, control o data pe an;     b)  vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele în vârstă de peste 12 luni o data pe an;     c)  bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul         1.  Examenele se efectuează pe probele care se     2.  Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin RSAR Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.     3.  Se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 1042005, Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005, precum şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/ 2006 cu modificările şi completările ulterioare.     4.  Dupa ce Romania va fi recunoscuta oficial liberă de bruceloza se vor aplica prevederile pct. 8 din anexa 1 la Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările şi completările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de     2.  Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.                 3. vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat (după 14 - 21 zile de la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.    1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser  sanguin la 14- 21 zile după avort.        obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic (la toate animalele vânate)    2. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la fermele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi apoi trimestrial.          MĂSURI  Carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum;    Medic veterinar oficial din  cadrul DSVSA        4.  testarea serologica a animalelor importate cu vârsta de peste 1 an;     5.  examenul bacteriologic al materialului seminal, a embrionilor si a ovulelor importate.     6.  supraveghere  bacteriologica  si  serologica       7.  în abator     a)  animalele vii:  se examinează ante mortem şi post mortem ;      b)  carnea şi organele:  se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar          1.  Se confiscă şi se distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sângele;     2.  Pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare ;       4.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificarile ulterioare.     5.  In cazul declarării bolii în abator se aplică prevederile legislaţiei comunitare.    37     18.  BRUCELOZA LA OVINE (B =151 - infecţia cu Brucella ovis)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA        II. Supraveghere activă    Serologică prin RFC şi după caz (în funcţie de simptome şi leziuni) examene bacteriologice şi histologice la:            1.  toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale;     2.  berbecii cu manifestări de epididimită;     3.  berbecii de reproducţie în cazurile de vânzare- cumpărare;     a)  la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare;     b)  la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);       4.  oile la 7-14 zile după avort;       1.  Examenele se efectuează pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză.     2.  De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit la IDSA probe de testicule pentru izolarea şi identificarea (inclusiv prin teste de biologie moleculară)  Brucella ovis      3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele     2.  Examinare la LSVSA Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.    38     19.  BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE (B- 152 = infecţia cu Brucella melitensis)     1    2    3        I. Supraveghere  pasivă    Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali  din cadrul DSVSA      II. Supraveghere activă    luni;  animale testate nu trebuie sa fie sub 50), iar daca turma contine mai putin de 50 de femele, atunci se testeaza    efectiv, iar restul efectivului de animale din          1.  Efectivul de ovine se afla sub control sanitar veterinar oficial.     2.  Supraveghere serologica odată pe an prin testul de aglutinare rapida pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal, astfel:     a)  din turmele cu pana la 1000 capete:     (i)  toti masculii necastrati in vârstă de peste 6     (ii)  toate animalele nou introduse in turma;     (iii)  25 % din femelele pentru reproductie (nr. de           1.  Conform Deciziei 2007/399/CE România a fost recunoscută oficial ca stat indemn de bruceloză (Brucella. melitensis).     2.  Conform Codului Zooveterinar 2006, cap. 2.4.2., pentru mentinerea statusului de oficial liber de boala supravegherea se va efectua ca la pct. 2, coloana 2 (conduita de execuţie).     3.  Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului.     4.  Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.         toate femelele pentru reproductie.  b) din turmele cu peste 1000 capete:   (i)  supravegherea serologica se va face pe un numar reprezentativ de animale pentru a furniza un nivel de confidenta de 99% in decelarea infectiei cu  Brucella melitensis  daca prevalenta este de peste 0,2%.    exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC.  B. Melitensis este interzisă.          3.  Examinare serologica (RSAR Roz Bengal şi RFC/) la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei.     4.  Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.     5.  Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine.     6.  Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.       5.  În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri pozitive se impun restricţii de mişcare care se ridică după 45 de zile de la distrugerea ultimului animal infectat sau susceptibil de a fi infectat.     6.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificarile ulterioare.     7.  In cazul diagnosticării bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare..     8.  În România vaccinarea împotriva infecţiei cu      39     20.  BRUCELOZA LA PORCINE (B - 253)     1    2    3    4      I. Supraveghere  pasivă    Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către  DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Medici veterinari oficiali  din cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    1. clinic:  porcine de reproducţie, în mod deosebit la   cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică      Medicul veterinar de liberă  practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi  medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.      la:    serologic, se trimit la IDSA pentru confirmare.    liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.        2.  serologic  prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi RFC      a)  vierii de reproducţie-la intrarea în exploatare şi apoi trimestrial ;     b)  scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie-o dată pe an-in trimestrul III, după cum urmează :     (i)  10% din exploataţii comerciale industriale,     (ii)  100% în exploataţii nonprofesionale .       c)  scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care         1.  Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente     2.  De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort.     3.  În colectivităţile şi gospodăriile populaţiei în care se confirmă infecţia brucelică, nu se mai execută examene serologice ci se aplică Programul de asanare prin lichidarea întregului efectiv.     4.  La  animalele vii nou introduse în cadrul       1.  Medicul veterinar de     2.  Examinare la LSVSA Judeţean, şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.         conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat (după 7-14 zile de la avort).  d) porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare- cumpărare, în perioada de carantină se examinează la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare şi la 14- 21 zile de la preluare la beneficiar.    comerţului intracomunitar sau prin importul din ţări terţe se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.62/2005.  prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.        3. în abator  a) animalele vii:  se examinează ante mortem şi post     MĂSURI  De la porcii din efectivele cu bruceloză:    Medic veterinar oficial din  cadrul DSVSA.        5.  Cerinţe pentru calificarea unei exploataţii libere de bruceloză (conform OIE şi FAO):     a)  sa se afle sub control veterinar oficial;     b)  sa nu fi existat niciun animal infectat cu  B.suis  in ultimii trei ani şi toate cazurile suspecte au fost trimise spre expetiză la laborator;       6.  Efectivele de reproducţie în vârstă de peste 6 luni pot fi încadrate ca libere de bruceloză dacă:     a)  tot efectivul a fost testat cu rezultate negative;     b)  la examinarea trimestrială 25% din suine au rezultat negativ     c)  la examinarea lunară 10% au rezultat negativ;     d)  niciun animal nu se testează de două ori în interval de 12 luni;     e)  pentru menţinerea statusului de liber, efectivele trebuie testate anual;     f)  trebuie mentinută supravegherea pasivă a semnelor clinice;     g)  testarea(bacteriologică şi serologică) periodică a animalelor reacţionate sau suspecte trimise la sacrificare.       7.  Teste serologice recomandate a fi utilizate în supraveghere sunt:     a)  Reacţia de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal     b)  Reacţia de Fixare a Complementului sau ELISA.       8.  Notificarea bolii se face în conformitate cu    40       mortem ;  b) carnea şi organele :  se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar   4. supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile (mistreţi şi iepuri cu leziuni) din fondul cinegetic .            1.  se dispune sistarea reproducţiei şi depopularea totală;     2.  carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;     3.  organele cu leziuni se confiscă         21.  CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ (B – 104)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.    1. Raport trimestrial înaitat la ANSVSA de către  DSVSA.    Medici veterinari oficiali  din cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă           .3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.  4. Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare.    Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.        1.  prin examene de laborator a  materialului seminal de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:      a)  înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;     b)  imediat după întoarcerea la stabulaţie;     c)  mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal;         1.  Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.     2.  De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare.    41     22.  CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC (ovine, porcine, păsări)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    1. Monitorizarea datelor despre boală.    1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de către  DSVSA.    Medici veterinari oficiali  din cadrul DSVSA      II. Supraveghere activă    1. prin inspecţie  şi, în caz de suspiciune, prin examene de laborator       Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial  din cadrul DSVSA.      2. în abator:  a) animalele şi păsările vii:  se examinează ante     Măsuri  1 .  Tăierea în partidă separată a loturilor de pasări la    1. Medic veterinar oficial  din cadrul DSVSA.               şi post mortem;  b) e xaminarea carcaselor şi organelor;     care s-a decelat prezenta de specii de  Campylobacter termofile     2. Examinare la LSVSA judeţean şi/sau după caz la laboratorul IISPV.        2.  Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine.     3.  Recoltarea de carcase şi organe de la puii broiler     4.  Recoltarea de probe din apa potabilă.     5.  Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.      42     23.  TUBERCULOZA (B -105)       STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    1. Monitorizarea datelor despre boală.    1. Raport trimestrial înaitat la ANSVSA de către  DSVSA    Medici veterinari oficiali  din cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    I. LA BOVINELE DOMESTICE  (taurine,  bubaline)  A. În exploataţii considerate necontaminate:                1 Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.  2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.        1.  Tuberculinare generală prin test unic (TU) o dată pe an, la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.     2.  Animalele la care TU a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS     3.  În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele dubioase, cum ar fi EIAs-yIFN.     4.  În cazul în care la tuberculinarea efectivelor din centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar se declară tuberculoza, centrul de colectare îşi încetează activitatea şi se supune măsurilor de combatere şi eradicare a bolilor.     5.  animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs-yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin       1.  Controalele intradermotuberculinice şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică şi se efectuează cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.     2.  Cu trei săptămâni înaintea controalelor menţionate la pct.1 se efectuează tratamente antiparazitare.     3.  Se interzice utilizarea, pentru testare alergică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi instrumentar de lucru defect, neautorizat metrologic.     4.  Nu vor fi supuse testării intradermotuberculinice sau pentru răspuns imun mediat celular:     a)  animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:     (i)  dexametazona;     (ii)  hidrocortizon ;       b)  animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare;           abatorizare.    animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în  convalescenţă.            completările ulterioare.          B.În exploataţii suspecte de contaminare:  1. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice, se      1. Medicul veterinar de        5.  Expedierea animalelor reagente la abator se face în baza certificatului sanitar veterinar de transport şi sănătate barat cu diagonală roşie şi fişei de tăiere cu rezultatele testului intradermotuberculinic sau pentru răspuns imun mediat celular întocmite de medicul veterinar oficial.     6.  De la toate animalele reagente,tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:     a)  limfonodurile capului: retrofaringiene (stâng şi drept) mandibulare (stâng şi drept), parotidiene (stâng şi drept);     b)  limfonodurile traheobronhice (stâng şi drept), mediastinale ( anterior şi posterior);     c)  limfonodurile hepatice, iliac (intern şi extern), retromamar (superior şi inferior) şi poplitei;     d)  porţiuni de ţesuturi şi organe (pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară, etc.);       7.  Este obligatorie şi supravegherea anatomopatologică şi de laborator pentru tuberculoză a tuturor bovinelor moarte sau tăiate de urgenţă, provenite din exploataţii contaminate.     8.  Examenele bacteriologice şi/sau PCR, morfopatologice pozitive certifică diagnosticul de tuberculoză.     9.  Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare de diagnostic se despăgubesc potrivit legii indiferent de rezultatele examenelor de laborator.     10.  Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, 105/2005, nr. 61/2006 cu modificările şi    43       interzice introducerea de bovine sănătoase în aceste exploataţii.  2. Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni, rămase în efectiv, sunt supuse testări la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor care au reacţionat pozitiv în vederea clarificării statusului efectivului, atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator.      liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti..  2. Examinare la LSVSA  şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA      Supraveghere activă    C. În exploataţii contaminate:            a)  Se consideră exploataţie contaminată, acea exploataţie în care bovinele testate şi reacţionate pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator şi laborator au confirmat tuberculoza.     b)  Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse trimestrial testării oficiale pentru tuberculoză     c)  măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările şi completările ulterioare     d)  măsurile specifice de control al bolii la efectivele de bovine din România vor fi precizate prin Manual Operaţional aprobat prin ordin al preşedintelui ANSVSA       1.  Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite din exploataţii contaminate;     2.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.     3.  După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia împreună cu DSVSA, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.     4.  Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.     5.  Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator şi de laborator pentru precizarea diagnosticului,     6.  Aceste bovine se taie în partidă separată sau în sala sanitară, sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţia mediului.     7.  Bovinele tăiate în scop de diagnostic se despăgubesc conform Hotărârii Guvernului nr. 1415/2004 cu modificările şi completările ulterioare;       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor.     2.  Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru implementarea celorlalte măsuri de control al bolii.     3.  Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.    44     Supraveghere activă    D. Alte rumegătoare domestice receptive (ovine  şi caprine).          1. examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de tuberculoză la ovinele şi caprinele abatorizate, tăiate de urgenţă sau moarte;    ovine şi caprine.          2. Ovinele şi caprinele reagente la IDR- TCS vor fi supuse testelor serologice şi examenelor bacteriologice pe probe de fecale pentru diagnosticul paratuberculozei; în acelaşi scop, de la animalele tăiate, limfocentrii mezenterici şi mucoasa intestinală se vor examina necropsic, histopatologic şi bacteriologic.        3. toate animalele pozitive la IDR – TCS se  abatorizează şi de la acestea se recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză          4. efectivele de ovine şi caprine în care boala a  fost confirmată şi declarată oficial se supun programului de asanare prin depopulare totală          E. Porcine domestice şi sălbatice.            Respectarea protocolului comun încheiat între ANSVSA, RNP-ROMSILVA şi AGVPS nr.  1939/11379/700/2006 cu privire la supravegherea şi prevenirea unor boli transmisibile de la animale la om; arealul în care au fost depistaţi porci sălbatici cu tuberculoză va fi supus acţiunilor de vânătoare  intensivă;    şi/sau după caz, la LNR din      2. Exploataţiile în care boala a fost confirmată şi          1.  La ovine, testul intradermic se execută prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml PPD-bovin şi PPD- aviar în puncte separate, pe latura toracelui posterior articulaţiei cotului iar la caprine testul poate fi efectuat ca la bovine, pe latura gâtului. Citirea reacţiilor se face la 48 de ore după inoculare: interpretarea reacţiilor se face după cheia recomandată pentru diagnosticul alergic al paratuberculozei la       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.       2.  testare alergică, de două ori pe an (Trim. II şi IV), prin IDR-TCS la ovinele şi caprinele adulte din efective:     a)  cu antecedente de boală sau cu risc maxim de infecţie;     b)  în care au fost depistate cazuri cu leziuni de tuberculoză confirmate prin examene de laborator     c)  rumegătoarele receptive din exploataţii de bovine care au fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoză.         1.  Supraveghere prin expertiză de abator(după tăiere sau vânat) şi recoltarea de probe de ţesuturi şi organe cu leziuni suspecte de tuberculoză care se expediază la laborator pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examinare la LSVSA    45       declarată oficial se supun măsurilor de asanare prin  depopulare totală.       cadrul IDSA.      3. Adăpostul şi incinta exploataţiei de porcine în care au fost cazate animalele cu diagnostic de tuberculoză vor fi supuse acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, decontaminare,  cu controlul eficienţei acestora.          4. Arealul din care au provenit porcii sălbatici cu tuberculoză, la care s-au depistat leziuni de tuberculoză, se supune măsurilor de restricţie privind circulaţia animalelor domestice şi se  intensifică acţiunile de vânătoare în zonă.               F. Animale receptive din mediul silvatic în captivitate şi semicaptivitate (Capre, cerbi, zimbri, girafe,lame, cămile şi alte mamifere: carnasiere, feline; maimuţe) din rezervaţii  naturale, grădini zoologice, parcuri, etc.        Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele depistate moarte, vânate sau tăiate;            1.  Zona din care au provenit animalele cu tuberculoză va fi supus măsurilor similare prevăzute la lit. E, pct.4, pentru porcii sălbatici.     2.  La rumegătoarele şi alte animale receptive din fondul cinegetic, în captivitate sau semicaptivitate, organizarea acţiunilor de: depistare, diagnostic, asigurarea materialelor necesare revin MADR şi proprietarilor de rezervaţii.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examinare la LSVSA, şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA                G. Carnasiere şi feline domestice (Câini, pisici, nurci)      Examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză;    de analiză pentru confirmarea bolii, iar în crescătoriile contaminate se aplică programul de asanare prin    şi/sau după caz, la LNR        1.  Este interzisă administrarea în hrana carnasierelor a produselor lactate, deşeurilor şi confiscatelor de abator provenite de la animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost tratate termic în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare;     2.  Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examinare la LSVSA    46         depopulare totală.         din cadrul IDSA.      H .  Păsări domestice (Găini, curci, bibilici, porumbei, fazani, etc.):  Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator în ferme, curţi, rezervaţii, parcuri, grădini zoologice, circuri, expoziţii permanente, etc.               I. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE  I. ANIMALE VII  (bovinele, caprinele, porcinele, păsările, iepurii şi vânatul sălbatic):   Se examinează ante şi post mortem, inclusiv                                  1. Medic veterinar oficial  ganglioni limfatici ai capului şi organelor.                                   din din cadrul DSVSA      II. CARNE şi ORGANE             CARNE şi ORGANE  (bovine, caprine şi porcine,)   către autoritatea sanitară veterinara competenta.    a) submaxilari, retrofaringieni, bronhici;  caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi 2. În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni (ficat, splină, ovare) pentru   organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examene de laborator în direcţia tuberculozei..  examinării bacteriologice şi histologice, după caz,  conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai  limfonodulii cu leziuni.          1.  În exploataţiile comerciale şi necomerciale avicole în care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive sau la acestea se înregistrează frecvente reacţii nespecifice, vor fi tăiate un număr suficient de păsări (minimum 5 capete) şi examinate complex în direcţia tuberculozei.     2.  Exploataţiile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun programului de asanare prin depopulare totală şi măsurilor de sanitaţie veterinară în conformitate cu prevederile legale.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.       1.  Examinarea carcaselor şi organelor se    1. În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere sanitar veterinar, de către medici veterinari   prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de  vor recolta următorii ganglioni limfatici:     2.  Păsările se supun inspecţiei individuale după   b) mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor; în  măriţi în volum), portali şi retromamari.       1.  Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA     2.  Examinare la LSVA Judeţean, şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.             MASURI         1. Medic veterinar     47         77/2005, cu modificările ulterioare.    oficial din cadrul DSVSA.        J .  PREVENIREA TRANSMITERII BOLII  DE LA ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE.          1. Supravegherea şi controlul permanent al funcţionării regimului de filtru şi mijloacelor de manipulare, decontaminare şi distrugere a produselor patologice de origine animală în toate explataţiile organizate şi în cele de cercetare şi diagnosticul micobacteriozelor, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în  vigoare;    1. Supravegherea şi controlul aplicării măsurilor generale de prevenirea transmiterii bolii de la animale la om, se efectuează de către autoritatea veterinară competentă, în toate cazurile, iar când se constată încălcări ale legislaţiei veterinare, autoritatea veterinară este în măsură să decidă suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare pentru exploataţia respectivă;    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.      2. Controlul aplicării şi respectării Normelor de Protecţia Muncii cu referire la prevenirea îmbolnăvirilor profesionale în exploataţiile comerciale de animale (colectivităţi), unităţile de prelucrare şi comercializare a produselor de  origine animală, instituţii de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor;    2. Controlul sanitar a personalului şi a membrilor familiilor din exploataţiile contaminate va fi efectuat odată pe an.    DSVSA      3.  Evaluarea  trimestrială  a  rezervoarelor  naturale şi a surselor potenţiale animale şi    3. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar se vor  efectua în conformitate cu legislaţia veterinară în vigoare    DSVSA .        1.  Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.     2.  Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează.     3.  Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasăre sunt următoarele:     a)  confiscarea carcasei şi organelor în întregime în caz de infecţie generalizată sau de leziuni în organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură;     b)  confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice.     c)  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile  Ordinului  preşedintelui  ANSVSA  nr.      48       umane de infecţie , a speciilor şi subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu şi a riscului de transmitere a bolii în relaţia animal – om –  animal;    privind producerea, prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate din exploataţiile contaminate.        4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, semiologice ori prin alte teste de depistare a tuberculozei la tot personalul angajat care desfăşoară activităţi:    4. Expertiza sanitară veterinară de abator a carcaselor, organelor şi produselor din carne destinate consumului uman, se efectuează de către medicii veterinari oficiali din cadrul  DSVSA. Carnea şi organele cu leziuni de  tuberculoză se supun sancţiunilor de abator potrivit legii .    DSVSA      a)În exploataţiile comerciale/ nonprofesionale de animale (colectivităţi);    5. Pentru orice abatere de la prevederile legii se suspendă activitatea unităţii de prelucrare pentru o perioadă  stabilită de autoritatea veterinară competentă.    Medic veterinar oficial, din cadrul DSVSA        b) în unităţi de prelucrare şi comercializare a  produselor de origine animală destinate consumului public;      Medic veterinar oficial, din cadrul DSVSA      c) personalul care acordă asistenţă zoo – veterinară în unităţile menţionate;          d) personalul din unităţile de cercetare şi  diagnostic al micobacteriozelor;          e)  membrii  familiilor  din  exploataţiile  nonprofesionale în care au fost diagnosticate animale cu tuberculoză.          5. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar permanent al producerii, prelucrării şi comercializării produselor de origine animală  destinate consumului uman în:      Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA                a)  toate exploataţiile comerciale de animale, inclusiv în cele nonprofesionale;     b)  toate unităţile prelucrătoare din industria alimentară;     c)  circuitul comercial din pieţe şi unităţi de desfacere produse şi preparate de origine animală.    49  50     24.  RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ (IBR) B-110     1    2    3    4      Supraveghere activă    1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru:      1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din  cadrul DSVSA      a) Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II.        b) mamele de tauri, la autorizare, şi candidatele mame de tauri o dată pe an.      LSVSA abilitate şi LNR din cadrul IDSA, după caz.  leucoconcentrat.      c) Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile  de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;    1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.        d) Probele de sânge se recoltează de la animale  nevaccinate anti - IBR-IPV.    2. In caz de necesitate se aplică măsurile  dispuse prin deciziile Comisiei Europene.        2. în caz de suspiciune de boală, se efectuează  examene virusologice.          .            2.  Probele de sânge se testează la     3.  Examenele virusologice se efectuează la LSVSA abilitate şi la LNR din cadrul IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane        nazale,       25.  TRICHOMONOZA BOVINĂ (B-112)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    1. Monitorizarea datelor despre boală.    1. Raport trimestrial înaitat la ANSVSA de către  DSVSA    Medici veterinari oficiali  din cadrul DSVSA      II. Supraveghere activă    1. Supravegherea clinică şi anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a  celor aflate în perioada de carantină.              2. Supraveghere de laborator:  a) trimestrial la taurii şi bivolii din centrele de însămânţări artificiale şi unităţile furnizoare de material seminal - autorizate;    1.Inainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se  ţin în repaus sexual 7 zile.    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial  din cadrul DSVSA.        2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii.  3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator o cantitate suficientă pentru  efectuarea  examenelor  şi  păstrarea  de  contraprobe.    2. Examenele se efectuează la LSVSA şi /sau LNR din cadrul IDSA      din comerţul intracomunitar destinat executării însămânţărilor artificiale.            b)  taurii şi bivolii la autorizarea pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile;     (i)  înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;     (ii)  imediat după întoarcerea la stabulaţie;         c)  vacile, bivoliţele şi junicile care au avortat sau la care se suspicionează infecţia;     d)  material seminal de tauri şi/sau bivol provenit    51  52     26.  ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ (B-115)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă      Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.    Deţinătorii de bovine au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali asupra oricarei suspiciuni  de ESB (semne clinice)      II. Supraveghere activă      ,inclusiv cu trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză.  trunchi cerebral .    numai de medicii veterinari abilitaţi,        5. Transportul probelor la LSVSA abilitate pentru          1.  Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2001.     2.  Supraveghere clinică în caz de suspiciune       1.  Supraveghere prin examene de laborator 2.Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului 999/2001       1.  Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om;     2.  Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2000/CE (sacrificate in regim de urgenţă; cu semne clinice la inspecţia antemortem), precum şi probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine;     3.  De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele din mediul silvic şi exotice, care au exprimat semne clinice nervoase, se prelevează creierul în întregime in vederea examinarii de laborator pentru ESB     4.  De la toate bovinele moarte; bovinele suspecte de ESB si bovinele ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de peste 24 luni se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB (inclusiv cu       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR - EST din I.D.S.A.,     3.  Examinare la LSVSA Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.           diagnosticul ESB se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor  legislaţiei  sanitare  veterinare  în  vigoare.          6. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A. şi în  LHS-EST abilitate din cadrul LSVSA, după caz.          7. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor specificate în Regulamentul  Parlamentului  şi  Consiliului  European nr. 999/2001.          8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi  medicamentelor;          9. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare  DSVSA.          10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în  conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E.                  11.  Medicii veterinari epidemiologi si histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V.S.A, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu.     12.  Decizia Comisiei 2006/876/CE ce aprobă    53         programele de eradicare şi monitorizare a bolilor la animale, a anumitor EST şi prevenirea zoonozelor prezentate de Bulgaria şi Romania pentru anul  2007, care amendează Decizia 2006/687/CE        INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE          I. ANIMALE VII    1. Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr.999/2000 (sacrificate in regim de urgenta; cu semne clinice la inspectia antemortem) precum şi probele de creier provenite de la bovinele sanatoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează  prin tehnica foramen magnum    1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA      Se examinează ante şi post mortem.      Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din I.D.S.A.      II. CARNE şi ORGANE  1.Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali.    4 . Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 788 din 30 august 2005 cu modificările şi completările ulterioare.  5. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare.          2.  În cazul confirmării bolii aceasta se declară oficial conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.77/2005 cu modificarile si completarile ulterioare. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicindu-se prevederile Regulamentului 999/2001 si a Regulamentului nr.1774/2002     3.  Se aplica măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001       1.  Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA     2.  Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.    54     27.  ARTRITA ENCEFALITA CAPRINĂ (B-153)     1    2    3    4      Supraveghere activă    Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA:            La caprinele domestice:  1. ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania de montă,    Animalele condiţionat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni;    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul  veterinar oficial din cadrul DSVSA        2. 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproducţie de peste 24 luni, identificate, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate, o  dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.    2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv prin tăiere.    2. Examenele se efectuează la LSVSA, iar cazurile de expertiză la LNR din cadrul IDSA.        28.  MAEDI VISNA B – 161     1    2    3    4      Supraveghere activă    Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA la:  - 10% , dar nu mai puţin de 5 probe de la ovinele de reproducţie de peste 12 luni, identificate, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.      cadrul IDSA.        1.  Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.     2.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA abilitate de IDSA şi acreditate RENAR şi/sau la LNR din    55     29.  SCRAPIA (B-160)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă          Deţinătorii de ovine şi caprine au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali asupra oricărei suspiciuni de scrapie - semne clinice.      II. Supraveghere activă    1.  Supraveghere  prin  examene  de  laborator    1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special  amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din    1. Medicul veterinar de  liberă practică împuternicit        1.  Monitorizarea informaţiilor semnificative despre boală.     2.  Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.       1.  Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.         cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine.    incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om;    din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.      5. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în  laboratoarele EST din cadrul I.D.S.A. şi în laboratoarele EST din cadrul LSVSA, după caz.        6. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi prevederilor  Regulamentului nr. 999/2001/CE.        7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la laboartoarele  EST din I.D.S.A.        8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produse  lor  alimentare,  a  produselor  cosmetice  şi  medicamentelor;          9. Evidenţele privind efectivele de ovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare  DSVSA.          2.  Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului 999/2001     3.  Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001 si a Deciziei 2002/1003 transpusă în Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005, privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte     4.  Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001       2.  Examinarea probelor de creier provenite de la ovinele în vârstă de peste 18 luni conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2001/CE.     3.  Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de laboratoarele EST din IDSA, numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens.     4.  Pentru genotipare se recolteaza probe de sange pe EDTA     5.  Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.       2.  Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de laboratoarele EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari instruiţi ân acest sens.     3.  Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA    56         10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul laboratoarelor EST fac stagii de perfecţionare în  cadrul unui program de pregătire  continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E.          decembrie 2005.        INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE          I. ANIMALE VII - s e examinează ante   şi post mortem.          II. CARNE şi ORGANE  1.Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate  sanitar veterinar, de către medici    4 . Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulteriore.  5. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare.    şi/sau după caz la LNR din        11.  Medicii veterinari epidemiologi si histopatologi specialişti organizează, cu sprijinul conducerii DSVSA, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu.     12.  Conform Deciziei Comisiei 2002/1003 transpusă în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005, privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 1157 din 21       1.  Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2000/CE (sacrificate în regim de urgenţă; cu semne clinice la inspecţia antemortem; suspecte de ESB ) precum şi probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum.     2.  În cazul confirmării bolii aceasta se declară oficial conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările ulterioare. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2001/CE şi a Regulamentului nr. 1774/2002     3.  Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001       1.  Medic veterinar oficial din din cadrul DSVSA       1.  Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examinare la LSVSA    57       veterinari oficiali.      cadrul IDSA.       58     30.  DURINA (B-202)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    . 1. Monitorizarea informaţiilor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă           ANSVSA nr. 62/2005,    Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA;        3. Notificarea bolii se face în conformitate cu  prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.          1.  Supravegherea serologică a armăsarilor din herghelii şi depozit, o dată pe an;     2.  Examenele serologice prin RFC la animalele de reproducţie cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii.       1.  Întregul efectiv de cabaline din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial.     2.  Pentru animalele vii livrate în cadrul comerţului intracomunitar, se respectă prevederile lit. c) pct. 4, sect. C, Cap. IV din anexa la Ordinul preşedintelui       31.  ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ (B-205)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea documentelor pentru boală.  1. Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA cu confirmare prin ID a ecvideelor în  vârstă de peste 6 luni, astfel:    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.        II. Supraveghere activă                  autorizare, de 2 ori pe an (februarie-martie şi octombrie-noiembrie);      şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de          a)  armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează:     (i)  cu 15 zile înainte de plecarea din depozit;     (ii)  cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă;     (iii)  după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit.       b)  armăsarii din staţiunile permanente de montă la       1.  Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză     2.  Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins, identificate prin dangalizare, nu se mai retestează şi se vor trimite în termen de 10 zile de la primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala sanitară.     3.  Localităţile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate       1.  Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA, după caz, pe probe de ser.     2.  Probele de ser cu rezultat neconcludent (suspicios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la LNR din cadrul IDSA, pentru expertiză.           legislaţia în vigoare pentru combatere.                    în localităţi cu animale contaminate.                            c)  iepele de reproducţie, o dată pe an (februarie - martie);     d)  ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, (februarie - martie, octombrie - noiembrie);       4.  Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate în localităţi indemne.     5.  Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau, a se monta       e)  toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după dezinsecţie (februarie - aprilie),     f)  ecvideele seronegative din localităţile contaminate, ca şi cele din zona de protecţie de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor de armăsari, sau altor unităţi specializate, se testează de două ori pe an (februarie - martie şi octombrie - noiembrie);       6.  Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui transfer.     7.  Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile inainte de a fi introdusi în efectivul de origine.     8.  Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, stabilesc în funcţie de rezultatul examenelor de laborator şi al numărului de animale serologic pozitive încadrarea în una din cele patru zone de risc epidemiologic:     a)  zona de risc epidemiologic înalt , reprezentată de judeţele intens contaminate, unde prevalenţa este > de 2% iar numărul total de reagenţi pozitivi este > 300 animale;      b)  zona de risc epidemiologic moderat , reprezentată de judeţe mediu contaminate, unde prevalenţa este > de 2% iar numărul total de reagenţi pozitivi este cuprins între 100-300 animale;      c)  zona de risc epidemiologic slab,  reprezentată de judeţe slab contaminate, unde prevalenţa este < de 2% iar numărul total de reagenţi pozitivi este maximum 100 animale;      d)  zona indemnă,reprezentată  de judeţe libere de A.E.I., unde nu există nici un reagent pozitiv.       59            2. Supravegherea prin examene anatomopatologice şi histologice la ecvinele moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.    9. Respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA privind eradicarea accelerata a AEI pe teritoriul Romaniei,.                   3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia sport să rezulte că animalele au fost testate serologic (ID) pentru anemia infecţioasă, cu cel mult 30 zile înainte de export, prin imunodifuzie, contra cost pentru  propietar;    10. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       60     32.  MORVA (B-209)     1      3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitoriozarea datelor pentru boală.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medicul veterinarul veterinar oficial din cadrul  DSVSA.      II. Supraveghere activă    1.Supravegherea obligatorie prin examen clinic, postmortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate.      Examenele se efectuează la LSVSA pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă  ecvină.      3. supraveghere bacteriologică şi histologică la animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de  carantină profilactică;            2. Pentru comerţul intracomunitar şi exportul în ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui  ANSVSA nr. 62/2005.          3. Notificarea bolii se face în conformitate cu  prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.          2.  Supravegherea prin testul alergic (maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele:     a)  folosite în scop didactic sau experimental;     b)  cu reacţii pozitive, dubioase sau anticomplementare la RFC;      61     33.  SINDROMUL RESPIRATOR şi DE REPRODUCŢIE LA PORCINE (B-257)     1    2    3    4      Supraveghere activă    1.Supraveghere serologică.  a) Din exploataţiile de porcine supuse programului de supraveghere se vor expedia anual pentru confirmarea indemnităţii 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100-150 zile    1. Exploataţiile infectate care desfăşoară activitate de reproducţie nu fac obiectul programului de supraveghere serologică, decât după indemnizare şi repopulare cu porci ce provin din efective certificate indemne pentru această boală .    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.             b) de la animalele de reproducţie recent achiziţionate inclusiv a celor în cadrul comerţului intracomunitar sau importate din ţări terţe, în perioada de carantină în funcţie de efectiv, se vor recolta 10-20 probe de ser.    2. Exploataţiile profilate pe îngrăşare şi cele care nu desfăşoară activitate de reproducţie pe minim patru scroafe, nu fac obiectul Programului de supraveghere    2. Examenele de supraveghere serologică şi de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la LSVSA abilitate şi  la LNR din cadrul IDSA.             c) în cazurile de suspiciune de boală:.  (i) examene serologice pe probe perechi recoltate la interval de 30-35 zile, examene virusologice, histologice şi/sau identificarea de genom viral specific  prin PCR la IDSA.    detecţia antigenului viral.            5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.          3.  Este permisă afluirea în alte exploataţii indemne doar a loturilor libere de această boală.     4.  Boala se confirmă prin evidenţierea seroconversiei sau prin izolarea virusului /    62     34.  A. SALMONELOZELE AVIARE     34.1  TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B - 308)     
    1    2    3    4      Supraveghere activă       1.  Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din fermele de selecţie, reproducţie rase uşoare, reproducţie rase grele si gaini ouă consum după cum urmează:     a)  fermele de bunici:     (i)  pui de o zi: în ziua popularii ,pe probe de cadavre sau meconiu;     (ii)  pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;     (iii)  pentru producţie de ouă pentru incubat, lunar, pe probe de fecale din fiecare hală;     (iv)  din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control.           b)  fermele de părinţi:     (i)  pui de o zi: în ziua populării, pe probe de cadavre sau meconiu;     (ii)  pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale;     (iii)  din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control.         c)  fermele de gaini oua consum:     (i)  pui de o zi: în ziua popularii, pe probe de cadavre sau meconiu;     (ii)  pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale;     (iii)  pe perioada de ouat, la fiecare 2 luni, pe probe de fecale recoltate din adăposturi.           1.  Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului.     2.  Toate probele care au reacţionat suspect sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic.     3.  Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii.     4.  În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective     5.  Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie (puf si coji de ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de probe/hala) păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor de sange recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minim 10; Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Patea I, nr. 199 din 02 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.     6.  Păsările pozitive la RASI obligatoriu se examinează prin RSAL şi prin examen bacteriologic. In caz de confirmare prin examen bacteriologic, întregul lot se abatorizează sub control sanitar veterinar oficial, în partidă separată.     7.  Ouăle provenite din unităţiile contaminate nu se admit pentru incubat;         1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării serologice şi moleculare, precum şi pentru monitorizarea antibiorezistenţei;      
              2.  Controlul serologic în exploataţii prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI).     a)  10% parinţi;     b)  25% bunici;     c)  100% linii pure.           1.  Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către proprietarul păsărilor cu personal de specialitate de la laboratorul sanitar veterinar instruit (atestat de către D.S.V.S.A) şi pe cheltuiala acestuia, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.     2.  Toate probele care au o reacţie suspicioasă sau pozitivă la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic.     3.  Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este opţiunea fermierului şi se efectuează numai în scop preventiv, cu aprobarea DSVSA şi cu notificarea ANSVSA.     4.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 5.Supravegherea este obligatorie, iar contravaloarea supravegherii este suportată de proprietarul păsărilor.        
  


 63 

     34.2.  PARATIFOZA AVIARĂ (C - 855)       1    2    3    4      Supraveghere activă    1. Toate efectivele destinate tăierii (pui, găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi, prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, probe de fecale si/sau pasari bolnave; ultima examinare se efectuează cu 7-10 zile înainte de tăiere;  Suplimentar cadavrelor si păsărilor bolnave, se vor expedia la laborator 60 probe materii fecale  /hală.  Probele recoltate se grupează pentru analiza în minimum 2 probe compuse.     Se aplică Regulamentul Comisiei 646/2007/EC de punere în aplicare a Regulamentului nr.  2160/2003/CE al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a Regulamentului nr. 1091/2005/CE  1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de  păsări, sunt supuse controlului.    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.      2. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din fermele de selecţie bunici, părinţi şi găini ouă consum, după cum urmează:       a) fermele de bunici:    2. Toate păsările, inclusiv porumbeii, care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate.  3. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se efectueaza    2. Examenele se efectuează  la LSVSA  şi/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia               64  - pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre control la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care de a trimite la LNR din  sau meconiu;  s-a livrat material biologic din loturile respective  cadrul IDSA toate tulpinile     (i)  pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 4. Pentru examene de laborator se recoltează probe din   genul   Salmonela  pe probe de fecale;                   constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri rezultate în urma efectuării     (ii)  pentru producţie de ouă pentru incubat, lunar, pe de incubaţie (puf si coji de ouă din eclozionator), examenului  bacteriologic,  probe de fecale din fiecare hală;  fecale proaspete (60 de probe/hala)  păsări vii în   vederea   tipizării muribunde,  reagenţi  pozitivi,  cadavre  proaspete, serologice şi  moleculare,     (iii)  din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe organe  (splină,  ficat  cu  vezică  biliară,  rinichi, precum    şi    pentru cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare monitorizarea    sitele de control.     b)  fermele de părinţi:     (i)  pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu;     (ii)  pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale;  bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. antibiorezistentei.  Numărul probelor de sange recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10;  Prelevarea  probelor  se  efectuează  conform prevederilor Ordinului preşedintelui A.N.S.V.S.A nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.  5.  Păsările  cu  reacţie  pozitivă  la  examenul     (iii)  din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe bacteriologic şi la RSAL se elimina;  cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe 6. Ouăle provenite din unităţile contaminate nu se  sitele de control.       c)  fermele de gaini oua consum:    admit pentru incubat;     7.  Vaccinarea  antisalmonelică  a  păsărilor  este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv,     (i)  pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre cu aprobarea DSVSA si cu notificarea ANSVSA.  sau meconiu;                      8. Notificarea bolii se face în conformitate cu     (ii)  pe durata vieţii,  cu 2 şi 4 săptămâni înainte de prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de 77/2005, cu modificările ulterioare.  fecale;     (iii)  pe perioada de ouat, lunar, pe probe de fecale recoltate din adăposturi.         34.3.  SALMONELOZE ZOONOTICE LA GĂINI DE REPRODUCŢIE ( S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Infantis, S.Hadar, S.Virchow)     1    2    3    4      Supraveghere activă    I. Pentru controlul oficial : numai în exploataţii de păsări adulte.   Se prelevează probe de 3 ori în timpul ciclului de producţie, astfel:  8 săptămâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie;    Se efectuează în conformitate cu Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.003/2005 de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 2.160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de salmonella în efectivele de reproducere din specia  Gallus gallus  şi  de  modificare  a  Regulamentului  (CE)  nr.  2.160/2003 şi în conformitate cu Programul naţional    împuternicit, organizat in conditiile legii şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA        a)  în primele 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat (sau de la transferul în exploataţia comercială pentru găini ouătoare);     b)  către sfârşitul fazei de ouat, dar nu mai devreme de       1.  Medicul veterinar de liberă       practică     2.  Examenele se efectuează la LSVSA.     3.  LSVSA au obligaţia de         c) în perioada de producţie, la un interval aproximativ egal faţă de recoltările menţionate la literele a) şi b).  Modul de prelevare este asemănător ca la punctul  II.    pentru controlul salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie, astfel:  1.  Numărul de probe ce trebuie recoltate din exploataţiile de păsări:     a trimite la LNR din cadrul IDSA, în vederea tipizării, toate tulpinile din genul  Salmonella spp . rezultate în urma efectuării  examenului bacteriologic.      Număr de Păsări     Nr. Probe Materii  din Adăpost     Fecale/Adăpost 250-349          200  350-449          220  450-799          250  800-999          260  1000 SAU MAI        300  MULTE        II. La iniţiativa operatorului economic  A. În exploataţiile comerciale cu efective de păsări adulte:  a)  La fiecare 2 săptămâni, se recoltează probe de materii fecale proaspete cântărind fiecare cel puţin   1 gram, prelevate randomizat din diferite locuri din adăpost sau grup de adăposturi. Probele recoltate se grupează pentru analiza în minimum 2 probe compuse.  b) Numărul de probe ce trebuie recoltate sunt în conformitate cu cele menţionate la precizările tehnice (col. 3)    250 pasări, se aplică măsurile prevăzute în Regulamentul Parlamentului si al Consiliului (CE) 2160/2003.        B. În exploataţiile comerciale de tineret:  Se procedează ca la punctul I, cu diferenţa ca la fiecare serie de tineret reproducător se vor realiza numai trei recoltări:    3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării serologice si moleculare precum si pentru monitorizarea  antibiorezistentei;        2.  In cazul păsărilor de reproducţie ţinute în cuşti, prelevarea se referă la amestecul de materii fecale de pe benzile de evacuare, raclare, fose, colectându- se 2 probe compuse de cel puţin 150 grame fiecare, ce sunt testate individual. Fiecare nivel de cuşti trebuie să fie reprezentat în proba globală.     3.  În cazul depistării de salmonele zoonotice din serotipurile menţionate în Regulamentul (CE) nr. 1.003/2005, la efective de reproducţie cu peste       4.  Produsele antimicrobiene nu pot fi folosite ca metodă de combatere a salmonelozelor la pasări, decât în condiţiile derogărilor stipulate în Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006/CE. de punere în aplicare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 2160/2003/ CE privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte.     5.  Vaccinurile împotriva  Salmonella spp . se folosesc numai in conformitate cu prevederile       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA, în conformitate cu ISO 6579/2002.       a)  la vârsta de o zi;     b)  la vârsta de 4 săptămâni;     c)  cu două săptămâni înainte de transfer în exploataţia pentru găini adulte.    65         Regulamentului Comisiei nr.1177/2006.  6. Costurile examenelor de supraveghere sanitară veterinară neoficiala (la iniţiativa operatorului) sunt suportate de proprietarul păsărilor.       66     34.4.  SALMONELOZELE LA GĂINI OUATOARE (Salmonella enteritidis, Salmonella typhimurium)    
    1    2    3    4      Supraveghere activă    I. Pentru controlul oficial: în exploataţii cu cel puţin  1.000 de găini ouătoare.     1.  Prelevarea de probe pentru controlul oficial trebuie să aibă loc cel puţin:     a)  o dată pe an într-un efectiv din exploataţiile care au cel puţin 1 000 de păsări;     b)  la vârsta de 24 ± 2 săptămâni în efectivele de găini ouătoare ţinute în adăposturi unde Salmonella a fost detectată la efectivele anterioare;     c)  în orice caz de suspiciune a infecţiei cu Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium, ca rezultat al anchetei epidemiologice a unor focare de toxiinfecţii alimentare, în conformitate cu art. 8 al Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/99/CE privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei Consiliului 92/117/CEE;     d)  în toate celelalte efective de găini ouătoare din exploataţie, în cazul în care a fost detectată infecţia cu Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium la unul din efectivele de găini ouătoare din exploataţie;     e)  în cazuri în care autoritatea competentă consideră că este necesar.     2.  O prelevare de probe efectuată in cadrul controlului oficial poate înlocui o prelevare de probe la iniţiativa operatorului economic.     3.  Modul de prelevare este asemănător ca la pct. II.          Se efectuează în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 1168/2006/ CE de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2.160/2003/ CE cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de salmonella în efectivele de gaini ouatoare din specia  Gallus gallus  şi de modificare a Regulamentului nr. 1003/2005/CE şi în conformitate cu Programul naţional pentru controlul salmonelozelor la găinile ouatoare aprobat prin Decizia Comisiei nr. 848/2007 de aprobare a anumitor programe naționale privind controlul salmonelei în efectivele de găini ouătoare din specia Gallus gallus.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar- veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA.     3.  LSVSA în vederea tipizării, toate tulpinile din genul  Salmonella spp . rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic.      
      II. Prelevarea de probe are loc la cel puţin fiecare 15 săptămâni; prima prelevare de probe are loc la vârsta de 24 ± 2 săptămâni;  A. În exploataţiile comerciale cu efective de păsări adulte, probele sunt prelevate atât din materiile fecale cât şi probele din mediu:     a)  pentru efectivele de găini ouătoare ţinute în baterii, trebuie să fie prelevate 2 probe x 150 grame de amestec de materii fecale de pe toate benzile sau racletele din adăpost după punerea în mişcare a sistemului de evacuare a dejecţiilor; în cazul adăposturilor care au baterii dispuse pe un singur nivel, dar fără benzi sau raclete pentru evacuarea dejecţiilor, se recoltează 2 probe x 150 grame de amestec proaspăt de fecale din 60 de puncte diferite aflate dedesubtul cuştilor în fosele de evacuare;     b)  în adăposturile sau compartimentele în care păsările sunt ţinute libere, sunt prelevate două perechi de tampoane de pe încălţăminte sau de pe materialul de unică folosinţă folosit pentru protecţia acesteia, utilizate pentru deplasarea în adăpost, fără substituirea tampoanelor prelevate de pe cizme cu cele prelevate de pe materialele de protecţie a acestora. În cazul prelevării de probe pentru controlul oficial, se colectează o probă de 250 ml ce conţine cel puţin 100 g de praf, colectat din surse generatoare de praf de pe tot cuprinsul adăpostului; în cazul în care nu există suficient praf, se prelevează o probă suplimentară de 150 g de materii fecale amestecate în mod natural, sau încă o pereche de tampoane prelevate de pe cizme sau de pe încălţămintea de protecţie de unică folosinţă    pentru acestea.       1.  Produsele antimicrobiene nu sunt folosite ca metodă de combatere a salmonelozelor la păsări, decât în condiţiile derogărilor stipulate în Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006/CE. de punere în aplicare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 2160/2003/CE privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte.     2.  Vaccinurile împotriva  Salmonella spp . se folosesc numai in conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr.1177/2006/CE.         1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar- veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA     2.  Examenele se efectuează la LSVSA, în conformitate cu ISO 6579/2002.        B. În exploataţiile comerciale de tineret:     1.  Prelevarea de probe trebuie să acopere următoarele faze de producţie:     a)  puii în vârstă de o zi;     b)  puicuţe, cu două săptămâni înainte de intrarea în faza de ouat sau înainte de  mutarea în adăpostul        3. LSVSA au obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma      efectuării  examenului bacteriologic,    


 67 

      pentru găini ouătoare.     2.  Prelevarea de probele trebuie să cuprindă:     a)  în cazul puilor de o zi, se prelevează probe din învelişul intern al cutiilor în care puii au fost livraţi către o exploataţie şi din carcasele puilor găsiţi morţi la sosire;     b)  în cazul puicuţelor, se prelevează probe cu două săptămâni înainte de intrarea în faza de ouat, probe comasate de fecale, alcătuite din probe separate de fecale proaspete, fiecare probă cântărind cel puţin 1 gram, prelevate randomizat dintr-un număr de locuri din hala în care sunt ţinute păsările sau, atunci când păsările au acces liber la mai mult decât un adăpost dintr-o exploataţie, din fiecare grup de adăposturi din exploataţia în care sunt ţinute păsările;     c)  numărul de locuri din care se preleveză probe separate de fecale, în scopul realizării unei probe comasate:          în vederea tipizării serologice si moleculare precum si pentru monitorizarea antibiorezistentei;      Număr de păsări ţinute în exploataţie    Număr de probe de  fecale prelevate în compartiment      1-24    Număr egal cu numărul de păsări până la un  maxim de 20      25-29    20      30-39    25      40-49    30      50-59    35      60-89    40      90-199    50      200-499    55      500 sau mai multe    60    
 68 



            



 69 

    34.  B. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA ( M.R.A.)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasiva    Monitorizarea supravegherii semnelor de boală.    Rapoarte trimestriale la DSVSA si A.N.S.V.S.A.    Medicul Veterinar Oficial      II. Supraveghere activă      2.. Ridicarea restricţiei de introducere a ouălor la incubat se face în funcţie de rezultatul embriotestelor efectuate pe 2 site de control, care pot fi introduse după 2 tratamente executate. Incidenţa aerosaculitelor trebuie să fie sub 5%.  Impunerea şi ridicarea restricţiei privind introducerea ouălor de incubat se face de către D.S.V.S.A.          1.  examene clinice ;     2.  examene anatomopatologice ;     3.  embrioteste la LSVSA pe cate 10 embrioni morti in coaja si pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot in perioada de ouat, la intervale de 14 zile.     4.  confirmarea bolii prin - RT-PCR ;       1.  Conduita în funcţie de rezultatul embriotestelor :     (i)  în cazul în care se constată o incidenţă de până la 10% embrioni morţi în coajă cu leziuni de aerosaculita pe sitele de control (embrioni morţi în coajă şi pui neviabili), efectivul matca de la care au provenit ouale se supune unui tratament cu antibiotice de electie, timp de 7 zile (parenteral si masal) ;     (ii)  în cazul în care se constată la embriotest o incidenţă mai mare de 10% de aerosaculite pe sitele de control, se interzice introducerea la incubat a ouălor provenite de la lotul de reproducători de la care au provenit;     (iii)  lotul respectiv se supune unui program intensiv de patru tratamente cu o durată de 5 zile, parenteral şi masal;     (iv)  să se facă trierea severă a efectivului, eliminând păsările tarate şi cu semne clinice ;     (v)  se îmbunătăţesc condiţiile de îngrijire şi întreţinere a păsărilor.         1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA organizat în condiţiile legii.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA    70     35.  SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE (B-401)       1    2    3    4      Supraveghere activă      3 Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.  4.  Raport  trimestrial  transmis  de  DSVSA  la  ANSVSA.          2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural.        1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică.       1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea si confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoetice infecţioase - NHI - la peşti şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 679 din 05 octombrie 2007.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Bucureşti.şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.       36.  Necroza hematopoietică infecţioasă a salmonidelor (B405)       1    2    3    4      Supraveghere activă      prezenţei septicemiei hemoragice virale-SHV- şi          2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural.        1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică       1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 471/2002 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de  diagnostic,  determinarea  şi  confirmarea       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din           necrozei hematopoietice infecţioase – NHI – la peşti, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 857 din 27 noiembrie 2002, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007.    cadrul ISA.        3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.     4.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.      71     37.  Viremia de primăvară a crapului (B404)       STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1    2    4    3      Supraveghere activă        IDSA.        2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile de ciprinide şi mediul natural        1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică       1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 471/2002 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.     4.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA Judeţean respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau LNR din cadrul    72     38.  Herpesviroza crapului     STRATEGIA DE  SUPRAVEGHERE    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL  EXECUŢIEI      1    2    4    3      Supraveghere activă      DSVSA.          1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică.     2.  Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural.       1.  Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din 10 exemplare de peşte ce este împărţită în 2 pool-uri de organe. Recoltarea probelor se efectuează la temperaturi ale apei de 22- 27ºC de două ori pe an.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.     4.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA.       39.  Necroza pancreatică infecţioasă a salmonidelor     1    2    3    4      Supraveghere activă        IDSA.        2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural.        1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică       1.  Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 471/2002 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.     4.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau  LNR din cadrul       40.  Boala bacteriană a rinichiului la salmonide     1    2    3    4      Supraveghere activă              2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural        1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică       1.  Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări anatomopatologice.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.     4.  Raport trimestrial transmis de către DSVSA.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi /sau LNR din cadrul IDSA.       41.  Girodactilaza     1    2    3    4      Supraveghere activă      .4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.          2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural        1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică       1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări clinice ;i anatomopatologice.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA .    73     42.  Bonamioza (B431)     1    2    3    4      Supraveghere pasivă      şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi          1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică     2.  Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.       1.  Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea probelor       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din cadrul           confirmarea prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) si marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 705 din 17 august 2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005.    IDSA .        3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.     4.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    74     43.  Haplosporidioza (B432)     1    2    3    4      I. Supraveghere activă      .4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA          2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator        1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică       1.  Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi /sau la LNR din cadrul IDSA..       44.  Perkinsoza (B433)     1    2    3    4                I Supraveghere activă.          1.  Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare..       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi /sau la LNR din cadrul IDSA.       1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică.     2.  Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.    75     45.  Marteilioza (B434)     1    2    3    4      Supraveghere activă              2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.        1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică       1.  Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii;     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007;     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.     4.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.    76     46.  Mikrocitoza (B436)     1    2    3    4      Supraveghere activă              2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în  caz de necesitate diagnostic complet de laborator.              1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică.       1.  Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.     4.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA judeţene, şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA.       47.  ACARAPIOZA (ACARIOZA INTERNA) B- 451     1    2    3    4      Supraveghere activă      /probă, albine vii.  cu modificările ulterioare.          1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare.     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.       1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie - octombrie la:     a)  cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";     b)  5% din coloniile stupinelor de producţie,     c)  primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral     d)  la schimbarea vetrei stupinei;       2.  Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15 g     3.  Diagnosticul de acarapioză se confirmă la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală , pentru probele pozitive.     4.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor,       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA       48.  LOCA AMERICANĂ B-452     1    2    3    4      Supraveghere activă      3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită). 4.Diagnosticul de locă americană se confirmă la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală , pentru probele pozitive.  5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea  Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.          1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator       1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului de albine lucrătoare, în perioada aprilie - septembrie la:     a)  cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";     b)  5% din coloniile stupinelor de producţie,     c)  primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;     d)  la schimbarea vetrei stupinei;         1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA .     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.    77     49.  LOCA EUROPEANĂ B-453     1    2    3    4      Supraveghere activă              1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca în loca americană.     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.       1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.     2.  Diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive.     3.  Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit.     4.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA .     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.    78     50.  NOSEMOZA ALBINELOR B-454     1    2    3    4      Supraveghere activă      3 Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.          1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.       1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.     2.  Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.       51.  VARROOZA B-455       1    2    3    4      Supraveghere activă              1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare şi puietului , în perioada martie – octombrie la:     1.  cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";     2.  5% din coloniile stupinelor de producţie:     a)  primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;     b)  la schimbarea vetrei stupinei;           2.  Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare.     3.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.       1.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.     2.  Tratamentele pentru varrooza se suportă de la bugetul de stat conform prevederii Legii nr. 89/1998 a apiculturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.       52.  TROPILELAPSOZA B-456       1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală  laborator.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.  77/2005, cu modificările ulterioare.          I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă       1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză.     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de       1.  Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.     2.  Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.     3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.    79     53.  ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP     1    2    3    4      Supraveghere activă                1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca în varooză.     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.       1.  Raport trimestrial transmis de DSVSA la ANSVSA.     2.  Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.     3.  Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.     4.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA    80     54.  POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE       1    2    3    4      Supraveghere activă              1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în fazele de creştere, la stadiul de fluture şi pe fluxul de producere a oului.     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.       1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.     2.  Probele pentru examenele de laborator se constituie din:     a)  larve vii, 30 - 50 larve mici/probă (vârstele I - III) sau 15- 20 larve mari/probă (vârstele IV- V); 15 fluturi vii/ probă;     b)  0, 25 gr. ouă       3.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.       55.  FLAŞERIE     1    2    3    4      Supraveghere activă              1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie.     2.  Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.     3.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator       1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.     2.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.       56.  NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE     1    2    3    4      Supraveghere activă        Animală.        1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie.     2.  Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.     3.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.       1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.     2.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală.     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate    81     57.  MUSCARDINA     1    2    3    4      Supraveghere activă        Animală.        1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie.     2.  Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.     3.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.       1.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate    82     58.  DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR – BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) C -652     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA      II.Supraveghere activă        LNR din cadrul IDSA şi la LSVSA.        2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat, utilizand ca metoda alternativa si PCR.    cu modificările ulterioare.          1.  Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la       1.  În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.     2.  Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie.     3.  Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.     4.  Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:     a)  la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;     b)  la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;     c)  supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus.       5.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor,    SECŢIUNEA 2  SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TUMORALE  83     59.  LEUCOZA BOVINĂ (B-108)     1    2    3    4      I.Supravegherea pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către  DSVSA.    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA      II. Supraveghere activă    A. FORMA ENZOOTICĂ  1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările şi completările ulterioare.            6. Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie.                  1.  Supravegherea serologică la bovine , bubaline astfel :     a)  Taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare o data pe an, prin ELISA şi confirmare prin ID.     b)  Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză, o data pe an.     c)  Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, din efectivele supuse asanării prin extracţie, se testează odata pe an, prin ELISA.         1.  Examenele se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloză.     2.  Examenele se efectuează pe aceleaşi probe recoltate în scopul examinării pentru bruceloza bovină.     3.  În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA întregul efectiv din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.     4.  Declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic ELISA şi ID, iar în cazul neconcordanţei dintre ELISA şi ID se va efectua retestarea animalului prin ID după 30 zile de la prima recoltare.     5.  Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA.     3.  Expertiza de diagnostic se efectuează la LNR din cadrul IDSA.       7.  Bovinele din exploataţiile supuse asanarii prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului;     8.  Bovinele pozitive la examenele serologice, sau după caz hematologice, din exploataţiile aflate în asanare prin extracţie, se elimină din           efective prin abatorizare, sub supravegherea DSVSA;  12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit.A pct.3 la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia;  c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10, lit. b);  11. De la animale reagente, taiate se recolteaz probe pentru examenul histopatologic.  12. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezulte de la animalele diagnosticate pozitv se stabileste de medicul veterinar de  abator            13. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui  ANSVSA nr. 104/2005, Ordinului preşedintelui          9.  Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare. În acest caz, viţelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.     10.  Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă:     a)  animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006;     b)  toate animalele din efectiv, în vârstă de peste      84         ANSVSA nr. 105/2005 si Ordinului preşedintelui  ANSVSA  nr.  61/2006,  cu  modificările şi completările ulterioare.                14. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.  77/2005, cu modificările ulterioare.          B. FORMA SPORADICĂ          Examene histologice efectuate la bovinele moarte în perioada de supraveghere după introducerea de animale prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe, cu  precizarea tipului celular de proliferare.         85     60.  ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    1. Monitorizarea datelor relevante despre  boală.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de  către DSVSA    Medici veterinari oficiali din  cadrul DSVSA      II.Supraveghere activă      comunică la IDSApentru centralizare în "Registrul naţional de cancer la animale".    .Examenele anatomopatologice şi precizarea diagnosticului cito-histopatologic se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA.      2.Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsic şi cu ocazia inspecţiei carcaselor se vor investiga citologic şi/sau histopatologic în proporţie de 100% la animalele care nu au fost testate serologic şi la care au fost observate  modificări anatomopatologice.          3.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:            1.  Supraveghere anatomoclinică, de abator în cursul inspecţiei carcaselor şi de laborator a efectivelor de păsări de carne şi de reproducţie.       1.  Probele de sânge, alte lichide biologice, ţesuturi se trimit la laboratorul de histopatologie însoţite de fişa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive şi epidemiologice privind interelaţia posibilă "animal-om” – „om-animal" în boala canceroasă.     2.  Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSA şi se       a)  boala Marek;     b)  leucoze aviare    86  SECŢIUNEA 3  SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE     61.  ANTRAX (B 051)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor pentru boală.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA    Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA      II. Supraveghere activă.    1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul cinegetic.      1. Recoltarea probelor se face de catre medicul veterinar de libera practica imputernicit si medicul veterinar oficial din cadrul  DSVSA      splină, os lung nedeschis.    tampoane                INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR          I. ANIMALE VII  (i) bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem.      1. Recoltarea probelor se face de catre medicul veterinar oficial din cadrul  DSVSA      II. CARNE ŞI ORGANE  Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici  veterinari  oficiali  sau   personal          MASURI:          2.  în caz de suspiciune se prelevează:     a)  de la animale vii:  probe de sânge sau secreţii sangvinolente;      b)  de la cadavre nedeschise : secreţii sangvinolente si probe de sânge;      c)  de la cadavre deschise accidental sau animale taiate de urgenta : probe sange,          1.  De la cadavre nedeschise probele de sânge se recolteaza prin punctie venoasa     2.  De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recolteaza prin punctie cardiaca sau pe       1.  Recoltarea probelor se face de catre medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA       3.  în cazurile de antrax localizat se prelevează:     a)  ţesut din regiunea glosofaringiana impreuna cu limfonodurile adiacente si tonsile;     b)  lichid de puncţie din zona edemastoasa.           desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.    cu acestea, se confiscă şi distrug.          4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA  nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.          1.  Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie in abator; în partida separată, la sfârşitul zilei de lucru.     2.  În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului de lucru.     3.  Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact    87     62.  ECHINOCOCOZA (B 053)     1    2    3    4        Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la bovine ovine şi caprine in abatoarele autorizate    Identificarea obligatorie prin marcarea individuala a cainilor din ferme si stani.  Deparazitarea obligatorie de sase ori pe an a tuturor câinilor identificaţi in ferme şi/sau stâni.          I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă .        1.  Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA     2.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă.    88     63.  LEPTOSPIROZA (B 056)       1    2    3    4      I.Supraveghere pasivă  (în condiţii de linişte epidemiologică)    I. La bovine  Monitorizarea datelor despre boală    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA    1. Medici veterinari oficiali din cadrul  DSVSA      II. Supraveghere activă        2. Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA      2. Examinarea histologică a avortonilor şi examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la  viţei când se suspicionează boala.          II. La cabaline:              1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară        1.  Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:     a)  taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV     b)  10 % numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani,     c)  în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;     d)  animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;         1.  Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.     2.  Setul de 7 serotipuri de Leptospira interrogans:     a)  pomona;     b)  icterohaemorrhagiae;     c)  canicola;     d)  Wolffi;     e)  hardjo;     f)  grippotyphosa;,     g)  australis;     h)  autumnalis;     i)  bataviae;       3.  Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import:     a)  pomona; b)ichterohaemorrhagiae;         c)  canicola     d)  wolffi;     e)  hardjo;     f)  ballum;     g)  sejroe;     h)  bataviae     i)  australis;     j)  gnppotyphosa     k)  autumnalis;       1.  Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:     a)  există antecedente de boală;     b)  s-a diagnosticat recent boala.               veterinară de asistenţă şi  medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA      de livrare, în cazurile de vânzare- cumpărare.      2. Examenele se efectuează la LSVSA după caz la LNR din cadrul IDSA.      III. La porcine:      1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial  din cadrul DSVSA        2.  Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 6 serotipuri a:     a)  armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;     b)  10% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;     c)  cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;     d)  la furnizor cu cel mult 30 zile înainte         1.  Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans:     a)  pomona,     b)  icterohaemorrhagiae,     c)  canicola     d)  hardjo,     e)  grippotyphosa,     f)  australis         1.  Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care:     a)  există antecedente de boală;     b)  s-a diagnosticat recent boala;      89       2. Supraveghere serologică prin RMA cu  setul de 6 serotipuri la:    1.Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans:  a) pomona,  2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import;    2. Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA.          înregistrării de mortalităţi la purceii sugari şi tineret.          IV. La canide          Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică şi histologică.    Examenele serologice se efectuează cu setul   de   4   serotipuri:   pomona,  ichterohaemorrhagiae, canicola, sejroe.    Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la  LNR din cadrul IDSA.      INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR          I. ANIMALE VII  Bovinele, cabalinele şi porcinele se    I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele, porcinele)    Medic veterinar oficial  din cadrul DSVSA.        g)  icterohaemorrhagiae,     h)  canicola     i)  hardjo,     j)  grippotyphosa,     k)  australis       a)  20 % vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric sau 10 % din cei vaccinaţi de două ori pe an, în trimestrele II şi IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe;     b)  10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe;     c)  10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;     d)  la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;     e)  porcinele destinate exportului - cu cel mult 30 zile înainte de livrare;     f)  animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;     g)  la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.       3.  Supraveghere histologică:     a)  a avortonilor;     b)  când se suspicionează boala, în cazul      90       supun inspecţiei ante şi post mortem.    În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă;        II. CARNEA ŞI ORGANE  Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar  oficial.    II. CARNEA ŞI ORGANE        Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de      la animalele tăiate .        III. MASURI :        1. Carnea şi organele  se confiscă în      totalitate, precum şi carcasele icterice,      marasmatice sau cu modificări importante      ale musculaturii;      2. Grăsimea se dă în consum după topire;      3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi      se livrează după 14 zile.     91     64.  FEBRA Q (B -057)     1    2    3    4      I.Supraveghere pasivă    1. Monitorizarea datelor despre boală.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.      II.Supraveghere activă              1.  Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor:     a)  la 5% din efectivul de reproducţie (dar nu mai puţin de 10 probe) din unităţile în care sau diagnosticat cazuri de febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu aceasta;     b)  în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile;     c)  la 0,2% din efectivul fermelor de producţie         1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA.    92     65.  ANAPLASMOZA (B 101); BABESIOZA (B 102), inclusiv NUTALIOZA cabalinelor; THEILERIOZA bovinelor şi ovinelor (B 111)       1    2    3    4      Supraveghere activă    I. La taurine şi bubaline:  Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu semne clinice, în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv    2. Pentru babesioză şi anaplasmoză la celelalte specii de animale se procedează ca în cazul bovinelor.          II.  La ovine şi caprine:   Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor din sânge la 5% din ovinele cu semne clinice în vârstă de peste 3 săptămâni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv.    limfonodurilor abdominali.        III.  La cabaline:   Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din cabalinele cu semne clinice în vârstă de peste 6  luni, în perioadele de activitate maximă a            1.  Supraveghere în zonele în care:     a)  există antecedente de boală ;     b)  s-a diagnosticat boala in ultimii doi ani ;     c)  animalele sunt în tranzit, în special cele în transhumanţă;         1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA.       1.  Supravegherea în zonele în care:     a)  există antecedente epizootice de boală ;     b)  s-a diagnosticat boala in utimii doi ani ;     c)  a animalelor în transhumanţă ;     d)  a celor aflate în perioada de carantină profilactică după import.         2.  La ovine pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor.     3.  Pentru theilerioză, atât la bovine cât şi la ovine, în cazul examenelor hematologice negative, la animalele la care se suspicionează boala se prepară în completare frotiuri  din  materialul  reoltat  în  urma  puncţiei       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA.       1.  Supravegherea clinică a cabalinelor din zonele în care:     a)  există antecedente epizootice de boală ;     b)  s-a diagnosticat boala in ultimii         1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi         căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv.    doi ani ;  2. La cabaline pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în  cazul bovinelor.    la LNR din cadrul IDSA.        c)  animalele staţionează în tranzit prelungit (peste 45 zile) ;     d)  animalele nou introduse sunt în perioada de carantină.      93     66.  AVORTUL SALMONELIC AL OILOR ( B-156)     1    2    3    4      I.Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.      II Supraveghere activă.    Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor    Examele de laborator se execută pe avortoni, placente prelevate de la ovinele avortate.    antibiorezistenţei.        1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligatia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării (serologice, fagice, genotipizare) şi a monitorizării    94     67.  INFLUENŢA ECVINĂ (B-206)       1    2    3    4      I.Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă.    1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge şi virusologice.    1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din  cadrul DSVSA.        2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale  nevaccinate.    2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare    2.Supravegherea serologică se efectuează la IDSA.        68.  RINOPNEUMONIA ECVINĂ (B-208)       1    2    3         4      I.Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă    1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe perechi la interval de 21 zile, virusologice şi histologice      1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul  DSVSA.      2. Avortonii se examinează prin examen virusologic şi histologic.    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.    2.Examenele virusologice şi serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA.  3. Examenele histologice se efectuează la LSVSA şi după caz la              LNR din IDSA pentru judeţele a căror LSVSA, nu sunt abilitate.     95     69.  ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ (B-211)       1    2    3    4      I.Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medici veterinari oficiali  din  cadrul  DSVSA.      II.Supraveghere activă      fără restricţii.          1.  Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a:     a)  armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte autorizare şi începerea campaniei de montă;     b)  la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă;         1.  În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 21 zile, şi virusologice.     2.  Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.     3.  Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare. după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor.     4.  Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologic.     5.  Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic.     6.  Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal prelevate de ori la interval de 7 zile.     7.  Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.     8.  Animalele cu titru constant sau in remisiune sunt considerate negative.     9.  Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor.     10.  Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă.     11.  Animalele seronegative nu sunt supuse restrictiilor de circulatie.     12.  Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni,pot circula       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.                  2. Examenele se efectuează la la LNR din cadrul IDSA.          3.  România  nu  importa ecvine cu arterita virala.        2.  Pentru circulaţia intracomunitară/export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie.     3.  Costurile examenelor de laborator sunt suportate de către proprietar.       13.  Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.     14.  Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.     15.  Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial, costurile fiind suportate de proprietar.     16.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare.    96     70.  AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR (B – 214)     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.      II. Supraveghere activă        şi/sau la la LNR din cadrul IDSA  LSVSA au obligatia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, in vederea tipizarii (serologice, fagice, genotipizare) si a monitorizarii  antibiorezistentei.        1.  Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA       71.  TULAREMIA (B-352)     1    2    3    4      I.Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    Medici   veterinari  oficiali din cadrul DSVSA.      II.Supraveghere activă        hemoragică.        I.  La iepurii domestici     1.  Supravegherea morfopatologică şi bacteriologică pe toate animalele moarte.     2.  Supravegherea serologică prin RSAR la constituirea crescătoriei;       II.  La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice şi bacteriologice pe cei găsiţi morţi.       1.  În unităţile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator.     2.  Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu complrtările ulterioare.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, pe aceleaşi probe pe care se execută şi examinările serologice pentru bruceloza şi boala      virală    97     72.  BRUCELOZA LA CANIDE     1    2    3    4      Supraveghere activă    1. Examinare clinică, anatomopatologică şi bacteriologică  a efectivelor din canise de reproducţie şi a tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuată la cerere.     Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA.    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă  şi medicul veterinar oficial  din  cadrul              DSVSA      Brucella canis colorat cu Roz- Bengal şi prin RFC/ ELISA , efectuată la cerere, costurile fiind suportate de către proprietar/ operatorul economic la:  inclusiv la câinii comunitari.    De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi  care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.    2.  Examinare  la  LSVSA şi/sau după caz la la LNR din cadrul IDSA.        2.  Examinare serologică  prin RSAR cu antigen      a)  canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice,.     b)  canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică      98     73.  BRUCELOZA LA IEPURI       1    2    3    4      Supraveghere activă        caz la la LNR din cadrul IDSA.        2. în abator    MASURI  De la iepurii din efectivele cu bruceloză:    Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.        1.  Examinare serologică  la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal).        1.  De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina şi uter în vederea efectuării examenului complex de laborator.     2.  Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.     2.  Examinare la LSVSA şi/sau după       a)  animalele vii  se examinează ante mortem şi post mortem ;      b)  carnea şi organele  se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar        a)  carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;     b)  organele cu leziuni se confiscă.       74.  Furunculoza salmonidelor cu Aeromonas salmonicida     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.  .    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA    .1. Medicul veterinar împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial   recoltează  probele, DSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.      II.Supraveghere activă    1.Supraveghere clinică şi anatomopatologică  2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.        1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii;     2.  Prelevarea probelor de la exemplarele de peşti muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice.       2.  Examenele se efectuează la LSVSA Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi /sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la IDSA    99     75.  Yersinioza (Boala gură roşie) la salmonide)     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală.      probele,   DSVSA  şi/sau IDSA.        I.  Supraveghere pasivă     II.  Supravegherea activă       1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică . 2.Supraveghere prin diagnostic de laborator a populţiilor de peşti in caz de suspiciune/ mortalitate crescută.       1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.     2.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar practician.     3.  Prelevarea probelor se realizează de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial   recoltează     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la IDSA.    100     76.  Anemia infecţioasă a somonului     1    2    3    4      I.Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.  prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare.        II. Supravegherea activă    1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică  2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural        1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte criterii pentru zonare şi supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 327 din 11 aprilie 2006.     3.  Notificarea  bolii  se  face  în  conformitate  cu       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.     3.  Confirmarea bolii la IDSA.       77.  Mixosomiaza     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor relevante despre boală    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    IDSA.      II. Supraveghere activă          1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  Prelevarea probelor se realizează de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la       1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică     2.  Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.       78.  Boala Columnaris la salmonide     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA  şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice.              I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă       2.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică.     3.  Prelevarea probelor  de la peştii  muribunzi       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la IDSA.       1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică     2.  Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.    101     79.  Eritrodermatita la ciprinide     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    .1.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul, DSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA recoltează probele.      2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.        I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă       1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică       1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  Probele se prelevează de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice.       2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.    102     80.  Ihtioftiriaza     1      3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.        II. Supraveghere activă    1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică  2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.        1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  Prelevarea probelor de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.       81.  Criptobiaza     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.        probele, DSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.      II. Supraveghere activă    1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică  2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.        1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.       1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  Prelevarea probelor de la peşii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial   recoltează     2.  Examenele se efectuează la LSVSA Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.       82.  Coccidioza moluştelor bivalve     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.  şi/sau cu modificări anatomopatologice.        II. Supraveghere activă    1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică  2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.        1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.    103     83.  Nematodoze ale moluştelor bivalve     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.  şi/sau cu modificări anatomopatologice.    IDSA.      II. Supraveghere activă    1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.        1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii.     2.  Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la la LNR din cadrul    104     84.  Ricketioza moluştelor bivalve     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA        II. Supraveghere activă    1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică  2 Supravegherea prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.        1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  Prelevarea probelor se realizează de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la IDSA.       85.  Vibrioza moluştelor bivalve     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.  şi/sau cu modificări anatomopatologice.          I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă       1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.       1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA Bucureşti şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.       86.  Moluşte gasteropode - Cryptobia heticis,Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode       1    2    3    4      I.Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.  nematode        II. Supravaghere activă          1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii     2.  Prelevarea probelor de la moluşte gasteropode muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice ]n vederea realizării examenului parazitologic pentru Cryptobia heticis,Klossia helicina, cestode, metacercari,       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.       1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică     2.  Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte gasteropode în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.    105     87.  Batracieni- trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA        II. Supravaghere activă    1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică  2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de batracieni în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.        1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică.     2.  Prelevarea probelor de la batracienii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice, în vederea realizării examenului parazitologic pentru trematode şi acantocefali şi bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze, micobacterioze.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.    106     88.  Pesta racilor     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA          I.  Supraveghere pasivă     II.  Supravaghere activă       1.  Supraveghere clinică şi anatomopatologică     2.  Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de raci în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.       1.  Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică.     2.  În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de raci şi/sau cu modificări anatomopatologice.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.     3.  Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.       89.  AMOEBIOZA     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA  Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru nosemoza albinelor.    cadrul IDSA.        I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă       1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. recoltează probele,     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau  la LNR din       90.  BRAULOZA     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA  Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooza albinelor.    cadrul IDSA.        I.  Supraveghere pasivă.     II.  Supraveghere activă .        1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică .     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele,     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau  la LNR din      107     91.  ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR       1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală.  Examenele de laborator se efectuează din 10 g  /probă albine moarte şi porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite stadii de dezvoltare.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.          I.  Supraveghere pasivă.     II.  Supraveghere activă.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele,.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA    108     92.  PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.  Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru loca americană şi/sau 10-15 botci.    cadrul IDSA.        I.  Supraveghere pasivă.     II.  Supraveghere activă       1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică .     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.     2.  Examenele se efectuează la LNR din       93.  BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală.    Raport trimestrial transmis la ANSVSAde către DSVSA    Examenele de laborator se efectuează pe probe de albine vii, minimum 25g/probă.    efectuează la LNR din cadrul IDSA        I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă       1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.     2.  Examenele  se       94.  ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.  Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.    oficial  recoltează  probele,   DSVSA  şi/sau IDSA.        I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă       1.  Supravegherea clinică şi anatomopatologică     2.  Supravegherea prin diagnostic de laborator.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic   veterinar     2.  Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.    109     95.  ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE     1    2    3    4        Monitorizarea datelor despre boală    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA    medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele  după caz        I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă .        1.  Supraveghere prin examene hematologice şi citomorfologice pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice.     2.  Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi necropsic sunt investigate cito-histopatologic.       1.  Examenele hematologice şi citomorfologice, cito- histopatologice pentru precizarea diagnosticului se efectuează la cererea proprietarului de animale, contra cost.     2.  Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic de la fiecare LSVSA şi IDSA. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă    şi/sau     2.  Examenele se efectuează la LSVSA Bucureşti şi la LNR din  cadrul  IDSA,    110     96.  LISTERIOZA (C – 611)     1    2    3    4      Supraveghere activă.    Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase si pe avortoni.    Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză.    LNR din cadrul IDSA.        INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR      I. ANIMALE VII  Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către  autoritatea sanitar veterinară competentă.    I. ANIMALE VII  (bovine, ovine, porcine) Supraveghere prin examene de laborator     1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.      II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PESTE şi PRODUSE DIN PESCUIT  Examinarea probelor se efectuează în IISPV şi  LSVSA.    II. CARNEA ŞI ORGANE  În caz de suspiciune se recoltează capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8  o C) timp de o săptămână.  II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PESTE  şi PRODUSE DIN PESCUIT  În caz de suspiciune se recoltează probe  III. MASURI :  confirmarea bolii.                1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele.     2.  Examenele se efectueză la LSVSA şi după caz la       1.  In cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.     2.  In cazul confirmării prezentei  L. monocytogenes  în produse din carne, produse lactate, peste şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se confisca şi se distrug.     3.  Tulpinile de  L. monocytogenes  izolate din produsele alimentare de origine animala, se trimit la IISPV pentru       1.  Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.       97.  TOXOPLASMOZA (C 612)     1    2    3    4      Supraveghere activă    A. La ovine    Examenele serologice se efectuează pe    1. Medicul veterinar de liberă        Supravegherea serologică prin ELISA la:    probele  care  se  recoltează  pentru    practică  împuternicit  din        a) 5 % din probele recoltate pentru Brucella    bruceloză.    circumscripţia    sanitară        melitensis      veterinară de asistenţă şi/sau        b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile      medic  veterinar  oficial        după avort;      recoltează probele, DSVSA            2. Examenele se efectuează la            LNR din cadrul IDSA, şi la            LSVSA după caz        B. La porcine    Examenele serologice se efectuează pe    1. Medicul veterinar de liberă        Supraveghere serologica prin ELISA la :    probele  care  se  recoltează  pentru    practică  împuternicit  din        a) 5% de la vierii pentru reproducţie din    examenul pentru bruceloză.    circumscripţia    sanitară        efectivele  de  reproductie  unde  au  fost      veterinară de asistenţă şi/sau        inregistrate avorturi;      medic  veterinar  oficial        b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14      recoltează probele, DSVSA        zile după avort.      2. Examenele se efectuează la            IDSA, şi la LSVSA Judeţean,            după caz la LNR din cadrul            IDSA        C. la carnasiere  (pisici) Supraveghere serologică la cerere.       Examenele   ELISA   se        efectuează la cerere contra        cost la LNR din cadrul IDSA,        sau LSVSA     111     98.  BOTULISM (C – 615)     1    2    3    4      Supraveghere pasiva    Monitorizarea datelor despre boală.  Supraveghere pe probe provenite de la animale din speciile receptive    Prezenţa toxinei botulinice in probe se determină prin bioproba pe şoareci .          1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele.     2.  Examenele se efectuează la LNR din             cadrul IDSA şi la LSVSA.      INSPECTIA ANIMALELOR IN ABATOR          I. ANIMALE VII  Inspecţia ante şi post mortem se efctuează în unităţi de tăiere autorizate  sanitar veterinar    În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge.    Medic veterinar oficial din abator.      II. CARNEA SI ORGANE    În caz de suspiciune se recoltează probe  din loturile de produse de origine animală          Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se efectuează prin bioproba pe  şoareci.            MĂSURI:  În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului  uman, se confiscă şi se denaturează.       112     99.  SALMONELOZA (C – 620)   
    1    2    3    4      Supraveghere activă    Supraveghere anatomopatologică şi prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive.    Sunt testate toate speciile de animale care prezintă semne clinice care sunt atribuite salmonelozei.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic   veterinar  oficial recoltează probele, DSVSA     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligatia de a trimite la LNR    din cadrul IDSA    
          toate tulpinile Salmonella izolate, in vederea tipizarii (serologice, fagice, genotipizare) si a monitorizarii  antibiorezistentei.      Tineretul bovin şi porcinele, păsările se supun inspecţiei ante şi post mortem după cum  urmează:    Probele recoltate (os lung, splină, porţiuni de ficat)        I.  La bovine      a)  lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru tineret;     b)  din bovinele tăiate vor fi examinate pe probe    de limfonoduri.          II.  La porcine      a)  lunar, câte o probă de fecale din halele pentru purcei în vârstă de 2-6 luni şi din maternitate;     b)  de la porcii tăiaţi pe probe de limfonoduri.      Se aplică Decizia Comisiei 55/2008/EC privind o contribuţie financiară din partea Comunităţii pentru efectuarea în Statele Membre, a unui studiu cu privire la prevalenţa Salmonellei spp. şi a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină la efectivele de porci pentru reproducţie.  Se aplica Decizia Comisiei 219/2007/EC privind o contribuţie financiară pentru efectuarea unui studiu cu privire la prevalenţa Salmonellei la porcii abatorizaţi,studiu ce va fi efectuat cu  Romania şi Bulgaria.        III . La curcani   Se recoltează o probă de fecale din adăpost    Se aplică Decizia Comisiei 208/2007/EC privind o contribuţie financiară pentru efectuarea unui stadiu cu privire la prevalenţa Salmonellei la curcani,studiu ce va fi efectuat de către Romania  şi Bulgaria.        INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR          I. ANIMALE VII  (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasări)   Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele,    I. ANIMALE VII  (bovine, ovine, porcine, păsări)   Programul de control pentru  Salmonella  la animalele vii se efectuează conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003, privind controlul  Salmonellei şi a altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în      


 113 

      cabalinele şi pasările se supun inspecţiei ante- şi post mortem.    reţeaua alimentară  Decizia Comisiei 407/2007/EC privind o monitorizare armonizată a rezistenţei antimicrobiene a Salmonellei la păsările  de curte şi la porcine.        II. CARNEA şi ORGANELE de la bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasări.     1.  Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal auxiliar oficial.     2.  Inspecţia include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare a cărnii proaspete şi a cărnii de pasare, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri.      II. CARNEA ŞI ORGANELE     1.  Programul de control pentru  Salmonella  cuprinde recoltarea de probe, în condiţiile legii de la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline :     a)  se recoltează probe de ţesut (metoda distructiva) sau probe tampon (metoda nedistructiva) de pe suprafaţa carcasei, de la fiecare lot, randomizat ;     b)  limfonodurile ileo-cecale de la bovine, ovine şi porcine, recoltate randomizat la fiecare lot ;     c)  os lung nedeschis şi ţesut muscular (in cazul tăierilor în abatorul sanitar).      2. Carcase de păsări , care se recoltează carcase întregi.        III. OUA  Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în ferme, centre de colectare, depozite şi unităţi de procesare oua, unităţi de desfacere, autorizate/aprobate sanitar veterinar            IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALA-  Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella conform legislaţiei în vigoare    IV. MASURI:  1.  În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută; în cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezenţei S. Entiritidis şi/sau S.   Typhimurium, aceasta se confiscă şi se distruge.               2.   în  cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenta  S. enteritidis  si/sau  S. typhimurium , acestea se confiscă şi se distrug.     3.  In situaţia identificării altor serotipuri de  Salmonella  la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care suportă un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară , consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic.    a).  Tăierea în partidă separată a loturilor de pasări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic (neinvaziv) a   Salmonella  spp., (serotipurile  S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi  altele) precum şi luarea masurilor       
 114 



        ce se impun , atât la ferme cât şi la abator.   b).  În cazul abatorizării unor loturi de pasări, la care a fost decelată în mod sporadic (neinvaziv)  Salmonella  spp., (serotipurile  S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi  altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitar veterinară, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare din punct de vadere microbiologic ;  Decizia admiterii în consum se ia de către medicul veterinar oficial având în baza situaţiei epidemiologice.             c)  În toate cazurile în care s-a izolat  S. enteritidis  si/sau  S. typhimurium,  carnea se confiscă şi se distruge.     d)  DSVSA organizează şi monitorizează programul de recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru  Salmonella  şi au obligaţia să notifice la ANSVSA orice situaţie în care se depistează  Salmonela  la animale vii, produsele acestora, alimentele de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi pentru a efectua investigaţiile epidemiologice în scopul eliminării sursei    de infecţie sau contaminare.          4.  În cazul decelării serotipurilor   S. gallinarum, S. pullorum,   S. ifantis, S. berta, S. thompson şi  alte salmonelle în produsele din carne, se adoptă următoarea procedură:              a)  produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug ;     b)  produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care sa ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic ;     c)  semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug ;     d)  în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat    S. enteritidis  si/sau  S. typhimurium,  se comunică la DSVSA de destinaţie, de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, în al cărui teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor, prin sistemul rapid de alertă pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi a duratei tratamentului termic; fiecare şarjă de fabricaţie se   supune unui control microbiologic care să ateste că acestea sunt      


 115 

        corespunzătoare microbiologic.  Loturile de carne de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat  S. enteritidis  si/sau  S. typhimurium , se confisca şi se distrug.            5.  Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat  Salmonella  spp., (serotipurile  S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi  altele), se prelucrează în produse din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar veterinar, care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste ca aceasta este corespunzătoare microbiologic.  Loturile din carne de pasare dezosată mecanic la care s-a decelat  S. enteritidis  si/sau  S. typhimurium,  se confiscă şi se distrug.              6.  Ouăle provenite din ferme în care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv)  Salmonella  spp., (serotipurile  S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi  altele) se pot admite în consum uman numai după procesare în produse din ouă tratate termic.  Ouăle provenite din ferme în care contaminarea cu  Salmonella  spp (serotipurile  S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi  altele) a fost invazivă, se confiscă şi se distrug; în toate cazurile în care a fost depistată  Salmonella  spp. în carnea proaspătă, carnea de pasăre, alimentele de origine animala sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se trimite la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, pentru confirmare şi tipizare.     7.  Măsurile precizate anterior care se iau în cazul cărnii de pasăre şi ouălor, se notifică autorităţii veterinare competente.        
 116 



 SECŢIUNEA 4 



 117 

 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (zoonoze) 
  
    BOALA SUPRAVEGHEATĂ    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      I. BACTERIOZE    2    4    3      ANTRAXUL B - 051    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      LEPTOSPIROZA B - 056    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      FEBRA Q B -057    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      BRUCELOZA E - 001    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      TUBERCULOZA BOVINA B -  105    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      MORVA B - 209    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      TULAREMIA B - 352    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      LISTERIOZA C -611    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      PASTEURELOZA    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      SALMONELOZA E-002    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      RUJETUL C -801    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      STREPTOCOCIA R -015    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare  competente    DSVSA  LSVSA      STAFILOCOCIA    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare  competente    DSVSA  LSVSA      YERSINIOZA    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare  competente    DSVSA  LSVSA      CAMPILOBACTERIOZA    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare  competente    DSVSA  LSVSA      CLOSTRIDIOZE    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare  competente    DSVSA  LSVSA      CHLAMYDIOZA AVIARĂ B-312    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente    DSVSA LSVSA      COLIBACILOZA (O 157 H7)    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare  competente    DSVSA  LSVSA      II. MICOZE            ASPERGILOZA    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare  competente    DSVSA  LSVSA    
    CANDIDOZA    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare  competente    DSVSA  LSVSA      DERMATO-MICOZA    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare  competente    DSVSA  LSVSA      III. VIROZE            FEBRA AFTOASA A -010    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    IDSA      FEBRA VĂII DE RIFT A-080    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    IDSA      BOALA DE NEWCASTLE A -160    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    IDSA      RABIA B -058    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      GRIPA (Influenţa aviară)    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente    DSVSA  LSVSA      BOALA CARRE C - 921    Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice pentru punerea în evidenţă a  incluziunilor virale intracitoplasmatice specifice la speciile receptive.    Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente    DSVSA LSVSA      BOALA LYME    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente .    DSVSA  LSVSA      BOALA DE CRIMEEA- CONGO    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente .    DSVSA  LSVSA      ENCEFALITA WEST NILE    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente.    DSVSA  LSVSA      ENCEFALITA JAPONEZĂ B-212    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente .    DSVSA  LSVSA      ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ  VENEZUELEANĂ B-216    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente .    DSVSA  LSVSA      ENCEFALITA DE CĂPUŞE    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator  la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar  veterinare competente .    DSVSA  LSVSA      ONCOPATII LA ANIMALELE DE    PRODUCŢIE,    ÎN  LIBERTATE Şl EXOTICE.    Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive.    Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente .    DSVSA LSVSA    
 118 



    IV. PARAZITOZE            COCHLIOMYIA HOMINIVORAX B-060    Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.       1.  Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul.     2.  Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile.     3.  In nomenclatorul OIE se intitulează    “Viermele spiralat din Lumea Noua” (America de Nord).    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.      CHRYSOMYA BEZZIANA B- 061    Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.       1.  Specii receptive: de regula ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii.     2.  Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează ’’Viermele spiralat din Lumea Veche’’( Europa).      Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA      ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA B- 053         1.  Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice şi de laborator.     2.  Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice si de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.         1.  Denumirea bolii include atât parazitoza determinate de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis.     2.  Animale receptive pentru cele două specii:     a)  gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;     b)  gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice (pentru E. granulosus); rozătoare, copitate (pentru E. multilocularis). Omul      este receptiv la ambele specii de parazit.    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA      CISTICERCOZA BOVINĂ B- 106    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.       (i)  pe gazde definitive: omul;     (ii)  pe gazde intermediare: bovinele      Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din  cadrul IDSA.      CISTICERCOZA PORCINA B- 252    Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.       (i)  pe gazde definitive: omul;     (ii)  pe gazde intermediare: porcinele      Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din  cadrul IDSA.      TRICHINELOZA B- 062    Supraveghere prin examene de laborator  respectiv trichineloscopic si digestie artificială la speciile receptive.    Speciile receptive sunt porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul, asinul, etc.    Examenele se efectuează la  LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA si IISPV.    


 119 

    LEISHMANIOZA B- 501      Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive si identificarea vectorilor.    Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine, care fac parte din genurilePhlebotomus şi  Lutzomyia      Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.      FASCIOLOZA C- 621    Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA şi examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.       1.  Supravegherea gazdelor definitive (bovine, ovine), prin examen coproparazitologic pe probe medie de fecale de la intreg efectivul, de două ori pe an in perioada aprilie - octombrie.     2.  Examenele de identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.     3.  Examenul serologic se poate folosi ca    examen complementar.    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.      FILARIOZE C- 622    Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi identificarea vectorilor.       1.  Examene clinice şi de laborator pentru gazdele definitive.     2.  Filarioze, boli produse de helminţi: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi oncocercozele. Acestea boli sunt transmise de insecte vectori.     3.  Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui,  uneori şi a pisicii;  culicoizii    pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru oncocercoza bovină .    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.      ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR    Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.    Specii receptive sunt câinele, pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc  boală denumită “Larva migrans”.    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din  cadrul IDSA .      BALANTIDIOZA    Supraveghere prin examene de laborator la  speciile receptive.    Specii receptive: porcinele, bovinele,  inclusiv omul.    IDSA      HEMOSPORIDIOZE    Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.    Examene de laborator pentru gazdele definitive (ovine, bovine, cabaline, etc.) şi  examene  de  identificarea  a  vectorilor    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din  cadrul IDSA    
 120 



        respectiv a speciilor de căpuse Ixodidae.          PNEUMOCISTOZA    Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.    Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi  maimuţa (cu predilecţie tineretul).    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA      SARCOCISTOZA    Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive.    Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de  casă, găina şi omul.    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din  cadrul IDSA        TENIAZE    Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator (coproparazitologic) la speciile receptive.    Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele, caprinele, etc.  Omul este gazda definitivă pentru Taenia  saginata şi Taenia solium.    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA      THELAZIOZA    Supraveghere prin examene clinice si de laborator la speciile receptive.    Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele şi omul.    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din  cadrul IDSA      DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE    Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.    Speciile receptive sunt mamiferele şi păsările.  Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile,  etc.    Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA    


 121 

 122 

 SECŢIUNEA 5 

 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE 

    A.  SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM ) LA SPECIILE DE  ANIMALE DE INTERES ECONOMIC     1.  AVORTURI     STRATEGIA DE  SUPRAVEGHERE    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1    2    3    4        Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin:  reproducţie în care s-au înregistrat avorturi.            I.  Supraveghere pasivă.     II.  Supraveghere activă.       1.  Monitorizarea datelor.     a)  anchetă ginecologică;     b)  examen clinic şi de laborator la femelele care au avortat pe probe de sânge, avortoni şi secreţii;     c)  examen bacteriologic, micologic al materialului seminal utilizat în exploataţiile de         1.  Monitorizarea avorturilor de către DSVSA, cu transmiterea lunară a raportului la IDSA şi ANSVSA.     2.  Toţi avortonii, placentele, lichidele placentare, probe de sânge după 21 de zile de la producerea avortului, se vor trimite la laborator de către proprietar pentru precizarea diagnosticului.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA       2.  TULBURĂRI DE REPRODUCŢIE NEINFECŢIOASE     Supraveghere pasivă    Supravegherea tulburărilor de reproducţie neinfecţioase prin examen clinic şi de laborator (hormonal)            1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă recoltează probele, DSVSA.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.         B.  SUPRAVEGHEREA  SANITARĂ  VETERINARĂ  A  MATERIALULUI  SEMINAL  CONGELAT  PENTRU  UTILIZARE  INTERNĂ,  INCLUSIV CERCETARE, EXPORT , IMPORT.  123  MATERIAL SEMINAL CONGELAT (MSC)     Supraveghere pasivă    I. Material seminal congelat pentru export Supravegherea prin examene specifice de laborator, conform cerinţelor de certificare, impuse de ţara importatoare.    1. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice (taur); bacteriologice, micologice (vier/ţap/berbec), se efectuează la LSVSA Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti , iar cele morfologice (taur, vier, ţap, berbec) şi virusologice (taur) se efectuează la IDSA, dacă laboratoarele judeţene şi al municipiului Bucureşti nu dispun de dotarea corespunzătoare sau nu au  fost instruite încă.    1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente      II. Material seminal congelat importat:  amendata cu Decizia 2004/101/CE si Directiva 2003/43/CE, si al Deciziei 2004/639/CE;      2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA .        1.  Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat. Provenit de la bovine in cadrul comerţului intracomunitar, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, conform Ordinului presedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006, pentru aprobarea Normei anitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006 ce transpune Directiva 88/407/CEE, modificata si ulterior amendata cu Decizia 2004/101/CE si Directiva 2003/43/CE;     2.  Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat. Provenit de la bovine importat din tari terte, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, conform Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 205/2006, ce transpune Directiva  88/407/CEE,  modificata  si  ulterior       1.  Supravegherea comerţului intracomunitar din C.E. se efectueaza pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul presedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006 care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animalele domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006.     2.  Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă calităţilor de salubritate.                     3. Examinarea materialului seminal precum şi altor produse biologice provenite de la alte specii decât cele de interes economic, se face la cererea proprietarului, contracost.        2.  Material seminal congelat pentru utilizare internă:     a)  în caz de necesitate, în contextul investigaţiilor complexe pentru tulburări de reproducţie la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, provenite de la donatorii suspectaţi.     b)  supraveghere profilactică semestrială, a 10 % din reproducători, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă.        124     C.  SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT („CRUD”) ŞI REFRIGERAT, AUTOHTON/ DE IMPORT, PENTRU UTILIZARE     1    2    3    4        Supravegherea prin examene specifice de laborator, corespunzătoare speciei analizate, de la toţi donatorii autohtoni (reproducători autorizaţi), prin sondaj, semestrial.  Pentru materialul seminal refrigerat importat, examenele de laborator se efectueaza conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 217/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia porcine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 24 ocombrie 2006, ce trasnpune Directiva 90/429/CEE şi a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289  din 30 martie 2006, ce trasnpune Directiva 64/432/CEE            1.  Supravegherea importurilor se face numai pe baza certificatului internaţional de sănătate.       1.  Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente     2.  Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.    125     D.  SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE. MAMITELE (MASTITELE)   
    1    2    3    4      I.Supraveghere pasivă  II Supraveghere activă       1.  Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.     2.  Examen clinic al glandei mamare.         1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.     2.  Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la vacile producătoare de lapte destinat procesării.     3.  Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator (numărătoare celule somatice).         1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.     2.  Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.      
 126 

 SECŢIUNEA 6 
 ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ 



    1.  ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI     1    2    3    4      Supraveghere pasivă              1.  Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.       1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA .     2.  Se va întocmi un raport anual privind calitatea apei distribuite adăpării animalelor din teritoriul aflat sub supraveghere, care va fi înaintat IDSA pentru centralizare în scopul realizării raportului naţional.       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.       2.  ANALIZA APELOR DIN BAZINE PISCICOLE ,LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE       1    2    3    4      Supraveghere pasivă    1. Monitorizare documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare.    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.    1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.        Supraveghere activa    2. Pe probe de apă recoltate de două ori pe an, sau de câte ori impune situaţia.    2. Recoltarea probelor de apă ori de câte ori situaţia o impune conform prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor privind asistenta şi cooperarea acordate Comisiei Europene pentru cercetarea ştiinţifică a problemelor referitoare la alimente si a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 22 martie 2002.    2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.     127     3.  ANALIZA AERULUI     1    2    3    4      I Supraveghere pasivă    1. Monitorizare documentelor privind    1. Examenele se efectueaza conform metodelor    1.Medici  veterinari  oficiali  şi        analiza aerului.    omologate.    DSVSA.            2.  Examenele  de  laborator  se      II.Supraveghere activă    2. Pe probe de aer prelevate din      efectuează la LSVSA.        adăposturile de animale;         128     4.  VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI ORI ACŢIUNI PROFILACTICE     1    2    3    4      Supraveghere pasivă    Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării .     Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA    1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi din circumscripţia sanitar veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA      Supravegherea activa    Prin testarea eficienţei decontaminării:  Elaborarea de instructiuni specifice      2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.        a)  în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate;     b)  în PIF de la granita Uniunii Europene – ori de cate ori situatia o impune.         5.  SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ SPECIFICĂ A EXPLOATAŢIILOR ZOOTEHNICE ECOLOGICE ŞI A EXPLOATAŢIILOR MIXTE ECOLOGIOCE CARE AU SECTOR ZOOTEHNIC       1    2    3    4      Supraveghere pasivă      respectarea de către aceste exploataţii a condiţiilor sanitare veterinare de funcţionare          1.  Monitorizarea şi controlul documentelor privind supravegherea exploataţiilor zootehnice ecologice şi a exploataţiilor mixte ecologice care au sector zootehnic     2.  Controlul respectării condiţiilor pentru zootehnie ecologică .       1.  Identificarea şi înregistrarea separată a exploataţiilor zootehnice ecologice şi a exploataţiilor mixte ecologice cu sector zootehnic     2.  Controlul respectării regulilor sanitare veterinare pentru funcţionarea fermelor ecologice zootehnice şi a fermelor ecologice ,în special condiţiile de biosecuritate şi de combatere a bolilor     3.  Raport trimestrial transmis ANSVSA privind       1.  Medici veterinari oficiali ai DSVSA:     2.  Acţiunile se vor desfăşura în baza Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.    SECŢIUNEA 7  ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIA ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI  129     1.  INSTITUIREA ŞI RESPECTAREA MASURILOR DE BIOSECURITATE     Supraveghere pasivă    Control şi supraveghere privind :     siguranta alimentelor care stabileste metoda analitica de determinare a constituentilor de origine animala pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste conditiile care reglementeaza prepararea, punerea pe piata si utilizarea furajelor medicamentate in Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;  Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase cu modificările şi completările ulterioare;  şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;          1.  Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:     a)  aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic;     b)  accesul în exploataţiile de animale;     c)  livrări de animale şi produse;     d)  condiţii de igienă din adăposturi, spaţii de prelucrare şi incinte;     e)  parametrii de microclimat     f)  atestări medicale privind sănătatea personalului;     g)  amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;     h)  potabilitatea apei;     i)  salubritatea furajelor;     j)  instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie;     k)  evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor;     l)  controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achizitii, pietelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale;     m)  controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor;     n)  controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului (verificarea documentară şi fizică);     o)  evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor.     -  protecţia mediului.     -  vânzările şi cumpărările de animale;     -  aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie;     -  respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală;     -  controlul privind respectarea interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.           1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA.de către DSVSA.     2.  Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului.     3.  Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar veterinar.     4.  Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale.     5.  Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor.     6.  Ecarisarea corespunzătoare a fermelor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului.     7.  asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare.     8.  Tehnologiile privind creşterea animalelor şi sanitare veterinare pe specii.     9.  Legea nr.  72/2002  a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;     10.  Ordinul ministerului sănătăţii nr .  536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandarilor privind mediul de viaţă al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997.     11.  Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor in timpul transportului internaţional (revizuită), semnată la Chisinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.     12.  Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.     13.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Norme     14.  Regulamentul nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman; Regulamentul 999/2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă..     15.  Hotărârea Guvernului nr.  100/2002  pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu     16.  Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare aprobată cu modificări     17.  Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu modificările şi completările ulterioare.     18.  Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.    130     2.  BUNĂSTAREA ANIMALELOR     2.1.  BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE       1    2    3    4      Supraveghere pasivă      ulterioare.    Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară şi medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.        1.  Evidenţa rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a grădinilor zoologice precum şi a speciilor de animale existente în acestea.     2.  Controlul asigurării condiţiilor de cazare, furajare, adăpare, odihnă etc., din grădinile zoologice, rezervaţiile naturale.       1.  Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 211 din 12 august 1994.     2.  Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.     3.  Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi competările ulterioare.     4.  Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice şi a acvariilor publice, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 271 din 23 aprilie 2002, cu modificările şi completările    131     2.2.  BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII  |      1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    3. completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor de fermă.    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA  publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007.        II. Supraveghere activa    Evaluarea bunăstării viţeilor din exploatatii comerciale prin determinarea nivelului hemoglobinei din sânge. Aceste teste se efectuează trimestrial, la cel puţin 10 animale din exploataţii.      Examenele se efectuează la LSVSA şi IDSA, pe probe de sânge recoltate de la animale clinic   sănătoase,   alese  randomizat.        1.  Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor.     2.  completarea referatelor de evaluare la autorizarea unei exploatatii noi:     a)  evaluarea sistemelor de creştere a animalelor în funcţie de criteriile stabilite de ANSVSA;     b)  verificarea respectării prevederilor legale referitoare la: personal, inspecţii, ţinerea evidenţelor, libertatea de mişcare, adăposturi şi cazare, animalele care nu sunt ţinute în adăposturi, echipamentele mecanice sau automate, hrana pentru animale, apa şi alte substanţe, mutilări şi metode de creştere;     c)  verificarea condiţiilor de microclimat (luminozitate, temperatură, umiditate, curenţi de aer), ventilaţie, densitate de cazare şi a echipamentelor pentru monitorizarea acestora;         1.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005;     2.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 776 din 25 august 2005;     3.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006;     4.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 749 din 01 septembrie 2006;     5.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerintele minime pentru inregistrarea de informatii cu ocazia inspectiilor in exploatatiile in care animalele sunt tinute pentru scopuri zootehnice, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.  219 din 21 martie   2008  ,       5.  Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare.     6.  Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activităţii veterinare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare.     7.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de inregistrare şi autorizare sanitară veterinară a unităţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunastării animalelor,       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.       1.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005;     2.  OG nr. 42/2004, privind organizarea activităţii sanitar- veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;       1.  Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.    132       3.  PROTECŢIA ANIMALELOR     3.1.  PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII     1    2    3    4      Supraveghere pasivă              1.  Monitorizarea evidenţei autorizaţiilor sanitare veterinare eliberate pentru proiectarea, construirea şi dotarea abatoarelor prin:     a)  controlul atestării sanitare veterinare a îndeplinirii de către animale a condiţiilor pentru a fi sacrificate sau ucise;     b)  controlul şi existenţa condiţiilor de descărcare, mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containere     c)  controlul şi evidenţa condiţiilor de manipulare, contenţie, asomare, sângerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine şi păsări;     d)  controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană;     e)  controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum şi a embrionilor de pasăre;     f)  supravegherea şi evidenţa tăierilor rituale religioase;         1.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 721 din 23 august 2006;     2.  Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activităţii sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare     3.  Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare.     4.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.    133     3.2.  PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI     1    2    3    4      I. Supraveghere pasivă    1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor, în timpul transportului.    1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.    1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA        PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI PRIN:  d). controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare şi îngrijire a animalelor în timpul transportului acestora;            a)  controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a containerelor pentru animale a condiţiilor de transport prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru efectuarea unor astfel de activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare;     b)  controlul densităţii de încărcare a animalelor în mijloace de transport în funcţie de specie, vârstă, greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi stare fiziologică;     c)  controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea animalelor în/şi din mijloacele de transport;       e)  controlul condiţiilor adecvate pentru transport;     f)  controlul documentelor de autorizare a transportatorilor de animale şi a mijloacelor de transport a animalelor de către DSVSA;     g)  controlul înregistrării mijloacelor de transport destinate transporturilor de animale pe distante de până la 65 de km     h)  controlul autorizaţiei de transport, a certificatului de competenţă profesională şi a documentelor de mişcare şi veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore;     i)  controlul autorizaţiei de transport, a jurnalului de călătorie, a certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii auto şi însoţitori şi a altor documente însoţitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore;     j)  controlul punctelor de control pentru transportul de animale, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare (autorizaţie sanitară veterinară, condiţii de sănătate si bunastarea animalelor, precum şi igiena adăpostirii, furajării, adăpării, etc.);     k)  întocmirea evidenţei mijloacelor de transport autorizate şi înregistrate pentru transportul animalelor ;     l)  evidenţa transportatorilor de animale autorizaţi de către compartimentul de bunăstare a animalelor din cadrul DSVSA .       1.  Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare cu modificări, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare     2.  Legea nr.71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor in timpul transportului internaţional (revizuită), semnată la Chisinau la 6 noiembrie 2003;     3.  Regulamentul Consiliului nr.1/2005 /CE privind protecţia animalelor în timpul transportului şi operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/C.E. şi 93/119/C.E. şi a Regulamentului Consiliului nr.255/97/C.E.     4.  Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare.     5.  Protocolul de cooperare nr. 2361/27/ 21487/2006 încheiat între ANSVSA, M.A.I. şi M.T.C.T. în scopul efectuării unor acţiuni comune de control privind respectarea legislaţiei sanitare veterinare referitoare la transportul de animale vii, produse şi subproduse de origine animală pe drumurile publice.     6.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu modificările ulterioare.       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.       1    2    3    4      Supraveghere pasivă              m)  completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor în timpul transportului cu precizarea numărului de animale transportate pentru sacrificare, exportate, importate pentru creştere, alte animale transportate, a numărului de inspecţii în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate, a numărului de sancţiuni aplicate în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate.     n)  controlul modului de gestionare a animalelor bolnave sau moarte în timpul transportului.    134     3.3.  PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU ÎN ALTE SCOPURI     1    2    3    4      Supraveghere pasivă      1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activităţii sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare  2 Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;  3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare.  4. Ordinul MAAP nr. 143/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,  nr. 697 din 24 septembrie 2002.    1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA        a)  evidenţa laboratoarelor ori a institutelor în care se realizează experimente pe animale;     b)  evidenţa metodelor de experimentare utilizate;     c)  evidenţa speciilor şi numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare;     d)  evidenţa avizelor A.N.S.V.S.A. pentru experimentele pe animale şi controlul respectării celor aprobate;         4.  ACTIUNI GENERALE DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ, DE IDENTIFICARE ŞI ÎNREGISTRARE A ANIMALELOR  135     4.1.  EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR       STRATEGIA DE  SUPRAVEGHERE    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1    2    3    4      Supraveghere pasivă    şi gazde intermediare;  păşunii/pajiştii şi furajelor recoltate de pe acestea.            1.  monitorizarea documentelor privind expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor     2.  Expertiza înainte de începerea sezonului de păşunat/recoltare şi ulterior periodic atât a păşunilor, pajiştilor, cât şi a drumului de acces pentru animale, sub raportul:     a)  prezenţei biotopilor pentru paraziţi     b)  prezenţei plantelor toxice sau potenţial toxice;     c)  prezenţei îngrăşămintelor chimice sau pesticidelor;     d)  prezenţei resturilor metalice sau a cadavrelor;     e)  modului de utilizare a suprafeţelor (specii şi grupe de vârstă, succesiunea acestora);     f)  surselor de apă de pe pajişti şi păşuni.       3.  Se stabilesc măsuri privind:     a)  desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora;     b)  aplicarea de tratamente cu moluscocide a zonelor umede;     c)  eliminarea corpurilor străine;     d)  eliminarea plantelor toxice;     e)  modul de utilizare a         1.  Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.     2.  Se identifică şi se evaluează numărul de acţiuni şi efectivele de animale, pe specii şi categorii de vârstă.     3.  La nivelul judeţului se întocmeşte harta cu biotopii activi şi potenţiali activi pentru fascioloză, dicrocelioză şi paramfistomoză.     4.  Laboratoarele de parazitologie trebuie să deţină moluşte şi gasteropode gazde intermediare din judeţul respectiv.       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.    136     4.2.  EXPERTIZA PARAZITOLOGICĂ A PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR       1    2    3    4      Supraveghere activa    Supraveghere prin prelevare şi examinare periodică a probelor de :    respectiv          a)  apă din sursele de apă;     b)  păşune, pajişti, fâneţe, mâl si gasteropode.       1.  Se preleveaza probe de pasune, pajişti, fâneţe, mâl, apa din surse de apa, gazde intermediare (gasteropode, acarieni, insecte etc.)     2.  Specialiştii laboratoarelor de parazitologie judeţene intocmesc harta cu biotopii activi si potentiali activ pentru fascioloza, dicrocelioza, paramfistomoza, care va fi anual reactualizată.     3.  Specialiştii laboratoarelor de parazitologie judeţene trebuie să deţină gasteropode, gazde intermediare  pentru  geohelminţi  in  judeţul       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă medici veterinari oficiali şi DSVSA.     2.  Supravegherea biotopilor şi gazdelor intermediare pentru geohelminţi se efectuează de către specialiştii parazitologi de la LSVSA, sau la IDSA.       4.3.  EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE       1    2    3    4      Supraveghere activa    Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale etc.            1.  Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri.     2.  Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc.       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.     2.  Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.       4.4.  EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE     4.4.1.  Contaminanţi bacterieni şi virali la moluşte bivalve vii     1    2    4    3        monitorizarea documentelor privind zonele de recoltare a moluştelor bivalve  Supraveghere prin diagnostic de laborator    Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA  Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 privind aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animala destinate consumului uman    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.  3. Confirmarea rezultatului la LNR din cadrul IDSA        I.  Supraveghere pasivă     II.  Supraveghere activă    137  4.4.2 Biotoxine marine       1    2    4    3      Supraveghere activă    Supraveghere prin diagnostic de laborator            1.  Hotărârea Guvernului nr 955/2005     2.  Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probele.     2.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.    138  4.4.3. Icre embrionate       1    2    4    3      Supraveghere activa    Supraveghere prin diagnostic de laborator.            1.  Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2.Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele     2.  Examenele se efectuează la laboratoarele zonale de control reziduuri şi IISPV.         4.5.  ACŢIUNI PROFILACTICE DE DECONTAMINARE, DERATIZARE ŞI DEZINFECŢIE (DDD)     1    2    3    4      Supraveghere pasivă            Supraveghere activa        2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.        1.  Monitorizarea documentelor privind acţiunile profilactice de DDD       1.  Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA     2.  Lucrările DDD se execută numai de către personalul auxiliar oficial.       1.  Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.       1.  Controlul executării în exploataţiile nonprofesionale de animale a două acţiuni generale de decontaminare şi deratizare, primăvara şi toamna;     2.  În lăptării, puncte de tăiere, bazine de colectarea dejecţiilor şi platforme de gunoi, se fac dezinsecţii săptămânale, în funcţie de intensitatea invaziei;     3.  În unităţile zootehnice de tip industrial şi fermele cu porcine şi păsări, acţiunile DDD se execută în tot cursul anului, în funcţie de fluxul tehnologic de producţie;     4.  În industria alimentară, unităţile autorizate în care se prelucrează şi se valorifică produse de origine animală, operaţiunile DDD se înscriu în programele de igienizare şi se execută, cel puţin o dată pe săptămână.     5.  În cazuri de necesitate şi la cerere.       1.  Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu şi zonele de protecţie din jurul unităţilor.     2.  În situaţii de necesitate, acţiunile se execută conform măsurilor stabilite prin programele de combatere sau eradicare.     3.  Acţiunile profilactice de DDD se execută la cerere pe cheltuiala proprietarului.     4.  Atestarea eficienţei decontaminării se face printr-un buletin de analiză emis de laboratorul care a efectuat testarea.    139     4.6.  CONTROLUL ECARISĂRII       
    STRATEGIA DE  SUPRAVEGHERE    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1    2    3    4      Supraveghere pasivă       1.  Controlul aplicării şi respectării normelor sanitare veterinare, privind:     a)  colectarea, transportul şi prelucrarea subproduselor de origine animală, ce nu sunt destinate consumului uman în unităţi aprobate sanitar veterinar, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 1774 /2002.     b)  amenajarea şi folosirea cimitirelor de animale, puţuri seci şi crematoriilor în zonele greu accesibile- zonele izolate;     c)  igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a cadavrelor şi deşeurilor, după ridicarea şi evacuarea acestora;           1.  Controlul se execută de către serviciul de inspecţii de la nivelul DSVSA;     2.  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 80/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind stabilirea documentelor şi evidenţelor veterinare necesare în cadrul activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 822 din 12 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.      Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.    
 140 



 SECŢIUNEA 8 SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ 
    STRATEGIA DE  SUPRAVEGHERE    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1    2    3    4      1. Supraveghere pasivă  la următoarele specii de animale: bovine  cabaline porcine  ovine şi caprine păsări  animale de blană animale sălbatice peşti, moluşte albine  viermi de mătase    1. Monitorizarea datelor din programul de supraveghere;    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA      2. Supraveghere activa       1.  în cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie;     2.  Expertiză de necesitate         1.  Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie.     2.  Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute    la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă.       1.  Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA      
 SECŢIUNEA 9 

 ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE 



    1.  PESTA PORCINĂ CLASICĂ     CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1    2    3      I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE DE PORCINE :  III. LA MISTREŢI:    Vaccinarea de urgenţă se face în campanii cu completări lunare utilizându-se vaccin viu atenuat.  Vaccinarea de urgenţă se realizează cu momeli vaccinale pentru care operatorul economic trebuie să deţină autorizaţie de comercializare obţinută în condiţiile prevăzute de legislaţia europeană specifică.    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă.  .  3. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial.  4. Acţiunea de recoltare a probelor de sânge, destinate evaluării imunităţii postvaccinale se executa sub responsabilitatea medicului veterinar  oficial,     141  `  142     2.  BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A -160       CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1    2    3      I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE DE PĂSĂRI:  Se execută obligatoriu, 3 vaccinări/an:    veterinare ce se impun.          a)  campania de vaccinare în lunile februarie – martie;     b)  campania de vaccinare în lunile iunie – iulie;     c)  campania de vaccinare în lunile octombrie- noiembrie;       1.  Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se avizează de DSVSA şi de Consiliul Judeţean al Colegiului Medicilor Veterinari.     2.  Administrarea vaccinului se realizeaza obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;     3.  Vaccinarea contra bolii de Newcastle, indiferent de sursa de vaccin, se realizează astfel:     a)  primele două vaccinări din viaţa unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă;     b)  a treia vaccinare din viaţa unei păsări se realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat.         4.  În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare.     5.  Vaccinul se achiziţionează de medicul veterinar responsabil de efectuarea vaccinării, pe baza reţetei cu timbru sec aprobată de DSVSA.     6.  După fiecare campanie de vaccinare, în baza rezultatelor supravegherii postvaccinale, IDSA va elabora un raport privind rezultatele testării statusului imun postvaccinal care va fi analizat de către ANSVSA, IDSA, CMVR şi UCPR În funcţie de rezultatele constatate, se vor stabili măsurile pentru etapa următoare.     7.  Ancheta epidemilogică a fiecarui focar de Newcastle va fi efectuată de reprezentanţii instituţiilor menţionate la punctul 7, pentru stabilirea cauzelor şi a măsurilor sanitare       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă.     2.  La actiunea de recoltare a probelor de sange în scopul evaluarii imunitatii postvaccinale va participa: medicul veterinar oficial, medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă.       II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE COMERCIALE  A. In judeţele/exploataţiile indemne de boală de Newcastle       Obligatoriu:  Obligatoriu:       B. In judeţele/exploataţiile cu antecedente de boală de Newcastle in ultimile 12 luni  Pui de carne:            1.  Pui de carne:     a)  obligatoriu 2 vaccinări (la vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile) cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;     b)  căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut;     c)  opţional se pot aplica 3 vaccinări (la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile).       2.  Găini reproducţie – părinţi rase uşoare şi grele     a)  vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi (în staţiile de incubaţie), 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 zile şi la transfer;     b)  vaccinul se administrează masal – sub formă de aerosoli sau individual (oculo nazal sau injectabil);     c)  la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată optional de 2 vaccinări (32 - 36 săptămâni şi 42- 48 săptămâni) cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene.       3.  Găini ouă consum     a)  vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la ârsta de o zi (în staţiile de incubaţie), 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 ile şi la transfer;     b)  vaccinul se administrează masal – sub formă de aerosoli au individual (oculonazal sau injectabil);     c)  după transferu păsărilor se efectuează vaccinări la interval e 2-3 luni.         a)  obligatoriu 3 vaccinări (la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile) cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene;     b)  opţional, vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat.       1.  Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar veterinar, se aplica la propunerea administraţiei acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifica existenta si functionalitatea aparaturii si instrumentarului necesar vaccinarii.     2.  Pentru exploataţiile profesionale, strategia de vaccinare este in mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice.     3.  In exploataţiile avicole si grădinile zoologice autorizate sanitar veterinar.       1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, organizat în condiţiile legii.     2.  La acţiunea de recoltare a probelor de sânge in scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial şi medicul veterinar de liberă practică împuternicit.    143  144     3.  ANTRAX (B - 051)       CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      Conform recomandărilor producătorilor de vaccin    b) Se execută vaccinări de completare lunar la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător;  tuberculoza bovină, la bovinele şi bubalinele tuberculinate în vârsta de 2 luni.    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă.        1.  1. a) Vaccinarea se execută obligatoriu, o dată pe an, pe întreg teritoriul României, în perioada martie – mai, înainte de ieşirea la păşunat, sau octombrie – noiembrie, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin;     2.  Vaccinare se aplică după interpretarea testului alergic pentru       4.  TURBAREA (Rabia) - B – 058   
  
    CONDUITA DE EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE    NIVELUL EXECUŢIEI      1.Conform recomandărilor producătorilor de vaccin    I. Vaccinarea animalelor domestice     1.  Vaccinarea antirabica a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectueaza o dată pe an.     2.  Vaccinarea antirabica a cainilor şi pisicilor din curti, exploatatii sau stani se efectueaza în campanie, in perioada octombrie-decembrie, cu completari lunare pentru animalele ajunse la varsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate.     3.  Campaniile de vaccinare antirabica a cainilor şi pisicilor din curti, exploatatii sau stani se raporteaza la sfarsitul acesteia la DSVSA         1.  Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar-veterinară de asistenţă.        II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic           1.  Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai- iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 cu modificările şi completările ulterioare.     2.  Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se aplică, la vizuină, de două ori pe an în lunile mai – iunie, octombrie - noiembrie    3) După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării    2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce priveşte distribuţia momelilor la vizuină    
 SECŢIUNEA 10 

 ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR VETERINAR 

    1.  Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar veterinar.     2.  Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din structurile subordonate, pe domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.     3.  Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorilor.     4.  Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitar-veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor.  145     5.  Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar veterinare la nivel judeţean, ale institutelor veterinare de profil şi ale ANSVSA, astfel:   
  
    1    MONITORIZAREA BOLILOR INFECTIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.       1.  Prelucrarea statistică a datelor obtinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.     2.  Efectuarea de analize epidemiologice     3.  Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.        Se execută la ANSVSA – UEC      2    MONITORIZAREA BOLILOR INFECTIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.    Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de labatoratoarele judetene  3. Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor si informarea populatiei    Se execută la IDSA.      3    MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR SI SANATATEA PUBLICA       1.  Monitorizarea datelor obţinute la nivelul D.S.V.S.A şi raportarea semestrială la IDSA  şi IISPV.     2.  La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător. Se va face pe circumscripţii şi localităţi.     3.  Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA, şi IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei a animalelor.     a.  Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi.     b.  Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară.      3. Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de cercetare si control al bolilor.    Se execută la DSVSA, iar sinteza datelor la IDSA.    
    4    MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE    Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA  Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor si informarea populatiei    Se execută la IDSA.        5    MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ    Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării  Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.    IDSA      6    MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR       1.  Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere     2.  Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate.     3.  Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.    Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.    DSVSA      7    MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII PUBLICE, MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR  TRANSMISIBILE LA OM    Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA. Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.    IISPV      8    MONITORIZAREA REZISTENTEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM       1.  Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, s.a.), izolate de LSVSA.     2.  Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice.     3.  Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.      Se execută la IDSA si IISPV, în funcţie de agenţii zoonotici izolaţi.    
 146 



   CAPITOLUL II 


 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR SECŢIUNEA I 
 147 

 DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          I. ANIMALE VII    I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, leporide)        BRUCELOZA*    Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.  II. CARNE şi ORGANE    Supraveghere de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).  II. CARNE şi ORGANE  Se recoltează organe în următoarele cazuri:     a)  de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella;     b)  de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la    carcase cu leziuni suspecte de bruceloza.      1    (B-103)  (B-151)    Inspecţia post mortem a carcaselor se  efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar  veterinar,  de  către  medici    III. MĂSURI  1. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care        (B-152)  (B-153)    veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.    există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie  sacrificate separat fa ț ă de celelalte animale, luându-se toate precau ț iile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a            liniei de sacrificare  ș i a personalului prezent în abator.            2. Carnea care provine de la animale la care inspec ț ia post-mortem a            permis punerea în eviden ț ă a unei bruceloze acute trebuie să fie            declarată improprie pentru consumul uman.            3. Mamelele, tractusul genital și sângele care provin de la animalele la            care a fost depistată o reac ț ie pozitivă sau neconcludentă la un test de            depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru    
    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          III. LAPTE    consumul uman,se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Carnea şi subprodusele comestibile, se sterilizează prin tratament termic şi se pot pune în consum.     4.  Pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare ;     5.  În toate cazurile:     a)  se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care întra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau cu carcase/organe;     b)  mamelele, tractusul genital, sângele şi organele cu leziuni se confiscă, se îndepărtează şi se denaturează în condiţii de siguranţă.      Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.      2    CAMPILOBACTERIOZA* (B-104)       I.  ANIMALE VII  Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.     II.  CARNE şi ORGANE    Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       I.  ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, păsări )  Supraveghere de laborator pentru speciile receptive  ( vezi Capitolul I din prezentul Program ).      II.  CARNE şi ORGANE ( bovine, ovine, porcine, păsări)  Recoltarea de probe din :     a)  carcase şi organe de bovine, ovine, porcine ;     b)  carcasă întreaga şi cecum de pasăre ;       III.  MĂSURI    Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenta de specii de  Campylobacter  termofile.     1.  Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.     2.  Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.     3.  Medicul veterinar oficial va controla ( prin      
 148 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          III. APA POTABILĂ    inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :     a)  programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte;     b)  Evitarea contaminării carcaselor cu fecale in abatoarele de bovine, ovine si porcine;     c)  Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;     d)  Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă, utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;     e)  Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.    IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.      2    CAMPILOBACTERIOZA* (B-104)  ( Program Specific  efectuat în unităţile de tăiere autorizate sanitar veterinar pentru determinarea prevalenţei  Campylobacter spp . în carcasele de pui broiler, conform  Deciziei Comisiei nr.  516/2007/CE )        1.  În vederea determinării prevalenţei  Campylobacter  în carcasele de pui broiler se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice din studiul preliminar descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE       2.  Metoda de eşantionare se stabileşte de către ANSVSA.     3.  Prelevarea de probe se realizează de către medicii veterinari oficiali din abatoare,         I.  ANIMALE VII (pui broiler)  Programul de control la fermă pentru  Campylobacter  la puii broiler se efectuează conform specificaţiilor tehnice din studiul preliminar descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.     II.  CARNE ŞI ORGANE  Se recoltează:     a)  carcase întregi.     b)  cecum.       III.  MĂSURI    Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de  Campylobacter  termofile.     1.  Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.     2.  Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în    urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către    


 149 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3             4.  Carcasele intregi prelevate se analizează bacteriologic, cu confirmare fenotipică, conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE numai de către IISPV     5.  Toate tulpinile de  Campylobacter  izolate vor fi păstrate de IISPV, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani.     6.  IISPV va păstra înregistrarea actualizată şi separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate şi rezultatele lor în scopul prezentului Program Specific.     7.  IISPV va efectua prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examenelor de laborator şi va trimite Direcţiei de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din cadrul ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma de date primare, utilizând un dicţionar de date şi formulare de colectare a datelor conform Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE.     8.  Cecumurile prelevate in abatoare, de la puii broiler, se analizează bacteriologic cu confirmare fenotipică conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE numai de către IDSA     9.  Toate tulpinile de  Campylobacter       fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.     3.  Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :     a)  Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre;     b)  	Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;     c)  	Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă, utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre în vederea efectuării examenului microbiologic;     d)  	Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.      IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.    
 150 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          izolate vor fi păstrate de IDSA, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani.     10.  IDSA va păstra înregistrarea actualizată şi separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate şi rezultatele lor în scopul prezentului Program Specific.     11.  IDSA va efectua prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examenelor de laborator şi va trimite Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma de date primare, utilizând  un  dicţionar  de  date  şi    formulare de colectare a datelor conform Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE.        3    ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA)  (B-053)       I.  ANIMALE VII  Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei antemortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       II.  CARNE ŞI ORGANE    Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul       I.  ANIMALE VII  Supravegherea serologica de 2 ori pe an a câinilor din ferme şi/sau stâne (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE ŞI ORGANE  Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine şi ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman.     III.  MĂSURI GENERALE  Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.     IV.  MĂSURI SPECIFICE      


 151 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          auxiliar oficial.    Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri:     a)  Carnea şi organele infestate şi/sau cu chisti hidatici se confiscă, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă.     b)  Grăsimea se dă în consum fără restricţii.     c)  Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru alimentaţia carnivorelor;        4    LISTERIOZA* (C-611)       I.  ANIMALE VII  Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.     II.  CARNE , PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT     1.  Inspecţia post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.     2.  Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.           I.  ANIMALE VII (bovine, ovine,caprine, porcine)  Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  a. CARNE ŞI ORGANE    În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8  o C) timp de 48 de ore.     II.  b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT  recoltarea de probe se face conform Capitolului II, Secţiunea 4 din prezentul Program.     III.  RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ     IV.  MĂSURI     1)  În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.     2)  În cazul confirmării prezenţei  L. monocytogenes  în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se confiscă, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului nr.1774/2002/CE .     3)  Tulpinile de  L. monocytogenes  izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.     4)  Medicul veterinar oficial va controla ( prin      inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :    
 152 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3               a)  Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte;     b)  Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate ;     c)  Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (ex. brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid);     d)  Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;     e)  Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;     f)  Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul    angajat.    


 153 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3      5    SALMONELOZA* (C-620)       I.  ANIMALE VII  Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       II.  CARNE şi ORGANE     1.  Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.     2.  Inspecţia şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri.        III. OUĂ  Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial (vezi       I.  ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline,lagomorfe, păsări) :  Programul de control pentru  Salmonella  la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE şi ORGANE  Programul de control pentru  Salmonella  cuprinde recoltarea de probe şi analize, conform procedurilor de recoltare :     1.  Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline :     a)  se recoltează probe de ţesut (metoda distructivă) sau probe tampon (metoda nedistructivă) de pe suprafaţa carcasei conform Capitoluilui II, Secţiunea 4 din prezentul Program;     b)  noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine recoltaţi randomizat la fiecare lot ;     c)  os lung nedeschis şi ţesut muscular (în cazul tăierilor în partidă separată în abator).        2. Carcase de păsări : se recoltează carcase întregi.  III. MĂSURI:  A.1.  În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acuta ;   În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezentei  S. enteritidis  şi/sau  S. typhimurium , aceasta se confiscă şi se distruge.  În situaţia identificării altor serotipuri de  Salmonella  la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.   2.  În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenta  S. enteritidis  şi/sau  S. typhimurium , acestea se confiscă şi se distrug.  În situaţia identificării altor serotipuri de  Salmonella  la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele    
 154 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          Capitolul II, Secţiunile 1,2,3 şi 4 din prezentul Program).    IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ  Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru  Salmonella , conform legislaţiei în vigoare (vezi Capitolul II Secţiunile 1,2,3 şi 4 din prezentul Program).    V. HRANA ANIMALĂ (Furaje)  –   (vezi Capitolul II, Secţiunea 9 din prezentul Program)    produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic.   3.a)  Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în ferma s-a decelat prezenţa în mod sporadic (neinvaziv)  Salmonella  spp., (serotipurile  S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson  şi altele) şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator.   b)  În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic (neinvaziv)  Salmonella  spp., (serotipurile  S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson  şi altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;  Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.    


 155 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3      5    SALMONELOZA* (C-620)      În toate cazurile în care s-a izolat serotipul  S. enteritidis  şi/sau  S. typhimurium,  carnea se confiscă şi se distruge.  DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru  Salmonella.   DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează  Salmonela  la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare.     c)  În cazul decelării serotipurilor  S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson  şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea procedură :     1.  produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug ;     2.  produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic ;     3.  semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug ;     4.  în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul  S. enteritidis  şi/sau  S. Typhimurium,  DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul unde au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţa a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alerta.      5.  în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat  Salmonella  spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic ;      d. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat serotipul  S. enteritidis  şi/sau  S. typhimurium , se confiscă şi se distrug. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat    
 156 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3            Salmonella  spp., (serotipurile  S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson  şi altele), se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unităţi autorizate sanitar veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.      4.  Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipuri de  Salmonella ssp  (pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate că fiind sursa de infec ț ie în cadrul unui focar specific de toxiinfec ț ie alimentară la om) se pot admite în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului  S. enteritidis  şi/sau  S. Typhimurium .     5.  Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu  Salmonella spp:            a)  sunt considerate ouă de categoria B (conform art. 2 alin. (4) Regulamentul nr. 557/2007/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr.1028/2006/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor),     b)  sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe pia ț ă (conform art.10 din Regulamentul nr. 557/2007/CE),     c)  sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încruci ș ate cu ouă provenite din alte efective.     B . În toate cazurile în care a fost depistata prezenta  Salmonella  spp. în carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare.  C . Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi   post mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator,  în vederea elaborării şi aplicării de către    


 157 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3            fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.  Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.     D.  Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :     1.  Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte;     2.  Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;     3.  Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;     4.  Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;     5.  Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.     6.  În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a izolat serotipul      S. enteritidis  şi/sau  S. Typhimurium  cărnurile şi produsele derivate se confiscă, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă.       5    SALMONELOZA* (C-620)    ( Program Specific  efectuat în unităţile de tăiere autorizate sanitar veterinar pentru determinarea prevalenţei  Salmonella spp . în carcasele de pui broiler -  Decizia Comisiei    I. În carcasele de pui broiler :     1.  În vederea determinării prevalenţei  Salmonella spp.  în carcasele de pui broiler se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice din studiul preliminar descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE     2.  Metoda de eşantionare se va stabili de către ANSVSA.     3.  Prelevarea de probe se va efectua de         I.  ANIMALE VII (pui broiler)  Programul de control la fermă pentru  Salmonella ssp. la  puii broiler se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE  Recoltarea de probe: se recoltează carcase întregi.     III.  MĂSURI    Se aplică măsurile prevăzute. la Capitolul II, Secţiunile 1,2,3 şi 4 din prezentul Program.    
 158 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3        nr.516/2007/CE )     către medicii veterinari oficiali din abatoare,     4.  Probele prelevate vor fi analizate bacteriologic, iar tulpinile izolate vor fi serotipizate numai în cadrul IISPV.     5.  Toate tulpinile de  Salmonella spp  izolate vor fi păstrate în IISPV, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani.     6.  IISPV va păstra înregistrarea actualizată şi separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate şi rezultatele lor, în scopul prezentului Program Specific.     7.  IISPV va realiza prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examenelor de laborator şi va transmite Direcţiei de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din cadrul ANSVSA rezultatele supravegherii sub formă de date primare, folosind un dicţionar de date şi formulare de colectare a datelor, menţionat în    Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.      


 159 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3        SALMONELOZA* (C-620)    II. La porcii la îngrăşat sacrificaţi în abatoare:     1.  În vederea determinării prevalenţei  Salmonella spp  la porcii la îngrăşat sacrificaţi în abatoare, se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice, care vor fi transmise de către ANSVSA.     2.  Metoda de eşantionare se va stabili de către ANSVSA.         I.  ANIMALE VII (porcii graşi)  Programul de control pentru  Salmonella ssp la  porcii la îngrăşat se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE ŞI ORGANE  Recoltarea de probe: limfonoduli ileo – cecali.     III.  MĂSURI    Se aplică măsurile prevăzute la Capitolul II, Secţiunile 1,2,3 şi 4 din prezentul Program.      5     (Program Specific  efectuat în unităţile de tăiere autorizate sanitar veterinar pentru determinarea prevalenţei  Salmonella spp  la porcii la îngrăşat)       3.  Prelevarea probelor se va efectua de către medicii veterinari oficiali cu responsabilităţi în examinarea post mortem.     4.  Probele prelevate în scopul prezentului Program Specific se vor examina bacteriologic iar tulpinile izolate vor fi serotipizate numai de către LNR pentru Salmonelozele Animalelor din cadrul IDSA.              5.Toate tulpinile de  Salmonella spp  izolate vor fi păstrate în IDSA, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani.      
 160 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3             6.  IDSA va păstra înregistrarea actualizată şi separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate şi rezultatele lor, în scopul prezentului Program Specific.     7.  IDSA va realiza prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examinărilor de laborator şi trimite Direcţiei de Sănătate Animală din cadrul ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma de date primare, folosind un dicţionar de date şi formulare de colectare a datelor menţionat în    Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.      


 161 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3      6    TRICHINELOZA* (B-255)       I.  ANIMALE VII  Animalele tăiate pentru consum uman (porc domestic, mistreţ, urs, cabaline şi alte specii receptive) trebuie examinate la tăiere pentru  Trichinella spp.        II.  CARNEA     1.  Carnea proaspătă provenita de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea  Trichinella spp.  de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.     2.  Efectuarea examenului pentru decelarea  Trichinella spp.  poate fi efectuată şi de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.     3.  În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul nr.2075/2005/CE tot personalul implicat în examinarea      probelor pentru decelarea  Trichinella        I.  ANIMALE VII (porc domestic, mistreţ, urs, cabaline şi alte specii receptive)  Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE  Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului nr. 2075/2005/CE.  Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează:     1.  Metoda digestiei:     a)  metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă;     b)  metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică :           i)  tehnica sedimentării- metoda echivalentă;     ii)  tehnica de izolare prin filtrare- metoda echivalentă.    c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.  2.  Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul nr. 2075/2005/CE.  Marcarea cărnurilor care au fost supuse examenului pentru decelarea  Trichinella  spiralis   se efectuează conform prevederilor legale.   III. MĂSURI     a)  Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată  Trichinella spiralis  se declară improprie consumului uman.     b)  DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnurilor la care a fost depistată  Trichinella, vor dispune  distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor.     c)  În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei      
 162 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          spp.  trebuie să fie instruit corespunzător   şi să participe la:     a.  un program de control al testelor utilizate pentru decelarea  Trichinella spp ;     b.  o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în    laborator.       4.  Examenul pentru decelarea  Trichinella spiralis  se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele din circumscripţiile sanitare veterinare de asistentă, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori  în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic.     5.  Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.      epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.        7      I. ANIMALE VII  Bovinele, caprinele, porcinele, leporidei  şi vânatul sălbatic  se supun examenului ante mortem în    I. ANIMALE VII (bovine, caprine, porcine, leporide şi vânat sălbatic)  Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată,    


 163 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3        TUBERCULOZA* (B-105)  (produsă de Mycobacterium bovis)    unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.    II. CARNE şi ORGANE     1.  Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       2.  În cadrul inspecţiei post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.      (vezi Capitolul I din prezentul Program).  II. CARNE şi ORGANE  Se recoltează probe în următoarele cazuri:     a)  În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici:     1.  submaxilari, retrofaringieni, bronhici;     2.  mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în volum), portali şi retromamari.         b)  În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare.  Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi.  În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.     c)  Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post mortem.    III. MĂSURI          3. în cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.       a)  În cazul în care animalele prezintă o reac ț ie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infec ț ii, acestea trebuie să fie sacrificate separat fa ț ă de celelalte animale, luându-se toate precau ț iile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare  ș i a personalului prezent în abator.     b)  Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.            c) Toată carnea care provine de la animale la care inspec ț ia post- mortem a permis punerea în eviden ț ă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau păr ț i ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.          d) În cazul în care a fost eviden ț iată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluia ș i organ sau în aceea ș i parte a    
 164 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3            carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei  ș i ganglionii limfatici asocia ț i trebuie să fie declara ț i improprii pentru consumul uman.      7    TUBERCULOZA* (B-105)  (produsa de Mycobacterium bovis)    III. LAPTE CRUD  În exploataţiile de animale producătoare de lapte    III. MĂSURI LAPTE CRUD     a)  Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic ( TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan ( TCS) nu va fi pus în consum public.  Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi livrat la:     1.  centre de colectare lapte;     2.  centre de prelucrare lapte inregistrate sanitar veterinar;     3.  unităţi de procesare a laptelui autorizate sanitar veterinar.      b)Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt libere sau oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA judeţene, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic  care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.      III. LAPTE CRUD  În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare       a)  Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui ) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar veterinar.     b)  Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt libere sau oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic    care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.    


 165 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3      8    ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENA*  E. coli O157 H7       I.  ANIMALE VII  Bovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.     II.  CARCASE şi ORGANE  Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.     III.  LAPTE CRUD         I.  ANIMALE VII (bovine)  Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE  Se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor conform normelor sanitare veterinare în vigoare     III.  MĂSURI  Carne     1.  Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează.     2.  Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):     a)  Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;     b)  Evitarea contaminării carcaselor cu fecale in abatoarele de bovine, ovine si caprine.     c)  Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;     d)  Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.     e)  Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;        Lapte  Respectarea igienei mulsului.    
 166 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3      9    INFLUENTA AVIARA       I.  PĂSĂRI VII    Păsările vii se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       I.  PĂSĂRI VII  Vezi Capitolul I din prezentul Program.     II.  MĂSURI:     1.  DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte.     2.  Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :     a)  Respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor;     b)  Abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri;     c)  Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor;     d)  Prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi procesării;     e)  Îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării păsărilor (pene, viscere) şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă;     f)  Interzicerea prezenţei animalelor indezirabile (câini, pisici, rozătoare) în incinta abatoarelor de păsări;     g)  Înterzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor.       3.  În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.          10    RABIA ** B-058       I.  ANIMALE VII  Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.     II.  CARCASE         I.  ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, ecvine, vânat sălbatic)  Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE ŞI ORGANE:    Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic (inclusiv bioproba)  şi histologic.  (diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I din prezentul Program)    


 167 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          Inspecţia post mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.    III. MĂSURI     a)  În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectanta se confiscă animalul în întregime ;     b)  În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se confiscă locul muşcăturii , capul şi coloana vertebrală;     c)  Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.        11    BOTULISM ** (C-615)       I.  ANIMALE VII  Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.     II.  CARNE şi ORGANE (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele)    Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       I.  ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide)  Supraveghere specii receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE ,ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ  În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală.  Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s. a.).     III.  MĂSURI     1.  În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declara improprie consumului uman, se confiscă şi se denaturează;     2.  În cazul în care se identifica prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug;     3.  DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare;     4.  	Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :     a)  Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic (durata, presiunea şi temperatura de sterilizare        şi/sau pasteurizare) în toate unităţile de procesare carne, lapte,    
 168 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3            peşte;     b)  Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică;     c)  	Identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale că urmare a controlului oficial în unităţi de procesare, depozitare    şi comercializare.      12    LEPTOSPIROZA ** (B-056)       I.  ANIMALE VII  Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       II.  CARNE şi ORGANE    Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       I.  ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele)  Supraveghere serologică prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE şi ORGANE  Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate ;     III.  MĂSURI     1.  Carnea şi organele:     a)  Se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii ;     b)  Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv;     c)  Grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine şi sângele se confiscă ;     d)  Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.       2.  Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe)  :      a)  Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;     b)  Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor;     c)  Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare;     d)  Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite          


 169 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          III. LAPTELE    de la speciile receptive;  e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;  În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase.  3. Laptele:     a)  Respectarea igienei mulsului;     b)  	Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele receptive.        13    TUBERCULOZA**  (alta decât cea produsa de Mycobacterium bovis)       I.  ANIMALE VII  Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       II.  CARNE şi ORGANE     1.  porcine, ovine, cabaline     a.  Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.     b.  La inspecţia post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.     c.  În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere        în condiţii normale, în caz contrar       I.  ANIMALE VII ( porcine, ovine, cabaline, păsări)  Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE şi ORGANE     1.  porcine, ovine, cabaline :      a)  în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare;     b)  în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni.       2.  păsări : în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină).       III. MĂSURI     1.  porcine, ovine, cabaline :   masurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.     2.  păsări:  Masurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor.  Se confiscă carcasele şi organele în caz de:     a)  infecţie generalizată;        
 170 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.    2. păsări  Pasările se supun inspecţiei post mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.    b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în musculatură .  În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.      14    YERSINIOZA **       I.  ANIMALE VII  Porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       II.  CARNE şi ORGANE    Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       I.  ANIMALE VII ( porcine) :  Supraveghere anatomopatologică şi de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program).     II.  CARNE şi ORGANE  În caz de suspiciune se recoltează :     a)  probe de pe suprafaţa carcaselor ;     b)  ganglionii limfatici mezenterici, intestinul subţire, organele cu leziuni ;     c)  la porcine se recoltează inclusiv ganglionii limfatici retrofaringieni şi tonsilele palatine.       III.  MĂSURI       1.  Carnea, organele şi grăsimea, fără modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.     2.  Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :     a)  Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte;     b)  Prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;     c)  Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării        


 171 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3            încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;  d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.      15    ANISAKIDOZA **  ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI       1.  Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală.     2.  Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.         I.  Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber.     II.  MĂSURI  Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii:     a)  peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman;     b)  peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare;     c)  peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.          16    CISTICERCOZA ** (B-252)    I. ANIMALE VII  Bovinele, ovinele şi porcinele se supun    I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine)  Supravegherea prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul    
 172 



    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.  II. CARNE ŞI ORGANE     1.  Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post mortem imediat după tăiere.     2.  Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.      Program).  II. CARNE ŞI ORGANE  Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman.  III. MĂSURI     1.  Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări:     a)  În cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se confiscă, se denaturează şi se distrug;     b)  În cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale;     c)  Grăsimea de porc se topeşte la 100 0 C după care se poate utiliza pentru consum;     d)  masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chisti.       2.  Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):     a)  Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie;     b)  Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;     c)  Interzicerea prezentei câinilor în abatoare.          17    ANTRAX ** (B-051)       I.  ANIMALE VII    Bovinele, ovinele,caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.       I.  ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprine, cabalinele, porcinele)  Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).      II.  MĂSURI :     a)  animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată;     b)  în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub        


 173 

    Nr. crt.    Boala (cod OIE)    Strategia şi conduita de execuţie    Precizări tehnice ***      0    1    2    3          II. CARNE şi ORGANE  Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.    restricţii şi se recoltează porţiuni de splina, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis;     c)  în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului;     d)  în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă;     e)  reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât  agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei;     f)  În toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă    de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.    
 174 



 Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare : 
 * Zoonoze care trebuie monitorizate 
 **Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică 
  ***  MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPEC Ț IEI: 
    (1)  Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze și să evalueze rezultatele activităților din cadrul inspecției.     (2)  a) În cazul în care inspecțiile pun în evidență prezența unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.     b)  În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producției primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar concesionar responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploatația de origine, operatorul din sectorul alimentar şi DSVSA, şi după caz, fondul de vânătoare respectiv.     c)  În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o țară terță, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.       (3)  Rezultatele inspecțiilor și testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA.     (4)  Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecții ante-mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activități de inspectare, suspectează prezența unui agent infecțios menționat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA și să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile și precauțiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecțios, în conformitate cu legislația comunitară care se aplică.   
 SECŢIUNEA 2 
  


 175 

 CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR - VETERINAR 

    Nr.    CATEGORIA DE PRODUS/ ACTIVITATE    UNITATEA    CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECŢIE/VERIFICARE/TESTARE/SUPRAVEGHERE/ MONITORIZARE/RECOLTARE DE PROBE      Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/ supravegherii/ monitorizării    RECOLTARE DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR      Natura probei    Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele de laborator prevăzute la Capitolul II, Secţiunea 4 din prezentul  Programului    Precizări tehnice *        0    1.    2.    3.    4.    5      1.    Activităţi generale    a) Depozit frigorific      Lunar    Produse depozitate care necesită regim  termic    Trimestrial - pentru fiecare categorie de produse       1)  Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial ,  în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) 1441/2007, după cum urmează:     a)  verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) 1441/2007;     b)  verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională;     c)  obţinerea de informaţii privind          b) Unitate de reambalare    Lunar    Produse alimentare de  origine animală    Trimestrial - pentru fiecare categorie de produse reambalate      c) Piaţa en-gros      Semestrial    Produse alimentare de origine animală  expuse la vânzare    În caz de reclamaţie, sesizare, suspiciune, toxiinfecţii alimentare      2.    Carne de ongulate domestice       a)  Abator      Permanentă    Ţesut muscular, organe (ficat, rinichi, splina,  ganglioni).    Lunar - pentru fiecare specie.      Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E.  coli şi Salmonella       a)  Lunar - conform reglementărilor Uniunii Europene în vigoare     b)  Conform programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe      
        b)Abator sacrificare porci la îngrăşat***      limfonodulii ileo – cecali pentru testarea Salmonella  spp. ***    conform specificaţiilor tehnice transmise de ANSVSA ***    statusul microbiologic al unor alimente comercializate pe piaţă;     d)  verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminării post tratament termic);     e)  verificarea conformităţii alimentului/ lotului/loturilor suspicionate;     f)  dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de Toxiinfecţii Alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor;     g)  obţinerea de informaţii cu privire la    noi pericole, rezultate în urma evaluării riscului      c) Unitate de tranşare    Permanentă    Carne tranşată    Trimestrial - pentru fiecare categorie de carne pe specii.      3.    Carne de pasăre şi de lagomorfe    a) Abator    Permanentă    Ţesut muscular, organe.    Lunar - pentru fiecare specie.       2)  În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi  însoţită întotdeauna şi de notă de control,  în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării     3)  Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală  se realizează planificat în baza unei strategii stabilite  de către DSVSA şi care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii veterinare locale;    În stabilirea strategiei de recoltare,      Probe de pe suprafaţa carcaselor pentru testarea E. coli şi Salmonella       a)  Lunar - conform reglementarilor Uniunii Europene în vigoare     b)  Conform programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export    în ţări terţe      b)Abator sacrificare pui broiler****       1.  cecum pentru testarea Campylobacter spp****     2.  carcasă întreagă pentru testarea Campylobacter spp şi Salmonella    spp    conform specificaţiilor tehnice prevăzute în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE ****    
 176 



        c) Unitate de tranşare    Permanentă    Carne tranşată    Trimestrial - pentru fiecare categorie de carne pe specii.    DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii:     a)  recoltare  randomizată şi reprezentativă pentru lot;      b)  recoltare selectivă  – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare);      c)  recoltare în caz de suspiciune  – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării ( ex. recoltarea efectuată ca o parte a investigaţiei în focarele de toxiinfecţii alimentare (TIA), sau în timpul unei inspecţii sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului); În scopul obţinerii de date relevante, monitorizării şi supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să tină cont în elaborarea strategiei de recoltare că frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro- organism sau toxina şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).     4)  În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei**       4.    Carne de vânat de crescătorie       a)  Abator      Permanentă    Ţesut muscular, organe (ficat, rinichi, splina,  ganglioni).      Lunar - pentru fiecare specie.      Probe de pe suprafaţa carcaselor pentru testarea E. coli şi Salmonella       a)  Lunar - conform reglementarilor Uniunii Europene în vigoare     b)  Conform programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export    în ţări terţe      b) Unitate de tranşare carne de vânat de  crescătorie      Permanentă      Carne tranşată    Trimestrial - pentru fiecare categorie de carne pe specii      5.    Carne de vânat sălbatic    a) Unitate care manipulează carne de vânat sălbatic      Permanentă    Materii prime    Trimestrial - pentru fiecare specie      Produse finite    Trimestrial - pentru fiecare  categorie de produse.      b) Unitate de  tranşare carne vânat sălbatic    Permanentă    Carne tranşată    Trimestrial - pentru fiecare categorie de carne pe specii.      6.      Carne tocată, preparată şi carne separată mecanic    a) Unitate carne tocată    Lunar    Produse finite    Trimestrial - conform prevederilor Regulamentului (CE)1441/2007      b) Unitate carne  preparată    Lunar    Produse finite    Trimestrial - conform prevederilor  Regulamentului (CE)1441/2007      c) Unitate carne separată mecanic    Lunar    Produse finite    Semestrial - pentru fiecare  categorie carne tocată obţinută pe specie      7.    Produse din carne    Unitate de procesare    Lunar    Produse finite    Trimestrial - conform prevederilor Regulamentului (CE)1441/2007      8.      Moluşte bivalve vii    a) Centru de colectare    Semestrial    Moluşte bivalve vii .  Apă de contact    Trimestrial      b) Centru de purificare    Semestrial    Moluşte bivalve vii  Apă de contact    Trimestrial    


 177 

    9.    Peşte şi produse din pescuit    a) Vas fabrică    Semestrial    Peşte şi produse  din pescuit    Semestrial - pentru fiecare specie        b) Vas congelator    Semestrial    Peşte şi produse  din pescuit congelate    Semestrial - pentru fiecare specie      c) Unitate produse proaspete din pescuit (Cherhana)    Trimestrial    Peşte şi produse din pescuit      Semestrial - pentru fiecare specie      Produse proaspete din  pescuit    Trimestrial - pentru fiecare categorie de produse din pescuit  obţinute      d) Unitate procesare produse din pescuit      Lunar    Materii prime    Trimestrial - pentru fiecare  categorie      Produse finite    Trimestrial - pentru fiecare  categorie de produse obţinute      e) Piaţa de licitaţie    Trimestrial    Produse valorificate    Semestrial - pentru fiecare categorie de produse      f) Piaţa de  desfacere    Trimestrial    Produse  valorificate    Semestrial - pentru fiecare  categorie de produse      10    Lapte crud şi produse din lapte    a) Exploataţii de animale producătoare de lapte care livrează lapte la unităţile de procesare    Trimestrial    Lapte crud       -  Bilunar – număr total de germeni     -  Lunar – Număr Celule Somatice după cum urmează:    1) Se vor recolta probe de lapte crud de la cel puţin 0,5% din numărul total de exploataţii care livrează lapte la unităţile de procesare autorizate sanitar veterinar, în vederea stabilirii    
 178 



              criteriilor pentru laptele crud conform prevederilor Regulamentului (CE) 853/2004, astfel:     a)  Pentru laptele crud de vacă:     1.  0 numărul total de germeni la 30 C ≤ 100.000/ml*****      2.  Număr C * e * l * u * l * e *  Somatice ≤      400.000/ml     b)  Pentru laptele crud provenit de la alte specii:        0   numărul total de germeni la 30 C  ≤ 1.500.000/ml*****     c)  Pentru laptele crud provenit de la alte specii, care este destinat fabricării de produse lactate din lapte crud:     0     numărul total de germeni la 30 C  ≤ 500.000/ml*****  2) În cazul în care laboratoarele DSVSA nu dispun de capacitatea analitică pentru a acoperi numărul de probe recoltate, DSVSA vor întocmi un Plan defalcat de recoltare a probelor, astfel încât în decursul unui an de zile să se recolteze şi analizeze probe de lapte crud de la cel puţin 0,5% din numărul total de exploataţii care livrează lapte la unităţile de procesare autorizate sanitar veterinar (minim o medie geometrică pentru NTG şi o medie geometrică pentru NCS, pentru fiecare exploataţie din cele 0,5 %).     3.  În cazul în care se constată că laptele crud livrat de un producător nu îndeplineşte criteriile stabilite de Regulamentul (CE)  853/2004,  DSVSA   va  notifica producătorul de lapte iar acesta are obligaţia de a remedia situaţia în termen de 3 luni de la notificare.     4.  În situaţia in care producătorul    de lapte nu a remediat criteriile de      


 179 

              calitate a laptelui crud după 3 luni de la notificare, DSVSA vor proceda conform instrucţiunilor stabilite de ANSVSA în baza Regulamentelor (CE) 853/2004 şi 854/2004.            b) Centre de colectare lapte    Trimestrial    Lapte crud       -  Bilunar – Număr Total de Germeni     -  Lunar – Număr Celule Somatice după cum urmează:       1)  Se vor recolta probe de lapte crud de la fiecare centru de colectare care livrează lapte la unităţile de procesare autorizate sanitar veterinar, în vederea stabilirii criteriilor pentru laptele crud conform prevederilor Regulamentului (CE) 853/2004, astfel:     a)  Pentru laptele crud de vacă:     1.  0 numărul total de germeni la 30 C ≤ 100.000/ml*****      2.  Numar C * e * l * u * l * e *  Somatice ≤        400.000/ml     b)  Pentru laptele crud provenit de la alte specii:         0   numărul total de germeni la 30 C  ≤ 1.500.000/ml*****     c)  Pentru laptele crud provenit de la alte specii care este destinat fabricării de produse lactate din lapte crud:     0     numărul total de germeni la 30 C  ≤ 500.000/ml*****    
 180 



                 2)  În cazul în care laboratoarele DSVSA nu dispun de capacitatea analitică pentru a acoperi numărul de probe recoltate, DSVSA vor întocmi un Plan defalcat de recoltare a probelor, astfel încât în decursul unui an de zile să se recolteze şi analizeze probe de lapte crud de la toate centrele de colectare care livrează lapte la unităţile de procesare autorizate sanitar veterinar (minim o medie geometrică pentru NTG şi o medie geometrică pentru NCS, pentru fiecare centru de colectare lapte).     3)  În cazul în care se constată că laptele crud livrat de centrul de colectare lapte nu îndeplineşte criteriile stabilite de Regulamentul (CE)  853/2004,  DSVSA  va    notifica unitatea de procesare a laptelui si centrul de colectare lapte, iar acesta din urmă are obligaţia de a remedia situaţia în  termen de 3 luni de la notificare.      


 181 

        c) Unitate de procesare a laptelui    Permanentă    Lapte crud       1.  Lunar, se va recolta o probă de lapte crud de vacă imediat înainte de procesare, pentru stabilirea conformităţii cu cerinţele din Regulamentul (CE) 853/2004, astfel:  Pentru laptele crud de vacă destinat obţinerii de produse lactate:  numărul total de germeni la 30 0 C  < 300.000/ml  Pentru laptele de vacă procesat destinat obţinerii de produse lactate:  numărul total de germeni la 30 0 C  < 100.000/ml     2.  Lunar, se va recolta o probă de lapte crud în vederea efectuarii analizelor pentru Listeria monocytogenes.            Produse finite    Trimestrial pentru fiecare categorie de produse finite obţinute      d) Unitate de procesare a produselor din  lapte      Permanentă      Produse finite    Trimestrial pentru fiecare categorie de produse finite obţinute      11    Ouă şi produse din ouă    a) Centru de  ambalare ouă    Trimestrial    Ouă    Trimestrial      b) Unitate producere ouă lichide      Lunar    Ouă    Trimestrial      Produse finite    Trimestrial - pentru fiecare  categorie de produse obţinute      c) Unitate procesare ouă    Lunar    Ouă    Trimestrial        Produse finite    Trimestrial - pentru fiecare  categorie de produse obţinute    
 182 



      12    Pulpe de broască şi melci    Unitate de procesare      Trimestrial    Materii prime Produse finite      Trimestrial        13    Grăsimi animale, untură, jumări    a) Centru de  colectare grăsimi animale    Trimestrial    Materii prime    Semestrial      b) Unitate de  procesare grăsimi animale    Trimestrial    Produse finite    Semestrial      14    Gelatina    a) Centru de colectare materii prime pentru  gelatina      Semestrial      Materii prime      Semestrial      b) Unitate de  procesare gelatină    Semestrial    Produse finite    Semestrial      15    Colagen    a) Centru de colectare materii prime pentru  colagen      Semestrial      Materii prime      Semestrial      b) Unitate de  procesare colagen    Semestrial    Produse finite    Semestrial      16    Alte activităţi    a) Unitate de procesare a mierii de albine şi/sau a altor produse  apicole    Semestrial    Materii prime    Semestrial        Produse finite      Semestrial      b) Mijloc de transport    Anual şi ori de cate ori este necesar    De pe suprafeţele interioare şi echipamentele de răcire    În caz de reclamaţie, sesizare, suspiciune, toxiinfecţii alimentare.    



 * I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri : 
    A)  notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;     1.  declanşarea anchetei în scopul:     a)  identificării lot/loturilor suspecte;     b)  identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;  183     c)  identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;  184     d)  identificării cauzei/pericolului;     e)  evaluării pericolelor/riscului;     f)  aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.       2.  controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;     3.  verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;     4.  supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat ;     5.  reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea Buletinelor de Analiză;     6.  verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.), precum şi de înregistrările operatorii cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);     7.  includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.);     8.  până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;     9.  centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA .       B)  În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste principiile ce reglementeaza organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intra in Comunitatea Europeana din tari terte, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.752 din 4 septembrie 2006 :      1.  În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 ,  se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată PIF şi DSVSA vor lua următoarele măsuri:     a)  notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;     b)  intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006);       2.  În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006;     
 În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006; 
 II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că exista motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar 
 au luat următoarele măsuri: 
    1.  notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;     2.  	notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme;     3.  informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţa;     4.  	iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată  privind retragerea/rechemarea;     5.  	colaborează cu autorităţile sanitare veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminate şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA;     6.  	reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol,  până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.   
 ** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 5) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul Program de supraveghere, după cum urmează: 


    1.  în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;     2.  ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu;  *** În vederea determinării prevalenţei Salmonella spp la porcii la îngrăşat sacrificaţi în abatoare, se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice, transmise de ANSVSA (vezi Capitolul II, Secţiunea 1, nr. curent 5 din prezentul Program).  **** În vederea determinării prevalenţei Campylobacter spp şi Salmonella spp în carcasele de pui broiler se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice din studiul preliminar prevăzut în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE (vezi Capitolul II, Secţiunea 1, nr. curent 2 şi 5 din prezentul Program).  ***** media geometrică calculată pe o perioadă de 2 luni, cu prelevarea a 2 probe/lună;  185  ****** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei singure probe/lună.  186  SECŢIUNEA 3    CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR - VETERINAR     Nr.    Categoria de produs/ activitate    Unitatea    CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECŢIE/VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE        Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/ supravegherii/ monitorizării    Recoltare de probe pentru examene de laborator      Natura probei    Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Capitolul II, Secţiunea 4 din  prezentul Program    Precizări tehnice *        0    1    2    3    4    5      1    Carne    a) Carmangerie    Trimestrial      Materii prime    Semestrial, pentru fiecare categorie de produse, conform prevederilor  Regulamentului (CE) 1441/2007        Produse finite    Semestrial, conform prevederilor  Regulamentului (CE) 1441/2007      b) Măcelărie    Semestrial    Carne proaspătă    Semestrial, conform prevederilor  Regulamentului (CE) 1441/2007      c) Centru colectare vânat  sălbatic    Semestrial    ***      În sezoanele de vânătoare      d) Centru sacrificare păsări şi/sau lagomorfe la  nivelul fermei    Semestrial      Carcase păsări/lagomorfe    Semestrial, conform prevederilor Regulamentului (CE) 1441/2007        1)  Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA  în scop bine determinat în cadrul controlului oficial,  în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) 1441/2007, după cum urmează:     a)  verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) 1441/2007;     b)  verificarea siguranţei produsului         2    Lapte    Centru de prelucrare lapte    Trimestrial    Lapte crud    după cum urmează:  100.000/ml****  400.000/ml *****   numărul total de germeni ≤  1.500.000/ml****  numărul total de germeni ≤  500.000/ml****  2) În cazul în care laboratoarele DSVSA nu dispun de capacitatea  analitică  pentru  a  acoperi    şi respectiv a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională;  2)  În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi  însoţită întotdeauna şi de notă de control,  în care autoritatea veterinară locală va înscrie rezultatul   controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării        -  Bilunar – Număr Total de Germeni     -  Lunar – Număr Celule Somatice       1)  Se vor recolta probe de lapte crud de la cel puţin 0,5% din numărul total de exploataţii care livrează lapte la centrele de prelucrare lapte înregistrate sanitar veterinar, în vederea stabilirii criteriilor pentru laptele crud conform prevederilor Regulamentul (CE) 853/2004, astfel:     a)  Pentru laptele crud de vacă:     1.  numărul total de germeni ≤     2.  Număr Celule Somatice ≤           b)  Pentru laptele crud provenit de la alte specii :     c)  Pentru laptele crud provenit de la alte specii destinat fabricării de produse lactate din lapte crud :       c)  obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe piaţă;     d)  verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic);     e)  verificarea conformităţii alimentului/ lotului/loturilor suspicionate;     f)  dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor;     g)  obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului    187               numărul de probe recoltate, DSVSA vor întocmi un Plan defalcat de recoltare a probelor, astfel încât în decursul unui an de zile să se recolteze şi analizeze probe de lapte crud de la cel puţin 0,5% din numărul total de exploataţii care livrează lapte la centre de prelucrare lapte înregistrate sanitar veterinar (minim o medie geometrică pentru NTG şi o medie geometrică pentru NCS, pentru fiecare exploataţie din cele 0,5  %).  3) În cazul în care se constată că laptele crud livrat de un producător nu îndeplineşte criteriile stabilite de Regulamentul 853/2004/CE, DSVSA va notifica centrul de prelucrare a laptelui şi producătorul de lapte, iar acesta din urmă are obligaţia de a remedia situaţia în 3 luni de la notificare.    3)  Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală  se realizează planificat în baza unei strategii stabilite  de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale.   În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de:  În scopul obţinerii de date relevante, monitorizării şi supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare că frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxina şi                Produse finite    Trimestrial pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor  Regulamentului (CE) 1441/2007.      3    Peşte şi produse din pescuit    colectare peşte    Trimestrial    Peşte şi produse din  peşte    Semestrial - pentru fiecare specie      b) Ambarcaţiune  de pescuit comercială    Anual    -    -        a)  recoltare  randomizata şi reprezentativa pentru lot;      b)  recoltare selectiva  – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare);      c)  recoltare în caz de suspiciune  – care se bazează pe o analiza şi o experienţa privind lotul şi circumstanţele recoltării ( ex. recoltarea efectuata că o parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei inspecţii sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constata deficiente care afectează siguranţă produsului);        a)  Centru de    188         c) Punct de  debarcare    Trimestrial    Peşte    Semestrial - pentru fiecare specie    tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).      d) Magazin de desfacere  (pescărie)    Anual    Peşte şi produse din peşte    Anual pentru fiecare categorie de produse      e) Centru de colectare a batracienilor,  gasteropodelor      Semestrial    Batracieni, gasteropode    Semestrial- pentru fiecare specie      4.    Miere    a) Centru colectare miere şi alte produse  apicole      Semestrial    Miere şi produse apicole    Semestrial - pentru fiecare categorie de produse      b) Centre de  extracţie miere    Anual    Miere    Anual - în perioadă iulie-  septembrie      c) Magazin de  desfacere miere    Anual    Miere    Anual - pentru fiecare categorie  de miere      5.    Alimentaţie publică şi alte activităţi      Materii prime şi produse finite Probe de sanitaţie    În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare      Magazin  Anual  alimentar    Materii prime, semipreparate    În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii        a)  Restaurant şi alte unităţi în care se prepară şi servesc mâncăruri gătite     b)  Pizzerie     c)  Laborator patiserie     d)  Pensiuni  Semestrial  turistice     e)  Unităţi cu vânzare prin internet f)Depozit alimentar g)Hipermarket       h)  Supermarket     i)  Cantina    189           şi produse finite  Probe de sanitaţi    alimentare        6.    Preparare  mâncăruri la comandă    Catering    Trimestrial    Produse finite Probe de sanitaţie    Trimestrial - pentru fiecare categorie în parte      7.    Produse primare destinate vânzării directe (vânat sălbatic, carne pasăre şi lagomorfe, peşte proaspăt, melci şi moluşte bivalve, ouă, miere de albine,  lapte)    şi de crecătorie  şi lagomorfe    -      În caz de reclamaţii, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare        a)  vânat sălbatic     b)  carne pasăre     c)  peşte proaspăt     d)  melci şi moluşte bivalve     e)  ouă     f)  miere de albine     g)  lapte       a)  vânat sălbatic şi de crescătorie     b)  carne pasăre şi lagomorfe     c)  peşte proaspăt     d)  melci şi moluşte bivalve     e)  ouă     f)  miere de albine     g)  lapte crud      190  * I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri :     A)  notificarea prin SRAAF a tuturor punctelor de contact implicate în alertă;     1.  declanşarea anchetei în scopul:     a)  identificării lotului/loturilor suspecte;     b)  identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;     c)  identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;     d)  identificării cauzei/pericolului;     e)  evaluării pericolului/riscului;     f)  aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.       2.  controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;     3.  verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;     4.  supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat ;     5.  reţinerea oficiala a lotului/loturilor de alimente suspicionate/încriminate pana la terminarea anchetei şi sosirea Buletinului de Analiză;     6.  verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.), precum şi de înregistrările operatorii cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/încriminat);     7.  includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.);     8.  pana la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului încriminat;     9.  centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA .       B)  În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 :     1.  În situaţia în care în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006 se constata că legislaţia comunitara a fost încălcata PIF, DSVSA vor lua următoarele măsuri:     a)  notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauza;     b)  intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobat prin Ordinul  preşedintelui ANSVSA nr.206/2006);       2.  În situaţia în care controalele suplimentare confirma nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006.       
 În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art.20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006. 
 II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare, sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri  :   
    1.  notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;     2.  	notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme;     3.  informează consumatorii cu privire la produsul suspect/încriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;     4.  	iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului;     5.  	colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea  aplicării de măsuri,  pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminate şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA;     6.  	reevaluează procedurile şi programele (de bune practici de igienă şi producţie, HACCP), precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol,  pana la identificarea şi eliminarea cauzei , şi  iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat.   
 *  * În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărita pana la identificarea şi eliminarea cauzei  
 Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 5) vor fi însoţite de o notă justificativa cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin Programul de supraveghere, după cum urmează: 
    -  în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea veterinară competentă va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;     -  ori de cate ori se considera necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu;   
 191 

 *** Probe recoltate în vederea efectuării examenelor pentru decelarea Trichinella spp. (conform prevederilor Regulamentului nr. 2075/2004/CE) şi probe pentru diagnosticul Pestei Porcine Clasice de către medicii veterinari desemnaţi de către ANSVSA. 
 192 

 **** media geometrică calculată pe o perioadă de 2 luni, cu prelevarea a 2 probe/lună; 
 ***** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei singure probe/lună. 
  
 SECŢIUNEA 4 
  


 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII 

    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6        1.    Alimente gata preparate destinate sugarilor sau alimente gata preparate în scopuri medicale  speciale      Da    Listeria monocytogenes      SR EN ISO 11290- 1,2 /2000 A1/2005      -      -      2.    Alimente gata preparate ce constituie suport de creştere pentru  L. monocytogenes,  altele decât acelea destinate sugarilor şi în scopuri medicale speciale     Da      Listeria monocytogenes    SR EN ISO 11290- 1,2 /2000 A1/2005    -    -      3.    Alimente gata preparate ce nu constituie suport de creştere pentru  L. monocytogenes,  altele decât acelea destinate sugarilor şi în   scopuri medicale speciale    Da      Listeria monocytogenes    SR EN ISO 11290- 1,2 /2000 A1/2005    -    -      4.    a)Carcase de bovine, ovine, caprine, cabaline    Da    Număr Total de Germeni    SR EN ISO  4833/2003    -    -      Enterobacteriaceae    ISO 21528/2/2004      Salmonella    SR EN ISO 6579/2003 A1/2006      b)Carcase de porcine    Da    Număr Total de Germeni    SR EN ISO  4833/2003    -    -    
    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6            Enterobacteriaceae    ISO 21528/2/2004          Salmonella    SR EN ISO 6579/2003 A1/2006      c)Carcase de păsări (broileri şi curcani)    Da    Samonella/25 g de proba comună din pielea gâtului    SR EN ISO 6579/2003 A1/2006    -    -      Campylobacter şi Salmonella din proba de pielea gâtului, conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 516/2007 ( program în desfăşurare la IISPV)    SR EN ISO 10272- 1/2006  SR ISO / TS 10272- 2/2007  SR EN ISO  6579/2003 A1/2006      d)Carne vânat de ferma şi sălbatic    Da    Număr Total de Germeni    SR EN ISO  4833/2003    -    -      Enterobacteriaceae    ISO 21528/2/2004      Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 A1/2006      5.    Carne proaspătă şi subproduse comestibile    Da    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 A1/2006    Prospeţime azot uşor hidrolizabil  determinarea pH-ului  reacţia Kreis  reacţia pentru H 2 S    SR 9065-7/07  SR ISO 2917/07  SR 9065-10/07 SR 9065-11/07      Campylobacter  (numai pentru carnea refrigerata de bovine, ovine, porcine)    SR EN ISO 10272- 1/2006      Listeria monocytogenes (numai pentru carnea proaspătă de bovine, ovine, porcine)    SR ISO 11290/1/2/2000 A1/12005      E coli O 157   (numai pentru carnea proaspătă de bovine)    SR EN ISO 16654/2002      Yersinia enterocolitica (numai  pentru carnea proaspătă de    SR ISO 10273/2003    


 193 

    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6            porcine)            Determinare specie (numai pentru carnea proaspătă) - atunci  când se impune    metoda USDA FSIS      6.    Carne tocată şi carne preparată destinată să fie consumată crudă    Da    Număr Total de Germeni  (numai pentru carnea tocată)    SR EN ISO  4833/2003    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil;  reacţia Kreis  conţinut grăsime    SR 9065-7/07  SR 9065-10/07  STAS 9065/2/73      Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006      Escherichia coli    ISO 16649/1/2 /2001      E coli O 157   numai pt. carnea de bovine    SR EN ISO 16654/2002      Listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2/2000  A1/2005      Yersinia enterocolitica (numai pentru carnea de porcine)    ISO 10273/2003      Determinare specie atunci când  se impune    metoda USDA-FSIS      7.    Carne tocată şi carne preparată provenită de la pasăre, destinată să fie consumată gătită    Da    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006      Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil  reacţia Kreis    SR 9065-7/07  SR 9065-10/07      Număr Total de Germeni  (numai pentru carnea tocată)    SR EN ISO  4833/2003        Escherichia coli    SR ISO 16649- 1,2/2007 ISO/TS 16649-  3/2005      Determinare specie atunci când  se impune    metoda USDA FSIS      8.    Carne tocată şi carne preparată  provenită de la alte specii decât    Da    Număr Total de Germeni  (numai pentru carnea tocată)    SR EN ISO  4833/2003    Prospeţime:      
 194 



    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6        pasăre, destinată să fie consumată gătită      Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC2006    azot uşor hidrolizabil  reacţia Kreis    SR 9065-7/07  SR 9065-10/07      Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001      E coli O 157   (numai pt. carnea de bovine)    SR EN ISO 16654/2002      Listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2/2000  A1/2005      Determinare specie – atunci când se impune    metoda USDA-FSIS      9.    Carne separată mecanic    Da    Număr Total de Germeni    SR EN ISO  4833/2003    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil    SR 9065-7/07      Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006      Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001      Determinare specie– atunci când  se impune    metoda USDA-FSIS      10.    Produse din carne destinate a fi consumate crude    Da    Salmonella  (cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella)    SR EN ISO 6579/2003 AC/2006    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil  reacţia Kreis    SR 9065-7/07  SR 9065-10/07      Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001      Listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2/2000  A1/2005    


 195 

    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6            Determinare specie atunci când se impune    metoda USDA-FSIS          11.    Produse din carne de pasăre destinate să fie preparate (gătite)    Da    Salmonella    SR EN ISO 6579/2003 AC/2006    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil  reacţia Kreis    SR 9065-7/07  SR 9065-10/07      12.    Produse din carne – tratate termic    Da    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil  reacţia Kreis    SR 9065-7/07  SR 9065-10/07        Determinare specie– atunci când se impune    metoda USDA-FSIS      13.    Gelatina şi colagen    Da    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006    -    -      14.    Produse din pescuit proaspete**    Da Conform  Regulamentului (CE) nr.  2406/1996    Examen parazitologic    Conform Regulamentului (CE)  nr. 2074/2005    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil  histamina****** (la speciile din familiile de Scombridae şi  Clupeidae)    STAS 6513/78  HPLC sau ELISA  conform Regulamentului(CE) nr.1441/2007      Escherichia Coli    ISO 16649/1/2/2001      Listeria monocytogenes      SR ISO 11290/1/2000 A1/2005      Produse din pescuit preparate***    Da Conform  Regulamentului    Examen parazitologic    Conform  Regulamentului (CE) nr.2074/2005    Prospeţime:      
 196 



    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6          (CE) nr. 2406/1996    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006    azot uşor hidrolizabil  histamina****** (la speciile din familiile de Scombridae şi  Clupeidae)    SR 9065-7/07  HPLC sau ELISA  conform Regulamentului(CE) nr.1441/2007      Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001      Listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2/2000 A1/2005      Produse din pescuit transformate****    Da Conform  Regulamentului (CE) nr.  2406/1996    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil  histamina****** (la speciile din familiile de Scombridae şi  Clupeidae)    SR 9065-7/07  HPLC sau ELISA  conform Regulamentului(CE) nr.1441/2007      Stafilococi coagulazo pozitivi    SR EN ISO 6888- 1,2/2002 AC/2005      Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001      Drojdii şi Mucegaiuri    SR ISO 7954/2001      Conserve din peşte*****    Da    Proba termostatării şi examen microbiologic    SR ISO 8924/1995    azot uşor hidrolizabil  histamina****** (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae  Na Cl (conţinutul de NaCl %  potenţiometric    SR 9065-7/07  HPLC sau ELISA  conform Regulamentului(CE) nr.1441/2007  SR ISO 1841-2/00    


 197 

    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6      15.    Carne de peşte separată mecanic  *******    Da    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil  procent carne oase    STAS 6513/78      Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001        Listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2000 A1/2005      16.    a) Moluşte, crustacee întregi sau decochiliate/decojite refrigerate sau congelate, fructe de mare refrigerate, congelate şi altele    Da    Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil    STAS 6513/78      Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006      Listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2000  A1/2005      Vibrio parahaemolyticus    SR ISO 8914/92      Staflilococi coagulazo pozitivi    SR ISO  6888/1/2/AC/2005      b) Pulpe de broască, melci fără cochilie congelaţi      Da    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006      Clostridium perfringens    SR EN ISO  7937/2005      c) Moluşte bivalve vii, echinoderme, tunicate şi gasteropode vii      Da    Escherichia coli    ISO TS  16649/3/2001      Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006      17.    a) Crustacee şi moluşte  decochiliate gătite    Da    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006    Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil    STAS 6513/78      b) Produse decorticate şi decochiliate ale crustaceelor şi moluştelor gătite    Da    Escherichia coli    ISO TS  16649/3/2001      Stafilococi coagulazo pozitivi    SR ISO 6888/1/2/2002  AC/2005    
 198 



    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6      18.    Conserve din carne    Da    Proba termostatării şi examen microbiologic    SR ISO 8924/1995    Procent carne- grăsime  Prospeţime:  azot uşor hidrolizabil  NaCl: (conţinutul de NaCl % potenţiometric    STAS 1089/71  SR 9065-7/07  SR ISO 1841-2/00      19.    a) Lapte crud (materie primă) din centre de colectare şi fabrici de procesare lapte    Da    Număr Total de Germeni    SR EN ISO 4833/  2003********    punct crioscopic densitate  substanţa uscata negrasă  proteina  grăsime  toţi parametri    SR EN ISO 5764/2003  STAS 6347/73 SR ISO 6731/1996  SR EN ISO 8968- 1.5/2002  ISO 3889/2006; IDF 219/2006  (metoda de referinţa) SR EN ISO 1211/2003  (metoda de rutina)      Număr Celule Somatice ( numai pentru laptele crud de vacă provenit din centrele de colectare  a laptelui)    SR ISO 13366-1/98 sau SR ISO 13366-3/  2001********    


 199 

    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6            Listeria monocytogenes( numai pentru laptele crud provenit din unităţile de procesare a laptelui)    SR ISO 11290/1/2000 A1/2005      pot fi lucraţi şi pe analizorul rapid cu condiţia că metoda să fie validata      b) Lapte crud (materie primă) provenit din exploataţiile de vaci producătoare de lapte destinat procesării    Da    Număr Total de Germeni    SR EN ISO 4833/  2003********    punct crioscopic  grăsime  toţi parametri    ISO 5764/2006  ISO 3889/2006 ; IDF 219/2006  (metoda de referinţa) SR EN ISO 1211/2003  (metoda de rutina)  pot fi lucraţi şi pe analizorul rapid cu condiţia că metoda  să fie validata      Număr Celule Somatice    SR ISO 13366-1/98 sau SR ISO 13366- 3/  2001********      Listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2000 A1/2005      c) Lapte pasteurizat  şi alte produse lactate lichide pasteurizate      Număr Total de Germeni (numai pentru laptele de vacă procesat, destinat obţinerii de produse lactate, în scopul verificarii procesului de pasteurizare, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 853/2004    SR EN ISO 4833/  2003********    Prospeţime  determinarea acidităţii    STAS 6353/85        Enterobacteriaceae    ISO 21528/1/2004    
 200 



    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6                      20.    Alte produse lactate şi subproduse din lapte,  tratate termic    Da    Salmonella    SR EN ISO 6579/2003 AC/2006    Prospeţime  determinarea acidităţii:    STAS 6353/85      Stafilococi coagulazo pozitivi    SR ISO 6888/1/2/2002  AC/2005      Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001        Enterotoxina stafilococică    Metoda europeană de screening a CRL pentru  lapte *********      21.    Alte produse lactate din lapte netratat termic    Da    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006    Prospeţime  determinarea acidităţii:    STAS 6353/85      Listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2000  A1/2005      Stafilococi coagulazo pozitivi    SR ISO 6888/1/2/2002  AC/2005      Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001        Enterotoxina stafilococică    Metoda europeană de screening a CRL pentru  lapte *********      22.    Lapte praf şi zer praf    Da    Salmonella    SR EN ISO 6579/2003 AC/2006    Prospeţime  determinarea acidităţii:    STAS 6353/85      Enterobacteriaceae    ISO 21528/2/2004      Stafilococi coagulazo-pozitivi    SR ISO 6888/1/2/2002  AC/2005    


 201 

    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6              Enterotoxina stafilococică    Metoda europeană de screening a CRL pentru  lapte *********          23.    Formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni, formula uscată de continuare pentru copii cu vârsta peste 6 luni    Da    E. Sakazakii  (numai pentru formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6  luni)    ISO/TS 22964/2006    -    -      Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006      Bacillus Cereus prezumtiv (numai pentru formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale  speciale destinate sugarilor sub 6 luni)    SR EN ISO 7932/2005      Enterobacteriaceae  (la sfârşitul procesului de prelucrare)    ISO 21528/1/2004      Dacă enterobacteriaceaele sunt detectate în oricare unitate de probă, trebuie să fie testat pentru:      E. Sakazakii    ISO/TS 22964/2006      Salmonella    SR EN ISO 6579/2003 AC/2006        24.    Brânză, unt şi smântână obţinute din lapte crud sau lapte ce a fost supus unui tratament termic mai scăzut decât pasteurizarea      Da    Salmonella    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006    Prospeţime  determinarea acidităţii:    STAS 6353/85      Stafilococi coagulazo pozitivi (numai pentru brânzeturi )    SR ISO 6888/1/2/2002    
 202 



    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6              AC/2005          Escherichia coli (numai pentru  unt şi smântână)    ISO 16649/1/2 /2001        Enterotoxina stafilococică    Metoda europeană de screening a CRL pentru  lapte *********      Listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2/2000  A1/200      25.    Brânzeturi (maturate şi nematurate) produse din lapte sau din zer, ce a fost supus tratamentului termic    Da    Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001    Grăsime:     a)  Metoda de rutina:     b)  	Metoda de referinţa:    Umiditate    ISO/FDIS 3432/1975; ISO/FDIS 3433/1975)  SR EN ISO 1735/05  ISO 5534/04      Stafilococi coagulazo pozitivi    SR ISO 6888/1/2/2002  AC/2005      Enterotoxina stafilococică    Metoda europeană de screening a CRL pentru  lapte *********      26.    Îngheţată şi deserturi pe bază de produse lactate, congelate    Da    Enterobacteriaceae    ISO 21528/2/2004      Prospeţime  determinarea acidităţii    STAS 6353/85      Salmonella (numai pentru îngheţata cu lapte că ingredient, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină  riscul de Salmonella)    SR EN ISO 6579/2003 AC/2006    


 203 

    Nr.  crt.    Produsul    Examen senzorial    Analize microbiologice    Analize fizico-chimice      Criteriu    Metoda    Criteriu    Metoda      0    1    2    3    4    5    6      27.    Produse din ouă cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella    Da    Salmonella (se exclud produsele care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină  riscul de Salmonella)      SR EN ISO 6579/2003 AC/2006    -    -      Enterobacteriaceae    ISO 21528/2/2004      28.    Alimente gata preparate care conţin ouă crude, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de  Salmonella)    Da    Salmonella cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella    SR EN ISO 6579/2003 AC/2006    -    -      29.    Ouă consum    Da    Salmonella  (conţinut şi coajă)    SR EN ISO  6579/2003 AC/2006    -    -      30.    Miere de albine    Da    Drojdii şi mucegaiuri/g    SR ISO 7954/2001    conţinutul de apă  conţinutul de glucide  aciditate, indice diastazic, HMF, conductivitate electrica      STAS 784/3/89;  STAS 784/3/89;  STAS 784/3/89      31.    Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală    Da    Salmonella.    SR ISO 6579/2003  AC/2006    -    -      listeria monocytogenes    SR ISO 11290/1/2/2000  A1/2005      Escherichia coli    ISO 16649/1/2/2001      Stafilococi coagulazo pozitivi    SR ISO 6888/1/2/2002  AC/2005    
 204 



 Notă: 
    1.  In cazul matricelor prevazute de Regulamentul  (CE) 1441/2007 se vor recolta si examina 5 esantioane /proba pentru criteriile microbiologice prevazute in Regulamentul (CE) 2073/2005, modificat de Regulamentul (CE) 1441/2007.     2.  Pentru matricele prevazute in Regulamentul (CE) 1441/2007 dar ale caror criterii microbiologice se regasesc numai in Programul Strategic examinarea se va efectua pe proba medie.     3.  Pentru matricele care nu se regasesc in Regulamentul (CE) 1441/2007 prelevarea de probe si examinarea se vor face pe proba unica.   



 * - Se va efectua numai de către unităţile agreate pentru export SUA; 
 ** - produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau preparate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea; 
 ***- produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porţionarea, filetarea, etc.; 
 ****- produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente; 
 *****- conserve din peşte – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate; 
 ****** Determinările de histamină se vor efectua la speciile menţionate la Capitolul II, Secţiunea 4 din prezentul Program, pescuite de nave aparţinând / închiriate de persoane fizice sau juridice româneşti destinate pieţei naţionale; 
 *******- carne din peşte separată mecanic– carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi spălate în prealabil; 
 ******** Se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează: 
    -  pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;     -  pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internaţional.   
 205 

 ********* Dacă se detectează valori mai mari de 10 5  CFU/g Stafilococi coagulazo-pozitivi, se va testa pentru enterotoxina stafilococică. 
 206 

 SECŢIUNEA 5 


 DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSA 
  
    Determinări microbiologice    Determinări fizico-chimice      Teste de sanitaţie - metoda ATP total * Potabilitate apă - metoda ATP total * Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii Eficienţa pasteurizării laptelui  Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud    Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate,reacţiile Nessler, Kreis şi H 2 S, decelare falşificare smântâna, în funcţie de produs.  Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi , peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza în funcţie de produs.*    
  NOTĂ : Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, la tulpinile de  Salmonella  spp,  Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli,  izolate din produse alimentară de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. 
 Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenesis, E. coli O157, Stafilococ coagulo-pozitiv şi Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie. 
 Parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de Capitolul II, Secţiunea 4 din prezentul P rogram se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. 
  
 * Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate. 
 SECŢIUNEA 6 


 SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE ÎNTRĂ ÎN COMPOZIŢIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ 
  
    Nr. crt.    Produsul    Frecvenţa controlului    Examen senzorial    Examen microbiologic    Examen fizico-chimic      1.    Apă potabilă    Trimestrial  Conform prevederilor Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002, cu modificările şi  completările ulterioare.    da    Trimestrial conform conform prevederilor Legii nr. 458/2002    Trimestrial conform conform prevederilor Legii nr.  458/2002      2.    Aditivi alimentari şi condimente    Semestrial    da    Salmonella/SREN ISO 6579/2003 AC/2006 Escherichia coli / ISO 16649/1/2/2001 Bacilus cereus/SR EN ISO 7932/2005  Drojdii şi Mucegaiuri /SR ISO 7954/2001    -      3.    Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine  animală    Semestrial    da    Număr total Degermeni /SR EN ISO 4833/2003 Bacterii coliforme/ ISO 4831/06 şi 4832/06 Drojdii şi mucegaiuri / SR ISO 7954/2001    -    

 NOTĂ: 
 207 

 Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic. 
 208 

 SECŢIUNEA 7 


 EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENTEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE 
    Nr. crt.    Examene    Frecvenţa controlului * )     Microbiologic    Unitatile in care se preleveaza teste de sanitatie      1.    Teste de sanitaţie    Prelevarea testelor de sanitatie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai in cazul în care în urma inspectiei/ verificării/ supravegherii/ monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate.  Frecvenţa inspecţiilor/ verificărilor/supravegherii /monitorizării se face conform prevederilor Capitolului II, Secţiunile 2 si 3 din prezentul Program.    Numar Total de Germeni (NTG)/SR EN ISO 4833/2003  Bacterii coliforme/ ISO 4831/06 şi 4832/06  Enterobacteriaceae/ ISO 21528/2/2004  Stafilococ coagulazo-pozitivi  /SR EN ISO 6888/1/2/2002 AC/2005  AC/2005    În unităţile autorizate /aprobate sanitar veterinar şi unităţile înregistrate sanitar veterinar prevăzute la Capitolul II, Sectiunile 2 si 3 din prezentul Program    
 * )  În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare. 
 SECŢIUNEA 8 


 209 

 CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE 
  
    Nr. crt.    Examene    Frecvenţa Controlului *     Unităţile in care se controlează eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deretizare      1.       a)  inspecţie;     b)  verificare;     c)  supraveghere;     d)  monitorizare.      Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare  se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai in cazul în care în urma inspectiei/ verificării/supravegherii/ monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate.  Frecvenţa inspecţiilor/ verificărilor/supravegherii /monitorizării se face conform prevederilor Capitolului II, Secţiunile 2 si 3 din prezentul Program    În unităţile autorizate /aprobate sanitar veterinar şi  unităţile înregistrate sanitar veterinar menţionate la Capitolul II Sectiunile 2 si 3 din prezentul Program    
 210 

 Secţiunea 9 


 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR 
      Grupa de furaje (matrici)    Unităţile controlate  (operatori)    Examene de laborator 1     Metode de analiză oficiale 2     Frecvenţa recoltării  probelor    Grupa de risc 3       1.    Nutreţuri de volum (fibroase, masa verde, radacinoase, tuberculi şi derivate)    Ferme    Pesticide organoclorurate    SR EN ISO 14181/2001    Semestrial randomizat    Pesticide –grupa de risc        Gospodaria populatiei    Pesticide organoclorurate    SR EN ISO 14181/2001    Anual randomizat    -      2.      Nutreţuri suculente    Ferme    in caz de suspiciuni  Listeria monocitogenes    SR EN ISO 11290- 1:2000/A1/2005    Semestrial randomizat şi în caz de suspiciune    -      3.    Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate  (cereale boabe, subproduse, seminţe întregi, oleaginoase şi derivate, şroturi)    Unitãti producatoare de nutreţ combinat    Indice de ureaza 4 ,    Ordinul preşedintelui ANSVSA 40/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte metode pentru controlul oficial al furajelor cu privire la conţinutul de acid cianhidric, calciu, carbonaţi, cenuşă brută, cenuşă insolubilă în HCL, clor din cloruri, lactoză, potasiu, sodiu, zaharuri şi uree şi estimarea activităţii ureazice a produselor derivate din soia, publicat în Monitorul Oficial al  României, Partea I, nr. 166 din 8 martie 2007    Semestrial randomizat    Micotoxine –grupa de risc generala  Seminţe de buruieni şi plante toxice –grupa de risc pentru cereale    

     
 1  Examene corespunzatoare substraturilor analizate în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor privind substantele nedorite din hrana pentru animale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 130 din 22 februarie 2007  
 2  Metode oficiale minim recomandate care pot fi inlocuite de metode performante validate în acest sens  
 3  Pentru grupe de risc numarul de probe trebuie dublat raportat la frecvenţa de recoltare  
 4  Activitatea ureazica exclusiv la şroturile de soia  
                    Micotoxine a) aflatoxina B1     b)  ochratoxina A     c)  zearalenona d)deoxynivalenol    (DON)    ISO 6651/2001 SR 13324/1995 SR 9597/19-93  Ordinul preşedintelui ANSVSA 46/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte metode de analiză pentru controlul oficial al furajelor cu privire la conţinutul de aflatoxine B(1), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 5 aprilie 2007  SR EN ISO 14181/2001 LNR 5   Ord. ANSVSA nr. 40/2007    Trimestrial randomizat      Pesticide organoclorurate    Semestrial randomizat      Seminţe de buruieni şi plante toxice 6     Trimestrial randomizat    boabe, seminţe intregi, sroturi      Uree 7     Semestrial randomizat      4.    Materii prime de origine minerală pentru nutreţuri combinate (fosfati, carbonati)    Unitaţi producatoare de nutreţ combinat    Metale grele    LNR    Trimestrial randomizat    Metale grele – grupa de risc      5.    Aditivi furajeri (aminoacizi sintetici, vitamine, microelemente, enzime furajere, drojdii, acidifianti, emulgatori, antioxidanti, coloranti)    Unitaţi producatoare de nutreţ combinat    Metale grele    LNR    Semestrial prin sondaj dintr-un lot de recepţie    -    
  
     


 5    LNR= Laborator National de referinţa (institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara)  
 6    Numai pentru cereale nemacinate şi şroturi (conform Ordinului preşedintelui ANSVSA 18/2007). Grupele de plante (buruieni şi plante toxice) se încadreaza la pct.14 din Anexa DC 2002/32/EC (Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007):  
     a)  Specii cu fructe si seminte otrãvitoare: Lolium themulentum, Papaver rhoeas, Agrostemma githago, Delphinium consolida;     b)  Specii cu substanta activã în tulpini, frunze si flori: Veratrum album si V. nigrum, Datura stramonium, Hyosciamus niger, Solanum nigrum, Xanthium strumarium, Cicuta virosa, Colchycum autumnale, Euphorbia sp;     c)  Specii care influenţeazã negativ calitatea producţiei animalelor: Arthemisia absinthium, Matricaria chamomilla, Alliaria officinallis, Lepidium draba, Allium ursinum;     d)  Plante necomestibile: Xanthium spinosum, Cyrsium arvense, Sonchus oleraceus, Rumex sp., Salvia sp., Lepidium sp., Equisetum sp., Bromus tectorum, Setaria verticillata, Holcus lanatus, Stipa pennata, Stipa capillata    

 211 

 7    Ureea adaugata exclusiv la şroturile de soia  
    6.      Produse şi derivate din lapte, inlocuitori de lapte praf    Unitaţi producătoare de nutreţ combinat    Micotoxine a) aflatoxina B1  b) ochratoxina A    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007  ISO 6651/2001 SR 9597/19/93    Trimestrial, prin sondaj    -      7.    Făina peşte    Unitaţi furnizoare şi depozite    Salmonella spp Enterobacterii  Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala in faina de peste  Nitriti  Metale grele    SR EN ISO 6579/AC 2006 ISO 21528-1,2/2004  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005  SR 13175/1993 LNR    Lunar ( din fiecare lot )    Contaminare cu proteine animale procesate –grupa de risc      8.    Premixuri –vitamino-minerale (zooforturi) şi amestecuri minerale    Unitati producatoare de nutret combinat    Metale grele    LNR       1.  trimestrial pentru unităţi cu o producţie mai mare de 6000 t / an     2.  semestrial pentru unităţile cu o producţie mai mică    de 6000 t/an    -    
 212 



    9.    Premixuri,concentrate proteino- vitamino-minerale şi zooforturi (cu continut de proteina bruta de peste 5%)    Unitati producatoare de nutreţ combinat    Metale grele  Identificarea microscopica a constituenţilor de natură animala    LNR  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005       1.  trimestrial pentru unităţi cu o producţie mai mare de 6000 t / an     2.  semestrial pentru unităţile cu o producţie mai mică    de 6000 t /an    -      Ferme    Identificarea microscopica a coAnstituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Trimestrial    -    


 213 

    10.    Nutreturi combinate pentru pasari    Unitati producatoare de nutret combinat.    Substante coccidiostatice 8      a)  Monensin     b)  Narasin     c)  Salinomicin     d)  Lasalocid (Avatec)  Micotoxine a) aflatoxina B1     b)  ochratoxina A     c)  zearalenona     d)  deoxynivalenol      (DON)    Nitriti  Substante interzise ca aditivi furajeri 9   a)  Amprol      b)  Tylosin     c)  Dimetridazol     d)  Nicarbazin     e)  Ronidazol 10      f)  Ipronidazol 11      g)  Carbadox 12  h)Olaquindox 13     i) Tetracicline j)Spiramicina    (IONO 96/01 ) LNR  (AOAC) LNR  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007  ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95  SR 13175/1993  ISO 13236/1994  (AOAC) LNR    Trimestrial, prin sondaj    -    

     
 214 



  8  Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectueaza   numai la retetele pentru care nu este prevazuta utilizarea acestor substante  , trebuie   precizatã reteta furajera   pentru care se solicita analiza. Retetele furajere la care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt prevăzute la Capitolul II, Secţiunea 10 din prezentul Program. 
 9 Utilizarea acestor substante este ilegala pentru toate retetele furajere (recoltarea probelor se face atunci cand exista suspiciuni de utilizare neautorizata sau pe baza informatiilor obtinute in urma inspectiilor anterioare)  
 10,11,   12,13,  Determinarile acestor substante interzise se vor efectua in trimestrul III 2008  
          Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Lunar din fiecare sortiment la unităţi cu o producţie mai mare de 6000 t/ an  Trimstrial, din fiecare sortiment , la unităţile cu o producţie mai mică  de 6000 t / an.        Unitati producatoare  de nutret combinat pentru mai multe specii    Substante coccidiostatice 14      a)  Monensin     b)  Narasin     c)  Salinomicin     d)  Lasalocid (Avatec)      (IONO 96/01) LNR  (AOAC) LNR    Lunar , prin sondaj, din reţete destinate altor specii    Contaminare incrucisata cu coccidiostatice – grupa de risc        Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Trimestrial, din fiecare reţetă    -      Mijloace de transport autorizate 15     Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Prin sondaj, când se suspicionează posibilitatea de  contaminare încrucişată    -    

     


  14 Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectueaza   numai la retetele pentru care nu este prevazuta utilizarea acestor substante  , trebuie   precizatã reteta furajera   pentru care se solicita analiza. Retetele furajere in care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt urmatoarele: pentru pasari: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci 27-8; pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4 
 215 

 15    Pentru mijloacele de transport se recolteaza probe din furajele in vrac transportate dupa un lot de furaj cu continut proteic ridicat sau faina proteica (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminarii incrucisate.  
          Substante coccidiostatice 16      a)  Monensin     b)  Narasin     c)  Salinomicin     d)  Lasalocid (Avatec)      (IONO 96/01) LNR  (AOAC) LNR    Prin sondaj, când se suspicionează posibilitatea de contaminare încrucişată    -      Ferme      Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala  Substante interzise ca aditivi furajeri 17      a)  Amprol     b)  Tylosin     c)  Dimetridazol     d)  Nicarbazin      Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005  ISO 13236/1994  (AOAC) LNR    Trimestrial    -      Ferme mixte    Substante coccidiostatice 18  : la alegere pe baza suspiciunii    -    Prin sondaj, când se suspicionează posibilitatea de contaminare încrucişată    Furajare incrucisata cu coccidiostatice – grupa de risc      Gospodãriile populatiei    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Semestrial    -    

     
 216 



 16  Pentru mijloacele de transport se recolteaza probe din furajele in vrac transportate dupa un lot de furaj cu continut de coccidiostatic (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminarii incrucisate.  
 17  Utilizarea acestor substante este ilegala pentru toate retetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci cand exista suspiciuni de utilizare neautorizata sau pe baza informatiilor obtinute in urma inspectiilor anterioare)  
 18 Intrucat determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectueaza numai la retetele pentru care nu este prevazuta utilizarea acestor substante, trebuie precizata reteta furajera pentru care se solicita analiza.  
    11.    Nutreturi combinate pentru rumegatoare    Unitati producatoare de nutret combinat      Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala  Micotoxine a) aflatoxina B1     b)  ochratoxina A     c)  zearalenona    Nitriti    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007  ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95  SR 13175/1993    Lunar din fiecare sortiment la unităţi cu o producţie mai mare de 6000 t/ an  Trimstrial, din fiecare sortiment , la unităţile cu o producţie mai mică  de 6000 t / an.    -      Unitati producatoare  de nutret combinat pentru rumegatoare/nerumegatoar e    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Lunar    Contaminare incrucisata cu proteine animale procesate- grupa  de risc      Mijloace de transport autorizate    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Prin sondaj, când se suspicionează posibilitatea de contaminare  încrucişată    -      Ferme    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Trimestrial, prin sondaj    -      Ferme mixte (rumegatoare/ nerumegatoare)    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Lunar, prin sondaj    Furajare incrucisata cu proteine animale procesate –grupa  de risc    


 217 

        Gospodãriile populatiei    Identificarea microscopica a constituentilor de origine animală    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Trimestrial randomizat (minim 2 probe, maxim 4 probe pe  circumscripţie zonală)    -      12.    Amestec de uruieli pentru rumegatoare (amestec unic)    Ferme    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala  Micotoxine a) aflatoxina B1      b)  ochratoxina A     c)  zearalenona     d)  -deoxynivalenol    (DON)    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007  ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95    Trimestrial, prin sondaj    -      Gospodãria populatiei    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Trimestrial randomizat (minim 2 probe, maxim 4 probe pe circumscripţie  zonală)    -    
 218 



    13.    Nutreturi combinate pentru porci    Unitati producatoare de nutret combinat    Substante  coccidiostatice 19  : Salinomicin  Micotoxine a) aflatoxina B1     b)  ochratoxina A     c)  zearalenona    Cupru (total) 20  E 4  Nitriti    IONO 96/01 (AOAC) LNR  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007  ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95  AOAC (LNR)  SR 13175/1993    Trimestrial pentru unităţile cu o producţie mai mare de 6000 t/ an  Semestrial, pentru unităţile cu o producţie mai mică de 6000 t / an.    -      Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Lunar din fiecare sortiment la unităţi cu o producţie mai mare de 6000 t/ an  Trimstrial, din fiecare sortiment , la unităţile cu o producţie mai mică  de 6000 t / an.      

     


 19  Intrucat determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectueaza numai la retetele pentru care nu este prevazuta utilizarea acestor substante, trebuie precizata reteta furajera pentru care se solicita analiza  
 219 

 20  Retetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de varsta de peste 12 saptamani  
          Substante interzise ca aditivi furajeri 21   a)  Amprol      b)  Tylosin     c)  Dimetridazol     d)  Nicarbazin     e)  Ronidazol 22      f)  Ipronidazol 23  g)Carbadox 24        h)  Olaquindox 25      i)  Tetracicline     j)  Spiramicina      ISO 13236/1994 (AOAC) LNR          Mijloace de transport autorizate    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Prin sondaj, când se suspicionează posibilitatea de contaminare  încrucişată    -      Substante coccidiostatice 26  : la alegere pe baza suspiciunii      Prin sondaj, când se suspicionează posibilitatea de contaminare  încrucişată    -      -Ferme      Identificarea microscopica a constituentilor de natura animal    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Trimestrial, prin sondaj    -    

     
 220 



 21  Utilizarea acestor substante este ilegala pentru toate retetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci cand exista suspiciuni de utilizare neautorizata sau pe baza informatiilor obtinute in urma inspectiilor anterioare)  

 22,23,   24,   25,  Determinarile acestor substante interzise se vor efectua in trimestrul III 2008  

 26  Intrucat determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectueaza numai la retetele pentru care nu este prevazuta utilizarea acestor substante, trebuie precizata reteta furajera pentru care se solicita analiza.  
        Ferme mixte    Substante coccidiostatice 27 :   Salinomicin  Substante interzise ca aditivi furajeri 28      a)  Amprol     b)  Tylosin     c)  Dimetridazol     d)  Nicarbazin     e)  Ronidazol 29      f)  Ipronidazol 30      g)  Carbadox 31      h)  Olaquindox 32      i)  Tetracicline     j)  Spiramicina      IONO 96/01 (AOAC) LNR  ISO 13236/1994 (AOAC) LNR    Prin sondaj, când se suspicionează posibilitatea de contaminare încrucişată    Furajare incrucisata cu coccidiostatice – grupa de risc      Unitati producatoare  de nutret combinat pentru rumegatoare / nerumegatoare    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Lunar, prin sondaj    Contaminare incrucisata cu proteine animale procesate- grupa  de risc      Gospodãriile populatiei    Identificarea microscopica a constituentilor de natura animala    Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005    Trimestrial randomizat (minim 2 probe, maxim 4 probe pe circumscripţie  zonală)    -    

     


 27  Intrucat determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectueaza numai la retele pentru care nu este prevazuta utilizarea acestor substante, trebuie precizata reteta furajera pentru care se solicita analiza.  
 28  Utilizarea acestor substante este ilegala pentru toate retetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci cand exista suspiciuni de utilizare neautorizata sau pe baza informatiilor obtinute in urma inspectiilor anterioare)  
 221 

 29,   30,31,   32,  Determinarile acestor substante interzise se vor efectua in trimestrul III 2008  
    14.    Nutreturi pentru cabaline    Ferme (crescator)    Metale grele  Micotoxine a) aflatoxina B1     b)  ochratoxina A     c)  zearalenona     d)  deoxynivalenol    (DON)    LNR  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007  ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95    Trimestrail, prin sondaj    Grupa de risc – metale grele      15.    Nutreturi granulate pentru pesti de crescatorie    Unitati producatoare    Salmonella spp 33   Enterobacterii  Micotoxine a)aflatoxina B1     b)  ochratoxina A     c)  zearalenona      SR-EN ISO 6579/AC 2006  ISO 21528-1,2/04  Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007  ISO 6651/2001  SR 9597/19/93 SR 13324/95    Semestrial, prin sondaj    -      16.      Hrana deshidratata pentru animale de companie    Unitati producatoare şi distribuitori    Salmonella spp  Enterobacterii    SR-EN ISO 6579/AC/2006  ISO 21528-1,2/04    Semestrial, prin sondaj    -      17.    Hrana umeda pentru animale de companie    Unitati producatoare şi distribuitori    Proba termostatarii si examen microbiologic    SR 8924/1995    Semestrial, prin sondaj    -    
  
 222 



 . 

 33 pentru hrana deshidratată  
  
     
 SECŢIUNEA 10 
 RETETE FURAJERE LA CARE SE DETERMINA PREZENTA COCCIDIOSTATICELOR IN PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE 

    COCCIDIOSTATIC    RETETE 1  FURAJERE PENTRU PASARI    RETETE FURAJERE PENTRU PORCI      RETETE FURAJERE  PENTRU GAINI    RETETE FURAJERE  PENTRU CURCI        MONENSIN    21-5  21-6  21-7      27-8      -        SALINOMICIN      21-5  21-6  21-7      -    0-5  0-6  2-3  2-4        NARASIN    21-5  21-6  21-7      -      -        LASALOCID    21-5  21-6  21-7      -      -    



 223 

 1  Reţele care nu se regăsesc în tabel sunt excluse de la controlul pentru supraveghere. Pentru aceste reţete, concentraţia şi utilizarea coccidiostaticelor se demostrează cu certificatele de calitate şi etichetele produselor.  
 224 

 SECTIUNEA 11 


 EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE SI APA 
  
    Grupa şi denumirea    Compuşii    Specia de animale/ categoria de vârstă    Loc de recoltare    Substratul(rile) care se recoltează (3)    Referenţial ( metode de analiză) (*)       0    1    2    3    4    5      Grupa A - Substanţe cu efect anabolizant şi substanţe neautorizate      A.1  DES ( DES,  Hexestrol, Dienestrol)    Stilbene  şi derivati    Bovi-  ne  -viţei  -tineret bovin  -vaci    fermă-animale vii    urină    Protocol LNR          porcine      urină      Bovine  -viţei  -tineret bovin  -vaci    abator-animale tăiate    bila          ovine    fermă şi abator  ferma piscicola    bila        caprine    bila        porcine    bila        cabaline    bila        păsări (**)    bila        iepuri(**)    bila        vânat de crescătorie (**)    bila        peste    peste        Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      A.2    Substanţe tireostatice    -5-metiltiouracil    -2-tiouracil  -tapazol    Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    fermă-animale vii    urina    Protocol ELISA      urina      urina      porcine    urina      Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    abator-animale tăiate    tiroida      tiroida      tiroida    
        ovine    fermă şi abator    tiroida        caprine    tiroida      porcine    tiroida      cabaline    tiroida      păsări (**)    muşchi      vânat de crescătorie(**)    fermă şi abator    urina      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      A.3    Steroizi       a)  17-Oestradiol     b)  Testosteron      Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    fermă -animale vii    Sânge 1     Protocol ELISA      Sânge 1       Sânge 1       A.3    Steroizi    c)19-Nortestosteron (19-Nortestosteron 17 )    Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    fermă -animale vii    urină    Protocol ELISA      urină      urină      Porcine    urină      Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    abator-animale tăiate    urină      urină      urină      ovine    urină      caprine    urină      porcine    urină      cabaline    urină      păsări (**)    fermă şi abator    Bila sau ţesut hepatic      vânat de crescătorie(**)    fermă şi abator    urina      A.3    Steroizi    d)  Trenbolon    Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    fermă -animale vii  abator    urină    Protocol ELISA      urină      urină      Porcine    urină      Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    abator-animale tăiate    urină sau ţesut hepatic      urină sau ţesut hepatic      urină sau ţesut hepatic    


 225 

        ovine      urină sau ţesut hepatic        caprine    urină sau ţesut hepatic      porcine    urină sau ţesut hepatic      cabaline    urină sau ţesut hepatic      păsări (**)    fermă şi abator    bilă sau ţesut hepatic      vânat de crescătorie    fermă şi abator    Urină sau ţesut hepatic      A.3    Steroizi    e) Acetylgestagene  (Megestrol acetat, Medro-xiprogesteron acetat)    Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    abator-animale  tăiate    tesut gras perirenal    Protocol ELISA      tesut gras perirenal      tesut gras perirenal      Porcine    tesut gras      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      A.4    Lactone ale acidului rezorcilic    Zeranol (taleranol) (4)    Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    fermă -animale vii    urină    Protocol LNR      urină      urină      Porcine    urina      Bovi-  -viţei  ne                                -tineret bovin        -vaci    abator-animale tăiate    urină      urină      urină      ovine    urină      caprine    urină      porcine    urină      cabaline    urină      păsări (**)    abator    Tesut hepatic      vânat salbatic    fermă şi abator    Tesut hepatic sau urina      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      A.5  Substanţe beta agoniste    Clenbuterol (Clenbuterol, Brombuterol, Mabuterol)    Bovi- ne    -viţei                                        -tineret bovin    fermă -animale vii    urină    Protocol ELISA      urină      -vaci    urină      porcine    urină    
 226 



                  bovin -viţei  e                                                     -tineret bovin        -vaci  ovine    abator-animale tăiate    Urină sau ţesut hepatic      Urină sau ţesut hepatic      Urină sau ţesut hepatic      Urină sau ţesut hepatic      caprine    Urină sau ţesut hepatic        porcine    Urină sau ţesut hepatic      cabaline    Urină sau ţesut hepatic      păsări (**)    abator    ţesut hepatic      vânat de crescătorie(**)    fermă şi abator    ţesut hepatic      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      A.6    Substanţe  incluse in anexa IV a Regulamentului  CEE 2377/90, cu  amendamentele ulterioare    Cloramfenicol    Bovi- ne    -viţei                                        -tineret bovin    Fermă-animale vii    Sînge 1     Protocol ELISA      Sînge 1       -vaci    Sînge 1       porcine    urină, sînge 1       Bovi- ne    -viţei       1.  abator-animale tăiate     2.  PIF:    Constanta Nord, Constanta Sud, Moraviţa  PIF:  Constanta Nord, Constanta Sud, Moraviţa    PIF:  Constanta Nord, Constanta Sud    Ţesut muscular      -tineret bovin    Ţesut muscular      -vaci    Ţesut muscular      ovine    Ţesut muscular,      caprine    Ţesut muscular      porcine    Ţesut muscular    


 227 

        cabaline      muşchi, ficat, urină,  plasma        păsări    fermă    ouă      bovine    ferma    lapte      păsări    Ferma    Tesut muscular sau ţesut hepatic      vânat de crescătorie    abator    Ţesut muscular      peşte de crescătorie    fermă piscicolă PIF : Constanta Nord , Constanta Sud    peste      albine    Producător  PIF : Albita , Siret    miere      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      A.6    a) Nitroimidazoli ( Dimetridazol, Metronidazol, Ronidazol, Ipronidazol)    vaci    ferma    lapte    Protocol ELISA      Substanţe incluse in anexa IV a Regulamentul CEE 2377/90      bovine    -viţei    abator    Ţesut muscular      -tineret bovin      Ţesut muscular      -vaci      Ţesut muscular      porcine    abator abator  abator    Ţesut muscular      cabaline    Ţesut muscular      vânat de crescătorie    Ţesut muscular      păsări (**)    abator  PIF :Constanţa Sud    Ţesut muscular      păsări    fermă    ouă      peşte de crescătorie    fermă piscicolă    peste      albine    Producător  PIF : Albita, Siret    miere      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      A.6  Substanţe incluse in anexa IV a Regulamentul CEE 2377/90    Nitrofurani    bovine    -viţei    abator-animale tăiate    Ţesut muscular sau tesut hepatic    Protocol ELISA    
 228 



      (AOZ, AMOZ, AHD, SEM )      -tineret bovin      Ţesut muscularsau tesut  hepatic        -vaci    Ţesut muscular sau tesut  hepatic      ovine    abator    Ţesut muscular sau tesut  hepatic      caprine    abator    Ţesut muscular sau tesut  hepatic      porcine    abator    Ţesut muscular      păsări (**)    Abator  PIF : Constanta Nord, Constanţa Sud , Aeroportul Henry Coandă Bucureşti    Ţesut muscular      bovine, ovine, caprine    producător    lapte      cabaline    abator    Ţesut muscular      vânat de crescătorie    abator    Ţesut muscular      păsări    fermă    ouă        peşte de crescătorie    fermă piscicolă    peşte      albine    producător    Miere      A.6    Substanţe    incluse in anexa IV a Regulamentului  CEE 2377/90    Dapsona    bovine, ovine, caprine    producător    lapte        Bovine, porcine    abator    Tesut muscular                  Grupa B - Medicamente veterinare şi contaminanţi      B.1. Substanţe antimicrobiene      B.1.a  Antibiotice    Benzylpenicillin, Penicillin G Cefquinom  Cloxacillin Dicloxacillin Dihydrostreptomycin    bovine    -viţei    abator-animale tăiate  PIF: Constanţa  Nord, Constanţa    Tesut musculari sau ţesut hepatic sau tesut renali    Protocol CHARM II      -tineret bovin    Protocol CHARM II    


 229 

      Enrofloxacin Erythromycin      -vaci    Sud          Gentamicin          Neomycin          Spiramycin          Streptomycin          Tetracyclines          Tilmicosin          Tylosin          Amoxycillin          Ampicillin          Benzylpenicillin, Penicillin G Cefalexin    bovine    ferma    lapte    Protocol CHARM II      Cefapirin sodium              Cefquinom              Ceftiofur              Chlortetracyclin              Ciprofloxacin              Dicloxacillin              Dihydrostreptomycin              Enrofloxacin              Erythromycin              Gentamicin              Neomycin              Oxacillin              Oxytetracyclin              Spiramycin              Streptomycin              Tetracyclin              Tilmicosin              Amoxycillin              Ampicillin              Benzylpenicillin, Penicillin G Chlortetracyclin  Cloxacillin  Dihydrostreptomycin Erythromycin    albine    Producător PIF: Albiţa, Sculeni, Siret    miere    Protocol CHARM II  Protocol LNR ( HPLC-FLD) ref. DIN 0010761/99  (streptomicina)      Neomycin              Oxytetracyclin              Spiramycin              Streptomycin              Tetracyclines              Tilmicosin              Tylosin              Amoxycillin              Ampicillin            
 230 



    Benzylpenicillin, Penicillin G Cefquinom  Cloxacillin Dicloxacillin  Dihydrostreptomycin    Ovine, caprine    Abator  PIF Constanţa Sud    Tesut muscular sau ţesut hepatic sau ţesut renal    Protocol CHARM II      Enrofloxacin              Erythromycin              Gentamicin              Neomycin              Spiramycin              Streptomycin              Tetracyclines              Tilmicosin              Tylosin              Amoxycillin              Ampicillin              Benzylpenicillin, Penicillin G Cefquinom  Chlortetracyclin    porcine      Tesut muscular sau ţesut hepatic sau ţesut renal    Protocol CHARM II      Cloxacillin              Dicloxacillin              Dihydrostreptomycin              Enrofloxacin              Erythromycin              Gentamicin              Neomycin              Oxytetracyclin              Quinolones              Spiramycin              Streptomycin              Tetracyclines              Tilmicosin              Tylosin              Amoxycillin              Ampicillin            
     	  


 231 

      Benzylpenicillin, Penicillin G Cefquinom Chlortetracyclin  Cloxacillin    cabaline      Tesut muscular, sau ţesut hepatic, sau ţesut renal    Protocol CHARM II      Dicloxacillin            Dihydrostreptomycin            Enrofloxacin            Erythromycin            Gentamicin            Neomycin            Oxytetracyclin            Spiramycin            Streptomycin            Tetracyclines            Tilmicosin            Tylosin            Amoxycillin            Ampicillin              Benzylpenicillin, Penicillin G Cefapirin sodium  Ceftiofur Chlortetracyclin Cloxacillin Dicloxacillin Erythromycin Gentamicin Neomycin Oxacillin Oxytetracyclin Tetracyclines Tilmicosin Tylosin Amoxycillin Ampicillin    peşte    fermă piscicolă    peşte    Protocol CHARM II    
 232 



      Benzylpenicillin, Penicillin G Cefquinom  Chlortetracyclin Cloxacillin Dicloxacillin Dihydrostreptomycin Enrofloxacin Erythromycin Gentamicin Neomycin Oxytetracyclin Spiramycin Streptomycin Tetracyclin Tilmicosin  Tylosin  Amoxycillin Ampicillin    Păsări    Abator Ferma  PIF : Constanta Nord, Constanta Sud, Aeroportul Henry Coandă Bucuresti    Ţesut muscular si ţesut hepatic    Protocol CHARM II      B.1.b  Sulfamide    Sulfacetamid Sulfadiazine Sulfadimethoxin Sulfamethoxazol Sulfaquinoxaline Sulfathiazol Sulfamerazin    păsări (**)    Abator  PIF: Constanţa Nord, Constanţa Sud    Tesut muscular, sau ţesut hepatic, sau ţesut renal    Protocol CHARM II Protocol LNR (HPLC-DAD)      Bovine    Ferma  PIF: Constanţa Sud    lapte    Protocol CHARM II Protocol LNR (HPLC-DAD)      vânat de crescătorie    abator    Tesut muscular, sau  ţesut hepatic, sau ţesut renal    Protocol CHARM II Protocol LNR (HPLC-DAD)      Sulfacetamid Sulfadiazine Sulfadimethoxin Sulfamerazin Sulfathiazol Sulfaquinoxaline Sulfamethoxazol  Sulfametazin    albine    producător    miere    Protocol CHARM II  Protocol LNR (HPLC) ref. ACC+019+V3.0      Sulfacetamid Sulfadiazine Sulfadimethoxin Sulfaclorpirazina Sulfamerazin Sulfathiazol Sulfaquinoxaline Sulfamethoxazol    Cabaline    abator    Tesut muscular, sau ţesut hepatic, sau ţesut renal    Protocol CHARM II Protocol LNR (HPLC-DAD)    


 233 

      Sulfacetamid Sulfadiazine Sulfadimethoxin Sulfamethoxazol Sulfaquinoxaline Sulfathiazol Sulfamerazin    Ovine, capre      Tesut muscular, sau ţesut hepatic, sau ţesut renal    Protocol CHARM II Protocol LNR (HPLC-DAD)      Sulfacetamid  Sulfadiazine Sulfadimethoxin Sulfamethoxazol Sulfaquinoxaline  Sulfathiazol    peşte    fermă piscicolă    peşte    Protocol CHARM II Protocol LNR (HPLC-DAD      Analizele se efectuează: pentru Substanţe antimicrobiene la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor      B.2. Alte medicamente veterinare      B.2.a.  Substanţe Antihelmintice (2)    Ivermectin Abamectin Doramectin    Bovine  -viţei     -  tineret bovin     -  vaci    Vaci    Abator  PIF: Constanta  Nord, Constanţa Sud    Tesut muscular, sau ţesut hepatic, sau ţesut renal    HPLC-FLU      Abator    Tesut muscular, sau ţesut hepatic, sau ţesut renal      Abator    Tesut renal, sau ţesut  hepatic, sau ţesut muscular      ovine    Abator    Tesut hepatic, sau ţesut  muscular lapte      caprine    Tesut hepatic, sau ţesut  muscular lapte      porcine    Ţesut hepatic, sau ţesut muscular      cabaline    Ţesut hepatic, sau ţesut muscular        vânat de crescătorie    fermă şi abator    Ţesut hepatic, sau ţesut  muscular      peşte de crescătorie    fermă piscicolă PIF Constanţa Sud    peste      bovine, ovine, caprine    producător    lapte      Păsări    Ferma si abator    muschi, ficat    
 234 



    Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      B.2.b.  Coccidiostatice (3)    Salinomicin Nicarbazin Lasalocid    Bovine  -viţei     -  tineret bovin     -  vaci      abator-animale tăiate    muşchi, ficat    Protocol LNR (UV+ Viz-CSS)ref. IONO 96/01/AOAC      ovine    muşchi, ficat      caprine    muşchi, ficat      porcine    muşchi, ficat      cabaline    muşchi, ficat      păsări (**)    fermă şi abator    muschi, ficat      vânat de crescătorie    fermă şi abator    muşchi, ficat      Monenzin Salinomicin Nicarbazin Lasalocid    păsăr i    producător    ouă      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      B.2.c.  Carbamaţi şi Piretroide (4)    Cypermetrin Deltametrin Permetrin    Bovine  -viţei     -  tineret bovin     -  vaci    vaci    abator-animale tăiate  ferma    muşchi, ficat, rinichi  lapte    SR- EN 1528/1-4-2004 (GC-ECD) Protocol LNR (GC-ECD)      ovine    muşchi, ficat, rinichi        caprine    muşchi, ficat, rinichi        porcine    muşchi, ficat, rinichi        cabaline    muşchi, ficat, rinichi        păsări (**)  albine    abator    muschi, ficat  miere        producător      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      B.2.d.  Tranchilizante şi    Azaperon  Propriomilpromazina Acepromazina    porcine    abator-animale tăiate    rinichi, ficat, muschi    Protocol ELISA    


 235 

    Beta-blocante      Bovine  -viţei     -  tineret bovin     -  vaci        muşchi, ficat, rinichi        ovine    muşchi, ficat, rinichi      caprine    muşchi, ficat, rinichi      cabaline    muşchi, ficat, rinichi      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      B.2.e.  Agenti antiinflamatori Nesteroidici    Metamizol  (3)   Fenil butazona  (3)   Oxifenbutazona    Bovine  -viţei     -  tineret bovin     -  vaci      abator-animale tăiate    muşchi, ficat, rinichi    Protocol LNR (GC-ECD) ref. VAL 031 1998 SIRA      ovine    ficat, rinichi, muschi      caprine    ficat, rinichi, muschi      porcine    ficat, rinichi, muschi      cabaline    ficat, rinichi, muschi      păsări (**)    abator    ficat, muschi      vânat de crescatorie    fermă şi abator    ficat, rinichi      bovine    producător    lapte      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      B.2.f.  Alte substante farmacologice     Amitraz (formamidina)    albine    producător    miere    Protocol LNR (GC-ECD) ref. VAL 031 1998 SIRA      Dexametazona  (3)     Bovine -viţei     -  tineret bovin     -  vaci      abator    urina        Ovine, caprine      urina      porcine    abator-animale  tăiate    urina      cabaline    abator-animale  tăiate    urina              Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      B.3. Alte substanţe şi contaminanţi din mediul înconjurător    
 236 



    B.3.a.  Pesticide organoclorurate şi PCB (***)    PCB suma Aldrin  DDT: Suma DDT, DDE, DDD  Dieldrin Endrin HCH-Alpha HCH-Beta  HCH-Gamma (lindan) Heptachlor    Bovine -viţei     -  tineret bovin     -  vaci      Abator    ţesut gras ţesut gras ţesut gras    SR-EN1528/1-4/2004 AOAC -970.52      ovine    ţesut gras        caprine    ţesut gras        porcine    ţesut gras        cabaline    ţesut gras        păsări (**)    Abator  ferma    ţesut gras        albine    producator    miere        PCB suma Aldrin  DDT: Suma DDT, DDE, DDD  Dieldrin Endrin HCH-Alpha HCH-Beta  Heptachlor    bovine, ovine, caprine    producător    lapte    SR-EN1528/1-4/2004 AOAC -970.52      PCB suma Aldrin  DDT: Suma DDT, DDE, DDD  Dieldrin Endrin HCH-Alpha HCH-Beta  HCH-Gamma (lindan) Heptachlor    păsări    producător    ouă    SR-EN1528/1-4/2004 AOAC -970.52      peşte    fermă piscicolă  fermă şi abator    peşte        vânat de crescătorie    ţesut gras (carcasa)        vânat salbatic    depozit    ţesut gras (carcasa)        albine    producător PIF: Albiţa,  Halmeu, Sculeni, Siret    Miere        toate speciile    fermă de creştere    furaje    În cazul efectuării unei anchete ca urmare a  înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din exploataţia respectiva    


 237 

        toate speciile    fermă de creştere    apa    În cazul efectuării unei anchete ca urmare a  înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din exploataţia respectiva      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor      B.3.b.  Pesticide organo- fosforice    Parathion Parathion-Methyl Phorate  Ethion Malathion    Bovine -viţei     -  tineret bovin     -  vaci      abator  abator    ţesut gras, ficat    SR-EN 1528/1-4/2004AOAC-970.52      ovine    ţesut gras      caprine    ţesut gras      porcine    ţesut gras, ficat      cabaline    ţesut gras, ficat      pasari    Tesut gras      Parathion Parathion-Methyl  Phorate  Diazinon  Ethion  Malathion    bovine, ovine, caprine    producător    lapte    SR-EN 1528/1-4/2004AOAC-970.52      Parathion  Parathion-Methyl Phorate  Coumaphos  Diazinon  Ethion Malathion    toate speciile    fermă de creştere    furaje    În cazul efectuării unei anchete ca urmare a înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din  exploataţia respectiva      toate speciile    fermă de creştere    apa    În cazul efectuării unei anchete ca urmare a înregistrării unor rezultate pozitive la animalele din  exploataţia respectiva      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.    

                  B.3.c.  Metale grele (***)    Pb, Cd    Bovine -viţei     -  tineret bovin     -  vaci      abator    muşchi, ficat, rinichi    SR-EN1482/2003  SR-EN1483/2003      Pb, Cd    ovine    muşchi, ficat, rinichi      Pb, Cd    caprine    muşchi, ficat, rinichi      Pb, Cd,    porcine    muşchi, ficat, rinichi      Pb, Cd    cabaline    muşchi, ficat, rinichi      Pb, Cd    păsări (**)    abator    muşchi, ficat      Pb    bovine, ovine, caprine    producător    lapte    
 238 



      Pb, Cd, Hg    peşte    fermă piscicolă PIF: Constanta Nord, Constanţa Sud, Albiţa,  Moraviţa, Aeroportul Henry Coandă Bucureşri, Sculeni,  Siret    peşte    SR-EN1482/2003 SR-EN1484/2003      Pb, Cd, Hg,    albine    producător  fermă şi abator    miere      Pb, Cd , Hg    vânat de crescătorie    Ficat, Muşchi, rinichi      Pb, Cd, Hg,    vânat salbatic    depozit    Muşchi, ficat, rinichi      Pb, Cd, Hg, Cu    toate speciile    fermă de creştere    furaje    SR EN – 1482/2003      Cu    toate speciile    fermă de creştere    apa    SR EN – 1482/2003      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.      B.3.d.    Micotoxine    Aflatoxin B1 Ochratoxin A  Zearalenona (Micotoxina F) (4)    Bovine    abator-animale tăiate  Abator ferma    bila, ficat., urina    HPLC  Protocol ELISA      Aflatoxin B1 Ochratoxin A  Zearalenona (Micotoxina F)    ovine    bila, ficat., urina        Aflatoxin B1 Ochratoxin A  Zearalenona (Micotoxina F)    caprine    bila, ficat., urina        Aflatoxin B1 Ochratoxin A  Zearalenona (Micotoxina F)    porcine    bila, ficat., urina        Aflatoxin B1 Ochratoxin A  Zearalenona (Micotoxina F)    cabaline    bila, ficat., urina        Aflatoxin B1 Ochratoxin A  Zearalenona (Micotoxina F)    păsări (**)    abator    Ficat, bila        Aflatoxina M 1     bovine, ovine, caprine    Producator PIF: Albiţa,  Constanţa Nord, Constanţa Sud    lapte        Aflatoxina B 1,  M 1 si   Ochratoxina A    peşte crescatorie    fermă piscicolă    peste        Aflatoxina B 1     albine    producător    miere      


 239 

      Aflatoxin B1 Aflatoxin B2 Ochratoxin A  Zearalenona (Micotoxina F) DON    toate speciile    fermă de creştere    furaje        Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale  pentru controlul reziduurilor.      B.3.e  Coloranţi    Malachite green  Leuco malachite green    peşte    fermă piscicolă  PIF: Constanţa Sud    peşte    HPLC      Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.    
 240 



 (*) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcţie de numărul de animale tăiate sau producţiile obţinute în anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 probă/ trimestru pentru fiecare specie în parte. 
 (**) Pentru păsări, iepuri şi vânat de crescâtorie o parte din probe (~40%) vor fi recoltate direct din fermele de producţie – recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animale sacrificate în scop de diagnostic. 
 (***) Pentru contaminanţi (pesticide organoclorurate şi metale grele) la care s-au semnalat frecvent depaşiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie marită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă fată de program, inclusiv prelevare de probe de furaje si apa pentru a stabili sursa de contaminare. 
  Observaţie:   Substanţele analizate, frecvenţa de recoltare, expedierea către laborator şi examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile legale.  
    (1)  Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, respectiv plasmă sau ser sanguin.     (2)  Substantele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial in functie de informatiile detinute referitoare la tratamentele aplicate     (3)  Matricile vor fi selectate de medicul veterinar oficial astfel incat pe parcursul intregului an sa fie testate toate, respectându-se principiul de recoltare: un animal – o matrice – o grupă de substanţe – o substanţă.     (4)  Probele depistate pozitive pentru zeranol sau zearalenona vor fi testate pentru ambele substante pentru a face distinctia intre tratamentul ilegal cu zeranol si contaminarea cu micotoxina zearalenona avand in vedere posibilitatea producerii unor reactii incrucisate.  Mentiuni     a)  Pana la finalizarea implementarii metodelor de confirmare in cazul probelor pozitive recoltate in cadrul Programului strategic, acestea se vor trimite la un laborator national de referinta din tarile UE, cheltuielile fiind suportate de DSVSA judetene sau IISPV.     b)  Probele pozitive rezultate in urma recoltarii din activitatile de import, export si autocontrol, se vor trimite la un laborator national de referinta, prin grija autoritatii veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de catre proprietarul produsului analizat. “     c)  Pe langa metodele de analiza mentionate in acest document se pot utiliza si alte metode alternative standardizate precum si metode preluate din publicatii stiintifice de specialitate dezvoltate si implementate in cadrul laboratorului     
 SECTIUNEA 12 
 DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA SI A FURAJELOR 


 241 

 (radioactivitate cumulata de  137 Cs şi  134 Cs) 

    Nr.  crt.    Produsele care se controleaza    Natura probei    Frecventa recoltarii  probelor si examinarii      1.    Materii prime şi produse de origine animala       1.  Tesuturi comestibile, lapte materie prima, produse lactate, miere, produse finite de origine animala, ingrediente;     2.  Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985);     3.  Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2001)      O dată pe trimestru la unitatile producatoare      2.    Furaje       1.  Nutreturi fibroase, suculente, grosiere, fainuri proteice, premixuri, materii prime si nutreturi combinate;     2.  Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985);     3.  Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur    (SR ISO 10703:2001).    O dată pe semestru in ferme si fabrici de nutreturi combinate.      3.    Apă       1.  Apa din unităţile de industrie alimentară;     2.  Apa utilizată în fermele de creştere a animalelor;     3.  Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985);     4.  Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2001).      O dată pe an din unităţi de industrie alimentară  O dată pe an din fermele de creştere    
 242 

 CAPITOLUL III 


 SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR 
  
    Nr. crt.    UNITĂŢILE    CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL      PRIN INSPECŢIE    PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR      Frecvenţa / Responsabilitate    Natura probei    Frecvenţa recoltării probelor pentru examene de laborator    Responsabilitate      1    2    3    4    5    6          Pe toata perioada de    Produse biologice de uz       1.  De la toate seriile de producţie vaccinuri contra pseudopestei aviare, vaccinuri contra pestei porcine clasice, vaccinuri contra rabiei, vaccinuri contra antraxului, tuberculină conform art. 86 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din data de 26 noiembrie 2007.     2.  Pentru celelalte produse biologice de uz veterinar - o dată pe an câte o serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare şi după caz:     a)  în toate situaţiile în care se înregistrează reacţii postvaccinale sau se suspicionează lipsa de eficacitate;     b)  când se constată modificări organoleptice;     c)  când se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare.        ICPBMV          activitate/Direcţia de    veterinar (1)            control şi coordonare            UNITĂŢI PENTRU    a activităţii            PRODUCEREA,    farmaceutice            AMBALAREA,    veterinare din cadrul            DIVIZAREA ŞI    ANSVSA, ICPBMV          1.    CONDIŢIONAREA  PRODUSELOR              MEDICINALE              VETERINARE -              PRODUSE BIOLOGICE              DE UZ VETERINAR          

    2.    IMPORTATORI PRODUSE BIOLOGICE DE UZ VETERINAR  DIN ŢĂRI TERŢE    Pe toata perioada de activitate/Direcţia de control şi coordonare a activităţii farmaceutice veterinare din cadrul ANSVSA,  DSVSA    Produse biologice de uz veterinar (2)    De la toate seriile de vaccinuri contra pseudopestei aviare, vaccinuri contra pestei porcine clasice, vaccinuri contra rabiei, vaccinuri contra antraxului, tuberculină, care vor fi comercializate pe teritoriul Romaniei conform art. 86 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007 şi de la toate produsele biologice de uz veterinar, după caz:  a) în toate situaţiile în care se înregistrează reacţii postvaccinale/postterapeutice sau se suspicionează       1)  ICPBMV     2)  medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Româna şi STAS 6085-86.                lipsa de eficacitate;                b) când se constată modificări organoleptice;                c) când se constată deficienţe privind condiţiile de                conservare, depozitare.          UNITĂŢI PENTRU PRODUCEREA,    Pe toata perioada de activitate / Direcţia de control şi coordonare a activităţii farmaceutice veterinare din cadrul ANSVSA,  ICPBMV    Produse finite şi materii prime (1).    O dată pe an câte o serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare si după caz:     a)  în toate situaţiile în care se înregistrează reacţii postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;     b)  când se constată modificări organoleptice;     c)  când se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare.         1)  ICPBMV     2)  medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Româna şi STAS 6085-86.    SR ISO 8213: 1996        AMBALAREA,        3.    DIVIZAREA ŞI  CONDIŢIONAREA          PRODUSELOR          MEDICINALE          VETERINARE            Pe toata perioada de    Produse medicinale de    După caz:       1)  ICPBMV            activitate Direcţia de    uz veterinar (2).    a) în toate situaţiile în care se înregistrează reacţii    2) medicii veterinari        DEPOZITE DE    control şi coordonare      postterapeutice sau se suspicionează lipsa de    oficiali din cadrul      4.    PRODUSE  MEDICINALE    a activităţii  farmaceutice      eficacitate;  b) când se constată modificări organoleptice;    DSVSA, conform  normativelor prevăzute        VETERINARE    veterinare din cadrul      c) când se constată deficienţe privind condiţiile de    în Farmacopeea Româna          ANSVSA/DSVSA      conservare, depozitare.    şi STAS 6085-86.          Pe toata perioada de    Produse medicinale de    După caz:    1) ICPBMV          activitate Direcţia de    uz veterinar (2).    a) în toate situaţiile în care se înregistrează reacţii    2) medicii veterinari        FARMACII ŞI    control şi coordonare      postterapeutice sau se suspicionează lipsa de    oficiali din cadrul      5.    PUNCTE  FARMACEUTICE    a activităţii  farmaceutice      eficacitate;  b) când se constată modificări organoleptice;    DSVSA,conform  normativelor prevăzute        VETERINARE    veterinare din cadrul      c) când se constată deficienţe privind condiţiile de    în Farmacopeea Româna          ANSVSA/DSVSA      conservare, depozitare.    şi STAS 6085-86.    


 243 

 244 

 (1) - Numărul de flacoane de produse biologice/probă, reagenţi de diagnostic/probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/probă vor fi stabilite de către ICPBMV; costurile analizelor vor fi suportate de producător.  


 (2)-  Numărul de flacoane de produse biologice/probă, reagenţi de diagnostic/probă, cantitatea de produse medicinale veterinare/probă vor fi stabilite de către ICPBMV; costurile analizelor vor fi suportate de către persoana juridica responsabilă, dupa caz de către importatori, depozite, farmacii veterinare, puncte farmaceutice veterinare.  

Preluat: 2026-09-25T11:36:49.023925+00:00 · SHA256: e1346bc2b5d918494ebb5b75c404b457cf4807571f1dc98200e07d9188618fea